UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIANr.crtDenumirea unitatii de reliefMode de fomareAlcatuire geologicaTipuri de reliefAltitudinea maximaAlte caracteristici

1Carpatii orintaliIncretirea sc.tr in orogeneza alpina

Eruptii vulcanice in neogen3 tipuri de roci(paralelismul culmilor):

-r.vulcanice in V, cel mai lung lant vulcanic din Europa;

-sisturi cristaline in centru;

-r.sedimentare(flis) in E;Grupa sudica a C.Or. este alcatuita numai din roci sedimentare-rel vulcanic (oas,gutai, tibles, caliman, gurghiu, hargita)

-rel glaciar:rodnei, caliman, maramures

-rel ruiniform:cicas, ceahlau2303m in Mrodnei Gr.Nordica; 2100m in M Caliman-Gr Centrala; 1954m in M ciucas- Gr Sudica-este cea mai extins ramur a Carpailor (peste 50%din suprafaa acestora)

-prezint cea mai mare lime 130-140 Km n N i 80 km n zona de curbur

-sunt lipsii de masivitate datorit numeroaselor depresiuni (ex. Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni, Maramures)i culoare de vale transversale (parial: Mure, Moldova etc) i longitudinale (Bistria, Trotu, Olt etc)

-culmile orientate pe direcie NV-SE (excepie Carpaii de Curbur orientai invers, pe direcie NE-SV, alcatuiti numai din roci sedimentare(flis));

2Carpatii MeridionaliIncretirea sc.tr in orogeneza alpina

-sisturi cristaline cu intruziuni de granite iar in sud apar calcare-rel glaciar ,carstic(Bucegi- pest Ialomitei), Parang- pest Muierii si Polovragi), Sureanu- pest Sura Mare), pe conglomerate (Bucegi- Babele si Sfinxul), al suprafeelor de eroziune:

la peste 2000 m Borscu

intre 1200- 1600 m Ru-Ses

la peste 1000 m Gornovia (Predeal)

2544m in M Fagaras-vf. Moldoveanu;2505m in M Bucegi-Vf Omu;

2519 m in M Parang-vf. Parangul Mare;

2509 m in M Retezat vf. Peleaga-numii i Alpii Transilvaniei

-sunt cei mai masivi i mai unitari morfologic i structural

-prezint cea mai redus suprafa (21%) i lime

-prezint puine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru), depresiuni mari (Petrosani, Lovistei sau Brezoi-Vidra, Hateg- Calan)

-Prezinta pasuri de mare altitudine ex Pasul URDELE din S M.Parang -2141m , Pasul Giuvala, Pasul Lainici pe jiu, Paul Cozia pe Olt, etc

3Carpatii OccidentaliIncretirea sc.tr in orogeneza alpina

-prezint o mare complexitate litologic i structural, fiind formai dintr-un adevrat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare i metamorfice (isturi cristaline) in M Apuseni,iar Banat si Poiana Rusca sunt alc. din sisturi cristaline si calcare(ex. Muntii Aninei)

-relieful carstic este extins i apare sub forme diferite att exocarstice ct i endocarstice:

platouri carstice cu lapiezuri i doline: Padi- Cetile Ponorului, Vacu, Crbunari

vi de tip chei: Rmei, ntregalde

depresiuni carstice n care s-au instalat lacurile carstice: Ighiu, Vroaia

peteri: Vntului (cea mai lung din ar- 45 km, padurea craiului), Urilor(bihor), Meziad(padurea craiului), Scrioara (bihor), Focul Viu (cu gheari)

- relieful pe isturi cristaline i pe 1849 m M.Bihor-vf bihor1374m M Poiana Rusca

1446 m M Banat- vf Semenicroci vulcanice-au altitudinea medie de 650 m (lipsa reliefului glaciar, sporadic n M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de nghe-dezghe)

-reprezint sectorul cel mai fragmentat din Carpai prezentnd numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri i trectori(aspect discontinuu

-cmpia ptrunde adnc n interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip golf:

1.Depres. Vad-Borod- pe crisul repede

2.Depres. Beius- pe cr. negru

3.Dpres. Zarand, Gurahont- pe crisul alb

4Subcarpatii MoldoveiIncretirea sc.tr in orogeneza alpina

sedimentare(argile, marne, calcare si conglomerate-rel carstic pe sare-structural predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale

-rel pe marne si argile-911m Culmea Plesu-formai dintr-un singur ir de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic-produc alunecari de teren

5Subcarpatii CurburiiIncretirea sc.tr in orogeneza alpina

sedimentare(argile, marne, calcare si conglomerate-rel carstic pe sare(telega, slanic-structural predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale

-rel pe marne si argile-996m Magura Odobesti-sunt complecsi datorita:

a. alcatuirii din doua siruri de depresiuni si doua de dealuri;

b. patrunderii unor pinteni de origine montana: P.Ivanetu;

c. prezentei unor fenomene naturale: focurile vii (andreasu si terca)si vulcanii noroiosi (paclele mari si paclele mici);

d. producerii seismelor.

-produc a alunecari de teren

6Subcarpatii GeticiIncretirea sc.tr in orogeneza alpina

sedimentare(argile, marne, calcare si conglomerate-rel carstic pe sare

-structural predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale

-rel pe marne si argile-Dl. Chiciora 1218 m i Mgura Mu 1018 m-prezint dou aliniamente de depresiuni i dealuri subcarpatice, orientate pe direcie E-V

- produc alunecari de teren si procese de versant

7DCT-sedimentare partea centrala-incretire zona marginala situata pe latura de ESEDIMENTARE-trei tipuri de structuri:

a.cutata pe margini se exploateaza sare;

b.monoclinala pod.Somesan

c.domuri (se expl. gaz metan) pod. Tarnavelor si Cp.Transilvaniei

-rel pe argile si marne

-rel de terase si lunci

-Dl. Becheci 1 080 m, Dl. Firu 1 060 m, Dl. iclodului 1 028 m

- altitudini medii de 425 m

-format pe un fundament carpatic acoperit cu o ptur gras de sedimente, ridicat i exondat la nceputul Cuaternarului

-mprii n dou zone:

Zona marginal situat pe laturile de E, S i V ale depresiunii, este format n E din dou aliniamente de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic (numita si Subcarpatii Transilvaniei), iar n V i S din culoare largi i depresiuni de contactZona Central- numit i Podiul Transilvaniei, o regiune tipic de podi format din mai multe subdiviziuni:

a. Podiul Someelor

b. Cmpia Transilvaniei

c. Podiul Trnavelor

8Podisul Moldoveisedimentare-sedimentare argile, calcare i gresii) i recente n S (pietriuri, nisipuri, argile)

-structura monoclinala

-rel pe argile si marne-688 m Dl Ciungi Pod Sucevei-format pe un fundament de vs PRECAMBRIANA, peste care s-au depus sedimente aduse de raurile cu izvoarele in zona montana

-se produc alunecari de teren si curgeri de noroi-orientat pe directia NV-SE

9Podisul GeticSedimentareSedimentare: nisip, pietris, argile

-rel monoclinal-rel pe argile-altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , i de la E spre V

-fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietriuri, argile

-la contactul cu Subcarpaii Getici apare o cuvertur de pietriuri, numite pietriuri de Cndeti

-apare sub forma unui piemont puternic fragmentat de ape

10Podisul Dobrogei-apartine unitatii de orogen in N ( orogeneza Baikaliana- cutate sisturile verzi-Pod. Casimcei, orog.Hercinica granitele - Muntii Macin) si unitatii de platforma in S

-sedimentare : calcare, loess, nisip in partea sudica; iar in Nord : granite, sisturi verzi, calcare, conglomerate-rel carstic-rel eolian

- Rel de terase si lunci-altitudini medii de 200-300m, iar maxima 467 m n Vf. Greci (uuiatu) din M-ii Mcin

-cea mai complexa unitate geologica si geomorfologica a Romaniei

-Structural i geologic se mparte n 3 regiuni delimitate de 2 falii Peceneaga- Camena i Ovidiu- Hrova :

a). DOBROGEA DE NORD

M-ii Mcin

Pod. Niculiel- format din curgeri de lav

Pod. Babadag-calcareDealurile Tulcei i Depresiune. Nlbant-unde predomin inselbergurile i pedimentele

b).DOBROGEA CENTRAL- altitudini de 350 m , fiind alctuit din isturi verzi. Cuprinde: Pod. Casimcei i Pod. Istriei

c). DOBROGEA DE SUD- altitudini coborte 150-200 m, fiind o zon caracteristic de platform, prezentnd un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii i loess. Cupr:pod oltinei, pod. negru-voda, zona litorala.

11Podisul MehedintiIncretire orog. alpina-este alctuit din calcare, sisturi cristaline, gresii, marne)

-relieful carstic apare sub forma unor platouri extinse i culmi nalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peteri, sohodoluri, etc500/600 m-este o unitate de podi unic n Romnia deoarece se aseamn cu Carpaii dup genez, evoluie i alctuire geologic;

-se asemana cu unitatile de podis datotita altitudinilor medii de 500-600 m-eroziunea este intens , unitatea fiind intens fragmentat de vi adnci

12Dealurile De Vestsedimentare-roci sedimentare recente: argile, nisipuri, pietriuri

-structura faliata reprez prin horsturi si grabene-rel de terase si lunci-altitudinile medii sunt de 200-400 m

-max. Mg. imleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl. Prisnel-651 m

-o regiune discontinu;

-fundamentul este carpatic acoperit cu roci sedimentare;din loc n loc apar mguri actuite din roci cristaline sau vulcanice (Mg. imleu, Culmea Codrului, Dl. Prisnel

-au aspectul unui piemont -fragmentat de numeroase vi i ptrunderile cmpiei sub form de depresiuni de tip golf

13Campia de Vestsedimentare-roci sedimentare: nisipi, loess, argile, pietrisuri-structura tabulara-rel de terase si lunci

-rel dezv pe loess

-rel eolian -cp carei - dune de nisip-altitudinile scad de la E (140-150 m) la V (mai mici de 100 m)

-s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de origine tectonic) cu sedimente aduse de ruri , fiind exondat la nceputul Cuaternarului;

-este format pe un fundament alctuit din blocuri cristaline, peste care s-au depus depozite groase de sedimente;-dpdv genetic 3 tipuri de campii: piemontane(Vingai, etc), tabulare(Aradului, Carei) si subsidenta(Somesului, Crisurilor. Timisului)

14Campia RomanasedimentareSedimentare: nisipuri, loess, pietrisuri, argile-structura tabulara

-rel de terase si lunci

-rel dezv pe loess(apar crovuri, gavane si padine)

-rel eolian -cp Bragan, S Cp. Olteniei-altitudinile scad de la 320 m(Cp Pitesti) la 5 m Campia Siretului Inferior

-este cea mai extins zon de cmpie

- s-a format pe un fundament calcaros peste care s-au depus depozite sedimentare groase

- la suprafa apare ,la E de Olt, o cuvertur groas de loess ce ajunge la 40 m, iar la V de Olt apar dunele de nisip, precum i n luncile marilor ruri

- are o lungime maxim V-E de 600 km i o lime N-S de 130-140 km

-trei tipuri genetice de cmpii: piemontane(Cp. Pitesti, Ploiesti, Ramnicului), de subsiden(Cp.Siretului Inferior, Buzaului, Titu), tabulare(Cp.Gavanu-Burdea, Olteniei, Baraganului)

15Delta Dunarii-depunere de sedimente aduse de fl Dunarea si de curentii circulari din Mare NeagraSedimentare: nisipuri, pietrisuri , mal-rel eolian-se difereniaz dou tipuri de relief:

A.relief emers(pozitiv)- reprez . grinduri de 3 tipuri:

-fluviatile: Gr.Stipoc

-fluvio-maritime: Gr. Letea, Gr. Caraorman, Gr. Saraturile

-continentale: Gr. Chilia

B.relieful submers (negativ)-este reprezentat de:

-bratele Dunarii: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe

-canale care fac leg intre brate si lacuri, garle si mlastini

-12,5 m Grindul Letea-se desf. de la Ptlgeanca , unde Dunrea se desparte n dou brae, Braul Chilia n N i Braul Tulcea, care dup 17 km, n aval de Tulcea se desparte i el n dou brae : Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe;

-formata intr-un fost golf al Mrii Negre prin procesul de colmatat cu aluviuni n urm cu 10 000 de ani, aduse de Dunare si curentii circulari din Marea Neagra;

-este o campie fluvio-lacustra aflata intr-o continua formare;

-declarata rezervatie a biosferei in 1990- cea mai mare colonie de pelicani din Europa