2. peritoneul si bursa omentalã

PERITONEUL PERITONEUL

peritoneum

Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din AradUniversitatea de Vest “Vasile Goldiş” din AradFacultatea de Medicinã, Farmacie şi Medicinã DentarãFacultatea de Medicinã, Farmacie şi Medicinã Dentarã

Drd. DR.PIŢIŞ BOGDANDrd. DR.PIŢIŞ BOGDAN

PERITONEULPERITONEUL, peritoneumperitoneum membrană seroasă care acoperămembrană seroasă care acoperă pereţii cavităţilor pereţii cavităţilor

abdominală şi pelviană, şi organele ce se află înaceste abdominală şi pelviană, şi organele ce se află înaceste cavităţicavităţi

produce şi a reabsorbiproduce şi a reabsorbi lichidul seroslichidul seros

ddeosebim: eosebim: peritoneul parietalperitoneul parietal, foiţa ce căptuşeşte pereţii , foiţa ce căptuşeşte pereţii abdomenului şi pelvisului, şi abdomenului şi pelvisului, şi peritoneul visceralperitoneul visceral, , foiţa care foiţa care acoperă viscerele din abdomen şiacoperă viscerele din abdomen şi pelvispelvis (tunica seroasã a (tunica seroasã a organelor intraabdominale)organelor intraabdominale)

între peritoneul parietal şi cel visceral se află un spaţiu capilar, între peritoneul parietal şi cel visceral se află un spaţiu capilar, numit cavitate peritoneală (virtuală), conţinând o cantitate mică numit cavitate peritoneală (virtuală), conţinând o cantitate mică de lichid care favorizează alunecarea organelor unul faţă de de lichid care favorizează alunecarea organelor unul faţă de altul, precum şi în raport cu pereţii abdomenului. altul, precum şi în raport cu pereţii abdomenului.

la bărbat cavitatea peritoneală este complet închisă, iar la femeie la bărbat cavitatea peritoneală este complet închisă, iar la femeie comunică cu exteriorul prin orificiile tubare, trompe, uter şi vagin.comunică cu exteriorul prin orificiile tubare, trompe, uter şi vagin.

organeorganelele intraperitoneale intraperitoneale:: sunt învelite aproape în totalitatesunt învelite aproape în totalitate de de peritoneu (stomaculperitoneu (stomacul, , splina,splina, intestinul subţire, cecul cu apintestinul subţire, cecul cu apendi-endi-cele vermiform, colonul transvers şicele vermiform, colonul transvers şi sigmoid)sigmoid)

oorganerganele le mezoperitonealmezoperitonealee: : acoperite de peritoneu numai din trei acoperite de peritoneu numai din trei părţipărţi (colonul ascendent şi descendent)(colonul ascendent şi descendent)

organeorganelele extraperitoneale extraperitoneale: : (în(în spaţiul retroperitoneal) sunt spaţiul retroperitoneal) sunt acoperite de peritoneu numai pe una dinacoperite de peritoneu numai pe una din feţele sale, iar celelalte feţele sale, iar celelalte de adventiţiede adventiţie ( (duodenul, pancreasul, rinichii, glduodenul, pancreasul, rinichii, gl.. suprarenale, suprarenale, ureterele,ureterele, porţiunea inferioară a rectuluiporţiunea inferioară a rectului))

Un raport deosebit cu peritoneul esteUn raport deosebit cu peritoneul este specific pentru ovar care specific pentru ovar care se află în cavitatea peritonealăse află în cavitatea peritoneală

PERITONEULPERITONEUL, peritoneumperitoneum

derivate ale peritoneului:derivate ale peritoneului: ligamenteligamente, , mezourimezouri, , epiploaneepiploane, , pliuripliuri, care , care constituie atâtconstituie atât mijloace de fixare ale viscerelor, cât şi locul prin care mijloace de fixare ale viscerelor, cât şi locul prin care pediculii vasculonervoşipediculii vasculonervoşi pătrund sau ies din organe.pătrund sau ies din organe.

1) 1) LIGAMENTELELIGAMENTELE reprezintă prelungiri peritoneale ce se formează la reprezintă prelungiri peritoneale ce se formează la trecereatrecerea peritoneului parietal în cel visceral, la fel şi la trecerea peritoneului parietal în cel visceral, la fel şi la trecerea peritoneuluiperitoneului visceral de pe un organ pe altul, deci visceral de pe un organ pe altul, deci leagă două viscere leagă două viscere între eleîntre ele..

deosebim deosebim ligamente monolaminareligamente monolaminare şi bilaminare şi bilaminare a)a) lligig..monolaminaremonolaminare au numai o faţă liberă acoperită au numai o faţă liberă acoperită cu mezoteliu, cu mezoteliu, cealaltă faţă este concrescută cu peretele cavităţiicealaltă faţă este concrescută cu peretele cavităţii abdominale sau cu abdominale sau cu peretele unui organperetele unui organ ( (liglig.. hepatorenal, lig hepatorenal, lig.. duodenorenal, lig duodenorenal, lig.. coronar coronar al al ficatului ş. a.ficatului ş. a.))b) b) lig. bilaminarelig. bilaminare ambele feţe sunt libere şi acoperite cu mezoteliu. Între aceste lamele trec vase sangvine, nervi, canale sau se conţine ţesut adipos (lig. falciform al ficatului, lig. triangular drept şi stâng, lig.hepatogastric, lig. hepatoduodenal, lig. gastrocolic, lig. lat aluterului ş. a)


2) 2) MEZOURILEMEZOURILE reprezintă duplicaturi ale peritoneului parietal ce reprezintă duplicaturi ale peritoneului parietal ce

leagă un organ cu unul din pereţii abdomenului sau ai pelvisuluileagă un organ cu unul din pereţii abdomenului sau ai pelvisului • fiecare mezou este format din două lamele separate prin ţesut fiecare mezou este format din două lamele separate prin ţesut

celulo-adipos prin care trec vase sangvine, nervi, vase limfaticecelulo-adipos prin care trec vase sangvine, nervi, vase limfatice • denumirea mezourilor se compune din cuvântul denumirea mezourilor se compune din cuvântul mezo mezo şi denumirea şi denumirea

organului – mezocolon, mezoappendix, mezosalpinx etcorganului – mezocolon, mezoappendix, mezosalpinx etc

3) 3) EEPIPLOANELEPIPLOANELE reprezintă mezoul alungit al stomacului între reprezintă mezoul alungit al stomacului între foiţelecăruia se află ţesut adipos şi reţele vasculare.foiţelecăruia se află ţesut adipos şi reţele vasculare. Deosebim Deosebim epiploonul micepiploonul mic şi şi epiploonul mareepiploonul mare..


Micul epiploonMicul epiploon (omentul mic): (omentul mic): întreîntre mica curbură a stomacului şi hilul ficatului, conţine mica curbură a stomacului şi hilul ficatului, conţine

pediculul hepatic.pediculul hepatic. constituit din două ligconstituit din două lig.. – hepatoduodenal şi hepatogastric – hepatoduodenal şi hepatogastric

MMarele epiploonarele epiploon (ometul mare)(ometul mare) de la marea curburăde la marea curbură a stomacului în a stomacului în formă de şorţ, anterior de ansele intestinului subţire.formă de şorţ, anterior de ansele intestinului subţire.

alcătuit din 4 foiţe: primele două se continuă de pe stomac,alcătuit din 4 foiţe: primele două se continuă de pe stomac, iar iar celelalte două de pe colonul transvers. Primele două se alipesc celelalte două de pe colonul transvers. Primele două se alipesc pepe faţa superioară a colonului transvers printr-un proces de faţa superioară a colonului transvers printr-un proces de coalescenţă,coalescenţă, închizând astfel în jos bursa omentală. închizând astfel în jos bursa omentală.

pporţiunea dintre curbura mare aorţiunea dintre curbura mare a stomacului şi colonul transvers stomacului şi colonul transvers se numeşte se numeşte liglig.. Gastrocolic Gastrocolic

rol important în protecţia peritonerol important în protecţia peritoneuului împotriva proceselorlui împotriva proceselor patologice şi este utilizatpatologice şi este utilizat des în acest sens în practicades în acest sens în practica chirurgicalăchirurgicală



4) 4) PLIURILEPLIURILE sunt prelungirisunt prelungiri ale peritoneului parietal determinate de ale peritoneului parietal determinate de trecerea peste trecerea peste vase sangvine, diferitevase sangvine, diferite ducte sau de ligamente ducte sau de ligamente fibroasefibroase

deosebim cincideosebim cinci plici peritonealeplici peritoneale plica ombilicală medianăplica ombilicală mediană, , cece se întinde de la ombilic la vârful se întinde de la ombilic la vârful

vezicii urinare şi este formată prinvezicii urinare şi este formată prin ridicarea peritoneului de către ridicarea peritoneului de către uracuracãã, canal urinar obliterat, canal urinar obliterat

pliceleplicele ombilicale medialeombilicale mediale, , de lade la ombilic la feţele laterale ale ombilic la feţele laterale ale vezicii urinare şi sunt formate prin ridicareavezicii urinare şi sunt formate prin ridicarea peritoneului de peritoneului de către arterele ombilicale obliteratecătre arterele ombilicale obliterate

pliceleplicele ombilicale lateraleombilicale laterale, lateral de precedentele,, lateral de precedentele, fiind fiind formate prin ridicarea peritoneului de către vaseleformate prin ridicarea peritoneului de către vasele epiepi--gastrice inferioaregastrice inferioare

În micul bazin la bărbat deosebim plicile rectovezicaleÎn micul bazin la bărbat deosebim plicile rectovezicale,, iar la iar la femeie plicile rectouterine şi vezicouterinefemeie plicile rectouterine şi vezicouterine

Pe suprafaţa internă a pereteluiPe suprafaţa internă a peretelui anterior al abdomenului, anterior al abdomenului, nemijlocit deasupra ligamentului inghinal,nemijlocit deasupra ligamentului inghinal, între plicile între plicile longitudinale, se delimitează trei perechi de depresiunilongitudinale, se delimitează trei perechi de depresiuni peritoneale:peritoneale:- fosele supravezicalefosele supravezicale, , situate între plica ombilicalăsituate între plica ombilicală mediană şi cele mediană şi cele

mediale; prin ele pot apărea herniile inghinalemediale; prin ele pot apărea herniile inghinale oblice interne;oblice interne; - fosele inghinale medialefosele inghinale mediale, , situate întresituate între plicele ombilicale mediale şi plicele ombilicale mediale şi

cele laterale, pe care se proiecteazăcele laterale, pe care se proiectează inelele inghinale superficiale; inelele inghinale superficiale; prin ele pot apărea herniile inghinaleprin ele pot apărea herniile inghinale directe;directe;

- fosele inghinale lateralefosele inghinale laterale, , situate lateralsituate lateral de plicile ombilicale de plicile ombilicale laterale. Corespund inelului inghinal profund şilaterale. Corespund inelului inghinal profund şi prin ele pot prolaba prin ele pot prolaba herniile oblice externe. herniile oblice externe.

- fosa femuralăfosa femurală iinferior de ligamentul inghinalnferior de ligamentul inghinal se aflase afla,, mai jos de mai jos de fosa inghinală laterală. În această regiune a peretelui anterior al abdomenului, între marginea laterală a muşchiului drept abdominal, ligamentul inghinal şi plica ombilicală laterală delimitează trigonul inghinal


Colonul transvers şi mezoul său împart cavitatea peritoneală în două etaje: supramezocolic şi inframezocolic

Etajul superior se întinde până la cupola diafragmului, iar cel inferior până la diafragmul pelvian

Mezocolonul transvers, se întinde de la unghiul drept sau hepatic la unghiul stâng sau splenic al colonului transvers şi prezintă două feţe – superioară şi inferioară, şi două margini – parietală şi viscerală

În etajul inferior distingem mezenteriul, două sinusuri mezenterice, două şanţuri paracolice şi un şir de recese ce se formează la trecerea peritoneului de pe un organ pe altul.


Fasciile de coalescenţăFasciile de coalescenţă = se formează = se formează prin prin alipirea mezoului alipirea mezoului unui viscer de peritoneul parietal posterior primitivunui viscer de peritoneul parietal posterior primitiv

1. 1. fascia retroduodenopancreatică TREITZ:fascia retroduodenopancreatică TREITZ: se formează prin se formează prin fuziunea mezoduodenului cu peritoneul parietal primitivfuziunea mezoduodenului cu peritoneul parietal primitiv - - D2, D3,D2, D3, D4, cap + corp pancreasD4, cap + corp pancreas

2.2. f fasciaascia retrocolică TOLDT I se formează prin fuziunea foiţei retrocolică TOLDT I se formează prin fuziunea foiţei drepte a mezocolonului ascendent cu peritoneul parietal drepte a mezocolonului ascendent cu peritoneul parietal definitivdefinitiv

3. f3. fasciaascia retrocolică TOLDT II se formează prin fuziunea foiţei retrocolică TOLDT II se formează prin fuziunea foiţei stângi a mezocolonului descendent cu peritoneul parietal stângi a mezocolonului descendent cu peritoneul parietal primitivprimitiv

În locurile de trecere a peritoneului de pe un organ pe altul sau În locurile de trecere a peritoneului de pe un organ pe altul sau între marginea organului şi peretele abdominal se între marginea organului şi peretele abdominal se formează foseformează fose sau recese ce reprezintă locuri de risc de hernie retroperitoneală sau recese ce reprezintă locuri de risc de hernie retroperitoneală sau de formare a focarelor inflamatoaresau de formare a focarelor inflamatoare


BURSA OMENTALÃBURSA OMENTALÃ bursa omentalis

BURSA OMENTALĂ, BURSA OMENTALĂ, bursa omentalisbursa omentalis

posterior de stomac şiposterior de stomac şi epiploonul micepiploonul mic

are formã neregulatã, cu trei prelungiriare formã neregulatã, cu trei prelungiri

comunică cu cavitatea peritoneală numai prin comunică cu cavitatea peritoneală numai prin orificiulorificiul epiploicepiploic ((hiatus hiatus Winslow)Winslow)

pporţiuneaorţiunea ce se află în vecinătate cu orificiulce se află în vecinătate cu orificiul epiploic şi epiploic şi posterior de ligposterior de lig. . hepatoduodenal,hepatoduodenal, constituieconstituie vestibulul bursei vestibulul bursei omentaleomentale (VBO) (VBO)

VBO este delimitat:VBO este delimitat: anterior: omentul mareanterior: omentul mare posterior: peritoneul parietal posteriorposterior: peritoneul parietal posterior superior: lobul caudat al ficatului superior: lobul caudat al ficatului

oorificiul epiploic esterificiul epiploic este delimitat: delimitat: • superiorsuperior de lobul caudat al ficatului de lobul caudat al ficatului• inferiorinferior de porţiunea de porţiunea superioară asuperioară a duodenuluiduodenului• anterioranterior de marginea liberă a lig de marginea liberă a lig. . hepatoduodenalhepatoduodenal• posteriorposterior de peritoneul parietal ce tapetează v de peritoneul parietal ce tapetează v.c.i.c.i

Orificiul BO situat între:Orificiul BO situat între:mica curburã a stomacului, plica gastropancreatica superioarã mica curburã a stomacului, plica gastropancreatica superioarã

şi plica gastricã inferioarãşi plica gastricã inferioarã

B.O are trei prelungiri:B.O are trei prelungiri:• recesul superior (până la diafragm şi formează un fund de sac pe recesul superior (până la diafragm şi formează un fund de sac pe

partea stângă a cardiei)partea stângă a cardiei)• recesul splenic (ce se întinde până la hilul splinei)recesul splenic (ce se întinde până la hilul splinei)• recesul inferior (recesul inferior (care desccare deschihide în marele epiplonde în marele epiplon–mai pronuntat la fãt)–mai pronuntat la fãt)

BURSA OMENTALĂ, BURSA OMENTALĂ, bursa omentalisbursa omentalis

2. peritoneul si bursa omentalã

Documents