37409247 revista criminalistica nr 12005

8/18/2019 37409247 Revista Criminalistica Nr 12005

1/42

| | n baza principiului organiza]ional modern, ca

organiza]ie de tip deschis, a c=rei func]ionare are

la baz= performan]a, Poli]ia Român= [i-a

raportat politicile de eficientizare profesional= la ecua]ia ai

c=rei factori constituie fundamentul oric=rui proces de

reform=, respectiv planificare – legisla]ie – organizare. |n acest registru, se impune subliniat c= fiecare din

aceste laturi ale procesului managerial a beneficiat de o

aten]ie prioritar= pe agenda institu]ional=, \n paralel cu

monitorizarea riguroas= a ritmului [i stadiului transpunerii lor

\n paractic=.

Având ca principal reper practica european= \n

materie, Poli]ia Român= a dezvoltat un sistem propriu de

planificare [i organizare al activit=]ilor profesionale, care

situeaz= \n centrul aten]iei, deopotriv=, interesul general ce

are ca finalitate integrarea european=, cât [i cel profesional,

care se dore[te a fi argumentat esen]ial \n ceea ce prive[ter=spunsul adecvat al serviciului poli]ienesc la comanda

social=.

Prin sincronizarea benefic= a disponibilit=]ilor

institu]ionale predictibile, cu perspectivele prefigurate de

studiile de marketing antiinfrac]ional, raportate la

dezideratele strategice asumate de \ntreaga societate

româneasc=, s-a realizat un context favorabil \ndeplinirii

prerogativelor poli]iene[ti la cele mai \nalte standarde.

|n vederea prefigur=rii unor instrumente utile de lucru,

pentru fiecare domeniu de activitate, dar [i pentru o mai

bun= coordonare a demersurilor de ordin profesional \nt reprinse, au fos t puse \n practic= “Programele

prioritare de ac]iune a Ministerului Administra]iei [i

Internelor, pe anul 2004”, care au constituit findamentul

ac]ional pentru fiecare structur= implicat=. De asemenea, a

fost elaborat= “Strategia de modernizare a Poli]iei

Române, \n perioada 2004-2007-Poli]ia Român= –

Poli]ie European=”, care con]ine obiective strategice

generale cât [i obiective specifice angajamentelor asumate

de Guvernul României, \n scopul ader=rii la Uniunea

European=. Acest document programatic de referin]=include, pe lâng= respectarea principiilor morale,

respectarea [i aplicarea cu stricte]e a urm=toarelor

principii strategice: • respectarea drepturilor [i libert=]ilor

fundamentale ale omului ; • legali t=]ii ; • confiden]ialit=]ii; •

echidistan]ei; • propor]ionalit=]ii; • transparen]ei [i apropierii

de comunitate; • priorit=]ii m=surilor preventive, \naintea

celor coerci tive; • descentraliz=rii; • responsabilit=]ii \n

exercitarea actului de autoritate poli]ieneasc=; •

profesionaliz=rii \n toate domeniile de activitate; • cooper=rii [i

unit=]ii sociale; • viziunii globale [i unitare; • continuit=]ii.

Procesul de euroconformizare a legisla]iei interne, \nanul 2004, a fost marcat de evolu]ii semnificative, având ca

punct de referin]= cerin]ele UE privind acquisul comunitar,

transpuse la nivelul Poli]iei Române \n Planul legislativ al

Ministerului Administra]iei [i Internelor. De asemenea, s-

a avut \n vedere ca evolu]iile profesionale \n domeniu s= se

\nscrie \n efortul continuit=]ii novatoare a demersurilor ini]iate,

\n anii anteriori, care s= conduc= la alinierea euroconform=

deplin=.

Pe acest fond, intervalul de referin]= a consemnat

apari]ia unor reglement=ri juridice de nivel superior, la care

Inspectoratul General al Poli]iei Române [i-a adus ocontribu]ie substan]ial=, cuprinsul acestora fiind orientat spre

utilitate, eficien]= [i fiabilitate.

Structurile componente din cadrul Poli]iei Române

CRIMINALISTICA 3

Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN


2/42

au fost orientate atât din punct de vedere tactic cât [i

institu]ional, \n deplin acord cu spiritul [i practica

eurocomunitar=, pe principiul descentraliz=rii, pentru

realizarea, \n plan practic, a unor modele func]ionale [i a unui

sistem de lucru liniar, cu respectarea ierarhiei manageriale.

Regula pentru evolu]ia structural-organizatoric= a

constituit-o analiza obiectiv= a situa]iei operative [i

consultarea \n teritoriu, cu privire la propunerile demodificare, necesit=]ile privind resursele financiare de

personal [i dotare, reprezentând reperele ini]ierii proceselor

de schimbare [i constituire a unor noi structuri.

Poli]ia Român= a realizat progrese importante \n planul

colabor=rii inter-institu]ionale, palmaresul comun \nregistrând

performan]e notabile, \n contextul unei etape rela]ionale noi,

marcate de schimb=ri legislative [i de necesitatea

intensific=rii combaterii fenomenului infrac]ional.

Având la baz= prevederile constitu]ionale, conform

c=rora “statul se organizeaz= conform principiului

separa]iei [i echilibrului puterilor \n cadrul democra]ieiconstitu]ionale”, colaborarea, \n baza legii, cu entit=]i

apar]in=toare sferei legislative, executive ori judec=tore[ti,

s-a raliat interesului general al societ=]ii române[ti, având la

baz= realitatea c= siguran]a civic= este o valoare

fundamental=, la a c=rei ocrotire trebuie s= \[i aduc=

contribu]ia toate for]ele responsabile.

Activitatea Poli]iei Române s-a circumscris necesit=]ii

profesionale de a face cât mai vizibile, \n fa]a partenerilor

externi, demersurile proprii efectuate \n direc]ia racord=rii

metodice [i lucrative la practicile institu]ionale ale agen]iilor

de aplicare a legii, atât din spa]iul european cât [i din altespa]ii geografice. Pe acest fond, Poli]ia Român= a depus

eforturi considerabile pentru \ndeplinirea criteriilor de

integrare european=, prev=zute \n cuprinsul Capitolului

24-JAI, reflectate atât de documentele Comisiei Europene,

cât [i \n alte institu]ii de profil din statele membre sau

candidate, rela]iile interna]ionale conturând noi direc]ii [i

redimension=ri, conforme cu cerin]ele UE [i evolu]iile

fenomenului infrac]ional.

Aspecte privind evolu]ia criminalit=]ii

Poli]ia Român= a fost sesizat= cu privire la comiterea a

454.296 infrac]iuni ( + 25.719) volumul criminalit=]ii sesizate \nregistrând 2090 (+118) infrac]iuni la 100.000 de

locuitori.

Din totalul infrac]iunilor sesizate, 95.934 (21%) sunt de

natur= economico-financiare, 224.063 (49%) judiciare [i

134.299 (30%) de alt= natur=.

|n acest interval, s-a dispus m=sura \nceperii urm=ririi

penale pentru un num=r de 262.733 (-31.647) infrac]iuni,

(respectiv –11%) fa]= de perioada similar= a anului 2003,

volumul infrac]iunilor constatate fiind de 1209 (-145)

infrac]iuni.

|n aceast= perioad=, Poli] ia a propus [i \naintatParchetelor solu]ii legale pentru un num=r de 218.239

infrac]iuni (-40.368), (respectiv-16%); fa]= de acela[i interval

din 2003, volumul infrac]iunilor solu]ionate consemneaz=

1004 (-186) infrac]iuni.

Consider=m c= Poli]ia Român= [i-a focalizat intens

ac]iunile desf=[urate \n sfera criminalit=]ii organizate [i

antidrog, reu[ind un control eficient al fenomenului, \n pofida

unei recrudescen]e f=r= precedent a acestuia, principalul

resort constituindu-l mizele uria[e puse \n joc [i \mbog=]irea

rapid= a infractorilor, care [i-au diversificat [i tehnologizat

mijloacele de operare la niveluri foarte \nalte.Activitatea de combatere a criminalit=]ii

economico-financiare a fost marcat=, \n principal, de

reorganizarea problematicii de fond privind efectuarea

controalelor economice, care au condus la reducerea cu

27% a num=rului infrac]iunilor solu]ionate, dar [i o

\mbun=t=]ire a mediului de afaceri.

Structurile specializate au vizat combaterea ilegalit=]ilor

comise cu ocazia privatiz=rii/postprivatiz=rii, folosirii

fondurilor alocate de organismele financiare interna]ionale,

opera]iunilor ilegale de comercializare a produselor

petroliere. alcool, contraband=, fraudelor bancare, fiscale,achizi]iilor publice, pie]e de capital, fondurilor de investi]ii, alte

sectoare de importan]= deosebit= pentru stabilitatea

climatului economic [i social.

Maniera profesional= de abordare [i eforturile

\ntreprinse pentru descoperirea [i cercetarea infrac]iunilor,

generatoare de prejudicii majore, tragerea la r=spundere

penal= a persoanelor implicate, au condus, \n aceast=

perioad= la ob]inerea de rezultate pozitive:

cre[terea cu 14% a num=rului de infrac]iuni

complexe solu]ionate, cu prejudicii de peste 2 miliarde;

amplificarea cu 102% a num=rului infrac]iunilorsolu]ionate, prev=zute \n Legea nr. 656/2002, privind

prevenirea [i combaterea sp=l=rii banilor;

sporirea cu 125% a num=rului de infrac]iuni

prev=zute [i pedepsite de Legea nr. 78/2000 privind

pedepsirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie.

|n urma ac]iunilor concertate desf=[urate, Poli]ia

Român= a ridicat, \n vederea confisc=rii, importante

valori [i bunuri, constând \n: 112.493 Euro, 45.080 USD,

peste 12 miliarde lei numerar, 25,4 kg aur, 29 kg argint,

39 kg alte metale pre]ioase, bunuri [i m=rfuri \n valoare

de 112 miliarde lei, 1838 arme de foc [i indisponibilizareaa 1055 autovehicule.

Dup= mediul comiterii, din totalul infrac]iunilor

solu]ionate - 128.967 (59%) au fost \nregistrate \n mediul

urban, iar 87.650 (41%) \n mediul rural.

Poli]ia Român= s-a axat primordial, \n tratarea tuturor

segmentelor infrac]ionalit=]ii de natur= judiciar=, ripostând

rapid prin mijloace [i procedee eficace, având \n vedere

gravitatea [i impactul deosebit al acestui gen de fapte asupra

persoanei, \n plan fizic cât [i psihic, urm=rile produse,

pericolul crescut pe care \l reprezint= pentru comunitate [i la

nivel de individ.Analiza fenomenului, comparativ cu indicatorii

realiza]i \n anul precedent, eviden]iaz= un trend

descendent, concretizat \n sc=derea infrac]iunilor

4 CRIMINALISTICA


3/42

judiciare cu 12%, de la 80.300 la 70.392.

Tendin]a descendent=, pe ansamblu, a acestui gen de

fapte este eviden]iat= de:

sc=derea infrac]iunilor contra persoanei cu 4%,

de la 24.859 la 23.847;

reducerea infrac]iunilor contra patrimoniului cu

15%, de la 89.779 la 76.309 (furturile, un regres de 17%, de

la 54.390 la 45.195); diminuarea infrac]iunilor contra autorit=]ii cu

16%, de la 869 la 728.

Tâlh=riile, \ns=, \nregistreaz= o ascenden]= de 11%, de

la 2.584 la 2.870.

Analiza situa]iei infrac]iunilor deosebit de grave,

comise cu violen]= extrem=, \nregistrate ini]ial cu autori

necunoscu]i, demonstreaz=, cu pregnan]=, profesionalismul

[i implicarea maxim=, \n rezolvarea acestor categorii de fapte,

a poli]i[tilor, care au reu[it identificarea [i prinderea autorilor,

\n 271 astfel de cazuri, dintr-un total de 350 infrac]iuni

\nregistrate, procentul de identificare fiind de 77,43%.Pe genuri de fapte, rezultatele sunt urm=toarele:

omor – rezolvate 138 (87%) din 158;

tentativ= de omor – rezolvate 70 (68%) din 102

pruncucidere – rezolvate 10 (40%) din 25;

loviri cauzatoare de moarte – rezolvate 25 (68%)

din 37;

viol – victime sub 14 ani, urmat de moartea sau

sinuciderea victimelor – rezolvate 13 (87%) din 15;

tâlh=rie cu moartea victimei – 15 (115%).

Subliniem c=, \n anul 2004, nu s-au \nregistrat pe teritoriul

]=rii omoruri la comand= sau pentru reglarea unorconturi, ceea ce a contribuit la cre[terea siguran]ei

cet=]eanului [i la neproliferarea acestor deosebit de grave

fapte.

Activit=]ile de combatere a crimei organizate au

\nregistrat progrese importante, materializate \n constatarea

a 5.626 (+2.464) infrac]iuni, dintre acestea 2.971 (+1.933)

au fost declinate la parchet pentru continuarea cercet=rilor,

571 (+165) fiind flagrante [i 1.021 (+376) s=vâr[ite \n

str=in=tate.

Rezultatele ob]inute pe linia combaterii crimei organizate

au avut ca urmare [i confiscarea a 12 kg substan]e toxice, 3surse radioactive, 410 autoturisme [i 164 hard disck-uri,

fiind retras= din circuitul economic moned= fals= reprezentând

peste 175 milioane lei, 69.091 dolari SUA, 187.865 Euro [i

alte monede convertite \n Euro.

Urmare a ac]iunilor desf=[urate pe linie antidrog au

fost constatate 2.600 (+1.212) infrac]iuni, 2.432 (+1.260)

declinate la parchet, 1.236 (+493) descoperite \n flagrant,

fiind confiscate 426,53 kg droguri, din care 72.18 kg de

mare risc, fapt ce a contribuit decisiv la diminuarea [i

controlul fenomenului de trafic [i consum ilicit de

droguri.Anul 2004 consemneaz= pe linia activit=]ilor de

cercetare penal= \nvinuirea/inculparea a 174.528 (-10%)

persoane, media la 100.000 locuitori fiind 803 (-85).

Dintre persoanele cercetate pentru s=vâr[irea de

infrac]iuni, 29.374 erau \n aten]ia poli]iei, 40.982 (-14%) au

fost prinse \n flagrant, fiind re]inute sau arestate

preventiv 12.039 (-34%) persoane.

Rezultatele Poli]iei Române \n combaterea criminalit=]ii

au fost, \n principal, realizate datorit= trecerii de la un sistem

de evaluare cantitativ= la cea calitativ= a muncii informative,

care a evoluat, \n anul de referin]=, prin aport extern(programul RIPE), fiind concretizat \n constituirea Serviciilor

de analiz= a informa]iilor din cadrul DGCCOA [i la Direc]ia de

Investiga]ii Criminale, unit=]i ce beneficiaz= de o gestionare

centralizat= a informa]iilor [i care creaz= posibilitatea

\ncadr=rii rapide a unor medii, grupuri, locuri, cu surse

valoroase.

Astfel, supravegherea calificat=, urmat= de interven]ii

ferme [i operative realizate cu sprijinul unor structuri

colaboratoare, a condus la destructurarea a 598 re]ele [i

grupuri criminale, fiind arestate 507 persoane, membre

ale acestor grup=ri.

Aceste grup=ri infrac]ionale anihilate erau organizate [i

specializate \n s=vâr[irea de [antaje, instituirea de taxe de

protec]ie, trafic de carne vie, droguri, prostitu]ie, c=m=t=rie

etc., prin apelarea la mijloace violente, având ca scop

ob]inerea unor sume mari de bani [i a suprema]iei \n anumite

domenii infrac]ionale.

Men]ion=m, astfel, cazurile privind clanurile

C+M+TARILOR, DUDUIANU, BELGIENILOR, {TOAC+,

CORDUNENILOR, SPUM+, BIBANUL, gruparea

PARDAILAN [i CSIBI ISTVAN.Anul 2004 reprezint= o perioad= \n care Poli]ia

Român= a reu[it lovituri decisive, prin arestarea unor

capi ai lumii interlope autohtone [i infractori notorii,

efectul acestora fiind resim]it atât \n evolu]ia intern= a

fenomenului criminalit=]ii cât [i \n aprecierile venite din

partea popula]iei.

România are un interes major \n garantarea celor

mai ridicate standarde legate de securitatea intern= [i

statul de drept, pentru cet=]enii proprii [i cei din statele

europene partenere [i nu numai.

|n acest context, respectarea legii, punerea \n

practic= a mecanismelor democratice [i \nt=rirea

capacit=]ii administrative trebuie s= devin= vizibile \n

absolut toate domeniile, ceea ce presupune accelerarea

reformei [i implementarea aquisului comunitar.

Anul 2005 va avea semnifica]ii [i implica]ii deosebite

pentru societatea româneasc=, deoarece, \n luna aprilie,

România urmeaz= s= primeasc= “ avizul conform” pentru

aderare, iar la data de 9 mai 2005, cu ocazia celebr=rii zilei,

Europei, s= fie semnat tratatul de aderare.

Evident, reperele acestui calendar nu reprezint= finalul demersurilor institu]ionale de racordare la

exigen]ele eurocomunitare, ci constituie un prilej de

mobilizare pentru \ntregul personal al Poli]iei Române.

CRIMINALISTICA 5


4/42

DDefinit= atât de sugestiv, prin cele treisintagme reliefate de auriul bronzului turnat

\n pl=cile metalice, preluate din “Morgaora[ului Bucure[ti” (inaugurat= la data de 20.12.1892) [iarmonios integrate \n arhitectonica actualului muzeu dinincinta I.N.M.L. “Mina Minovici” [i anume DREPTATE-{TIIN}+-ADEV+R, medicina legal= [i-a propus, \nc= dela apari]ia sa ca [tiin]= bine definit=, s= ofere justi]ieimijloace de prob= veridice ori de câte ori, pentrul=murirea unor aspecte juridice, sunt necesare elementebio-medicale.

|n prezent, activitatea de medicin= legal= dinRomânia se desf=[oar= \n conformitate cu prevederile

Legii nr. 459/2001, modificat= [i completat= prin Legeanr.271/2004, a Regulamentului de aplicare [i a Normelorprocedurale.

Actele normative men]ionate stabilesc c= “activitatea de medicin= legal= se realizeaz= de medici legi[ti \ncadra]i \n institu]iile de medicin= legal= ”(art. 2, alin 1 din Regulament).Institu]iile de medicin= legal= aflate \n subordinea MinisteruluiS=n=t=]ii, ce func]ioneaz= potrivit legii, sunt:

Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “MinaMinovici”, cu sediul \n Bucure[ti,

Institutele de medicin= legal= din centrele medicaleuniversitare: Timi[oara, Târgu-Mure[, Cluj-Napoca, Ia[i [iCraiova;

Serviciile de medicin= legal= jude]ene din fiecare jude]cu sediul \n localitatea re[edin]= de jude], care sunt arondate,potrivit competen]ei teritoriale, unui institut de medicin= legal=.

Cabinetele de medicin= legal= , aflate \n structuraunor Servicii de medicin= legal= jude]ene, cu sediul \n ora[esau municipii, care nu sunt re[edin]e de jude].

Am f=cut aceste preciz=ri deoarece, bazându-se peprevederile art. 32 alin 2 [i art. 33 alin 1, din Regulamentul deaplicare ce introduce no]iunea de expert medico-legal numitde organul judiciar, la cererea p=r]ilor (expert parte, medico-legal) o serie de medici legi[ti, interpretând \n mod personal( a se \n]elege interesat !) dispozi]ia legal=, aduc prejudicii, nunumai morale, institu]iei cl=dite cu atâta migal= [i devotamentde c=tre inegalabilul prof. Mina Minovici.

Astfel, \n]elegând \n mod gre[it noile orient=ridemocratice din ]ara noastr=, ace[ti (pseudo)colegi - medicilegi[ti au \ncercat s= transforme medicina legal= \ntr-o banal=dar, \n opinia lor, atât de fructuoas= afacere comercial=,axat= pe principiul câ[tigului ilicit, \n pofida normelordeontologice [i, de ce nu, chiar legale, orientând spre un altmod de abordare a problematicii specifice acestei atât deutile [i, putem spune, chiar frumoase discipline.

Consider=m c= institu]ia medico-legal= nu poate [i nicinu trebuie s= ajung= o institu]ie cu dou= categorii de exper]i(expert oficial [i expert parte) [i, cu atât mai mult, o institu]ieprivat=, activitatea ei desf=[urându-se pentru cet=]eni, darexclusiv prin intermediul organelor reprezentative ale statului,

care sunt implicate \n solu]ionarea diferendelor dintrepersoane [i anume: instan]e de judecat=, parchet, poli]ie (saupoate [i acestea ar trebui s= devin= particulare?).

A[a cum un infractor nu-[i poate alege poli]istul care-i \ntocme[te dosarul penal , nici procurorul care

instrumenteaz= cazul [i, mai ales, nici instan]a de judecat=,care urmeaz= s= se pronun]e asupra vinov=]iei sale, tot a[a, \n opinia noastr=, nu poate fi ales nici un medic legist caexpert al unei p=r]i; aceast= alegere, consider=m c= nu aravea alt rol, \n realitate, decât s= tergiverseze finalizarea

judec=rii cauzei, prin diferite pseudoargumente prin care s=se \ncerce eludarea nivelelor de competen]= deja stabilite [is=-l \ndep=rteze pe medicul legist, \n mod flagrant, de lastatutul s=u de neutralitate, conferit de titulatura de expert \ncadrul institu]iei de medicin= legal=. A[adar, se \ncearc=statuarea no]iunii de expert (medico-legal) al p=r]ii când, defapt, medicul legist ob]ine calitatea de expert (oficial) \nmomentul repartiz=rii lucr=rii medico-legale spre solu]ionare

de c=tre directorul/medicul [ef al institu]iei. {i iat= cum dintr-o sintagm= ce define[te o profesiune recunoscut= [iapreciat= ca atare [i anume aceea de medic legist,considerat \ntotdeauna drept expert, au rezultat dou= no]iunice \ncearc= s= acrediteze falsa disjunc]ie dintre medicullegist expert oficial [i medicul legist expert parte (?!?)

Altfel spus, aceea[i persoan= poate fi când medic legistexpert oficial, când medic legist expert parte!

Ne punem \ntrebarea - medicul legist expert al p=r]ii, caspecialist privat, cui se subordoneaz=, de cine este controlat,cine-i garanteaz= profilul moral- caracterial, neutralitatea [ivirtutea \n fa]a unor avantaje materiale sau morale, cum \[i

poate demonstra nep=rtinirea etc., cât= vreme \n structuramedicinei legale române[ti exist= c=ile legale prin care oricedocument medico-legal contestat, poate fi corectat (prin nouaexpertiz=, avizul Comisiei de Control [i Avizare sau alComisiei Superioare) [i, \n consecin]=, s= satisfac= oricenemul]umire?

{i, de fapt, pentru ce? Oare numai pentru un iluzoriu câ[tig suplimentar?

|n opinia noastr=, cât \nc= nu este prea târziu, problemaexper]ilor parte medico-legali ar trebui analizat=, sub toateaspectele pe care le implic=, \n cadrul Consiliului Superior deMedicin= Legal= [i, dac= argumentele contra vor predomina,s= se ini]ieze demersurile legale, astfel \ncât s= se poat=

renun]a la aceast= no]iune, pe care noi o apreciem ca fiind maimult decât p=gubitoare medicinei legale \n ansamblul s=u.

Consider=m c=, atunci când este aruncat= de uraganulincompeten]ei, ne[tiin]ei sau indiferen]ei pe malul stâncos [ineprimitor al disper=rii, fiin]a uman= \[i va c=uta reperelesupravie]uirii \n jungla social=, \ncercând s= apeleze la ceicare, reprezentând organele abilitate ale statului (procurori,poli]i[ti, instan]e de judecat= etc.) \i pot sau, mai corect, artrebui s=-i ofere siguran]=, \ncredere, sprijin, când sunt

\nc=lcate legile imuabile care \ncearc= s= asigureconvie]uirea social=.

Iat= de ce se impune ca mecanismul ce asigur=

realizarea actului de justi]ie, din care face parte [i medicinalegal=, s= func]ioneze la parametrii irepro[abili, astfel \ncâts= putem veni \n \ntâmpinarea suferin]elor celor v=t=ma]i, pec=i legale, f=r= a recurge la diverse tertipuri, ce nu-i pot onoradecât pe cei care sfideaz= legea.

6 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIEProf. univ. dr. DAN DERMENGIU


5/42

O O tr=s=tur= esen]ial= a epocii contemporane,

determinat= de progresul vertiginos al s]iintei

[i tehnicii, de schimbul intens de valori

materiale [i spirituale, o constituie tendin]a de intensificare a

cooper=rii \ntre state pe diverse planuri ale activit=]ii politice,

sociale, culturale [i juridice.1

Fenomenul globaliz=rii, deschiderea frontierelor [i

explozia mijloacelor de comunica]ie au conferit o nou=dimensiune criminalit=]ii transna]ionale organizate, c=reia nu

i se poate face fa]= cu succes decât prin g=sirea celor mai

flexibile mijloace de cooperare interna]ional= [i prin

intensificarea asisten]ei juridice \ntre state.

Problema criminalit=]ii interna]ionale a preocupat,

\nc= de la apari]ia acestui fenomen, majoritatea statelor lumii,

intrând \n aten]ia unor importante organiza]ii interna]ionale,

precum Societatea Na]iunilor (acum O.N.U.), Comisia

Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (\n prezent INTERPOL) [i

Consiliul Europei.2

Prima manifestare a cooper=rii \n acest domeniu, aconstituit-o crearea, \n 1923, la Viena, cu ocazia primului

Congres interna]ional al organelor de poli]ie criminal=, a

“Comisiei Interna]ionale de Poli]ie Criminal=” (C.I.P.C.) care a

avut ca sarcin= organizarea colabor=rii interna]ionale \n

domeniul descoperirii autorilor diferitelor infrac]iuni3. Comisia

a fost reorganizat=, \n 1946, iar, \n 1956, s-a transformat \n

Organiza]ia Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (O.I.P.C.), cu

denumirea prescurtat= INTERPOL.4 O.I.P.C. este chemat=

s= intervin=, la solicitarea serviciilor de poli]ie din diferite ]=ri

membre, prin intermediul birourilor lor centrale (na]ionale),

atât \n situa]ia \n care un infractor a fugit \n str=in=tate, cât [i

\n cazul \n care infrac]iunea a dobândit un caracter

interna]ional. Domeniul de activitate a Interpol-ului este limitat

la infrac]iunile de drept comun [i are atât un caracter

procedural, cât [i unul informativ.

De la aceste prime \ncerc=ri de unire a eforturilor

statelor \n combaterea crimei organizate [i pân= \n prezent,

cooperarea interna]ional= [i-a extins [i diversificat formele de

manifestare, atât pe plan universal, cât [i pe plan regional

european, o contribu]ie deosebit= \n domeniu fiind adus= de

Consiliul Europei, sub egida c=ruia au fost adoptate, pân= \n

prezent, peste 160 conven]ii [i acorduri, precum [i

numeroase recomand=ri, prin care se stabilesc ac]iunicomune \n domeniile economic, social, cultural, s]iintific,

juridic [i administrativ [i se reglementeaz=, printre altele, un

sistem de coordonare \ntre statele europene \n lupta contra

fenomenului criminal.5

Din examinarea acestei cooper=ri, respectiv alegisla]iei interna]ionale care o reglementeaz=, rezult= c= ea

cunoa[te dou= forme principale, [i anume:

colaborarea sau conlucrarea statelor pentrucombaterea unor categorii de infrac]iuni;

asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.

a) Colaborarea sau conlucrarea statelor pentru combaterea unor categorii de infrac]iuni.

Colaborarea statelor \n lupta \mpotriva criminalit=]ii serealizeaz=, \n principal, prin semnarea sau aderarea laconven]ii interna]ionale, prin care statele \[i asum= obliga]iide a reprima, prin mijloace proprii, anumite categorii de

infrac]iuni. Men]ion=m, \n acest sens:

Conven]ia penal= privind corup]ia, adoptat= laStrasbourg, la 27 ianuarie 19996, instrument juridic elaborat

\n urma recomand=rii din Rezolu]ia nr.1, adoptat= de mini[triieuropeni de justi]tie la cea de-a 21-a Conferin]= a lor (Praga,1997), \n scopul aplic=rii rapide a Programului de ac]iune

\mpotriva corup]iei.7Conven]ia cuprinde prevederi referitoare la

incriminarea coordonat= a infrac]iunilor de corup]ie, o

cooperare interna]ional= mai strâns= \n cercetarea unorasemenea infrac]iuni [i un mecanism eficace de combatere alor. Prin conven]ie sunt stabilite m=surile ce trebuie luate la

nivel na]ional \mpotriva corup]iei active [i pasive din sectorulpublic [i privat, \mpotriva corup]iei func]ionarilorinterna]ionali, judec=torilor cur]ilor interna]ionale [i membriloradun=rilor parlamentare interna]ionale, abaterilor de la

principiile generale ale cooper=rii \n domeniu [i dispozi]iilor

referitoare la extr=dare (art. 27).Conven]ia european= pentru reprimareaterorismului, adoptat= la Strasbourg la 27 ianuarie 19778,prin care statele membre ale Consiliului Europei, constatând

\nmul]irea actelor de terorism, au stabilit m=suri pentru ca

autorii unor astfel de acte s= nu se poat= sustrage tragerii lar=spundere penal=. Potrivit acestei conven]ii, sunt calificateca acte de terorism:

infrac]iunile prev=zute de Conven]ia pentrureprimarea captur=rii ilicite de aeronave, semnat= la Haga, la16 decembrie 1970;

infrac]iunile cuprinse \n câmpul de aplicare a

Conven]iei pentru reprimarea de acte ilicite \ndreptate contrasiguran]ei avia]iei civile, semnat= la Montreal, la 23septembrie 1971;

infrac]iunile grave, constând \ntr-un atac \mpotriva

CRIMINALISTICA 7

Procuror militar dr. NICOLAE LUPULESCU


6/42

vie]ii, integrit=]ii corporale sau libert=]ii persoanelor care sebucur= de protec]ie interna]ional=, inclusiv a agen]ilordiplomatici;

infrac]iunile care au ca obiect r=pirea, luarea deostatici sau sechestrarea ilegal=;

infrac]iunile care au ca obiect folosirea de bombe,grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori saucolete-bomb=, \n m=sura \n care aceast= folosire prezint= un

pericol pentru persoane (art.1).Fiecare stat contractant se oblig= s= ia m=surile

legislative necesare pentru ca aceste infrac]iuni s= nu fieconsiderate infrac]iuni politice sau conexe la infrac]iunipolitice ori inspirate de scopuri politice, iar \n situa]ia \ncare nu-l extr=deaz= pe cel suspectat de comiterea unuiact terorist se oblig= s= supun= cauza, f=r= \ntârziere,autorit=]ilor sale competente s= exercite ac]iunea penal=(art. 7).

Conven]ia asupra substan]elor psihotrope,adoptat= la Viena, la 21 februarie 19719, [i Conven]ia contra

traficului ilicit de stupefiante, de substan]e psihotrope,adoptat= la Viena, la 2 decembrie 1988, prin care statele dinOrganiza]ia Na]iunilor Unite, care au aderat la acesteinstrumente interna]ionale, se oblig= s= colaboreze strâns \nscopul coordon=rii luptei \mpotriva traficului ilicit de substan]eprihotrope [i s= asigure pe plan na]ional coordonareaac]iunilor preventive \mpotriva acestui fenomen (art. 21).

Aceste instrumente interna]ionale, elaborate subegida Consiliului Economic [i Social al O.N.U., urm=resc s=

\mbun=t=]easc= cooperarea interna]ional= \n reprimareatraficului ilicit de droguri pe uscat [i pe mare, statele fiindcon[tiente c= fenomenul respectiv amenin]= stabilitatea,

securitatea [i suveranitatea lor [i submineaz= bazeleeconomiilor na]ionale.

Conven]ia asupra substan]elor psihotrope, adoptat= laViena, \n 1971, cuprinde, ca [i Conven]ia european= pentrureprimarea terorismului, men]ionat= mai \nainte, [i dispozi]iicu caracter penal (art. 22), iar Conven]ia contra traficului ilicitde stupefiante [i subatan]e psihotrope, din 1988, con]ine [idispozi]ii privind extr=darea (art. 6), asisten]a judiciar= (art. 7)[i transferul procedurilor represive (art. 8).

Dorind s= intensifice \n mai mare m=sur= cooperarea, \n vederea suprim=rii traficului ilicit de droguri pe mare,

statele membre ale Consiliului Europei au completat, printr-un acord regional, dispozi]iile art.1710 din Conven]ia de laViena din 198811, prin care p=r]ile se oblig= ca, f=r= a \nc=lcaprincipiile libert=]ii de naviga]ie pe mare, s= colaborezepentru \mpiedicarea utiliz=rii navelor \n afara apelor teritoriale

\n astfel de infrac]iuni [i s= fac= schimb de informa]ii cuprivire la mi[carea navelor, \nc=rc=tura [i faptele comise labordul lor.

Prin acest acord se stabile[te [i procedura deautorizare a unui stat intervenient de a cere statului depavilion permisiunea de a opri nava [i de a urca la bordulacesteia \n afara m=rii teritoriale a oric=rei p=r]i.

Conven]ia european= privind sp=larea,descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselorinfrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg la 9 noiembrie 199012,prin care p=r]ile se oblig= s= adopte m=surile legislative

necesare pentru incriminarea faptelor de sp=lare a banilor [i,la cerere, s=-[i acorde reciproc sprijin \n faza de urm=rirepenal=, prin furnizarea de informa]ii asupra produselorinfrac]iunii [i luarea unor m=suri provizorii, precumindisponibilizarea conturilor bancare, pentru a preveni orice

\nstr=inare a unui bun care, ulterior, poate face obiectul uneicereri de confiscare.

Potrivit art. 13 din Conven]ie, o parte semnatar= se

oblig= ca, la cerere, s= pun= \n executare hot=rârea deconfiscare emis= de partea solicitant=, dac= produseleinfrac]iunii se afl= pe teritoriul s=u [i nu fac obiectul uneicercet=ri proprii. Conven]ia cuprinde printre altele [i dispozi]iiprivind principiile generale de cooperare interna]ional=(art. 7), asisten]= reciproc= (art. 9), executarea confisc=rii(art. 14), recunoa[terea hot=rârilor str=ine (art. 22).

Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]iitransna]ionale organizate, adoptat= la New York, la 15noiembrie 200013, are ca obiect promovarea cooper=rii \nscopul prevenirii [i combaterii mai eficiente a criminalit=]ii

transna]ionale organizate (art.1). |n vederea atingerii acestui scop, statele p=r]i seoblig= s= incrimineze participarea la un grup infrac]ionalorganizat (art. 5), activit=]ile de sp=lare a produsuluiinfrac]iunii (art. 6) [i s= adopte, \n cadrul sistemelor lor

judiciare na]ionale, m=surile necesare pentru a permiteconfiscarea bunurilor provenite din infrac]iuni, precum [iidentificarea, blocarea ori sechestrarea acestora \n scopuleventualei confisc=ri (art.12), la cererea statului solicitantcare a pronun]at o hot=râre de confiscare (art.13) [i s=-[ifurnizeze reciproc informa]ii privind criminalitateaorganizat=.14

Conven]ia cuprinde [i dispozi]ii privind extr=darea (art.16), asisten]a judiciar= (art. 18), transferul persoanelorcondamnate (art. 17), precum [i dispozi]ii privind cooperareadirect= \ntre serviciile de investiga]ii [i de reprimare (art. 27).

La aceea[i dat= cu Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminali t=]ii transna]ionale organizate au fostadoptate dou= protocoale adi]ionale ale acestui instrumentinterna]ional:

Protocolul privind prevenirea, reprimarea [ipedepsirea traficului de persoane, care are ca obiectcooperarea statelor p=r]i \n vederea combaterii traficului de

persoane, acordându-se o aten]ie special= femeilor [icopiilor, protec]ia [i ajutorarea victimelor unui astfel de trafic(art. 2), stabilindu-se [i m=surile de frontier= (art. 11), desecuritate [i control al documentelor (art. 12), care trebuie s=fie reglementate prin legisla]iile lor na]ionale;

Protocolul \mpotriva traficului ilegal de migran]i pecale terestr=, aerului [i pe mare, care are ca obiectpromovarea cooper=rii dintre statele p=r]I, pentrucombaterea acestui fenomen [i protec]ia drepturilormigran]ilor implica]i \n acest trafic (art. 2).15

|n scopul aplic=rii acestor instrumente interna]ionale,Conven]ia recomand= statelor p=r]i \ncheierea de acorduri

bilaterale sau multilaterale care s= reglementeze cooperareadirect= \ntre serviciile lor de investiga]ii [i de reprimare(art. 27, pct. 2 din Conven]ie).

Recunoscând interesul lor reciproc \n combaterea

8 CRIMINALISTICA


7/42

infrac]iunilor transfrontaliere [i \n dezvoltarea unei maistrânse cooper=ri regionale \n lupta \mpotriva acestuifenomen, cu efecte nocive asupra economiei, fiscalit=]ii [icomer]ului, mai \nainte de adoptarea Conven]iei Na]iunilorUnite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, ]=riledin sud-estul Europei16 au \ncheiat:

Acordul de cooperare pentru prevenirea [i combaterea infrac]ionalit=]ii transfrontaliere , semnat la

Bucure[ti la 26 mai 199917, \n baza c=ruia s-a constituitCentrul Regional al Ini]iativei de Cooperare \n Sud-EstulEuropei – S.E.C.I., cu sediul la Bucure[ti.

Centrul S.E.C.I. are ca obiective identificarea,prevenirea, investigarea [i combaterea infrac]iunilortransfrontaliere, prin schimb de informa]ii [i documente,asigurarea reciproc= de asisten]= tehnic=, efectuarea delivr=ri controlate [i coordonarea acestor activit=]i cu Interpol[i Organiza]ia Mondial= a V=milor;

Protocolul \mpotriva fabric=rii [i traficului ilicit de arme de foc, piese [i componente ale acestora, precum

[i de muni]ii , adi]ional la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, adoptat laNew York la 31 mai 200118, care are ca obiect promovarea,facilitarea [i consolidarea cooper=rii \ntre statele p=r]i, \nvederea prevenirii, combaterii [i eradic=rii acestui fenomeninfrac]ional (art. 2).

Prin semnarea sau aderarea la acest protocol, statelese oblig= s= incrimineze importul, exportul, achizi]ionarea,livrarea, vânzarea, transportul [i transferul de arme \n modilicit (art. 3), s= adopte m=suri legislative pentru confiscarea,indisponibilizarea, conservarea sau distrugerea lor (art. 6, 7)[i s= stabileasc= un regim riguros de control al transferului de

arme [i de acordare a autoriza]iilor de produc]ie, import,export [i tranzit (art. 10).

Contribu]ia adus= de Organiza]ia Na]iunilor Unite [iConsiliul Europei la dezvoltarea colabor=rii interna]ionale \nlupta \mpotriva criminalit=]ii transfrontaliere organizate nu selimiteaz= la elaborarea unor conven]ii, protocoale sauacorduri, ca cele men]ionate19, acestea completându-se curezolu]ii, directive [i recomand=ri care jaloneaz= direc]iicomune de ac]iune \n domeniu, precum [i cu declara]iicommune ale [efilor de stat [i de guvern.

O form= specific= de colaborare sau conlucrare \ntre

state \n reprimarea unor categorii de infrac]iuni se realizeaz=prin instituirea unor tribunale interna]ionale pentru judecareacelor mai grave crime contra umanit=]ii.

La sfâr[itul celui de-al doilea r=zboi mondial, s-auconsiderat necesare judecarea [i pedepsirea persoanelorresponsabile pentru crime de r=zboi sau crime \mpotrivaomenirii, \n cadrul unor institu]ii judiciare interna]ionale. Aufost \nfiin]ate astfel Tribunalul Militar Interna]ional de laNürenberg pentru judecarea crimelor de r=zboi din Europa[i Tribunalul Militar Interna]ional de la Tokio pentru crimeledin Asia.

Prin rezolu]ia nr. 827 din 25 mai 1993, Consiliul de

Securitate al O.N.U. a \nfiin]at Tribunalul Penal Interna]ionalpentru ex-Iugoslavia, cu sediul la Haga, a c=rui competen]=este limitat= la actele comise \n fosta Iugoslavie, \ncepânddin 1991, [i se refer= la patru categorii de crime: viol=rile

grave ale prevederilor Conven]iilor de la Geneva din 1949,viol=rile legilor [i uzan]elor r=zboiului, crimele de genocid [i crimele \mpotriva omenirii.20

Tribunalul Interna]ional pentru Rwanda, cu sediul laArusha (Tanzania) a fost creat de Consiliul de Securitate prinRezolu]ia nr. 955 din noiembrie 1994, \n competen]a acestuiaintrând judecarea crimelor de genocid, crimelor \mpotrivaumanit=]ii [i viol=rilor prevederilor art. 3 al Conven]iilor de la

Geneva, comise de rwandezi \n statele vecine.21 |n scopul de a se pune cap=t impunit=]ii autorilor celor

mai grave crime care privesc ansamblul comunit=]iiinterna]ionale, prevenirii [i reprim=rii efective a acestor crime,prin \nt=rirea cooper=rii interna]ionale, a fost adoptat, laRoma, la 17 iulie 1988, Statutul Cur]ii PenaleInterna]ionale.22

Prin acest statut s-a \nfiin]at Curtea Penal=Interna]ional= (art. 1), cu sediul la Haga (Olanda), instan]= cepoate s=-[i exercite func]iile [i competen]ele pe teritoriuloric=rui stat parte (art. 4), \n competen]a sa intrând: crimele

de genocid, crimele \mpotriva umanit=]ii, crimele de r=zboi [i crima de agresiune (art. 5). Curtea \[i desf=soar= activitatea[i judec=, potrivit propriului statut [i “Regulament de procedur= [i probe” (art. 21), prin care sunt stabilite principiigenerale de drept penal (art. 28), \ntre care imprescribilitateacrimelor ce intr= \n competen]a sa (art. 29).

Statutul cuprinde, printre altele, dispozi]ii referitoare lacooperarea interna]ional= (art. 87), asisten]a judiciar=,extr=darea (art. 90), arestarea provizorie (art. 92), transferulpersoanelor condamnate (art. 107) [i executarea pedepselor(art.103 [i urm.).

b) Asisten]a juridic= interna]ional= \n materie

penal=.Spre deosebire de conlucrare sau colaborare,

asisten]a judiciar= interna]ional= \n materie penal= const= \najutorul pe care statele [i-l acord= reciproc pentrucombaterea criminalit=]ii pe teritoriul propriu, pentrurealizarea justi]iei, ca atribut al suveranit=]ii lor. Asisten]a

juridic= este o form= de cooperare interna]ional= care, spredeosebire de conlucrarea interna]ional= \n combaterea unoranumite categorii de infrac]iuni transna]ionale comise deasocia]ii sau grupuri criminale, se realizeaz= prin concursulacordat de un stat altui stat de a-[i \ndeplini func]ia de

realizare a justi]iei, ca expresie a suveranit=]ii sale.Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeaz=rela]iile de ap=rare a celor mai importante valori sociale,dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridic= intern=a fiec=rui stat.23

Dezvoltarea continu= pe care mijloacele de transporto cunosc ast=zi, viteza [i u[urin]a cu care se circul= dintr-oparte \n alta a globului p=mântesc [i evolu]ia exploziv= atehnicilor de comunicare, sporesc posibilitatea comiterii deinfrac]iuni de c=tre cet=]enii unui stat pe teritoriul altui stat saupermit celor care au s=vâr[it o infrac]iune pe teritoriul unuistat s= se refugieze cu u[urin]= \n alt= ]ar=.

|n multe cazuri, aplicarea legii penale a unui stat, \nvederea tragerii la r=spundere penal= a infractorilor, nu sepoate realiza f=r= concursul altor state, c=rora li se solicit=,pe baza unor conven]ii sau declara]ii de reciprocitate,

CRIMINALISTICA 9


8/42

1 R. M. St=noiu. Asisten]a juridic= international= \nmaterie penal=. Editura Academiei. Bucure[ti, 1975, p.12.

2 Consiliul Europei, ap=rut \n 1949, este o organiza]iepolitic= interguvernamental= cu caracter regional, cereune[te peste 40 de state din Europa [i care militeaz=pentru realizarea unit=]ii europene prin ap=rarea [i \nt=rireademocra]iilor pluraliste [i a drepturilor individului, prin g=sirea[i stabilirea unor solu]ii comune la problemele grave cu carese confrunt= societatea contemporan= [i prin punerea \nvaloare a societ=]ii culturale europene.

3 C. Bulai, op. cit., p.107.4 România a fost membru fondator a C.I.P.C. [i a

participat activ la activitatea acesteia, organizând un congresC.I.P.C. la Bucure[ti. C.I.P.C. [i-a \ntrerupt activitatea dup=cel de-al doilea r=zboi mondial, iar România a redevenitmembru INTERPOL, \n 1973.

5 I. Hurdubaie. Spa]iul penal paneuropean din

perspectivele Consiliului Europei. Editura Universal Pan,Bucure[ti, 1999, p. 6.

6 Conven]ia a fost ratificat= de România prin Legea nr. 27din 16 ianuarie 2002, publicat= \n Monitorul Oficial partea I,nr. 65 din 30.01.2002.

7 Programul de ac]iune \mpotriva corup]iei a fost adoptatde Comitetul Mini[trilor Consiliului Europei, \n noiembrie1996.

8 Ratificat= de România prin Legea nr.19 din 28 februarie1997, publicat= \n Monitorul Oficial partea I, nr. 34 din04.03.1997.

9 România a aderat la aceste Conven]ii prin Legea nr.118din 15 decembrie 1992, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 341

din 30 decembrie 1992.10 Art.17 “Traficul ilicit pe mare: 1. P=r]ile coopereaz=, \nm=sura posibil=, pentru a pune cap=t traficului ilicit pe mare,

\n conformitate cu dreptul interna]ional maritim.”…11 Acord referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la

Strasbourg la 31 ianuarie 1995, \n aplicarea art.17 dinConven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva traficului ilicit destupefiante [i substan]e psihotrope, \ntocmit= la Viena la 21decembrie 1988. Acordul a fost ratificat de România prinLegea nr. 394 din 14 iunie 2002, publicat= \n M.Of. nr. 494 din10 iulie 2002.

12 Ratificat= de România prin Legea nr. 263 din 15 mai2002, publicat= \n M.Of. nr. 353 din 28 mai 2002. |n vederea

armoniz=rii legisla]iei interne cu instrumentul interna]ionalratificat, Parlamentul României a emis Legea nr. 656 din 7decembrie 2002 pentru prevenirea [i sanc]ionarea sp=l=riibanilor, publicat= \n M.Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002.

13 Ratificat= de România prin Legea nr. 565 din 16

octombrie 2002, publicat= \n M.Of. nr.813 din 8 noiembrie2002. Prin aceea[i lege au fost ratificate [i cele dou=protocoale adi]ionale la Conven]ie, respectiv Protocolul

\mpotriva traficului ilicit de migran]i pe cale terestr=, aerului [ipe mare [i Protocolul privind prevenirea, reprimarea [ipedepsirea traficului de persoane, \n special al femeilor [icopiilor, ambele adoptate la New York la 15 noiembrie 2000.

14 Dispozi]ii asem=n=toare se reg=sesc [i \n Conven]iaeuropean= privind sp=larea, descoperirea, sechestrarea [iconfiscarea produselor infrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg, la8 noiembrie 1990, prin care se reglementeaz= cooperareainterna]ional= \n domeniu pe plan regional european.

15 |n vederea \ndeplinirii obliga]i ilor asumate prinaderarea la aceste instrumente interna]ionale, ParlamentulRomâniei a adoptat:

Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea [i

combaterea criminalit=]ii organizate, publicat= \n M.Of. nr. 50din 29 ianuarie 2003;Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i

combaterea traficului de persoane, publicat= \n M.Of. nr.783din 11 decembrie 2001;

Ordonan]a de urgen]= nr.194 din 12 decembrie 2002privind regimul str=inilor \n România, publicat= \n M.Of. nr.955 din 27 decembrie 2002.

16 Republica Albania, Bosnia-Her]egovina, RepublicaBulgaria, Republica Elen=, Republica Ungar=, Iugoslavia [iMacedonia, Republica Moldova, Republica Turcia [iRomânia.

17 Ratificat de România prin Legea nr. 208 din 31

decembrie 1999, publicat= \n M.Of. nr.654 din 31 decembrie1999.

18 Prin Decretul nr. 823 din 8 decembrie 2003, publicat \nM.Of. nr. 886 din 12 decembrie 2003, s-a supus spreaprobare Parlamentului aderarea României la acest Protocol.

19 |n materie penal=, Consiliul Europei a adoptat peste 21de Conven]ii.

20 G. Ungureanu. Curtea Criminal= Interna]ional=.Revista de drept penal, nr.1/1999, p.74 [i urm.

21 N. B=rbulescu. Tribunalul Interna]ional pentruRwanda. Revista de drept penal, nr.1/2000, p.100.

22 Ratificat de România prin Legea nr.111 din 13 martie2002, publicat= \n M.Of. nr. 211 din 28 martie 2002.

23 Vintil= Dongoroz, Drept penal, Bucure[ti, 1939, p.23.24 R. M.St=noiu, op.cit., p.14.25 I. Neagu. Drept procesual penal. Tratat. Editura Global

Lex, Bucure[ti, 2002, p. 879.

\ndeplinirea unor acte [i m=suri, precum identificarea [i

arestarea infractorilor, audieri de martori, expertize,

extr=darea celor refugia]i pe teritoriul lor etc.

Statele, recunoscându-[i reciproc dreptul de a

incrimina faptele, pe care le socotesc c= prezint= pericol

social, \n]eleg, totodat=, s=-[i acorde sprijin reciproc \n opera

de realizare a justi]iei, independent de locul unde aceste

fapte ar fi s=vâr[ite.24

Exist= un interes propriu al fiec=rui stat \n parte [i un

interes comun al tuturor statelor de a nu tolera impunitatea,

acolo unde legea penal= a fost \nc=lcat=, de a nu l=sa loc

speran]ei c= infractorii s-ar putea sustrage de la aplicarea [i

executarea pedepsei.

Pe de alt= parte, pentru desf=[urarea \n bune condi]ii

a proceselor penale [i pentru solu]ionarea corect= a cauzelor

este indispensabil= cunoa[terea exact= a faptelor [i, deci,

examinarea tuturor probelor necesare. De multe ori, acestea

nu pot fi \ns= ob]inute decât apelând la ajutorul altui stat. |n

esen]=, obiectul asisten]ei juridice interna]ionale \n materie

penal= \l constituie concursul sau ajutorul pe care statele [i-l

acord= reciproc, pe baza unor conven]ii, declara]ii de

reciprocitate sau \n]elegeri, \n vederea asigur=rii unei bune

administr=ri a justi]iei penale pe teritoriul lor.

Pentru a asigura un cadru juridic corespunz=tor

rela]iilor sale interna]ionale, România a devenit parte la peste

3500 de tratate25, din care un procent ridicat prive[te

asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.

10 CRIMINALISTICA


9/42

E E xisten]a unei legisla]ii specifice care s=permit= efectuarea de prelev=ri biologice dela persoanele inculpate pentru o anumit=

infrac]iune, dând posibilitatea \nscrierii \n cazierul judiciar,sau de la persoanele suspectate de comiterea uneiasemenea infrac]iuni, este esen]ial= \n vederea constituirii[i/sau aducerii la zi a unei baze de date genetice. Fiecaree[antion prelevat (“codul de bare”) va fi \nregistrat \n baza

na]ional= de date. Este evident c= analiza trebuie efectuat=de laboratorul de biocriminalistic= desemnat de lege.

Statele pot avea puncte de vedere divergente \n ceeace prive[te tipul de e[antion, care ar putea fi prelevat pentru

\nregistrarea \n baza na]ional= de date genetice, cu sau f=r=consim]=mântul persoanei \n cauz=1. Un alt elementimportant, ce trebuie luat \n considerare, este costul cre=rii [ireactualiz=rii unei baze de date.

|n anul 1994, doar Regatul Unit al Marii Britanii [iOlanda dispuneau de o baz= na]ional= de date genetice. |nMarea Britanie, baza de date genetice, denumit= The ADNIndex, a fost creat=, \n 1989, [i a devenit opera]ional= de la 1

ianuarie 1990. Aceasta se limiteaz= la acele persoane alc=ror cazier judiciar are leg=tur= cu e[antioanele analizate, lapersoanele condamnate [i la probele biologice provenind dincazuri cu autori necunoscu]i. Principalele sale func]ii sunt dea nominaliza principalii suspec]i, pe baza urmelor ridicate dela locul faptei, de a evalua suspec]ii nominaliza]i de c=trepoli]ie, de a identifica eventualele crime \n serie [i de aelabora statistici referitoare la profilul ADN

F.B.I.-ul a pus la punct un sistem pilot de stocare [icomparare a profilurilor ADN, care func]ioneaz= pe treiniveluri: local, federal [i na]ional. Acest sistem pilot, denumitThe Combind ADN Index Sistem (CODIS) este structurat pedou= tipuri de fi[iere: indexul profilurilor ADN de origine

necunoscut= (the forensic index) [i indexul infractorilorcondamna]i (the convicted offender index). Austria dispunede o baz= de date care reune[te amprentele genetice aleagresorilor sexuali [i ale uciga[ilor.

Succesul unei eventuale baze europene de dategenetice este \n strâns= leg=tur= cu modalitatea \n carebazele na]ionale de date sunt organizate \n fiecare ]ar=.Pentru fiecare stat, decizia de a crea o asemenea baz= dedate depinde de un num=r de factori diver[i, cum ar fi:

acceptarea, de c=tre majoritatea societ=]ii, a utiliz=riianalizei ADN-ului \n scopuri represive, \ns= numai atuncicând se \ncalc= normele de convie]uire social=;

solicitarea venit= din partea organelor \ns=rcinate cupunerea \n aplicare a legii; utilizarea profilului ADN ca mijloc de prob= \n fa]a

instan]elor na]ionale; capacitatea laboratoarelor na]ionale;

dispozi]iile juridice \n vigoare \n ceea ce prive[teprelevarea de e[antioane de la presupu[ii autori ai infrac]iunii[i conservarea acestora.

Baza de date genetice, constând \ntr-o colec]ie deprofiluri ADN stocate \n computer sub forma unor codurialfanumerice, cuprinde, de regul=, 3 tipuri de fi[iere:

1) profilurile ob]inute din urme ridicate de la loculinfrac]iunii comise de un autor necunoscut (profiluriapar]inând a[a-numitelor “urme nerezolvate”);

2) profilurile ADN ale autorilor condamna]i;3) profilurile ADN ale persoanelor disp=rute sau ale

p=rin]ilor persoanelor disp=rute.De fiecare dat= când un nou profil este \nregistrat \n

baza de date, trebuie verificat \n fi[ierele 1 si 2, pentru a sevedea dac= nu cumva acesta corespunde unui profil intrat \nbaza de date. Aceast= opera]ie poate avea ca rezultatconducerea anchetei \n direc]ii noi, datorit= compara]iilorcare se pot realiza:

\ntre doua locuri, unde s-au s=vâr[it fapte antisociale – descoperirea acelora[i profiluri genetice \n locuri diferite,unde s-au s=vâr[it infrac]iuni, permite anchetatorilor s=

stabileasc= leg=turi \ntre locurile unde s-au s=vâr[itinfrac]iunile [i, astfel, s= rezolve cazul; \ntre doi indivizi – compara]ia indic= faptul c=

diferitele profiluri apar]in aceluia[i individ \n cazul \n care, deexemplu, autorul infrac]iunii se prezint= sub mai multeidentit=]i, iar prin intermediul amprentelor digitale nu s-a pututob]ine nici o confirmare;

\ntre individ [i urma prelevat= de la locul faptei – seconfirm= faptul c= individul, care face obiectul anchetei, seafl= la originea urmei al c=rei profil ADN este inclus \n fi[ierul“urme nerezolvate” cu autori necunoscu]i.

Atât baza de date genetice, cât [i legisla]ia care oguverneaz= ar trebui s= permit= compararea profilelor ADN

ale suspec]ilor, stabilite pentru aflarea culpabilit=]ii saunevinov=]iei acestora, cu alte profiluri ale “urmelornerezolvate”, stabilite pe baza urmelor prelevate de la loculfaptei sau din locul presupus al s=vâr[irii unei infrac]iuni.

Fi[ierele persoanelor disp=rute. Pentru a duce opolitica activ= \n domeniul c=ut=rii [i indentific=rii persoanelordisp=rute se \ncurajeaz= crearea unui fi[ier separat pentruastfel de persoane. Profilul persoanei disp=rute se determin=pornind de la materialul biologic recuperat de pe obiectele deuz personal. De asemenea, ar trebui introduse \n baza dedate [i profilurile p=rin]ilor [i/sau copiilor biologici ai celordisp=ru]i. |n acest fel se va putea determina [i dac= profilul

unui cadavru neidentificat corespunde unui profil deja \nregistrat. |n afara restric]iilor impuse de legisla]iile na]ionale,

dimensiunea bazei de date este condi]ionat= din start de doifactori principali:

CRIMINALISTICA 11

Asist. univ. drd. NICOLAE GROFUAsist. univ. drd. NICOLAE GROFUAcademia de Poli ] ie “Al. I . Cuza”Academia de Poli ] ie “Al. I . Cuza”


10/42

capacitatea laboratoarelor de criminalistic= de ar=spunde la timp cererii. O dat= stabilit= existen]a uneiveritabile cereri [i a unei produc]ii optimizate, se vor putea

justifica toate investi]iile f=cute \n personal [i \n echipamentesuplimentare;

limitele num=rului sau tipului de profiluri care vor fi \nregistrate \n baza de date. Acest num=r ar trebui s= poat=fi m=rit \n func]ie de randamentul laboratorului.

Ace[ti doi factori depind [i de opinia favorabil= sau,dimpotriv=, defavorabil= pe care o suscit= ideea cre=rii uneibaze de date genetice. De asemenea, nu trebuie sc=pat= dinvedere existen]a unor exigen]e politice de orice gen.

Este adev=rat c= numeroase laboratoare (publice,universitare, private) sunt \n m=sur= s= stabileasc= profiluriADN. Cu toate acestea, orice stabilire de profil, ce urmeaz= afi \nregistrat= \ntr-o baz= na]ional= de date genetice, trebuies= se conformeze condi]iilor aplicabile tuturor acestorlaboratoare:

1. Obiective principaleNu trebuie s= existe decât o singur= baz= de date

na]ional= care s= permit= compararea profilurilor autorilor

infrac]iunii cu cele ob]inute pe baza e[antioanelor prelevatede la locul faptei.

Baza de date trebuie astfel structurat= \ncât s= ajuteorganele \ns=rcinate cu elucidarea cazului. Ea trebuie s=faciliteze munca exper]ilor criminali[ti din celelalte ]=rieuropene, permi]ând schimbul de profiluri ADN la nivelinterna]ional [i compararea acestor profiluri.

2. Sisteme informaticeSistemul informatic ales trebuie s= poat= primi

programe specifice a c=ror utilizare se recomand= atât dinpunct de vedere tehnic, cât [i din punct de vedere alfunc]ion=rii. Acest sistem trebuie s= fie suplu, s= con]in=

suficient spa]iu de memorare pentru a permite executareasimultan= a mai multor sarcini. De asemenea, sistemul nutrebuie s= \ncalce recomand=rile Grupului de lucru alE.N.F.S.I. (European Network of Forensic Sience Institutes)cu privire la analiza ADN.

Toate laboratoarele susceptibile s= comunice profiluriADN, \n scopul \nregistr=rilor \ntr-o baz= de date genetice,trebuie s= ob]in=, \n prealabil, o autoriza]ie care s= le permit=demararea unor astfel de analize. Sistemul de asigurare acalit=]ii trebuie s= cuprind= func]ii specifice de gestiune acalit=]ii [i de control al informa]iilor relative la diverse cazuri.

|n plus, trebuie s= garanteze c= informa]iile respective auleg=tur= cu persoana sau cazurile anchetate.

Cercet=rile trebuie realizate cu toat= precizia necesar=exper]ilor, pentru a determina \n ce m=sur= mai multe profiluris-ar putea asem=na. Pentru fiecare rezultat ob]inut, baza dedate trebuie s= furnizeze o evaluare statistic= bazat= pemetodele de calcul al probabilit=]ilor.

Sistemul informatic trebuie s= furnizeze rapoartestatistice, care s= r=spund= nevoilor tuturor serviciilorutilizatoare, ceea ce va facilita dezvoltarea bazei de date [i omonitorizare eficace. Trebuie s= fie capabil s= produc=statistici, care s= informeze utilizatorul \n leg=tur= cu num=rulde profiluri \nregistrate, categoriile c=rora le apar]in acesteprofiluri [i utilitatea stabilirii profilurilor ADN \n func]ie de

diferite infrac]iuni.De asemenea, sistemul trebuie echipat cu elementelede securitate necesare, pentru a \mpiedica pierderea unordate sau accesul neautorizat (manipularea, modificarea,[tergerea unor date). Accesul \n sistem trebuie s= fie rezervat

numai unor anumite persoane, societ=]i, organe autorizate \nbaza acordului client-furnizor. Se recomand= existen]a uneifunc]ii \n sistem care s= \nregistreze toate opera]iunileefectuate \n baza de date [i la care se poate apela pentru aafla ce fi[iere au fost accesate [i care este identitateapersoanelor care au intrat \n sistem.

Acest sistem trebuie s= respecte toate condi]iilereferitoare la transferul de date enun]ate \n acordurileinterna]ionale de cooperare \n domeniul poli]iei [i ratificate dec=tre state.

Metoda de analiz= a ADN -ului [i forma sub care trebuies= se prezinte profilul trebuie s= se conformeze normelor [irecomand=rilor interna]ionale.

O dat= ce o ]ar= a luat hot=rârea s= creeze o baz= dedate genetice trebuie s= examineze din punct de vederepractic problema dimensiunilor acestei baze de date. Dou=considerente contradictorii se impun:

costurile legate de personal [i echipamentul deanaliz= trebuie s= fie cât mai sc=zute;

colec]ia de profiluri trebuie s= fie cât mai complet=,pentru a fi de folos \n anchetele viitoare.

Pentru reducerea costurilor se impune stabilirea unuinum=r de cazuri, care se va \nregistra \n baza de date.Selec]ia acestora se va face pe baza unor criterii prestabilite.

|ntrucât omuciderile reprezint= agresiunea cu cel maimare impact psihologic asupra popula]iei, orice succes,ob]inut gra]ie bazei de date, justific= toate costurile efectuate.Reprezentând un mijloc suplimentar pentru o elucidare maieficace a unor asemenea cazuri, autorit=]ile au obliga]iamoral= de a dota poli]ia cu un astfel de instrument.

{tiind c= persoanele susceptibile s= comit= omorurisunt cele care s-au “perfec]ionat” \n infrac]iuni mai pu]ingrave la \nceputul “carierei” lor criminale, bazele de dategenetice ar trebui s= con]in= [i profilurile indivizilorcondamna]i pentru infrac]iuni minore. Fiind con[tien]i c=profilul lor genetic este deja \nregistrat \ntr-un fi[ier, pentrueventuale compar=ri cu urme prelevate de la locul s=vâr[iriiviitoarelor fapte, autorii vor ezita, poate, s= comit= infrac]iuniminore [i, mai mult ca sigur, vor fi constrân[i s= nu mais=vâr[easc= acte grave de violen]=, care pot da na[tere unorurme biologice la locul faptei.

Furtul prin efrac]ie sau infrac]iunile legate de siguran]acircula]iei pe drumurile publice sunt cele mai frecvente [i celemai susceptibile s= lase urme, din care se vor preleva,ulterior, e[antioane de ADN.

Pe plan interna]ional s-a decis limitarea capacit=]ii

bazei de date la urm=toarele categorii de infrac]iuni:toate infrac]iunile comise cu violen]=;toate infrac]iunile referitoare la via]a sexual=;toate furturile prin efrac]ie;toate infrac]iunile referitoare la siguran]a circula]iei pe

drumurile publice;alte infrac]iuni contra patrimoniului;alte infrac]iuni sanc]ionate de legisla]iile na]ionale.

1. |n general, se poate observa urm=toarea diferen]= \ntre]=rile cu common law (sistemul anglo-saxon) [i ]=rile cu continental

law (sistemul romano-germanic); ]=rile cu common law solicit=existen]a consim]=mântului pentru prelevarea unei probe de sângede la persoanele suspecte, \n timp ce ]=rile de continental law,deseori, folosesc constrângerea fizic= pentru a ob]ine o prob= desânge.

12 CRIMINALISTICA


11/42

CADRUL METODOLOGIC GENERAL ALINVESTIG+RII INFRAC}IUNILOR SILVICE

1. Aspecte introductive de ordin criminalistic

|n investigarea, termen folosit \n sensul de cercetare, aoric=rei infrac]iuni, organul de cercetare penal= trebuie s= se

ghideze sau chiar s= respecte, al=turi de prevederi legale, oserie de reguli metodologice generale sau particulare uneiinfrac]iuni sau a unui gen de infrac]iuni.

Mai mult de atât, am spune c=, \nainte de a respectaaceste reguli metodologice, organul de investigare trebuie s=respecte [i s= se c=l=uzeasc= dup= principiile fundamentaleale criminalisticii1 pe care, pe scurt, dorim s= le amintim:

principiul legalit=]ii , un principiu care st= lafundamentul oric=rui sistem de drept. Art. 2 al Codului penal[i art. 4 al Codului de procedur= penal= consacr= acestprincipiu constitu]ional. Esen]a principiului din punct devedere al criminalisticii este aceea c= totalitatea activit=]ilorde cercetare criminalistic= trebuie s= se desf=[oare \n

concordan]= perfect= cu prevederile legale;principiul afl=rii adev=rului . Art. 3 al Codului de

procedur= penal= prevede c=: “\n desf=[urarea procesului penal trebuie s= se asigure aflarea adev=rului cu privire lafaptele cauzei, precum [i cu privire la persoana f=ptuitorului” .Aflarea adev=rului este rezultatul unei activit=]i complexe deinvestigare a faptelor [i \mprejur=rilor concrete, obiective,privind o anumit= cauz=;

prezum]ia de nevinov=]ie . |n activitatea complex=, demulte ori, de cercetare [i analiz= a urmelor unei infrac]iuni saua mijloacelor materiale de prob=, speciali[tii criminali[ti trebuies= caute, \n egal= m=sur=, atât elementele prin care se poatestabili vinov=]ia, cât [i elementele de dovedire a nevinov=]iei;

s=vâr[irea unei infrac]iuni determin= modific=rimateriale \n mediul \nconjur=tor. Se [tie c= orice activitate aomului, licit= sau ilicit=, produce transform=ri sau modific=ri \nmediul material \nconjur=tor. Cu alte cuvinte, se creeaz=urme. Ceea ce trebuie re]inut, \n leg=tur= cu acest principiu,este necesitatea existen]ei raportului de cauzalitate \ntreactivitatea infrac]ional= [i urm=;

principiul identit=]ii. |n centrul activit=]ilor deinvestigare criminalistic= a infrac]iunilor, st= activitatea deidentificare a persoanelor, obiectelor sau fenomenelor aflate \nleg=tur= direct=, cauzal=, cu faptele incriminate de legea penal=;

principiul operativit=]ii \n efectuarea investiga]iei

penale. Aceast= operativitate,care, din p=cate, nu semanifest= \ntotdeauna, este impus= de necesit=]i practice.De multe ori, de rapiditatea cu care sunt luate primele m=suri,dup= primirea sesiz=rii despre comiterea unei infrac]iuni,depinde identificarea unor probe de calitate.

Dup= aceast= privire sumar= asupra principiilor de baz=ale criminalisticii, s= ne \ntoarcem la regulile metodologice deinvestigare.

Aceste reguli nu sunt prev=zute \ntr-un act normativ, cisunt rezultatul unei experien]e practice \ndelungate, câ[tigatede genera]ii \ntregi de criminali[ti [i anchetatori.

2. Reguli generale metodologice de investigare a infrac]iunilor silvice: 2

a) – efectuarea cercet=rii de c=tre o echip= mixt=,format= din lucr=tori de poli]ie [i speciali[ti din cadrul

organelor silvice.

Acest lucru este necesar [i permite concentrareacuno[tin]elor, a priceperii [i a form=rii unor speciali[ti \nvalorificarea complet= [i operativ= a datelor despre faptacomis=.

A[a cum rezult=, din cele ar=tate mai sus, domeniulsilvic presupune multe cuno[tin]e de specialitate, tehnice,care nu pot fi cunoscute foarte bine de organul de urm=rirepenal= sau este nevoie de experien]a unor lucr=tori silvici. Pe

de alt= parte, cu ocazia desf=[ur=rii unor activit=]i, deexemplu o cercetare la fa]a locului sau o constatare \nflagrant, este necesar= stabilirea volumului de mas=lemnoas=, specia arborilor, puie]ilor sau l=starilor,instrumentul de t=iere, dup= urmele l=sate pe arbori etc.

|n practic= s-a constatat c= exist= p=durari care, lavederea unui arbore t=iat, [tiu aproape cu exactitate, zona deunde a fost sustras.

b) – asigurarea operativit=]ii, printr-o organizare

eficient= a cercet=rii.

Spuneam mai devreme c= o prevedere legal= de natur=procesual penal=, privind “drumul” pe care \l parcurgeprocesul-verbal de constatare a infrac]iunii silvice de c=treorganele silvice, de la acestea, nu se \ndreapt= direct spre

organul de poli]ie, aspect care este de natur= a influen]anegativ operativitatea cercet=rilor.

Acest lucru \ns= se poate evita nu prin nerespectareadispozi]iei procesual penale, ci prin o bun= colaborare dintreorganele silvice [i cele ale poli]iei. Exist= chiar o obliga]ielegal= a primelor de a sesiza, de \ndat=, organele de poli]iedespre comiterea unor infrac]iuni silvice, pentru a se puteadeclan[a activit=]ile de cercetare.

Infrac]iunile silvice, ca [i altele de altfel, se pot constata“\n flagrant” sau dup= s=vâr[ire. |n func]ie de aceste ipostaze,activit=]ile ce vor fi desf=[urate de organele de cercetaredifer=, \ntr-o oarecare m=sur=, fie prin ac]iunea desf=[ur=riilor, fie chiar prin con]inut.

Când fapta se constat= \n flagrantOrganul de cercetare penal=, când surprinde pe

f=ptuitor \n momentul comiterii faptei, desf=[oar=, \nprincipal, urm=toarele activit=]i:

CRIMINALISTICA 13

Drd. SORIN C+TINEAN, I.P.J. Harghita

(I)(I)


12/42

oprirea din ac]iune a f=ptuitorului [i identificareaacestuia;

stabilirea faptei comise [i a \mprejur=rilor comiteriiacesteia. Prin cercetarea la fa]a locului se vor stabili arborii,puie]ii ori l=starii t=ia]i f=r= drept, esen]a, num=rul arborilor [ial cioatelor, diametrul acestora, dac= toate buc=]ile provindintr-un singur arbore sau mai mul]i etc.

identificarea martorilor oculari; ridicarea [i predarea \n custodie a corpurilor delicte

(materialul lemnos, uneltele folosite [i chiar mijlocul detransport);

\ntocmirea procesului-verbal de constatare ainfrac]iunii.

Când fapta se constat= dup= s=vâr[ire deplasarea la fa]a locului (locul comiterii faptei)

\mpreun= cu f=ptuitorul, dac= este cunoscut [i este prins, cuorganele silvice, doi martori asisten]i, pentru identificareaexact= a locului comiterii faptei [i unde se vor num=ra, marca[i m=sura cioatele g=site, se va stabili esen]a arborilor, dac=au fost usca]i sau verzi, au fost t=ia]i de pe picior sau au fostdoborâ]i de fenomene naturale;

efectuarea de investiga]ii [i controale pentru

identificarea materialului lemnos provenit din comitereainfrac]iunii; calcularea valorii pagubei produse, pentru a se

stabili dac= fapta este infrac]iune sau contraven]ie; identificarea martorilor [i luarea unei prime declara]ii; identificarea autorului, dac= acesta nu este

cunoscut. Sunt cazuri când exist= date c= autorul nu estedeparte de locul comiterii faptei, situa]ie \n care se trece laurm=rirea acestuia.

c) – cercetarea atent=, complet=, a locului faptei.d) – planificarea judiciar= a \ntregii activit=]i de urm=rire

penal=.e) – stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive

ale infrac]iunilor silvice, cât [i a celor concurente cu acestea.A[a cum a rezultat din cele ar=tate mai sus, ancheta \n

cazul infrac]iunilor silvice, poate pleca, \n mod obi[nuit, de lafapt= la autor, dar se poate [i invers. A[a este cazul \n carese constat= transportarea de material lemnos, f=r= actelegale de provenien]=, ori se g=se[te materialul lemnos, f=r=a se putea justifica provenien]a legal= a acestuia.

f) – asigurarea continuit=]ii desf=[ur=rii urm=ririi penale,\n sensul ca lucr=torii de poli]ie, care au participat de la\nceput la constatarea faptei, s= continue cercet=rile pân= lafinalizarea anchetei penale.

g) – efectuarea cercet=rii \n strict= conformitate cu prevederile legii procesual penale.

3. Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea infrac]iunilor silvice [i care fac obiectul proba]iunii.

a) – stabilirea exact= a locului [i momentului (timpului)s=vâr[irii infrac]iunii.

Din cuprinsul Codului silvic, al O.G. nr. 96/1998 [i alLegii nr. 298/2002, “locul” comiterii unei infrac]iuni silvice estecircumstan]iat: acesta poate fi sau .

Deci, locul [i timpul când s-a comis infrac]iuneaintereseaz= din urm=toarele considerente:

pentru o \ncadrare juridic= corect= a faptei, atât ca

gen de infrac]iune, cât [i o \ncadrare concret= \ntreinfrac]iunile silvice. Timpul prezint= importan]= sub aspectul \ncadr=rii juridice, prin prisma formei agravante a faptei, dac=este comis= \n timpul nop]ii (pentru infrac]iunile unde esteprev=zut= aceast= agravant=);

pentru c=utarea, fixarea [i ridicarea urmelorinfrac]iunii, \n special \n cazul \n care autorul nu estecunoscut, dar [i pentru identificarea instrumentelor folosite [ia mijloacelor de transport care, conform prevederilor legale,sunt supuse m=surii confisc=rii speciale;

\n cazurile cu autori necunoscu]i, identificarea loculuicomiterii infrac]iunii constituie un element foarte important \nformarea unui cerc de persoane suspecte. |n acest scop, demulte ori, [i cunoa[terea timpului \n care s-a comis fapta

poate ajuta foarte mult, chiar prin eliminarea din rândulsuspec]ilor a unor persoane cunoscute c= \ntr-un anumitinterval de timp erau \ntr-un anume loc [i nu puteau comitefapta;

cunoscând locul comiterii faptei, acesta poateconstitui punctul de plecare \n cercetarea vecin=t=]ilor, aanumitor trasee de deplasare, pentru descoperireamaterialului lemnos, produs al infrac]iunii;

de asemenea, a[a cum locul comiterii faptei poateajuta la formarea cercului de suspec]i, cunoscând locul se potidentifica [i eventualii martori oculari.

b) – identificarea mijloacelor [i metodelor folosite lacomiterea infrac]iunii.

A[a cum am ar=tat mai \nainte, infrac]iunile silvice au odiversitate de metode de s=vâr[ire propriu-zis= ori deascundere a infrac]iunii, unele mai “uzuale” iar altele \ntâlnitemai rar.

Cunoa[terea metodelor folosite este important= pentruasigurarea descoperirii mijloacelor de prob= necesaredovedirii faptelor [i a vinov=]iei participan]ilor la comiterea lor.De aceea, activitatea infrac]ional= trebuie cercetat= \n modconcret, de la fapt= la fapt=.

Identificarea mijloacelor folosite la comitereainfrac]iunilor silvice este important= cel pu]in din dou= motive:

poate ajuta la identificarea autorilor; \n vederea dispunerii m=surii confisc=rii speciale.c) – identificarea persoanei v=t=mate [i stabilirea

prejudiciului cauzat.Desigur, aceast= problem= este general= pentru orice

gen de infrac]iune dar, \n cazul infrac]iunilor silvice, prezint=unele particularit=]i. Persoana v=t=mat= poate fi statul,persoane fizice, asocia]ii de proprietari, institu]ii de cult,consilii locale, proprietari sau de]in=tori. Ceea ce trebuiere]inut este c= statul este persoana v=t=mat= \n oriceinfrac]iune silvic=, prin tr=s=tura legal= ce caracterizeaz=fondul forestier, care constituie “bun de interes na]ional”,conform art.4 din Codul silvic.

|ntr-un fel autorul, când este proprietarul p=durii sauterenului cu vegeta]ie forestier=, poate fi, \n acela[i timp, [ipersoan= v=t=mat=. Se [tie faptul c=, \n acest caz, nu se

poate re]ine decât infrac]iunea silvic= de “t=iere”, f=r=concursul cu infrac]iunea de “furt”.

Prejudiciul cauzat trebuie stabilit, \n primul rând, pentrua vedea dac= fapta este infrac]iune (la cele unde esteprev=zut acest element de incriminare) sau contraven]ie. |n aldoilea rând, desigur, c= la toate infrac]iunile de prejudiciere,cuantumul acestuia trebuie cunoscut pentru luarea m=surilorlegale \n vederea recuper=rii lui.

Ceea ce mai trebuie re]inut este procedura legal=special= pe baza c=reia se stabile[te cuantumul prejudiciului.

Este vorba de Legea nr.81/1993, publicat= \n MonitorulOficial nr. 275 din 29.11.1993, Partea I, privind determinareadesp=gubirilor, \n cazul unor pagube produse fondului

forestier. |n esen]=, calculul se face pe baza unui tabel, \nfunc]ie de diametrul arborelui m=surat la cioat=, diametrucorespunz=tor unui coeficient. Acest coeficient se \nmul]e[tecu pre]ul mediu al unui metru cub de mas= lemnoas= pepicior, \n vigoare la data constat=rii pagubei. Acest pre],

14 CRIMINALISTICA


13/42

conform legii, trebuie actualizat anual prin ordin al ministruluide resort.

Pentru puie]i [i l=stari, sunt prev=zute pre]uri pebucat=. |n situa]ia \n care pre]ul mediu al unui metru cub demas= lemnoas= pe picior se modific=, valoarea pagubeiproduse puie]ilor [i l=starilor se modific= prin multiplicareaacesteia cu un coeficient rezultat din raportul dintre noulpre] [i cel avut \n vedere la stabilirea valorilor precizate \ntabelul din anexa la lege.

Stabilirea prejudiciilor \n cazul infrac]iunilor silvice esteun atribut legal al Ocoalelor Silvice.d) – identificarea f=ptuitorilor [i a participan]ilor la

s=vâr[irea infrac]iunii.Autor al infrac]iunii silvice poate fi, \n general, orice

persoan=. Subiec]ii activi sunt circumstan]ia]i \n cazulinfrac]iunilor prev=zute de art. 32 din O.G. nr. 96/1998(proprietari sau de]in=tori). Legea mai circumstan]iaz=subiectul activ \n cazul unui contravenient silvic care repet=fapta \n decurs de doi ani. De regul=, infrac]iunile silvice de“t=iere” sau “furt” sunt comise de dou= sau mai multepersoane \mpreun=, dar calitatea acestora, din punct devedere al formei de vinov=]ie, poate fi diferit=.

Dac= infrac]iunea este s=vâr[it= \n participa]ie,investigarea criminalistic= trebuie s= l=mureasc= toateaceste aspecte privind calitatea procesual= a subiectului,forma de vinov=]ie cu care a participat, contribu]ia fiec=ruia laexecutarea laturii obiective a infrac]iunii.

Comiterea faptei de c=tre dou= sau mai multe persoane \mpreun= constituie o form= agravant= la infrac]iunile de“t=iere” [i “furt”, infrac]iuni pe care le putem denumi “clasice”.

Ca [i \n cazul altor infrac]iuni, [i \n cazul celor la regimulsilvic, pentru a stabili inten]ia cu care au ac]ionat coautorii, nueste necesar ca fiecare coautor s= aib= inten]ia de autor unical faptei .3

Practica judiciar= a statuat, de asemenea, c= estesuficient= voin]a unui coautor de a ac]iona de a[a manier=

\ncât activitatea sa infrac]ional= s= se completeze cu a altei

persoane, [tiind c= prin activitatea comun= se realizeaz=nemijlocit latura obiectiv= a infrac]iunii.4

e) – existen]a concursului de infrac]iuni.Am ar=tat mai sus c= infrac]iunile silvice se pot comite

\n concurs, unele cu altele, sau \n concurs cu alte genuri defapte.

|n astfel de situa]ii , pentru investigarea acelorinfrac]iuni, se vor respecta regulile metodologice specifice

acelor infrac]iuni, de exemplu, la infrac]iunile de fals,delapidare, infrac]iuni de corup]ie, ultraj etc.

f) – stabilirea condi]iilor concrete care au favorizat s=vâr[irea infrac]iunii.

Aceasta este o sarcin= a organului de urm=rire penal=care nu ]ine neap=rat de materialul probator, dar esteimportant= pentru aspectul de prevenire care caracterizeaz=sistemul nostru de drept. Orice anchet= desf=[urat= trebuies= urm=reasc= [i rezolvarea scopului de preven]ie.

Organul de urm=rire penal= are posibilitatea de a aducela cuno[tin]a organelor silvice ori altor institu]ii condi]iile careau favorizat comiterea faptei, \n vederea elimin=rii acestora

sau luarea altor m=suri adecvate situa]iilor negativeconstatate, pentru \nl=turarea lor.

1 Emilian Stancu, Tratat de Criminalistic=, Editura ACTAMI,

Bucure[ti 2001, pg. 23-292 Idem, pg. 549-5503 Dr. Vasile Berche[an, Metodologia Investig=rii Infrac]iunilor,

Editura PARALELA 45 Pite[ti 2000, pg. 3254 George Antoniu “Practica Judiciar= Penal=”, vol. I., Editura

Academiei Române, Bucure[ti 1988, pg. 88

CRIMINALISTICA 15

IDENTIFICAREA PERSOANELORIDENTIFICAREA PERSOANELOR

DUP+ URMELE RELIEFULUI PAPILARDUP+ URMELE RELIEFULUI PAPILAR

Editura “Lumina LEX” - Bucure[ti a editat lucrarea “Identificarea persoanelordup= urmele reliefului papilar”, autor lector univ. dr. Elena Ana Mihu].Lucrarea cuprinde cercetarea criminalistic=, sub toate aspectele, a urmelor createnemijlocit de relieful papilar al omului.

Plecând de la un studiu \ndelungat al lucr=rilor de specialitate, ap=rute la noi \n]ar= [i \n str=in=tate, precum [i de la numeroase cazuri de practic= judiciar= [i deexpertize criminalistice, doamna dr. Elena Ana Mihu] prezint=, \ntr-o succesiunelogic=, aspectele ce privesc dactiloscopia.

Capitolele lucr=rii se refer= la: no]iuni introductive; aplica]ii practiceale reliefului papilar; clasificarea reliefului papilar de pe suprafa]a palmelor; \nregistrarea dacti loscopic=; c=utarea [i descoperirea urmelor de mâini; procedee de eviden]iere a urmelor papilare; procesul identific=rii dactiloscopice; ob]inerea impresiunilor; valorificarea urmelor papilare prin constatarea tehnico-[tiin]ific= [i expertiza dactiloscopic=.

|n concluzie, apreciem c= aceast= lucrare reprezint= o interesant= realizare decercetare [tiin]ific=, o monografie de referin]= \n literatura noastr= criminalistic=.

Lector univ. FLORIN BOBIN


14/42

P P rocedeele de eviden]iere a urmelor

descoperite \n stare latent= sunt foarte

variate, de la cele mai simple, realizate \n

orice situa]ie, indiferent de natura suportului purt=tor, pân= la

unele mai complexe, care se pot aplica doar atunci când

urmele se afl= pe o anumit= categorie de obiecte.

Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse de c=tre

laboratoarele Serchie, unde se g=sesc o serie de camere

de fumizare [i alte aparate de ultim= genera]ie, folosite

\n relevarea amprentelor digitale \n stare latent=. Practica

utiliz=rii \n unele state, care beneficiaz= deja de aceste

aparate, a demonstrat o serie de avantaje \n activitatea

de cercetare criminalistic=.

Speciali[tii români nu au \n dotare aceste aparate având

[i un cost foarte ridicat de achizi]ie dar este bine s= se aib= \n

vedere avantajele pe care le prezint= folosirea lor \n

activitatea desf=[urat= atât pe teren cât [i \n laborator, fiind

necesare pentru o desf=[urare rapid= [i eficient= a cercet=rii

criminalistice.

Pentru ca relevarea s= se fac= \n condi]ii optime, iar

redarea desenelor papilare s= fie fidel=, este necesar ca

substan]a folosit= pentru eviden]iere s= aib= anumite

propriet=]i, de exemplu, s= fie de granula]ie fin=, pentru a reda

cele mai mici detalii [i s= se depun= \ntr-un strat sub]ire pe zona

purt=toare de urme. De asemenea, mai trebuie ca substan]a s=

fie pu]in uleioas=, astfel \ncât s= adere, \n cantitate

corespunz=toare, la suprafa]a obiectului purt=tor de urm=.

Pentru imprimarea unei urme de bun= calitate din punct

de vedere criminalistic, \n acela[i timp urma va trebui s= fie

format= pe anumite obiecte, de obicei, obiecte cu suprafa]=neted=, lucioas= care sunt apte de a primi asemenea urme [i a

reda cu fidelitate detaliile de pe obiectul creator. Obiectul

primitor s= aib= un anumit grad de absorb]ie, astfel \ncât urma

s= nu fie nici absorbit=, dar nici s= se scurg= pe suprafa]a lui 1.

Sunt situa]ii când trebuie valorificate urmele de mâini,

imprimate pe obiecte care au stat mult timp \n ap=. Astfel, au

fost g=site amprentele fal[ilor so]i Turenge, pe o [alup= de

cauciuc folosit= \ntr-un atentat \n anul 19852. Pielea uman=

este \ntotdeauna un suport delicat pentru eviden]ierea

urmelor de mâini, dar s-a reu[it luarea amprentelor degetelor

asasinului de pe corpul victimelor sale.Locotenentul Patrik Chiliard de la Institutul de Cercetare

Criminalistic= al Jandarmeriei Na]ionale (IRCGN) a spus c=

numero[i f=ptuitori au fost prin[i dup= urmele de mâini l=sate pe

diferite obiecte cu care au venit \n contact, ilustrativ prezentând

cazul François Besse, complicele lui Jacques Messine, care a

fost demascat, cu ocazia s=vâr[irii unei crime, dup= urmele de

mâini l=sate pe o hârtie de ambalaj, \n care era \mpachetat= o

bucat= de pâine. Aceast= hârtie a fost descoperit= \ntr-o ma[in=

furat=, folosit= \n timpul s=vâr[irii infrac]iunii3.

|n unele situa]ii, se folose[te metoda tradi]ional=:

utilizarea pudrei, dar dac= suporturile au propriet=]i care nu

permit eviden]ierea urmelor latente, prin aceast= metod=, sevor folosi solu]ii chimice care vor corespunde unui anumit tip

de suport.

Astfel, urmele invizibile vor putea fi scoase \n eviden]=

cu ajutorul mijloacelor tehnico-criminalistice, \n func]ie de

natura obiectului primitor, folosindu-se: tratamente optice,

mecanice sau chimice4.

|n afara tratamentului optic [i mecanic, urmele papilare

latente pot fi eviden]iate cu o serie de substan]e chimice \n

stare de solu]ie sau vaporoase. Tratamentul chimic implic=,

\n unele cazuri, condi]ii specifice de laborator, substan]e

chimice [i materiale de protec]ie cu un cost ridicat, dar cu ungrad \nalt de eficien]=, \n situa]ia \n care celelalte procedee

nu dau rezultate. Totodat=, se impune respectarea cu

stricte]e a regulilor de protec]ie individual=, putându-se aplica

acest procedeu [i la locul faptei, \n cazul obiectelor de mici

dimensiuni pe care se g=sesc urme vechi sau atunci când se

utilizeaz= vaporizarea.

Procedeele prin vaporizare, cel mai des folosite \n

eviden]ierea urmelor papilare, sunt: eviden]ierea urmelor

digitale latente cu vapori de iod, acid fluorhidric, cianoacrilat

[i cu ajutorul vaporizatorului \n vid.

Eviden]ierea urmelor digitale latente cu vapori de iod sebazeaz= pe faptul c= vaporii de iod ader= repede pe unele

substan]e organice, producând o imagine temporar= galben-

maronie5 [i aplicându-se, de obicei, la urmele l=sate pe

perete sau hârtie.

Dezavantajul acestui procedeu const= \n faptul c=

urmele eviden]iate cu iod dispar foarte repede fiind

recomandabil=, pentru evitarea acestui lucru, tratarea urmei,

relevate cu iod, cu o past= de dextrin=. La realizarea acestei

metode se va aplica unul din procedeele urm=toare:

R=spândirea vaporilor de iod pe obiectele purt=toare

de urm=, cu ajutorul unui pulverizator format dintr-un tub desticl=. La unul din capete, tubul este deschis ca o pâlnie iar la

cel=lalt cap=t are fixat= o par= de cauciuc, ce ajut= la

pomparea aerului. |n interiorul tubului sunt a[ezate cristalele

16 CRIMINALISTICA

Lect. univ. dr. ELENA ANA MIHU}


15/42

de iod fixate \ntre dou= dopuri din vat= sticlat=, care au rolul

de a permite filtrarea aerului [i de a \mpiedica ie[irea

cristalelor din tub. Sub ac]iunea c=ldurii mâinii, iodul se

evapor= iar aerul pompat elimin= vaporii astfel crea]i prin

pâlnie, care vor adera la suprafa]a obiectului purt=tor de

urm=. |n timpul folosirii se recomand= ca tehnicianul s= fac=

un curent u[or de aer, cu ajutorul unei hârtii sau chiar cu

palma pentru a ajuta la direc]ionarea vaporilor de iod sprezona \n care se dore[te depunerea lor.

Procedeul prezint= avantajul c= poate fi folosit cu

u[urin]= [i la fa]a locului, \n special când suprafe]ele de pe

care se eviden]iaz= urmele sunt mai mari.

Condensarea vaporilor de iod pe o plac= din sticl=

care, apoi, se aplic= pe suprafa]a obiectului purt=tor de urm=.

|n acest scop se \nc=lze[te la o lamp= de spirt o capsul= de

por]elan, umplut= pân= la jum=tate cu nisip, \n care se pun

câteva cristale de iod. Când iodul \ncepe s= se evapore,

placa de sticl= se ]ine la o distan]= de 25-30 cm deasupra

capsulei pân= se ob]ine o condensare corespunz=toare devapori, dup= care se aplic= peste obiectul \n cauz=.

Pasta de dextrin= se va lua pe deget [i se va trece peste

urma relevat=, f=r= a se freca, astfel ca la suprafa]= s= adere

un strat foarte sub]ire. Urma astfel prelucrat= este durabil=,

\ns= imaginea ei se g=se[te \ntr-un strat de past= care se va

colora intens \n albastru violet. Pentru acest motiv, hârtia nu

trebuie supus= unei ac]iuni v=t=m=toare, adic= s= nu fie

\ndoit=, umezit=. Aburirea nu este eficace pe urmele vechi,

fiind coroziv= pentru suporturile metalice6.

Prezint= un dezavantaj, \n situa]ia \n care obiectele

suport n-au suprafe]e \ntinse iar bucata de sticl= pe care s-aucondensat vapori de iod nu se suprapune perfect pe toat=

suprafa]a obiectului suport, fiind posibil s= r=mân= urme

latente neeviden]iate care ar putea fi utile cercet=rii

criminalistice. |n asemenea situa]ii se va aplica un alt

procedeu de eviden]iere cum ar fi: fumizarea cu iod sau

eviden]ierea pe cale mecanic=.

Pentru fumizarea cu iod se poate folosi [i tubul de

fumizare cu iod dispensabil, eficient pentru relevarea urmelor

de pe suprafa]a pere]ilor [i lambriurilor sau de pe orice alt

obiect din lemn. |n tubul respectiv se g=sesc particule de iod

iar, pentru u[urarea modului de lucru, tubul are la cap=t uncapac pentru fixarea particulelor de iod. |n timpul opera]iei de

vaporizare se scoate capacul, prezentând avantajul de a

putea fi folosit [i la vaporizarea obiectelor de mici dimensiuni

atât \n pozi]ie vertical= cât [i orizontal=.

Relevarea amprentelor cu ninhidrin=, cianoacrilat [i iod se

poate realiza foarte bine cu ajutorul unei camere de tip laborator

cu spa]iu de \nc=lzire 214 CA. Toate elementele din interiorul

camerei sunt din o]el inox, iar pere]ii acesteia din fibr= de sticl=

Fiberglass nu sunt supu[i efectelor de coroziune a fumului de

iod. Camerele sunt dotate cu trei bare de suspensie, 6 clipsuri

pentru documente, spray de ninhidrin=, fixativ pentru ninhidrin=,ampule de cristale, t=vi]e pentru fumizare, ochelari de protec]ie,

toate venind \n ajutorul specialistului, avându-se \n vedere

varietatea obiectelor suport [i particularit=]ile de formare a

urmelor. Unitatea de \nc=lzire \n capsula de silicon este limitat=

la temperaturi care s= nu dep=[easc= 450 de grade, dar se

poate face [i un control de temperatur= programabil= digital=

pentru temperatura din interiorul camerei7.

Vaporii de acid fluorhidric se aplic= numai \n cazul

urmelor papilare r=mase pe sticl= [i se bazeaz= pe ac]iunea

coroziv= a acidului fluorhidric asupra sticlei. Zonele acoperite

cu crestele amprentelor papilare sunt ocrotite, \mpotriva

acidului fluorhidric, de gr=simea din transpira]ia eliminat= de

organism, iar spa]iile neacoperite sunt atacate de acid.

Acest procedeu se realizeaz= prin a[ezarea por]iunii de

sticl= purt=toare de urme papilare deasupra unui vas din

material plastic, \n care s-a introdus acid fluorhidric concentrat,

astfel \ncât vaporii concentra]i s= vin= \n contact cu sticla.

Dup= ce urma a fost bine eviden]iat=, sticla se spal= cu

ap= din ambunden]=, iar apoi se usuc= cu o hârtie de filtru

sau cu o cârp=.

|n lipsa acidului fluorhidric concentrat se poate folosi un

amestec de 2-3 g florur= de sodiu cu calciu, \n concentra]iede 5-10 g acid sulfuric concentrat8.

Eviden]ierea cu acid osmic serve[te la relevarea

urmelor latente, formate prin depunerea unor substan]e

uleioase sau grase, [i se bazeaz= pe reac]ia chimic= de

reducere a gr=similor, care cap=t= o culoare \nchis=. Acest

procedeu, fiind foarte toxic, impun

37409247 revista criminalistica nr 12005

Documents