Modulul Abilitarea pe curriculum la decizia şcolii, la nivel interdisciplinar

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

„MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII”

1. CDŞ / OPŢIONAL NOU INTERDISCIPLINAR – ARIA „Matematică şi ştiinţe”

Biotehnologiile viitorului

(BIOENERGIA-ENERGIE REGENERABILĂ)

2.CDŞ-ul „MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII”

Răspunsuri ştiinţifice şi practice în cotidian

Fotosinteza

3. Proiect didactic: Proiectarea unei activitaţi de predare-invăţare-evaluare pentru

o oră de curs la care s-au detaliat conţinuturile

Fotosinteza

form ă de captare şi conversie biologică a energiei luminose solare

4. Eseu tematic:

Curriculum la decizia şcolii - factor de motivaţie pentru o învăţare de calitate

5.Bibliografie:

TEMA 1:

CDŞ / OPŢIONAL NOU INTERDISCIPLINAR – ARIA“Matematică şi ştiinţe”

1.Denumirea opţionalului

BIOTEHNOLOGIILE VIITORULUI

-BIOENERGIA

soluţii oferite de natură pentru obţinerea de energie regenerabilă

2.Aria curricularăşi tipul de opţional ( **)

Matematică şi ştiinţe - opţional interdisciplinar

3.Durata: anul şcolar

4.Modul de desfăşurare: clasa a V-XI-a

5.Propunător/i :

prof. ŞOVAN DAN- dsciplina BIOLOGIE

prof. POP ANA-MARIA- diciplina MATEMATICĂ

prof TOMOIAGĂ IRINA- disciplina CHIMIE-FIZICĂ

6.Şcoala şi localitatea:

7.Locul desfăşurării:

sala de clasa, laboratorul AEL, laboratorul naturii- spaţii verzi

8.Clasa: a IV-XI-a

9. Proiect de programă

9.1 ARGUMENT

Ca urmare a de exploziei demografice şi creşterii cerinţelor pentru un nivel de trai cât

mai optim, care să creeze bunăstare societăţii în general şi individului în particular, s-a ajuns

la un prag, în care potenţialul de asigurare cu energie prin exploatarea reurselor clasice, a

combustibililor fosili a ajuns la limită, datorită epuizării accelerate a resurselor naturale.

Renunţarea la boom-ul economic şi la evoluţie, a societăţii umane este nerealistă şi

imposibilă. Progresul economic înseamnă în acelaşi timp şi un consum energetic pe măsură

care să satisfacă cererea tot mai mare de bunăstare şi prosperitate, dar din păcate resursele

clasice sunt secătuite.

Deci, pentru o dezvoltare durabilă trebuiesc găsite alte surse de energie, alternative,

inepuizabile care să fie în acelaşi timp nepoluante.

Natura a găsit soluţii ingenioase în captarea, stocarea, transferul şi utilizarea eficientă

a energiei sub toate formele ei. Studiul acestor soluţii face obiectul biotehnologiilor, ştiinţă

interdisciplinară de viitor, cu potenţial ştiinţific şi aplicativ în cele mai diverse domenii ale

cunoaşteri şi practicii umane.

Energia se regăseşte in tot ceea ce ne înconjoară. Istoria dezvoltării tehnologice a

umanităţii a depins de diferite surse de energie: combustibili fosili, energie nucleară, energia

eoliană, hidroenergia, energia solară.

Energia utilizabilă pe Pământ provine în cea mai mare parte de la Soare, radiaţia solară

fiind convertită în alte forme de energie. Lumina este factorul esenţial în desfăşurarea

fotosintezei. În cadrul acestui proces energia solară este convertită în plante sub formă de

energie chimică potenţială, acumulată în substanţele organice sintetizate. Astfel, se poate arăta

că, în natură, energia provenită de la soare nu se pierde,  ci este transformată în alte forme de

enegie (o confirmare a legii conservării energiei).

Materia organică este sintetizată din apă şi dioxid de carbon sub acţiunea luminii.

Energia chimică acumulată în materia organică sintetizată, este transformată ulterior prin

procese metabolice de oxidare celulară în alte forme de energie care se pot stoca la nivelul

organismului şi/sau elibera.

Sursele de energie din natură nu sunt inepuizabile şi trebuie să găsim soluţii astfel

încât societatea să-şi continue evoluţia. Ca să putem asigura resurse pentru viitor trebuie să

protejăm resursele existente sau să identificăm căi de regenerare a acestora, să identificăm

care ar fi sursele de energie alternative si cum afectează acestea planeta, având în vederea

limita fragilă între efect benefic/efect nociv al energiei asupra lumii vii, viitorul omenirii

depinzând de maniera în care oamenii vor şti să le echilibreze.

Consider că aceast curriculum opţional reprezintă un domeniu de interes, curiozitate şi

de investigaţie pentru elevi şi factorii decizionali, cu răspunsuri pentru problemele

economice, sociale şi ecologice ale comunităţii locale.

9.2 OBIECTIV PE ARIE CURRICULARĂ

Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor;

Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare a realităţii;

Dezvoltarea capacităţii de analiză şi rezolvare de probleme;

Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind limbajul ştiinţei;

Formarea atitudinii critice faţă de ştiinţă;

9.3 OBIECTIVE CADRU

Interes pentru realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor;

Motivaţia pentru informare şi documentare ştiinţifică;

Dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă;

Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul

înconjurător;

Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora;

Cultivarea receptivităţii şi a flexibilităţii pentru aplicarea cunoştinţelor

în viaţa cotidiană;

Conştientizarea şi implicarea în probleme de interes global;

9.4 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1. Receptarea informaţiilor ştiinţifice despre sistemele bioenergetice

1.1 Identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe

la organisme vii;

1.2 Stabilirea de relaţii între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe şi influenţa

factorilor de mediu ;

2. Explorarea sistemelor bioenergetice

2.1 Utilizarea metodelor şi mijloacelor adecvate explorării/ investigării sistemelor

bioenergetice

2.3 Realizarea de activităţi experimentale privind obţinerea de bioenergie şi

interpretarea rezultatelor ;

3. Utilizarea şi construirea de modele bioenergetice şi algoritmi în scopul demonstrării

principiilor termodinamicii valabile şi în cazul bioenergiei

3.1 Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor bioenergetice pe bază de modele ;

3.2 Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi

rezolvare a situţiilor problemă în obţinerea de bioenergie ;

4 Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică şitinţelor

4.1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice ştinţelor ;

4.2 Prezentarea de informaţii utilizând diverse metode de comunicare ;

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice ştiinţelor în

contexte noi

5.1 Demonstrarea unui mod de gândire ecoraţional privind utilizarea resurselor

energetice ;

5.2 Elaborarea şi implementarea unor proiecte de obţinere şi utilizare a bioenergiei ;

5.3 Demonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament de risipire şi

utilizare nejudicioasă a energiei

9.5 CONŢINUTURI – DETALIERI

1. Energia -concept filozofic şi tehnologic 1h

2.Povestea sursei de energie 2h

3.Energia conventionala 2h

4.Energii neconventionale 2h

5. Fotosinteza plantelor- forma de captare şi conversie biologică a energiei

luminose solare 10h

6. Celulele fotovoltaice- energie electrică din energia luminoasă 2h

7. Tipuri de centrale fotovoltaice 1h

8. Obţinerea hidrogenului ca sursă energetică nepoluantă, prin biofotoliza apei

cu ajutorul algelor 3h

9. Baterii de biocombustie 2h

10. Obţinerea de hidrocarburi prin procesul de fotosinteză 3h

11. Metanogeneza rezidurilor urbane 2h

12. Eficientizarea utilizarii enerigiei-comportament şi conştiinţă ecologică -2h

13Piramida energiei 2h

12. Evaluare finală 2h

TOTAL ORE: 36 ORE

9.6 ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Desfăşurarea de proiecte privind bioenergia şi energiile alternative;

2. Observare dirijată a naturii, colectarea datelor şi prelucrarea statistică a acestora;

3. Activitate de informare şi căutare de informaţii utilizând motoare de căutare pe

internet ;

4. Intocmirea de portofoliu electronic cu fişe de observare şi material documentar ;

5. Utilizarea de instrumente IT, blog e-mail, chat, jurnal de reflexie, grile de

autoevaluare şi de colaborare ;

6. Conferinte şi şedinţe de analiză cu elevii privind stadiul rezolvării sarcinilor de

lucru şi găsirii de soluţii pentru depăşirea dificultăţilor întâmpinate în desfăşurarea

proiectelor de utilizare a bioenergiei ;

7. Întocmirea de afişe, postere şi prezentării ppt în care este promovată utilizarea

energiilor nepoluante şi folosirea eficientă a energiei ;

8. Mentoratul unor specialişti în domeniul bioenergiei, sesiune de comunicare online

cu profesori, studenţi şi specialişti interesaţi de tematica bioenergiei ;

9.7 MODALITĂŢI DE EVALUARE

Observarea sistematică a modului de colaborare şi rezolvarea sarcinilor de lucru;

Grile de evaluare criteriale raportate la obiectivele operaţionale şi de referinţă;

Evaluarea portofoliilor personale;

Evaluarea produselor elevilor: prezentări, afişe, postere dezbateri;

Coferinţe cu elevii pentru evaluarea stadiului proiectelor şi depăşirea problemelor;

Evaluarea proiectelor;

TEMA 2 :

CDŞ-ul „MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII”

Detaliere de conţinut

Tema: RĂSPUNSURI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICI ÎN COTIDIAN

Subiectul: „FOTOSINTEZA”

Dirijarea învăţării:

Ce este fotosinteza-definiţie

Care este ecuaţia generală a fotosintezei

Care este rolul pigmenţilor foto-sintetizatori în realizarea procesului

Cum se desfăşoara procesul de fotosinteză, în ce structuri ale celulelor plantei au

loc cele două faze ale procesului- faza de lumină

-faza de întuneric

Modalităţi de punere în evidenţă a fotosintezei

Ce influenţă au factorii de interni şi cei externi asupra fotosintezei

Importanţa fotosintezei

Modalităţi biotehnologice de a utiliza fotosinteza ca resursă energetică

regenerabilă pentru o dezvoltare durabilă

Evaluarea:

Fişe de activităţi

Autoevaluare şi evaluare reciprocă

Grile de evaluare raportate la criterii de indeplinire a obiectivelor operaţionale

şi de referinţă

prezentări ppt, afişe, postere, referate, dezbateri

TEMA 3 :

Proiect didactic

Şcoala: Şcoala Nr. 1Moisei; Şcoala Nr. 2 Moisei

Propunător: prof. Şovan Dan

Data:

Clasa : a X-a

Tema: ,, Fotosinteza”

form ă de captare şi conversie biologică a energiei luminose solare

Tipul lecţiei: de comunicare şi însuşire de cunoştinţe, capacităţi, atitudini

Scopul lecţiei: -Cunoaşterea de către elevi a mecanismului prin care energia luminoasă este

convertită în energia chimică a substanţelor organice.

-Cunoaşterea de către elevi a mecanismului de fotoliză a apei ce are loc în

cadrul procesului de fotosinteză pentru obţinerea de H, de O şi electroni ca surse posibile de

energie

Obiective operaţionale:

O1-să fie în măsură de a defini procesul de fotosinteză şi de a reda ecuaţia generală a

fotosintezei;

O2-să identifice structurile celulare la nivelul cărora are loc procesul de fotosinteză;

O3-să pună în evidenţă pigmenţii fotosintetizatori prin metode de extracţie pe bază de

alcool;

O4-să explice mecanismul de fotosinteză cu cele două faze –de lumină

-de întuneric

O5- Să fie în măsură de a face legătura între fotosinteza naturală şi biotehnologiile

fotosintezei artificiale- resursă de viitor pentru energie nepoluantă şi inepuizabilă

Metode şi strategii:

strategii mixte: inductive-deductive-euristice-analogice;

metode- tradiţionale: conversaţia euristică, brainstormingul, explicaţia, modelarea,

problematizarea, experimentul;

-alternative: observaţia sistematică a modului cum învaţă şi lucrează elevii,

proiecte de utilizare a energiei solare, portofoliu cu produsele elevilor, grile sectoriale

de autoevaluarea şi evaluare reciprocă;

material didactic: manual, tehnologie IT, videoproiector, material realizat în

PowerPoint , soft educaţional, planşe, emisiune tv Şcoala Discovery cu fotosinteza şi

energiile alternative, tablă, cretă colorată, dizolvanţi organici, aparatură sticlărie

laborator, fişe de evaloare, grile de evaluare

timp: 50 min.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Bibliografie didactică şi de specialitate consultată:

1. M. Ciurchea, A. Ciolac Russu, I. Ion – Metodica predării ştiinţelor biologice, EDP, Bucureşti

2. F. Dobran- Biologie cls. a V-a, editura Teora-2004

3. Maria Eliza Dulamă – Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Ed. Atlas Clusium, Cluj – Napoca, 2002

4. S. ENE, GH. SANDU, GH. CĂMĂNECI- Biologie cls.X Ed. Crepuscul 2005

5. GOLUMBEANU LUMINIŢA- Fotosinteza material ppt

www.didactic.ro /materiale -didactice/104170_fotosinteza

6. E. Huţanu, M. Iambor, A. Mihail – Biologie – Manual pentru clasa a X a, Ed. All

7. -Gh. Mohan, A. Ardelean, A. Mihail- Biologie manual cls. a V-a, editura ALL-2005

8. –Wikipedia-Fotosinteza ro.wikipedia.org/wiki/Fotositeză

9. Cum funcţionează fotosinteza? www.scientia.ro./stiinta-la.../851-cum-functioneaza

fotosinteza.html

10. Fotosinteza-ecuaţia chimică- etape www.scribd.com /.../Fotosinteza-ecuatie-c ...

11. Fotosinteza- Slide Share www.slideshare.net/BioKorina/fotosinteza

12. Fotosinteza artificială; pot oamenii să imiteun miracol al naturii?

www.descopera.ro/.../8238467-fotosinteza-artificiala-pot-oamenii-sa...

13. fvracord.jpg- echipot.ro

14. Schema generală a fotosintezei www.gapo.ro >Poz e

15. http://goanimate.com/videos/0g-PMIcCpppM

16. bioterapi.ro index_aprofundat_index_enciclopedic_ botanicCloroplaste_MEDIA_A

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr.

crt.

Etapele lecţiei Activităţi de învăţare

1 Captarea atenţiei-stimularea Prezentarea planşei didacice în care este evidenţiată

atenţiei pentru oră funcţia de fotosinteză la plante şi a unui videoclip

http://goanimate.com/videos/0g-PMIcCpppM

2

EVOCAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE

a) -Reactualizarea cunostinţelor despre fotosinteză.

b) –Determinarea nevoilor de învăţare ale elevilor

Elaborarea şi completarea schemei grafice

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

-Ce este fotosinteza.

- Care sunt structurile specializate ale plantei în care are loc procesul de fotosinteză.

-Care este ecuaţia generală simplificată a fotosintezei.

Care sunt produşii rezultaţi în urma procesului de fotosinteză.

-Care sunt structurile celulare şi subcelulare la nivelul cărora se realizează fotosinteza?

Care este rolul pigmenţilor fotosintetizatori în procesul de fotosinteză?

-Care sunt etapele fotosintezei, unde au loc aceste etape la nivel celular?

-Care sunt produşii de fotosinteză în faza de lumină şi faza de întuneric?

-Ce este şi cum se desfaşoară fotosinteza.

Care este ecuaţia chimcă generală a procesului de fotosinteză şi a reacţiilor chimice ce au loc în fazele de lumină şi de întuneric.

Care este ecuatia metabolică a ciclui Calvin (la plantele C3) şi la plantele de tipul C4, de obţinere a produşilor organici.

-Care sunt factorii endogeni şi exogeni ce influenţează procesul de fotosinteză.

Ce aplicaţii practice poate avea procesul de fotosinteză în obţinerea de energie curată, inepuizabilă

pentru o dezvoltare durabilă.

- Profesorul solicită ca elevii să noteze în caiet părţile structurale ale unei plate superioare şi să identifice organele în care se realizează fotosinteza.

Planta- organe structurale

Funcţii

- Elevii lucrează individual, copletând schema si organizatorul grafic.

- Este solicitată o definiţie simplificată a ceea ce se înţelege prin procesul de fotosinteză şi de a fi scrisă ecuţia acestui proces

-Este definită fotosinteza şi scrisă ecuaţia generală a acesteia.

CO₂+H₂O+săruri minerale energie→subst. organice+ O₂Î

6 CO₂ +6 H₂O= C₆H₁₂O₆+ 6 O₂ Î

3 Transmitera şi însuşirea noilor cunoştinţe-construirea sensului

a) Descrierea structurilor celulare la nivelul cărora are loc procesul de fotosinteză

-Elevii modeleză şi identifică structura internă a cloroplastelor-structură subcelulară unde are loc desfaşurarea fotosintezei.

b) Punerea în evidenţă a pigmenţilor fotosintetizatori- clorofilieni

c) Descrierea celor două faze ale fotosintezei:

-faza de lumină

-faza de întuneric

-Elevii extrag cu ajutorul soluţiei alcoolice pigmenţii clorofilieni şi fac o analiză fizică a acestora, deosebind pigmenţii de clorofila a de cei de clorofila b, prin proprietăţile fizice ale acestora.

-Profesorul şi elevii modelează pe tablă şi respectiv în caiete schema fotosintezei, identifică componentele celor două fotosisteme (FS I si FS II) şi descriu mecanismul desfaşurării fotosintezei în faza de lumină şi în faza de întuneric.

-Este scrisă ecuaţia chimică a reacţiilor biochimice ce au loc în faza de lumină şi de întuneric. Este descris ciclul Calvin (al plantelor C3) şi cel al plantelor C4 şi sunt evidenţiaţi produşii organici rezultaţi în fiecare treaptă a reacţiilor chimice.

-Elevii împărţiţi în grupe de câte 4 pe bază de fişă de lucru experimentează modalităţile de punere în evidenţă a procesului de fotosinteză:

-grupa I-

-Punerea în evidenţă a fotosintezei prin metoda bulelor de oxigen degajate în apă de o plantă acvatică secţionată. Se va remarca intensitatea fotosintezei în funcţie de intensitatea luminei.

-grupa II-

-Punerea în evidenţă a fotosintezei prin evidenţierea consumului de dioxid de carbon.

Utilizarea de apă fiartă şi răcită în care pusă planta acvatică- nu se dagajează bule de oxigen.

d) Importanţa fotosintezei

-Ciclul carbonului

e) Posibile utilizări a

fotosintezei în

obţinerea de bioenergie

- panourile fotovoltaice

Adăugarea în apă a unei cantităţi mici de carbonat acid de sodiu, degajarea bulelor de oxigen.

-grupa III-

Punerea în evidenţă a fotosintezei prin evidenţierea produşilor organici de fotosinteză.

Frunză acoperită partial cu staniol, expusă la lumină, opărită cu apă, fiartă în alcool şi scufundată în soluţie de KI. Este evidenţiat amidonul.

3 REFLECŢIA- Fixarea cunoştinţelor

a) reformularea şi consolidarea cunoştinţelor

-elevii urmăresc pentru consolidare slideshare şi materialul ppt.

http://www.slideshare.net/BioKorinna/fotosinteza

4 Evaluare (Feed-back)

Autoevaluare

Realizarea unei prezentari multimedia despre fotosinteză

-Prin completarea unei fişe de autoevaluare

Listă de verificare a comunicării

  Bifează

Ascultare

Folosesc diferite strategii de ascultare, în funcţie de situaţie.

Folosesc diferite strategii de ascultare pentru a interpreta informaţii.

Îmi adaptez comportamentul în timp ce ascult pentru a rămâne atent.

Procesez informaţii şi idei desenând imagini, folosind organizatori grafici şi luând notiţe.

Îmi concentrez privirea pe cel care vorbeşte.

  Bifează

Discuţii

Ofer feedback verbal şi nonverbal, aprobând din cap, bătând din palme, luând notiţe, răspunzând când sunt întrebat ceva, folosind interjecţii când e cazul, oferind comentarii relevante şi punând întrebări de clarificare.

Pun întrebări de testare pentru a dobândi o mai bună înţelegere şi mai multe perspective.

Răspund detaliat, cu amănunte, exemple şi fapte.

Pun întrebări de clarificare.

Parafrazez informaţii.

Folosesc un limbaj potrivit situaţiei.

Aleg un limbaj care construieşte relaţii (de suport, de încurajare şi constructive).

Mă exprim în moduri care încurajează schimbul deschis de idei.

Aleg un limbaj care arată respect faţă de sentimentele şi drepturile celorlalţi.

Îmi adaptez limbajul la situaţie, în funcţie de scop, rol sau vârsta persoanelor cu care comunic.

Arăt respect faţă de ideile altora.

Aleg un limbaj prin care să îi influenţez pe ceilalţi (pentru a convinge, a corecta sau a exprima dezacordul).

Le permit celorlalţi să vorbească fără să îi întrerup.

Îmi aştept rândul.

Ofer exemple, ilustrări sau detalieri pentru a clarifica conceptele atunci când îmi dau seama că membrii grupului au întrebări.

Răspund la semnele indirecte şi directe că ceilalţi au nevoie de clarificări, interpretând tonul vocii şi limbajul corporal.

Acord atenţie pauzelor, ritmului, volumului, intensităţii şi limbajului corporal al celorlalţi vorbitori.

Activitate în grupuri mici

Sprijin progresele grupului sugerând soluţii şi verificând dacă membrii grupului au înţeles, prin brainstorming, rezolvare de probleme, compromis şi consens.

Resping sugestiile altora fără a-i jigni, exprimându-mi dezacordul faţă de idei, nu faţă de persoane.

Cer feedback şi idei de la ceilalţi.

Evaluez interacţiunile şi activităţile proprii şi ale grupului şi fac ajustări pentru a contribui la succesul grupului.

Extind şi concentrez conversaţiile solicitând comentarii sau opinii. Pun întrebări ca: Tu ce crezi? Tu cum ai face? Eşti de acord cu asta?

Prezentare orală

Selectez informaţiile cele mai relevante din surse multiple pentru a face apel la interesele şi cunoştinţele publicului.

Planific o prezentare în funcţie de un scop specific, de exemplu, pentru a distra, a informa, a explica sau a convinge.

Organizez şi structurez prezentarea pentru a ajuta publicul să înţeleagă gândindu-se la proces, procedură, ordine cronologică, problemă şi soluţie.

Folosesc detalii, exemple, povestiri sau experienţe pentru a accentua mesajul.

Folosesc tehnologia, mijloace vizuale, echipamente, recuzită, obiecte sau desene pentru a accentua mesajul.

Ofer feedback şi folosesc feedbackul primit pentru a îmbunătăţi prezentarea şi a dezvolta încredere.

Vorbesc expresiv şi schimb volumul şi ritmul expunerii

pentru a menţine atenţia publicului.

Folosesc poziţia corpului, limbajul corporal şi gesturile pentru a evidenţia şi a accentua mesajul.

Aplic regulile gramaticale pentru a completa mesajul.

Folosesc un limbaj familiar sau unul formal în funcţie de public, ca în cazul interacţiunilor cu colegii individual sau în grupuri mici spre deosebire de cele în grupuri mari.

Folosesc un limbaj care implică publicul şi vizează scopul (un limbaj precis, verbe de acţiune şi detalii senzoriale).

Folosesc notiţe şi schiţe în loc de un scenariu complet.

TEMA 4

Eseu tematic:

Curriculum la decizia şcolii - factor de motivaţie pentru o învăţare de calitate

Prin Curriculum la Decizia Şcolii luând în considerare aspecte legate de:

-resursele umane şi materiale ale şcolii

-de interesele exprimate de elevi

-de specializările oferite de licee şi posibilităţile oferite de piaţa muncii

-de cererea de educaţie exprimată de comunitate

sunt oferite elevilor trasee de pregătire particularizate, prin parcurgerea unor conţinuturi

diferite de cele existente în trunchiul comun.

Se creează astfel oportunităţi de a se forma capacităţi şi competenţe noi şi respectiv de

a le perfecţiona pe cele existente, în raport cu interesele imediate sau de viitor ale elevului şi

ale comunităţii.

Se asigură diversitate în interriorul parcursului curricular, oferind în acelaşi timp

egalitate de şanse prin parcurgerea trunchiului comun şi o individualizare a instruirii, deci o

motivaţie în plus pentru o învăţare de calitate.

În acest sens, în funcţie de scopurile urmărite, proiectarea curricumului la decizia

şcolii se va face diferenţiind următoarele tipuri de opţional:

-opţional de aprofundare

-opţional de extindere

-disciplină de trunchi comun

-disciplină nouă

-opţional integrat la nivelul ariei curriculare

- opţional integrat la nivelul intregului curricumulum (interdisciplinar).

În cadrul opţionalelor cu conţinuturi interdisciplinare, informaţiile sunt structurate pe

niveluri de organizare, ierarhizare şi abstractizare diferite (piramida multinivelară a

informaţiilor), ceea ce conferă un transfer asociativ a acestora şi detrmină la elevi o învăţare

interdisciplinară permanetă şi durabilă, sporindu-le motivaţia.

Este vizată în acest context formarea şi dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale

gândirii şi utilizarea metodelor activizatoare de predare-învăţare-evaluare, stimulând gândirea

creativă a elevilor şi ajungerea acestora la adevărurile generalizabile.

BIBLIOGRAFIE:

-A. Barna; I Pop-Biologia-pregătirea examenului pentru gr. II în învăţământ, editura Albastră,

2011

-M. Stoica-Pedagogie şi psihopedagogie, editura Gh Alexandru , 2005

-manuale interdisciplinare

-motoare căutare Google

-Wikipedia