2016 c2, s2

Upload: anca-alexandra

Post on 07-Jul-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    1/57

    CURS 2

    PRINCIPIILE ȘI METODELE

    CIBERNETICII 

    Cibernetica face parte din categoria ştiinţelor sistemice.

      A aparut in 1948, odata cu cartea lui N.Wiener “ Cibernetica sau ştiinţa conducerii şicomunicării la fiinţe şi maşini “ prin care sefundamentau mecanismele decizionale n sitemelenaturale. !ez"olt#rile ulterioare au e$tins aceste

    cercet#ri pentru sistemele te%nice şi economice.

      Obiectul : &studiul sistemelor economicesub aspectul conducerii, regl#rii, autoreglarii,optimiz#rii, e"alu#rii şi compar#rii acestor sisteme.

    Metodele : 

    1.generale'.specifice (logico&operaţionale) care se

     bazeaza pe princpiile ciberneticii.

    1

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    2/57

     Principiile Ciberneticii 

    A. Principiul bord!rii "i"te#ice

       Numim sistem un ansamblu deelemente*fenomene şi procese conectate n care se

    e"idenţiaz# legaturi ne+nt+mpl#toare şi carefuncţioneaz# ca un ntreg n "ederea atingerii unuiobiecti".

    istem este considerat a fi unitatea a douaelemente-

    1)  Structura sistemului   -mulţimea elementelor sistemului (asistemelor elementare) şi a cone$iunilorntre acestea

      /rin element sau sistem elementar  nţelegem p#rţile unui sistem care nu mai pot fi descompusen alte elemente n raport cu obiecti"ul cercetat.

     Not#m - , mulțimea elementelorsistemului.

    2

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    3/57

      Conexiunile unui sistem reprezint#transferuri i reprezint# leg#turi ntre elemente sauș

    leg#turi ntre sistem şi mediu.0ulţimea cone$iunilor unui sistem -

     

    !ac#- 2 cone$iuni interne

       cone$iunile suntntre mediu şi sistem. Cone$iunile e$terne pot fi(C..0 C.0. )

    C..0. Cone$iune istem * 0ediu

    C.0.. Cone$iune 0ediu *istem

      !eci, prin structura sistemului  nţelegem

    mulţimea

    istemul

    unde reprezint# mulţimea - afuncţiilor sistemului S reprezentate prin operatori.

    ') Func ionalitatea sistemului ț  -modul de transfer a C.0. n C..0 iș

    3

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    4/57

    reprezint# reacţia de r#spuns a sistemului laacţiunea mediului.

      Fluxurile/conexiunile ntre elementelesistemului sau ntre sistem şi mediu pot fi-

    • 0ateriale ( )• 3nergetice ( )•

    !e for ț# de munc# ( )• #neşti ( )• 5nformaţionale ( )

      6otalitatea flu$urilor este dat# de produsul

    cartesian

    B. Principiul cone$iunii in%er"e &'eedbc()

    &P.C.I)

    7bser"aţie -  n sistem cibernetic are cel puţin unfeedbac (cone$iune in"ers#).

    /.C.5 , decurge din e$istenţa n cadrul unui sistema unor retro&acţiuni sau bucle de reacţie ntre

    elementele sestemului sau ntre sistem şi mediu,4

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    5/57

    e"idenţiind leg#turile efect – cauză ntre acestea,care se suprapun peste leg#turile cauză – efect ,

    influenţ+nd funcţionarea sistemului.

      Clasificarea conexiunilor inverse :

    • !up# poziţie, n raport cu sistemul -

    1) C.5. (interne)- ntre dou# elementeale sistemului

    ') C.3. (e$trene)- ntre ie irea sistemului,ș

    cone$iunea i intrarea sistemului,ș

    cone$iunea

    • !up# gradul de comple$itate -

    1) cone$iune in"ers# simpl# ntre dou#elemente ale sistemului sau ntre sistem şimediu

    ') cone$iune in"ers# comple$# (mediat#)

    5

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    6/57

     • !up# sensul de acţiune al semnalelor

    transmise prin cone$iunea in"ers#-1) conexiune inversă pozitivă - lanţ n bucl#

    nc%is# n care semnalele de ieşire acţioneaz#

    n acelaşi sens cu semnalele de intrare,amplific+ndu&le şi duc+nd la dez"oltareasistemului

    ') conexiune inversă negativă - lanţ n bucl#nc%is# n care perturbaţiile de ieşireacţioneaz# n sens contrar perturbaţiilor de

    intrare duc+nd la stabilizarea sistemului

    C. Principiul i*o#or'i"#ului cibernetic

    :eflect# asemănarea structurală şi / sau

     funcţională între două sisteme, astfel nc+t propriet#ţile unui sistem pot fi transferate altuisistem (izomorf), mai puţin cunoscut.

      /resupunem -

    6

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    7/57

    & izomorfismul structural  se reflect# n asem#narea

    - şi

    & e presupune c# cele dou# sisteme au acelașinum#r de elemente, acelea i cone$iuni i func ii-ș ș ț

    & izomorfismul functional  reflect# asemanarea -, se presupune c# cele dou# sisteme

    au acela i num#r de func ii-ș ț

       Izomorfism  o aplicare a cu propriet#ţile -

    +)  refle$i"itate 2 sistemul esteizomorf cu el nsuşi

    2)  tranziti"itate - dac# este izomorf cu și este izomorf cu , atunci este izomorf cu

    .

     

    7

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    8/57

    ,)  simetria -

    Ob"er%tie :

      5zomorfismul este o relaţie de asem#nare

    foarte ;tare

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    9/57

    !aca numărul de elemente al mulţimilor conexiunilor este diferit , , atunci prin aplicaţia

    %omeomorf# se pune n e"idenţ# relaţia ntreelemente de structur#, respecti",

     pentru

    funcţii, se pun n legatur#funcţii.

    E. Principiul binrit!ii

      e bazeaz# pe logica boolean# - 1  e$ist#

    flu$ de informaţii de la la

      =  Ne$ista flu$ de informaţii de la la

      >n analiza economic# acest principiu s&a

    do"edit insuficient şi a fost dez"oltat# logicamulti"alent#, introdus# de ?ucasie@ici.

     Metode operaţionale specifice ale ciberneticii

    economice

    9

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    10/57

    1.Metoda analogiei 

      e bazeaz# pe principiul %omeomorfismuluicibernetic.

     /resupunem ca a"em ' sisteme- 1 şi ' cu

     proprietatile asemenea şi cunoscute.

    !ac# a"em o proprietate pentru unuldintre sisteme, pe baza analogiei putem considerac# acea proprietate aparţine şi celuilalt sistem.

    2.Metoda cutiei negre blac! box"

      e presupune c# putem identifica totalcomportamentul unui sistem identific+nd relaţiilentre mulţimea intr#rilor şi mulţimea ieşirilor dinsistem -

    10

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    11/57

      5dentificarea unei leg#turi ntre "ectorul !t" 

    de ieșire și "ectorul u!t"# de intrare, fac+ndabstracţie de ceea ce se nt+mpl# n interiorulsistemului, pe baza ipotezei c# relația ntre intr#riși ieșiri este modelat# de funcția f , astfel -

     

      uncţia f poate fi identificat# prin metodeeconometrice precum - metoda celor mai mici

     patreate, metoda "erosimilit# ii ma$ime.ț

    #" Metoda model$rii  

      Aceasta presupune e$istenta unui sistem real(:) şi a unui subiect.

     ubiectul, analizeaz# sistemul real (:)

    construind o imagine a : ca o relație

    %omoemorf#-

    0odelul este o reprezentare izomorf# a

    imaginii-11

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    12/57

     

    a rezultat o relaţie %omeomorf# ntre modelşi sitemul real -

    m(:)

    07!3?A:3A ABA6 /3 3CA Ț551. 56303 !5NA05C3

    C7N65N3'.E$e#plul ,:  Modelul de creștere economic$ %arrod&

     'omar 19D9&:oE Farrod194G&3"seE !omar 3ste un model post HeEnesian timpuriu decreștere economic#.5 s&a reproșat instabilitatea soluției.

    12

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    13/57

    Contro"ersele academice au dus, dup# 19I=, ladez"oltarea modelului olo@&@an.

     Notaţii, ipoteze-

      / economiile sunt propor ționale cu"enitul $

    &  in"estițiile (modific#rile n stocul decapital) sunt propor ționale cu modific#rile"enitului

      &la ec%ilibru, economiile sunt egalecu in"estițiile.  & propensitatea medie (egal# cu ceamarginal#) c#tre economisire

      %  ponderea in"estițiilor n sporul total al"enitului, sau in"ersul producti"it#țiimarginale a capitalului.

    0odelul-

    :ezol"area modelului-

    13

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    14/57

    3cuaţie diferenţial# liniar#, de ordinul unu, cucoeficienţi constanţi, omogen#, sau cu"ariabile separabile.

    6em#- !eterminaţi soluţia ecuaţiei de mai sus.

    Condițiile inițiale-

    oluția (traiectoria "enitului)-

    &;@arranted rate of gro@t%< rata Justificat# de creștere economic#- se Justific# prin structura economic# dat# de parametriimodelului- s și/unct fi$-

    6ipul de punct fi$-14

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    15/57

    /unct

    fi$ de tip repelor , sistem global instabil.e spune Kglobal< stabil*instabil, dac# e$ist#un singur punct fi$ stabil.

    6em#-  olosind 3LC3? determinați traiectoriile pentru indicatorii- M(t), 5(t), C(t), cunosc+nd

    datele-

     (xemplul #)

     Modelul de creștere ec*ilibrat$ al lui Solo+

    5poteze-

    15

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    16/57

    1. funcția de producțiemacroeconomic#, de dou# ori diferențiabil#,omogen# de grad unu

     nzestrarea te%nic# a muncii

     "enitul per capita

    Calculul "enitului per capita-

    '.or ța de munc# crește cu o rat# constant# n,care este independent# de "ariabilele celelalteale sistemului-

    D.3conomiile sunt o pondere constant# n"aloarea "enitului, (S  s& ),  s  este rata

    economiilor.16

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    17/57

    4. >n ec%ilibru, economiile sunt egale cuin"estițiile- (t)5(t).

    I. 5n"estițiile brute sunt egale cu "ariațiastocului de capital plus nlocuirea capitalului fi$

    uzat-

    nde este rata amortiz#rii.

    0odelul-

    >nlocuind primele dou# ecuații n a treia, obținem-

    3cuația de dinamic# a capitalului sau in"estițianet#.

    6ransform#m modelul n m#rimi per capita-

    17

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    18/57

    0odelul de cre tere ec%ilibrat# al lui olo@, nșm#rimi per capita este-

    nde-

    este nzestrarea te%nic# a muncii.& este rata economiilor,

    este func ia de produc ie, care d#ț ț"aloarea "enitului per capita, n func ie dețcapitalul per capita.

    & este rata de cre tere a popula iei,ș ț   este"olumul capitalului per capita necesar dot#rii popula iei intrate n produc ie cu bunuriț țcapital.

      este rata amortiz#rii, este  masa

    amortiz#rii, per capita.18

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    19/57

    5n"esti ia net# per capita, este egal# cu economiileț

    minus partea de capital per capita necesar#nlocuirii capitalului fi$ uzat i dot#rii cu capital aș popula iei care intr# n acti"itate.ț3cuaţia de dinamic# a nzestr#rii te%nice a munciisau in"estiția net# n m#rimi per capita-

    Condiția inițial#-

    /utem rezol"a ecuația dinamic# a capitalului per capita dac# d#m o form# analitic# funcției de producție per capita.

    /resupunem c# este o funcție Cobb&!ouglasomotetic# (omogen# de grad unu), per capita-

    3cuația de dinamic# a capitalului per capita "a fi-

    19

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    20/57

    3cuația diferențial# obținut# este-

    ecuație diferențial# neliniar#, omogen#, de tipernoulli.

    :ezol"area ecuației ernoulli-

    c%imbarea de "ariabil#-

    !eri"#m n raport cu timpul-

    3$plicit#m din relația de mai sus-

    >mp#r țim ecuația de dinamic# la -

    >nlocuim n ecuația de mai sus-20

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    21/57

    7bținem-

    Adic# o ecuație liniar# de ordinul unu, neomogen#

    n cu soluția-

    ***

    6em#-

    !etermina i analitic solu ia ecua iei liniare-ț ț ț

    Consider+nd condițiile inițiale-

    ***!up# aplicarea condi iilor Cauc%E-ț

    olu ia de"ine-ț

    21

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    22/57

    au-

    Aceasta este traiectoria de e"oluție a nzestr#riite%nice a muncii.

    /uncte staționare-

    /unctele fi$e*staţionare*de ec%ilibru sunt-

     și0odelul olo@ are deci dou# puncte fi$e.

     Nu poate fi global stabil, ntruc+t aceasta este o proprietate posibil# pentru sistemele cu un singur 

     punct fi$.22

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    23/57

    ?a sistemele cu mai multe puncte fi$estabilitatea*instabilitatea se stabilește pentrufiecare punct fi$ n parte- este

     stabilitate/instabilitate locală# într%o vecinătate a

     punctului fix '

    /entru modelul olo@, primul punct fi$ este local

    instabil, iar al doilea este local stabil-

    :ezult# c#-

    , deci este atractor 

      este  repelor , ntruc+t traiectoria se

    dep#rteaz# de acest punct fi$, c+nd .

    >ntruc+t dintr&o "ecin#tate a lui , traiectoria

    tinde c#tre , sistemul este local stabil'

    >ntruc+t traiectoria tinde asimptotic c#tre ,sistemul este local# asimptotic stabil'

    23

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    24/57

    igura- 6raiectoria nzestr#rii pentrudiferite "alori inițiale ale lui (t).(ema ):

    !eterminați traiectoria nzestr#rii te%nice amuncii, a capitalului total, a populației totale, a"enitului per capita și a "enitului total, cunosc+nddatele-

    , pentru 61= ani.

    6em# D- Aplicație numeric#

    e cunosc datele-

    24

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    25/57

    a) Calculați traiectoria nzestr#riite%nice a muncii pentru t1&'= și facețigraficul n 3LC3?-

     b) Calculați traiectoria stocului total alcapitalului pentru t1&'= și trasa iț

    graficul n 3LC3?.

    c) Calculați "enitul per capita și"enitul total și faceți graficelecorespunz#toare n 3LC3?

    25

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    26/57

    d) Calcuați punctele fi$e aletraiectoriei-

    e) Calculați traiectoria de ec%ilibru astocului total al capitalului și a"enitului de ec%ilibru pentru

    , trasa i graficele nț3LC3?-

    26

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    27/57

    f) Calculați in"estițiile brute șiconsumul pentru t1&'=, n m#rimi

     per capita, n m#rimi totale șitrasați graficele.5n"estiţiile per capita şi consumul

     per capita sunt respecti"- şi

    .

    , sunt in"estițiile șirespecti" consumul, n m#rimi

    actuale.

    g) Analizați efectele creșterii rateieconomiilor de la s==,D, la

    s1=,DI, asupra traiectoriei deec%ilibru n m#rimi per capita, nm#rimi totale.

     (cuaț ii diferenț iale neliniare

    27

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    28/57

    Apro$i#!rile linire le ecuțiilordi'erențile nelinire

    Consider#m ecuația-

     este neliniar# n dar continuă șidiferenț iabilă'

    >n general, aceste ecuații nu se potrezol"a analitic.

    6rebuie s# g#sim punctele fi$e pentru

    , deci pentru ./resupunem  f este continu#,diferențiabil# ntr&un inter"al desc%iscare&l conține pe (punctul fx).

    Apro$im#m  f folosind dez"oltarea6aElor n Jurul punctului -

    este restul.28

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    29/57

    Apro$imarea liniar# de ordinul unu areforma-

    !ac# dez"oltarea este f#cut# n Jurul punctului fi$, , atunci

    .

    În plus, dac !st! punctul fx,atunci și  putem apro$iman punctul prin-

     (xemplul 1)

     Modelul logistic)

    /uncte fi$e-

    /uncte fi$e-29

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    30/57

    Apro$imarea liniar#-

    Apro$imarea liniar# n

    care este o ecua ie liniar# de ordinul nt+i,țneomogen#.

    30

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    31/57

    6em#-

    Consider#m datele-

    iș .

    Calcula i analitic traiectoria popula iei pe bazaț țmodelului logistic i prin apro$imare liniar#.ș:eflecta i traiectoriile n 3LC3? n ambele cazuri,ț

     pe acela i grafic, pentru 64=. Analiza i economic.ș ț

    *******

    0odelul de creștere economic# al luiolo@ cu funcția de producție Cobb&!ouglas, rezol"at prin apro$imareliniar#.

    3cuația de e"oluție a stocului de capital per capita-

    /unctele fi$e sunt-31

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    32/57

    !ez"oltarea 6aElor de ordinul unu n

     punctul fi$ -

    Cu-

    Consider#m acum -

    Atunci -

    :ezult# apro$imarea liniar#-32

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    33/57

    >ntruc+t iar n și * sunt poziti"e,atunci funcția f() are pant# negati"# n

      și deci sistemul este local stabil, punctul fi$ este de tip atractor.

    Apro$imarea de ordinul unu n Jurul

    ec%ilibrului este-

    3ste ecuație diferențial# liniar# deordinul unu.

    3cuația omogen#-

    33

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    34/57

    oluția particular# "erific# ecuațianeomogen#-

    Aplic#m condițiile Cauc%E-

    oluția-

    /entru apro$imarea liniar#, ,

    respecti" este punct fi$ asimptoticlocal stabil pentru apro$imarea liniar#.

    ****

    34

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    35/57

    6em#-

    Cunosc+nd datele din e$ercițiile precedente, folosind apro$imarealiniar# și a ecuației de dinamic# anzestr#rii te%nice a muncii, calculațitraiectoria nzestr#rii te%nice a muncii, a

    "enitului per capita, a in"estițiilor șiconsumului per capita, c+t și aindicatorilor corespunz#tori n m#rimiactuale. aceți graficele traiectoriilor.

    Calculați de"iațiile absolute și relati"eale celor dou# soluții (traiectoria (t) prin rezol"area ecuației ernoulli și prin apro$imarea liniar#).

    C: D

    3cuații diferențiale de ordin superior 

    Cazul general35

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    36/57

    3cuație diferențial# de ordinul n,liniar#, cu coeficienți constanți,neomogen#-

    :ezol"#m ecuația omogen#-

    acem ipoteza c# soluția are forma

    și o punem s# "erifice ecuația

    omogen#-

    >mp#r țim la , obținem ecuațiacaracteristic#-

     +cuaț ia caracteristică este o ecuațiealgebric# liniar#, de grad n, are n soluții

    36

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    37/57

    care pot fi reale (diferite sau multiple)sau comple$e conJugate.

    oluția general# a ecuației omogene,cazul rădăcinilor reale# distincte-

    unde A1 ,A' ,An  sunt constantegeneralizate arbitrare.

    Cazul r#d#cinilor multiple de ordinmOn-

    nde sunt r#d#cinile multiple,fiecare cu ordinul s#u de multiplicitate,

    iar sunt polinoame de tipul-

    37

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    38/57

    Cu constante generalizate arbitrare,

    iar ordinul de multiplicitate al celeide a J&a r#d#cin#.

    , & num#rul de r#d#cini distincte.

    >n cazul rădăcinilor complexecon-ugate a"em, pentru fiecare perec%ea"em-

    Cu , respecti" partea real# șiimaginar# a num#rului comple$,constante reale .

    oluția particular# o putem determinacu aJutorul metodei coeficienț ilornedeterminaț i.

    38

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    39/57

    acem ipoteza c# soluția particular#

     este de forma termenului liber și punem condiția ca aceasta s# "erificeecuația neomogen#.

    oluția ecuației neomogene este suma

    ntre soluția general# a ecuațieiomogene ți soluția particular#-

     (xemplu)

     Modelul politicilor de stabilizare ,ntre

    cerere agregat$ și oferta agregat$ al

    lui P*illips

     Not#m-

     cererea agregat#

     oferta agregat#39

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    40/57

    !ac# e$ist# cerere e$cedentar#, ofertacrește dac# e$ist# ofert# e$cedentar#,oferta scade-

    coeficient de reacție care arat#"iteza de aJustare ntre cererea agregat#și oferta agregat#.

    nde s este propensitatea*nclinațiamarginal# (egal# cu cea medie) spre

    economisire, .

    /resupunem c# cererea agregat# esteafectat# de o perturbație ad"ers# u1.

    40

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    41/57

     .eterminarea ecuaț iei de dinamică a

    venitului în aceste ipoteze

    >nlocuim n ecuația de dinamic# a"enitului-

    ltima relație este o ecuațiediferențial# de ordinul unu, neomogen#.

    :ezol"area ecuației liniare de ordinul

    unu, neomogen#-3cuația omogen#-

    3ste ecuație cu "ariabile separabile.

    oluția general# a ecuației omogene-

     oluția particular#-

    41

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    42/57

    soluția particular# are forma

    termenului liber, o constant#./unem condiția ca s# "erificeecuația neomogen#-

    :ezult# traiectoria "enitului-

    Condiția inițial#-

    42

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    43/57

    tabilitatea-

    istemul este stabil.

     unct fix# staț ionar# de ec0ilibru-

    >n cazul e$istenței unei perturbațiie$ogene asupra cererii agregate,

    valoarea de ec0ilibru este negativă,ceea ce, pe termen lung nseamn# c#traiectoria "enitului "a conduce la"alori negati"e ale "enitului.

    /entru nl#turarea acestei situații,/%illips e$tinde modelul prinintroducerea n cererea agregat#c%eltuielile gu"ernamentale și propune

    trei politici de stabilizare ntre cerere și43

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    44/57

    ofert#, prin intermediul politicii

    c%eltuielilor gu"ernamentale -1. /olitica de stabilizare propor țional#-C%eltuielile gu"ernamentale suntegale și de semn contrar cu ofertaagregat#-

      este coeficientul de

     propor ționalitate.'. /olitica de stabilizare

    diferențial#-

    C%eltuielile gu"ernamentale sunt

    egale și de semn contrar cu "ariațiaofertei agregate-

    44

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    45/57

    D. /olitica de stabilizare integral#-

    C%eltuielile gu"ernamentale suntegale și de semn contrar cu suma ntremomentul inițial și momentul curental ofertelor agregate-

     .eterminarea ecuaț iei de dinamică

    a venitului:>ntre ni"elul teoretic și celactual 1!t" al c%eltuielilorgu"ernamentale e$ist# o nt+rziere

    (obs. >nt+rzieri interne și e$terne n politicile macroeconomice, "ezicursul de ;0acroeconomiecantitati"#

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    46/57

    AJustarea diferenței ntre și

    1!t" este dat# de ecuația-

    este coeficient de reacție și

    indic# "iteza de aJustare.a. /ornim de la ecuația cererii

    agregate, care "a includec%eltuielile gu"ernamentale,

    ntruc+t n model s&a introdusgu"ernul-

    !eri"#m n raport cu timpul-

    >nmulțim ecuația cererii agregate cu

    -46

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    47/57

    Adun#m cele dou# relații-

    :escriem ca-

    și nlocuim necuația de mai sus, obținem-

      (a) b. /ornim acum de la "ariația

    "enitului-

    3$plicit#m pe !(t)-

    47

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    48/57

    >nmulțim cu -

    !eri"#m-

    Adun#m ultimele relații-

     (b)

    3gal#m membrii drepți din ecuațiile (a)

    și (b)-

    48

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    49/57

    7bținem ecuația de dinamic# a"enitului-

    /olitica de stabilizare propor țional#-

    3cuația omogen#-

    C#ut#m soluție de forma-

    3cuația caracteristic#-

    !iscriminantul-

    49

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    50/57

    r#d#cini reale,egale,

    r#d#cini reale,diferite,

    r#d#cini comple$e conJugat

    oluția particular#, de forma

    termenului liber- o constant#.50

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    51/57

    /unem condiția s# "erifice ecuațianeomogen#-

    oluția-

    !ac# traiectoria este stabil#-

    , atunci-

    51

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    52/57

    7bser"#m c# traiectoria de ec%ilibrueste tot negati"#, dar mai mic# n

    "aloare absolut#-

    ceea ce rele"#faptul c# politica propor țional# are oanumit# eficienț#, dar nu reușește s#transforme "aloarea negati"# aec%ilibrului ntr&o "aloare poziti"#.

    eminar 

    Aplicație numeric#-

    Consider#m urm#toarele "alori-

    52

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    53/57

    a) !eterminați consecințele unei perturbații unitare negati"e a cererii

    agregate. b) !eterminați n raport cu situația

    de la punctul (a), efectele politicii destabilizare propor ționale.

    (a)

    53

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    54/57

    (b)

    54

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    55/57

    (7bs- )

    7bs- 

    :efaceți calculele c+nd , .Ce puteți s# spuneți despre noile "aloride ec%ilibru n cazul inițial și dup#

    aplicarea politicii de stabilizareP

    &*&

    55

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    56/57

    56

  • 8/19/2019 2016 C2, S2

    57/57