bursa de valori si dinamizarea fluxului de capital

7/21/2019 Bursa de Valori Si Dinamizarea Fluxului de Capital

1/61

117

Capitolul 3

BURSA DE VALORI SI DINAMIZAREA

FLUXURILOR DE CAPITAL IN ROMANIA

Capitalul, sub totalitatea formelor sale, este probabil resursa economica cu cel mai mare

grad de mobilitate in contextul economic al noului mileniu. Fluxurile de capital sunt

astazi prezente comune atat pe circuite internationale cat si pe trasee nationale,

intersectoriale sau intrasectoriale. Nu doar volumele fluxurilor de capital si viteza

deplasarii acestora sunt intr-o ascendenta permanenta, ci si usurinta cu care acestea se

metamorfozeaza (investitii directe, investitii de portofoliu, credite bancare si nonbancare,

titluri de imprumut etc), in functie de caracteristicile mediului gazda si de interesul si

profilul detinatorului.

In cele ce urmeaza, fluxurile de capital au fost abordate din perspectiva relatiei cu bursa

de valori, pe duble coordonate: nationale si internationale. Avand in vedere ca ne-am

propus sa decelam ratiunea si modalitatile de deplasare ale fluxurilor de capital,

considerand piata bursiera romaneasca un mijlocitor al acestei mobilitati, dintre formele

de existenta ale capitalului, cea care va fi cea mai des citata este cea a investitiilor de

portofoliu.

3.1. Cauzele si consecintele fluxurilor de capital

Daca in prima jumatate a secolului trecut si in cea mai mare parte a celei de-a doua

jumatati, prima coordonata cea a economiei nationale prin transferuri inter si

intrasectoriale - era cea dominanta iar vedetele schimburilor si fluxurilor internationale

erau marfurile si intr-o oarecare masura serviciile, in ultimele decenii circulatia

internationala a capitalurilor reprezinta tipul de tranzactie transfrontaliera care cunoaste


2/61

118

cea mai rapida crestere. Spre exemplificare, amintim ca in anul 2002, valoarea fondurilor

atrase in urma exporturilor de marfuri de catre tarile din Europa Centrala si de Est insuma

319 miliarde dolari1 iar valoarea fluxurilor de capital catre aceste tari a fost de 35

miliarde dolari. Pentru anul 2005 se estimeaza ca acestea sa creasca la peste 120 miliarde

dolari2, adica de aproape patru ori mai mult decat in urma cu cativa ani.

Totodata, daca in trecut circulatia capitalului era inteleasa doar ca o forma de finantare a

contului curent, astazi, repartitia internationala a capitalurilor determina din ce in ce mai

mult cursul de schimb si ratele internationale ale dobanzii care, la randul lor, influenteaza

evolutia si structura comertului international.

Uniunea Europeana (U.E.) a liberalizat circulatia capitalului in mai multe etape. O prima

Directiva, adoptata in 1960, care liberaliza cea mai mare parte a circulatiei capitalului pe

termen lung, a fost completata in 1962 printr-o a doua Directiva aferenta operatiunilor cu

titluri de valoare. In cursul anilor 1970 si la inceputul anilor 1980, cand statele membre

reactionau diferit la socul petrolier, importantele miscari transfrontaliere de capital s-au

dovedit din ce in ce mai mult capabile sa ameninte echilibrul intern al economiilor.

Totusi, tentativele de a stapani fluxurile transfrontaliere de capital s-au dovedit nu numai

total ineficiente dar si din ce in ce mai contraproductive. 3 Odata aceste dezechilibre

corectate, liberalizarea tuturor miscarilor de capital pe termen lung si mediu in 1986 si, insfarsit, liberalizarea intregii circulatii a capitalurilor pe termen scurt in 1988 s-au soldat

cu rezultate extrem de pozitive. Nu numai ca aceasta deschidere nu a generat nici un

dezechilibru major pentru tarile respective dar, dupa liberalizare, tarile care au luat

masurile in cauza au inregistrat, in general, o patrundere neta a capitalurilor. Pietele de

capital internationale nu au ezitat sa intre in angajamente pe aceste piete, iar repartitia

capitalurilor a cunoscut o crestere globala a eficacitatii in Uniunea Europeana. Aceasta

experienta a facut sa se nasca in Uniune increderea necesara fata de liberalizarea

circulatiei capitalurilor in relatia cu tarile terte. Totusi, experienta Uniunii trebuie vazuta

in lumina schimbarilor care apar pe scena financiara internationala. In cursul ultimilor 20

1Date statistice OECD2International institute of Finance3Centrul de informare al comisiei europene in Romania


3/61

119

de ani, circulatia capitalurilor a cunoscut o dezvoltare extraordinara, costurile

tranzactiilor s-au micsorat, iar atragerea capitalurilor face astazi obiectul unei concurente

internationale din ce in ce mai intense. De atunci, masurile de liberalizare au devenit

indispensabile pentru a se atrage capitalul strain, pentru a se asigura integrarea in

economia internationala si a se promova dezvoltarea unui sector financiar concurential.

In Romania acest proces al liberalizarii a demarat in 1991 (prin Legea investitiilor

straine), iar din 1999 el se realizeaza etapizat, corelat cu graficul de aderare la Uniunea

Europeana. Dintre etapele ramase de parcurs dupa liberalizarea in luna aprilie 2005 a

operatiunilor privind depozitele nerezidentilor in lei, mentionam liberalizarea

operatiunilor nerezidentilor cu titluri de stat, a operatiunilor nerezidentilor pe piata

monetara (previzionate cel mai trziu la data aderarii) si a operatiunilor rezidentilor inconturi deschise in strainatate (programate pe cel mai trziu la data aderarii)

Determinantii fluxurilor de capital

Factorii care determina formarea si miscarea fluxurilor de capital, indiferent ca ne referim

la coordonata economiei nationale sau la cea internationala, sunt in esenta asemanatori,

avand doar grad si sfera de aplicabilitate diferite, la nivel de companie, industrie, sau

economie ori regiune. Uneori insa, apar diferente intre factorii care dinamizeaza celedoua componente esentiale ale fluxurilor de capital, fluxurile in cautare de investitii

directe si cele in cautare de investitii de portofoliu. Trebuie de asemenea mentionat ca

aversiunea, neutralitatea sau apetenta fata de riscul investitional ale diversilor participanti

la fluxuri, determina la randul lor preferinta pentru o forma sau a alta de circulatie a

capitalului.

Anticiparile investitorilor privind randamentele viitoare, in conditii date de risc al

investitei, reprezinta criteriul fundamental al mobilizarii si alocarii capitalului in diferiteregiuni ale lumii, economii nationale, industrii, companii etc. In conditii de risc similare,

investitorul va alege intotdeauna investitia care-i va maximiza castigul intr-un orizont de

timp considerat de el rezonabil. Mai departe, procesul de decizie consta in anticiparea

randamentelor viitoare si a factorilor de risc la care este expusa investitia sa. Altfel spus,


4/61

120

factorii determinanti ai miscarii fluxurilor de capital reprezinta premisele micro si

macroeconomice pe baza carora se anticipeaza oportunitatile de castig, cu eforturi

minime si in conditii de risc controlat. Fara a incerca o prioritizare, prezentam insa cativa

dintre acesti factori.

Dintre aceste premise analizate, rata de crestere economica, la fel ca si potentialul de

crestere a mediului-gazda (regiune, tara, industrie, companie), detine o importanta

covrsitoare. Evolutia macroindicatorilor sau microindicatorilor, ofera semnale deosebit

de puternice pentru detinatorul de capital, cresterea acestora fiind asociata cu dezvoltarea

mediului respectiv si, implicit, cu rentabilitati ridicate ale titlurilor emise. Fragmentarea

economiei/industriei respective, existenta a numerosi competitori mici si lipsiti de resurse

care ofera posibilitatea cresterii prin achizitii viitoare, sunt criterii de analiza inainte deintra in economia/ industria in cauza.

O foarte mare importanta este acordata, de catre toate tipurile de investitori,

reglementarilor locale privind libera circulatie a capitalurilor, usurinta repatrierii

profiturilor si dividendelor din tara-gazda. La nivel de industrie se urmaresc barierele de

intrare sau iesire in industria respectiva, precum si reglementarile speciale, aplicabile

respectivei industrii (subventii, contingente, licente, drepturi de operare, clauze

contractuale speciale etc).

Intre aceste reglementari, fiscalitatea si taxele platite sunt elemente de natura sa afecteze

rentabilitatea investitiilor, si ca urmare, diferente de regimuri fiscale intre tari, regiuni sau

intre industrii diferite sunt de natura sa reorienteze fluxurile de capital catre medii mai

atractive. Asigurarea unui cadru fiscal stabil, predictibil si uniform este un determinat

esential al miscarilor de capital intre diverse economii sau sectoare de activitate.

Angajamentul si determinarea autoritatilor reponsabile in domeniul respectarii siprotejarii proprietatii si intereselor investitorilor, calitatea reglementarilor privind regimul

juridic al investitiilor, mecanisme rodate de realizare si de lichidare a investitiilor sunt de

asemenea conditii esentiale pentru atragerea fluxurilor de capital. Coerenta si stabilitatea


5/61

121

cadrului legal si aplicarea corecta a legislatiei reprezinta un criteriu decisiv in alocarea

fluxurilor de capital.

Stabilitatea politica si sociala dar si cea economica atat regionala cat si specifica unei

industrii sau sector, sunt factori care pot afecta in mod direct rezultatele generate de catreorice tip de investitie. Reducerea incertitudinilor mediului economic (stabilitatea

preturilor, a ratelor dobnzilor, a cursului de schimb) reprezinta conditia esentiala pentru

a demara analiza oportunitatii investitionale in acel mediu. Daca dimpotriva,

impredictibilitatea evolutiei acestuia este mare ca urmare a unei accentuate instabilitati,

alternativele de investire pe care le are la dispozitie destinatarul capitalului nu mai sunt

comparabile si ca urmare, fluxurile de capital isi gasesc alta destinatie. Doar cu titlu de

exemplu, mentionam ca tarile care au mentinut regimuri de rate de schimb fixe au devenitmai interesante pentru investitori, datorita transferului riscului de volatilitate a ratei de

schimb cel putin pentru o perioada scurta de timp de la investitori catre guvern.

Intentia de diversificare a riscului bazata pe un set larg de oportunitati de investire este de

asemenea, un stimul foarte puternic al angrenarii fluxurilor de capital, pentru a profita fie

de randamente crescute in anumite economii/industrii/companii, fie de riscuri scazute.

Investitorii acorda un grad ridicat de importanta imaginii tarii/firmei gazda, propagata inmediul de afaceri sau mai exact, modului in care sunt promovate eforturile si reusitele

sale in mediul investitorilor straini. Comunicarea redusa cu mediile externe creaza

nesiguranta si incertitudine in rndul investitorilor, tinndu-i la distanta pe acestia si

ingreunnd-le accesul. O strategie de comunicare opusatrezeste interesul pentru a fi mai

atent analizata si inclusa in planurile de prospectare viitoare ale investitorilor.

In aparenta, determinantii economici, care pentru investitiile straine directe joaca un rol

important, par sa nu fie in aceeasi masura sau chiar deloc evaluati de catre investitoriistraini de portofoliu. In realitate aceasta teorie este discutabila. Astazi, mediul

investitional este convins ca investitiile de portofoliu devin o sursa durabila de finantare a

economiei, acolo unde exista oportunitati durabile pentru investitii directe. Cu alte

cuvinte, chiar daca se fac pe orizonturi de timp diferite si cu mobiluri diferite, analizele


6/61

122

oportunitatii de investire, atat pentru investitiile strategice cat si la cele de portofoliu, au

numitor comun. De altfel, in strategia investitorilor institutionali, investitia directa este de

multe ori precedata de o investitie de "testare a economiei" (capitalul de risc); iar

investitia de portofoliu este frecvent atrasa de un ritm alert de afaceri sustinut de

investitiile directe1. Invers, un cadru institutional si de afaceri stimulativ pentru investitia

de portofoliu, da siguranta investitiei directe.

Astfel, pentru investitiile straine directe realizate in scopul rationalizarii productiei sau

stabilirii unei baze de export intr-o tara straina, costul si abilitatile fortei de munca,

stadiul infrastructurii fizice si de comunicatii, localizarea geografica a tarii-gazda in

raport cu pietele tinta, precum si existenta unor acorduri bilaterale, regionale sau

internationale incheiate de aceasta cu strainatatea, sunt de importanta majora. Totodata,dimensiunea pietei locale joaca un rol determinant pentru investitiile straine in cautare de

noi piete. Pentru investitiile straine de portofoliu aceste elemente nu sunt insa intotdeauna

determinante pentru localizarea lor. Fata de conditiile necesare investitiilor directe, pentru

cele de portofoliu trebuie indeplinite anumite premise specifice precum un anumit nivel

de capitalizare si lichiditate a pietei locale si potentialul ei de crestere care se situeaza pe

primele locuri pe lista punctelor forte vizate de investitiile de portofoliu. Existenta si

functionalitatea unei piete bursiere performante este un determinant definitoriu al

transferurilor de capital. Este insa recunoscut ca in cele mai multe dintre cazuri,

premisele de baza ale investitiilor directe sunt de natura sa catalizeze indeplinirea

conditiilor mentionate pentru realizarea investitiilor de portofoliu. Este dealtfel evident ca

dimensiunea pietei sau ritmul de afaceri local poate influenta in mod indirect

caracteristicile pietei de capital locale, sub aspectul gradului de capitalizare sau al

lichiditatii. In acelasi timp, pentru investitiile directe, piata locala de capital este analizata

ca o alternativa de intrare pe piata, de finantare si atragere a altor surse de finantare in

conditii optime (prin investitii de portofoliu), si totodata ca alternativa de iesire.

In plus fata de acesti factori endogeni mediului de afaceri tinta, sunt si anumiti factori

exogeni, ciclici si structurali2, care influenteaza miscarea fluxurilor de capital. Dintre cei

1Gheorghe Hurduzeu2Anisoara Ulcelusa; Dezvoltarea pietei de capital in Romania in perspective internationala


7/61

123

ciclici, putem evoca cum declinul ratelor dobanzilor reale la nivel mondial din anii `90, a

impins investitorii catre pietele emergente. La acestia s-au mai adaugat si faptul ca

politica de acordare a creditelor externe s-a imbunatatit, ca rezultat al restructurarii datoriei

externe pentru un mare numar de tari in curs de dezvoltare. Fortele externe structurale au

inceput sa functioneze odata cu aparitia a doua cai de dezvoltare in structurile financiare ale

tarilor exportatoare de capital: reducerea costurilor de transfer, tranzactionare si

comunicare si liberalizarea conturilor de capital. Acestea au condus la cresterea

disponibilitatii capitalului privat de travesare a granitelor pentru gasirea de oportunitati de

investitii. Scaderea costurilor de comunicare si de tranzactionare, gradul crescut de acces la

informatii, au determinat companiile sau institutiile sa investeasca in afara granitelor

geografice sau ale afacerilor traditionale pentru a-si spori eficienta si profiturile.

Consecintele fluxurilor de capital

Consecintele fluxurilor de capital sunt multiple si in forme extrem de variate in functie de

premisele mediului cu care interfereaza. Din acest motiv vom mentiona doar cateva pe

care le consideram de cea mai mare aplicabilitate atat pentru economia romaneasca cat si

in general.

Probabil cea mai importanta consecinta a mobilitatii acestor fluxuri consta in alocareacapitalului catre cele mai productive utilizari posibile. Asemanarea fluxurilor de

capital cu stoluri migratoare in cautarea celor mai bune conditii pentru inmultire nu este

deloc intamplatoare. Capitalul este intotdeauna in cautare de medii propice de

multiplicare, care ofera cela mai bune randamente posibile pentru detinatorii acestuia. In

alocarea capitalului, principiul costului de oportunitate folosit pentru analiza

alternativelor de investii in conditii comparabile de risc, functioneaza cu o forta

implacabila. Daca randamentele obtinute sunt inferioare celor estimate a se obtine din

alte proiecte de investitii, sau din aceleasi categorie investitionala dar in alt mediu

economic, capitalurile nu ezita sa migreze in cautare de randamente maxime,

asanand astfel economia de activitati slab productive, finantandu-le si asigurand un

efect de levier pentru cele mai productive dintre acestea.


8/61

124

In stransa legatura cu acest aspect, reducerea costului finantarii devine astfel o alta

consecinta a miscarilor de capital, reprezentand o sursa de finantare a dezvoltarii

economice pe care nici o tara, iar la nivel microeconomic nici o companie nu-si permite

astazi sa o neglijeze. Urmare a acestor fluxuri, companiile pot finanta proiectele de

investitii sau de dezvoltare intr-un mod mai putin costisitor fata de alternativa clasica a

creditului bancar, sau chiar fara nici un cost decat cel al dilutiei actionariatului, cu

conditia de a convinge pe administratorii fondurilor ca vor oferi randamente atractive.

Fluxurile de capital odata stabilizate intr-un anumit mediu, sunt de regula insotite de

importuri de tehnologie si cstiguri de productivitate a muncii. Aceasta afirmatie este

valabila indeosebi in cazul investitiilor directe, dar si un urma investitiilor de portofoliu,

atunci cand fondurile atrase sunt directionate de catre beneficiar catre astfel de domenii.

Nu in ultimul rand, fluxurile de capitaluri atat pentru a fi prezente cat si pentru a ramane

stabile, obliga economia gazda sa faca progrese in imbunatatirea guvernantei

corporatiste si a mediului de afaceri. Principiile guvernantei corporatiste includ

urmatoarele directii: protectia actionarilor, transparenta si informarea continua a

investitorilor privind activitatea companiei si strategia acesteia, responsabilitatea

consiliilor de administratie. Importanta implementarii guvernantei corporatiste este

esentiala in atragerea unor investitori importanti. Astfel, in ultimul an, fondurile de pensiidin America si-au reorientat plasamentele catre companii care implementasera principiile

guvernantei corporatiste1.

Circulatia capitalurilor presupune insa si o serie de consecinte care pot deveni riscante 2

pentru evolutia mediului economic in care se realizeaza acestea si necesita elaborarea

unor masuri de contracarare a acestor riscuri. Apare astfel riscul de majorarea excesiva

a volumului creditului, care pentru a nu crea dezechilibre economice trebuie

contracarat printr-o orientare prudenta a politicii fiscale, prin crearea unui sistem bancar

solid cu standarde prudentiale ridicate, prin generalizarea utilizarii standardelor

internationale de contabilitate.

1Geoffrey Mazullo, director al Bursei din Budapesta, Saptamana financiara, Rodica Orjanu2Mugur Isarescu, guvernarnator BNR, Conferintele Finmedia, Bucuresti, 15 martie 2005


9/61

125

Un alt risc major consta in faptul ca investitiile de portofoliu expun economia la intrari

si iesiri bruste de capital, in functie de conjunctura economica locala si internationala.

In vederea evitarii sau limitarii acestui efect nedorit sunt necesare mentinerea unui nivel

confortabil al rezervelor valutare oficiale si un minimum de flexibilitate a cursului de

schimb.

Aprecierea monedei nationale, chiar daca are impact favorabil asupra dezinflatiei si a

convergentei reale, are un efect defavorabil asupra deficitului contului curent si

necesita o implicare sporita a politicilor fiscale, de venituri si structurale pentru reducerea

dezechilibrului extern.

Principiile pe care trebuie sa se bazeze politicile economice de atenuare a riscurilor

generate de fluxurile de capital constau in prevalenta investitiilor straine directe in

finantarea deficitului de cont curent, o politica fiscala prudenta si o politica de dobnzi si

regim flexibil al cursului de schimb de natura sa descurajaze intrarile de capital

speculative. Efectele acestor politici ar trebui sa conduca la prevalarea intrarilor de

capital fata de iesiri, fluxurilor pe termen mediu si lung fata de cele pe termen scurt si

investitiilor directe fata de cele de portofoliu.

O abordare mai concreta, bazata pe realitatile mediului economic romanesc, a ratiunilorcare fac posibile aceste miscari de capital, a mecanismelor de realizare, a consecintelor si

mai ales interactiunea acestor aspecte cu piata bursiera romaneasca, sunt intalnite in

capitolele urmatoare.

3.2. Bursa de valori si fluxurile interne de capital

Un rol major jucat de piata de capital este acela de a asigura transferul capitalului intre

diversi posesori ai acestuia, firme, domenii de activitate, economii nationale, pe criterii de

eficienta economica. Piata de capital prin tranzactiile obisnuite de pe ringul bursier,

asigura permanentizarea acestui flux de capital intre cei interesati sa vanda si cei

interesati sa cumpere titluri de valoare.


10/61

126

Exceptand situatiile in care acest transfer se realizeaza din considerente speculative, un

rol deosebit de important ii revine pietei bursiere atunci cand serveste la achizitii de firme

de catre investitori strategici, la consolidarea actionariatului firmelor in cauza, la

concentrarea puterii economice.

3.2.1. Mecanismele bursiere de transfer si concentrare a capitalului

Miscarea pachetelor semnificative de capital prin intermediul pietei de capital este

asigurata prin mecanismul ofertelor publice. Ofertele publice sunt operatiuni speciale prin

care se cumpara sau se vand pachete mari si foarte mari de actiuni. Prin oferta publica,

investitorul asigura o vizibilitate si o transparenta mai mari in legatura cu intentiile sale;si aceasta ii poate asigura si sanse de reusita mai mari decat cumpararea actiunilor

respective prin ordine bursiere, in cazul actiunilor tranzactionate mai putin. In unele

cazuri (preluari, transformare in societate inchisa etc) ofertele publice sunt obligatorii.

Ofertele publice sunt de doua feluri:

Oferte publice de cumparare/preluare;

Oferte publice de vanzare, care se impart la randul lor in doua categorii:

o Oferte publice primare;

o Oferte publice secundare.

Prin ofertele secundare de vanzare un actionar vinde o parte din actiunile deja detinute; in

ofertele primare de vanzare emitentul insusi vinde actiuni nou-emise in vederea finantarii

activitatii. Astfel, in cazul ofertelor secundare se vand actiuni deja emise iar banii

rezultati din vanzare sunt incasati de actionarul vanzator al actiunilor; in cazul ofertelor

primare se vand actiuni nou-emise, iar banii rezultati din vanzare sunt incasati de firma

emitenta a actiunilor.

Oferta publica primara de vanzare este o modalitate esentiala prin care se poate asigura

finantarea activitatii firmei, motiv pentru care o vom trata pe larg intr-un capitol dedicat

acesteia. In cele ce urmeaza ne vom referi, cu precadere, la ofertele publice de


11/61

127

cumparare, ofertele de preluare voluntara si la ofertele concurente , ca mecanisme

esentiale de realizare a transferului de capitalul si concentrarii acestuia.

Oferta publica de cumparare reprezinta oferta unei persoane de a cumpara valori

mobiliare, adresata tuturor detinatorilor acestora, difuzata prin mijloace de informare nmasa sau comunicata pe alte cai, dar sub conditia posibilitatii egale de receptare din

partea detinatorilor respectivelor valori mobiliare.

Orice persoana care intentioneaza sa faca o oferta publica va nainta C.N.V.M. o cerere

de aprobare a prospectului, n cazul ofertei publice de vanzare, sau a documentului de

oferta, n cazul ofertei publice de cumparare, nsotita de un anunt, n conformitate cu

reglementarile emise de C.N.V.M. Dupa aprobarea prospectului de oferta, acesta trebuie

sa fie disponibil publicului, cel mai tarziu la data initierii derularii ofertei publice.

Efectuarea unei oferte publice de cumparare este ceruta in mod imperios de lege atunci

cand sunt cumparate pachete semnificative de actiuni, cu cateva exceptii:

Persoana sau grupul de persoane, care actioneaza n mod concertat si care a

dobandit n mod legal pozitia semnificativa n cadrul unei societati detinute

public, poate achizitiona actiuni ale aceluiasi emitent prin tranzactii legale

realizate pe o piata reglementata (fara a derula o oferta publica de cumparare),numai daca nu se atinge pozitia de control, reprezentand o treime din capitalul

social al emitentului

Majorarea detinerii de actiuni emise de o societate deschisa poate fi realizata prin

tranzactii derulate pe o piata reglementata (n afara unei oferte publice de

cumparare) numai daca nu se atinge pragul imediat superior, reprezentand pozitie

de control, pozitie majoritara (50%+ 1 actiune) sau majoritara absoluta (75%+1

actiune).

Persoana sau grupul de persoane, care actioneaza n mod concertat si care a

dobandit n mod legal pozitia majoritara absoluta n cadrul unei societati detinute

public, poate achizitiona actiuni ale aceluiasi emitent prin tranzactii legale

realizate pe o piata reglementata (n afara ofertei publice de preluare), fara ca prin

aceste tranzactii sa atinga 90%+1 actiuni din capitalul social al emitentului.


12/61


13/61

129

2. anunt preliminar de oferta publica de preluareeste anuntul de oferta publica

de cumparare lansat de o persoana sau grup de persoane care intentioneaza sa

preia o societate detinuta public si care, dupa avizarea de catre C.N.V.M., se

publica n cel putin doua ziare centrale si unul local unde este sediul

emitentului si se transmite societatii subiect al preluarii si pietei de

tranzactionare a valorilor mobiliare respective ;

c) dovada depunerii garantiei de cel putin 30% din valoarea actiunilor ce se intentioneaza

a fi dobandite, sau scrisoare de garantie bancara ce acopera ntreaga valoare a ofertei;

d) copia de pe contractul de intermediere;

e) declaratia ofertantului privind persoanele cu care acesta actioneaza n mod concertat n

ceea ce priveste societatea emitenta;

f) documente legale din care sa reiasa preturile la care ofertantul si persoanele cu careacesta actioneaza n mod concertat a achizitionat actiuni ale emitentului n ultimul an

g) declaratia intermediarului ofertei privind inexistenta conflictului de interese;

h) declaratia intermediarului privind pretul mediu ponderat de tranzactionare pe piata,

aferent ultimului an, pentru actiunile emitentului.

Prospectul de oferta publica de cumparare va contine cel putin informatiile urmatoare:

Numele si adresa societatii vizate si numele, denumirea, domiciliul sau sediul

social precum si s tructura capitalului social al ofertantului; Pretul oferit si numarul de valori mobiliare care fac obiectul ofertei;

Intermediarul ofertei;

Numarul de actiuni emise de societatea vizata si detinute de ofertant si de catre

grupul de entitati cu care actioneaza n mod concertat;

Perioada de derulare a ofertei publice si metoda de alocare n cazul

suprasubscrierii;

Planurile ofertantului privind societatea emitenta.

Oferta publica de cumparare se considera initiata la data publicarii pentru prima data a

anuntului de oferta. ncepand cu data transmiterii catre C.N.V.M. a cererii de autorizare a

ofertei publice de cumparare, intermediarul, ofertantul si persoanele cu care actioneaza n

mod concertat nu mai pot efectua operatiuni privind valorile mobiliare emise de


14/61

130

societatea vizata, cu exceptia operatiunilor aferente derularii ofertei publice. Pentru

lansarea unei contra-oferte ce va avea ca obiect dobandirea aceleiasi pozitii

(semnificativa, de control, majoritara sau majoritar absoluta) ofertantii concurenti vor

depune la C.N.V.M. documentatia necesara spre autorizare n termen de maximum 10

zile lucratoare de la data publicarii anuntului primei oferte autorizate.

Amendamentele aferente ofertelor publice de cumparare/preluare autorizate se vor

depune la C.N.V.M. cu cel putin 5 zile lucratoare nainte de nchiderea ofertei. n cazul

autorizarii amendamentelor referitoare la pret sau alte elemente ale prospectului de oferta

publica, cu exceptia termenului de nchidere a ofertei, C.N.V.M. va dispune si

prelungirea perioadei de derulare a ofertei publice, astfel ncat sa existe cel putin 5 zile

lucratoare de la data publicarii amendamentului pana la nchiderea ofertei.

Ofertantul, societatea de servicii de investitii financiare sau societatile de servicii de

investitii financiare implicate notifica C.N.V.M cu privire la rezultatele ofertei publice n

termen de maximum 7 zile lucratoare de la data nchiderii acesteia. Orice posesor de

actiuni care a subscris n oferta publica de cumparare /preluare poate sa revoce ordinul de

vanzare pana n ultima zi a perioadei de derulare a ofertei.

Oferta publica de preluare voluntara

Una dintre cele mai interesante situatii din punct de vedere al exercitarii intentiei de

concentrare a puterii economice o reprezinta cea a initierii ofertei publice de preluare

voluntara.

Oferta publica de preluare voluntara este oferta publica de cumparare, adresata tuturor

actionarilor, pentru toate detinerile acestora, lansata de o persoana care nu are aceasta

obligatie, n vederea dobandirii a mai mult de 33% din drepturile de vot.

Persoana care intentioneaza sa deruleze o oferta publica de preluare voluntara va

transmite C.N.V.M. un anunt preliminar, n vederea aprobarii acestuia. Dupa aprobarea

de catre C.N.V.M., anuntul preliminar va fi transmis societatii, subiect al preluarii, pietei


15/61

131

reglementate pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare respective si va fi publicat n

cel putin un cotidian central si unul local din raza administrativ-teritoriala a emitentului.

Prospectul de oferta publica de preluare va contine cel putin informatiile urmatoare:

Identificarea societatii vizate (sediu, cod fiscal, valoarea capitalului social, structura

actionariatului) si identificarea ofertantului (sediu, numar de nregistrare, valoarea

capitalului social, structura actionariatului/asociatilor);

Numarul si clasa de valori mobiliare obiect al Ofertei Publice de Preluare;

Data expirarii ofertei publice de preluare si daca oferta poate fi prelungita;

Locul, metoda si durata de timp pentru depunerea actiunilor;

Sursa si marimea fondurilor folosite pentru a efectua achizitiile prevazute de oferta

publica, inclusiv prevederile oricarui mprumut sau altei finantari si modalitatea deplata a actiunilor depuse;

Planurile ofertantului privind schimbarea conducerii, lichidarea societatii, schimbarea

obiectului de activitate sau declararea societatii emitente ca societate de tip nchis;

Pozitia Consiliului de Administratie si/sau AGEA cu privire la oportunitatea preluarii;

Date economico-financiare ale ofertantului persoana juridica n conformitate cu

ultimele raportari financiare aprobate (total activ, total capitaluri proprii, cifra de

afaceri, rezultatul exercitiului);

Orice alta informatie considerata de catre ofertant relevanta sau ceruta de C.N.V.M.

Consiliul de administratie al societatii, subiect al preluarii, va transmite C.N.V.M.,

ofertantului si pietei reglementate, pe care se tranzactioneaza respectivele valori

mobiliare, pozitia sa cu privire la oportunitatea preluarii, n termen de 5 zile de la

primirea anuntului preliminar de oferta. Consiliul de administratie poate sa convoace

adunarea generala extraordinara, n vederea informarii actionarilor cu privire la pozitia

consiliului de administratie n ceea ce priveste respectiva oferta. n cazul n care cerereaprivind convocarea este formulata de un actionar semnificativ, convocarea adunarii

generale este obligatorie, convocatorul urmand a fi publicat n termen de maximum 5 zile

de la data nregistrarii cererii. Prin derogare de la prevederile Legii nr.31/1990, adunarea

generala se va tine n termen de 5 zile de la publicarea convocarii ntr-un ziar de difuzare


16/61

132

nationala. De la momentul receptionarii anuntului preliminar si pana la nchiderea ofertei,

consiliul de administratie al societatii, subiect al preluarii, va informa C.N.V.M. si piata

reglementata asupra tuturor operatiunilor efectuate de catre membrii consiliului de

administratie si ai conducerii executive cu privire la respectivele valori mobiliare.

Consiliul de administratie al societatii, subiect al preluarii, nu mai poate ncheia nici un

act si nu poate lua nici o masura care sa afecteze situatia patrimoniala sau obiectivele

preluarii, cu exceptia actelor de administrare curenta, de la momentul receptionarii

anuntului preliminar.

Publicarea anuntului preliminar obliga ofertantul sa depuna la C.N.V.M., n maximum 30

de zile, documentatia aferenta ofertei publice de preluare, n termeni nu mai putin

favorabili decat cei precizati n anuntul preliminar.n termen de maximum cinci zilelucratoare de la data aprobarii lui de catre C.N.V.M., ofertantul publica anuntul

preliminar n cel putin un cotidian central si unul local din raza administrativ-teritoriala a

emitentului si l va transmite societatii subiect al preluarii precum si operatorului pietei

reglementate/sistemului alternativ de tranzactionare pe care se tranzactioneaza valorile

mobiliare respective, n caz contrar avizul C.N.V.M. pierzandu-si valabilitatea.

Consiliul de administratie al societatii subiect al preluarii, respectiv consiliul de

administratie al ofertantului (daca este cazul) aduce la cunostinta reprezentantilorangajatilor societatilor respective sau, dupa caz, direct angajatilor, faptul ca se

intentioneaza initierea ofertei, de ndata ce anuntul preliminar este publicat. La data la

care este publicat, documentul de oferta este transmis de catre consiliul de administratie

al societatii subiect al preluarii, respectiv de catre consiliul de administratie al

ofertantului (daca este cazul), reprezentantilor angajatilor societatilor respective, iar n

cazul n care nu exista astfel de reprezentanti, direct angajatilor.

n termen de maximum cinci zile de la data primirii anuntului preliminar, consiliul de

administratie al societatii subiect al preluarii, transmite C.N.V.M., ofertantului si

operatorului pietei reglementate/sistemului alternativ de tranzactionare pe care sunt listate

respectivele valori mobiliare un document care atesta pozitia sa motivata cu privire la

oportunitatea preluarii, cu precizarea cel putin a urmatoarelor aspecte:


17/61

133

a) argumentele care au stat la baza formularii opiniei cu privire la preluare;

b) punctul propriu de vedere cu privire la efectele pe care le va avea preluarea asupra

ntregii activitati a societatii subiect al preluarii, si n special asupra angajatilor;

c) opinia cu privire la strategia viitoare a ofertantului referitoare la societatea subiect al

preluarii (precizata n cadrul anuntului preliminar), precum si cu privire la eventualele

efecte pe care aceste planuri le pot avea asupra angajatilor si asupra zonei n care

societatea si desfasoara activitatea.

Consiliul de administratie al societatii subiect al preluarii prezinta n acelasi timp opinia

sa si reprezentantilor angajatilor societatii, iar n cazul n care nu exista astfel de

reprezentanti, direct angajatilor. n cazul n care consiliul de administratie al societatii

subiect al preluarii primeste n timp util opinia angajatilor, prin reprezentantii acestora, cuprivire la efectele ofertei asupra angajatilor, aceasta este anexata la documentul continand

propria opinie.

Pretul n cadrul ofertelor publice de preluare voluntare este cel putin egal cu cel mai mare

pret dintre:

a) cel mai mare pret platit de ofertant sau de persoanele cu care acesta actioneaza n mod

concertat n perioada de 12 luni anterioara datei de depunere la C.N.V.M. a

documentatiei de oferta;b) pretul mediu ponderat de tranzactionare, aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de

depunere la C.N.V.M. a documentatiei de oferta;

c) pretul rezultat prin mpartirea valorii activului net al societatii la numarul de actiuni

aflat n circulatie, conform ultimei situatii financiare a emitentului.

Ofertantul sau persoanele cu care actioneaza n mod concertat nu mai pot lansa, timp de

un an de la nchiderea ofertei de preluare precedente, o alta oferta publica de preluare

vizand acelasi emitent.

Ofertele publice concurente

Orice persoana poate lansa o contra-oferta, avand ca obiect aceleasi valori mobiliare, n

urmatoarele conditii:


18/61

134

a) sa aiba ca obiect cel putin aceeasi cantitate de valori mobiliare sau sa vizeze atingerea

cel putin acelorasi participatii la capitalul social;

b) sa ofere un pret cu cel putin 5% mai mare decat cel din prima oferta.

Lansarea contra-ofertei se va face, prin depunerea la C.N.V.M. a documentatiei necesare,ntr-un termen de maximum 10 zile lucratoare de la data la care prima oferta a devenit

publica iar C.N.V.M. se va pronunta n privinta acestor oferte. Prin decizia de autorizare

a contra-ofertelor, C.N.V.M. va stabili o singura data acelasi termen de nchidere pentru

toate ofertele, precum si o data limita pana la care se pot depune spre autorizare

amendamentele privind majorarea pretului n cadrul ofertelor concurente. Termenul unic

de nchidere a ofertelor concurente nu poate depasi 60 de zile lucratoare de la data

nceperii derularii primei oferte.

n cazul n care atat oferta initiala cat si oferta concurenta/ofertele concurente sunt fie

oferte publice de cumparare fie oferte publice de preluare obligatorii, prin decizia de

aprobare a ofertei/ofertelor concurente, C.N.V.M. stabileste o singura data acelasi termen

de nchidere pentru toate ofertele si precizeaza data limita pana la care se pot depune spre

aprobare amendamentele privind majorarea pretului n cadrul ofertelor concurente.

Aceasta reprezinta data la care urmeaza a avea loc la sediul C.N.V.M licitatia privind

majorarea preturilor. n cazul n care oferta initiala sau oferta concurenta/oferteleconcurente sunt oferte publice de preluare voluntare, precum si n orice alte cazuri n care

sunt incidente prevederile referitoare la obligativitatea publicarii unui anunt preliminar,

CNVM precizeaza data limita pana la care se pot depune spre aprobare amendamentele

privind majorarea pretului precizat n cadrul anuntului/anunturilor preliminare sau n

cadrul documentului/documentelor de oferta al ofertelor concurente. Aceasta reprezinta

data la care urmeaza a avea loc la sediul CNVM licitatia privind majorarea preturilor.

CNVM dispune suspendarea derularii ofertei initiale si a ofertei/ofertelor concurente

ncepand cu data initierii sau, dupa caz, ncepand cu data publicarii anuntului preliminar

aferent ofertei/ofertelor concurente. Totodata, C.N.V.M. dispune suspendarea de la

tranzactionare a emitentului ncepand cu data licitatiei si inclusiv pana n ziua publicarii

anuntului privind cel mai mare pret rezultat n urma licitatiei.


19/61

135

Cu doua zile lucratoare nainte de data limita prevazuta la alineatele precedente,

C.N.V.M. comunica intermediarilor ofertelor concurente, ora la care urmeaza a ncepe

licitatia, la sediul C.N.V.M.. In prezenta comisiei de licitatie care este formata din trei

membri reprezentand Directia Emitenti, Directia Juridica respectiv Corpul de Control al

C.N.V.M., ofertantii care au oferit preturile mai mici, pot majora preturile oferite prin

completarea unui formular, n cadrul unei runde de licitatie de maximum cinci minute. n

cadrul unei runde de licitatie, noile preturi sunt mai mari cu cel putin 5% decat pretul

maxim oferit de oricare dintre ofertanti n runda precedenta. La finalul fiecarei runde de

licitatie sunt comunicate participantilor noile preturi oferite, dupa care ncepe o noua

runda de licitatie. Licitatia continua pana cand n cursul unei runde nu mai are loc nici o

modificare a pretului oferit.

Ofertantul care a oferit cel mai mare pret are obligatia sa prezinte comisiei de licitatie

dovada constituirii garantiei aferente noului pret, n termen de cel mult 24 de ore de la

finalizarea licitatiei, in caz contrar, respectivul ofertant fiind descalificat si procedura de

licitatie urmand a fi reluata cu participarea celorlalti competitori. Dupa emiterea de catre

C.N.V.M. a deciziei aferente celui mai mare pret, respectivul amendament este publicat

iar avizele aferente anunturilor preliminare sau deciziile de aprobare aferente ofertelor

publice initiate de catre ofertantii care n cadrul licitatiei au oferit preturile mai mici sau

care au fost descalificati, sunt revocate de C.N.V.M.. Participantii la licitatie sunt

detinatori de informatii privilegiate pana la data la care informatia privind cel mai mare

pret oferit devine publica, o eventuala utilizare a acestora urmand a fi sanctionata.

Ofertele publice de cumparare si ofertele publice de preluare voluntara s-au concretizat in

cele mai utilizate mijloace de concentrare a capitalului prin bursa de valori, in Romania.

Gradul si modul de utilizare a acestora pe piata de capital romaneasca precum si efectele

provocate de ele in structura capitalului si actionariatului sunt prezentate in cele ce

urmeaza.


20/61


21/61

137

Anul 2003, a fost anul in care s-a derulat un numar record de 15 oferte publice de

cumparare pentru actiuni apartinand societatilor comerciale listate si nelistate cu o

valoare totala de 1.884 miliarde lei si 6 oferte publice de preluare cu o valoare totala de

aproape 450miliarde lei.

n 2004, s-a derulat un numar de 9 oferte publice de cumparare pentru actiuni apartinand

societatilor comerciale listate si nelistate cu o valoare totala de 74,25 miliarde lei (1,80

milioane EUR) si 2 oferte publice de vanzare cu o valoare totala de 92,69 miliarde lei

(2,29 milioane EUR).

Daca la Bursa de Valori Bucuresti, numarul de oferte publice de preluare a fost limitat

printre altele si de numarul mic de companii listate, cu totul alta a fost situatia pe piata

RASDAQ, unde atat numarul mare de companii listate cat si capitalul social mult mai

mic al acestora au facut posibile multe cumparari si preluari de firme.

In primii patru ani, specifica pietei RASDAQ a fost functia de concentrare a

actionariatului prin preluarea unor pachete de actiuni de catre investitori interesati de

anumite societati. Primul an de functionare la parametri normali a pietei, anul 1997, a fost

spectaculos din punct de vedere al evolutiei ascendente a pretului multor actiuni si a

cresterii numarului de societati tranzactionate. Anul urmator, 1998, a adus o scaderegeneralizata a preturilor, fiind insa cel mai fructuos an din punct de vedere al valorii

tranzactiilor. Anii 1999-2001 au adus numai o scadere treptata a interesului pentru

actiunile de pe aceasta piata, prin reducerea constanta a valorii tranzactiilor si a

numarului de societati tranzactionate zilnic.

Valoarea Ofertelor de Cumparare/Preluare a reprezentat in jur de o cincime din totalul

tranzactiilor pe piata bursiera RASDAQ in anul 2000, si desi ca nivel al tranzactiilor piata

RASDAQ a cunoscut minimul istoric in anul 2001, Ofertele Publice deCumparare/Preluare au crescut ca reprezentare in acest an pana la 28,7 % din ponderea

valorica a tranzactiilor efectuate pe bursa electronica RASDAQ, asa cum reiese si din

tabelul urmator:


22/61

138

Tipuri de tranzactii efectuate in 2001pe bursa electronica RASDAQ

mld lei mil USD Pondere

Tranzactii obisnuite 553,1 53,4 57,1%Oferte publice cumparare/preluare(OPC/OPP)

781,1 26,6 28,7%

Oferte publice de vanzare (OPV) 190,1 190,1 7,0%Ministerul de Finante 80,3 6,6 6,6%APAPS 3,8 0,5 0,5%Tendinata de crestere atat ca pondere cat si ca valoare absoluta de aceasta data, s-a

manifestat si in anii urmatori, 2002 si 2003, care au gravitat n jurul ofertelor publice de

preluare / cumparare - peste 150 la numar in fiecare an - reprezentand peste 50% din cifra

de afaceri anuala a Bursei Electronice RASDAQ in cei doi ani mentionati.

Structura tranzactiilor

2003

OPC/OPP

56%

Trz. Comune

41%

APAPS_

1%

OPV

2%

Evolutia structurii tranzactiilor in perioada evocata, atat ca valoare absoluta cat si capondere este evidentiata in reprezentarea grafica urmatoare:

Evolutia structurii tranzactiilor

0

20.000.000

40.000.00060.000.000

80.000.000

100.000.000

120.000.000

140.000.000

160.000.000

2000 2001 2002 2003

USD

OPC/OPP Trz. Comune OPV APAPS_ M. Finante


23/61

139

In anul 2004 ofertele publice de cumparare, preluare si vanzare au totalizat 1.866

miliarde lei din care ofertele de cumparare si preluare au reprezentat ponderea cea mai

importanta, n valoare absoluta de 1,780 miliarde lei iar ofertele de vanzare n valoare de

86.3 miliarde lei. Desi au fost mai numeroase (247 n total) au scazut atat in pondere in

volumul tranzactiilor de pe RASDAQ in 2004, ajungand la 30 % din totalul tranzactiilor,

fiind insa apropiate ca valoare fata de anul anterior, circa 60 milioane dolari.

In primul semestru al anului 2005, se constata o evolutie descendenta a volumului de

oferte publice de vanzare/preluare, in favoarea tranzactiilor comune, atat ca pondere cat si

ca valoare. Este un semn ca Bursa Electronica RASDAQ atinge un punct de inflexiune in

ceea ce priveste procesul de concentrare a capitalului care pare sa inceteze si marcheazainceputul preponderentei tranzactiilor speculative generate de investii de portofoliu,

avand in vedere ca ofertele publice initiale se lasa in continuare asteptate pe aceasta piata.

Structura tranzactiilor desfasurate pe bursa

electronica RASDAQ in primul semestru 2005

Tranzactii

comune

91%

OPC/OPP8%

OPV1%

Structura tranzactiilor in

2004

OPC/OPP

30 % OP V1%

AVAS 1%

Trz. Comune 68%


24/61

140

In luna august 2005, erau in desfasurare pe bursa electronica RASDAQ urmatoareleoferte publice de preluare:

Emitent Ofertant AdministratorPretLei

(RON)

ActiuniPachet%

Datamaximasfarsit

REMAT SA ARADMETFER

TRADINGLIMITED AG

SSIF Broker SA 11.0000 57,548 34,75 10/10/2005

UNIMET CUG SABAIAS

VASILICABT SECURITIES 2.5000 1,790,222 67,02% 9/27/2005

REMAT TIMIS SACELULOZA SI

OTEL SRLBT SECURITIES 3.9600 230,749 67,642 9/13/2005

TERMEX SA **BALS

CRETANGHEORGHE

Invest Trust SA 3.0500 226,832 50,652% 9/13/2005

SUMELELECTROMURES

SA

HORJA IOANPOMPEI

GOLDRING SA 3.0000 49,976 28,76% 8/18/2005

SALCONSERV SA** MEDIAS

SALFLOM

SRL Medias(ARENA-pof)

Rombell SecuritiesSA 0.0800 4,872,973 67,23% 7/18/2005

AZOMA SA ARADGENERAL

COM INVESTSRL

IFB Finwest SA 5.3000 260,104 44,56 7/7/2005

TRANSMOLDAVIASA

RETOMHOLLAND B.V.

EQUITY INVEST SA 4.2900 61,295 7,793% 6/8/2005

Bursa de Valori Bucuresti si bursa electronica RASDAQ a facut posibil ca, prin

subscriere la oferte publice de vanzare, prin ordine de cumparare sau oferte publice de

cumparare/preluare ale societatilor sa se asigure migrarea in Romania a importante

fonduri investitionale pe de o parte iar pe de alta parte, sa nasca efecte economice

sinergice prin expansiunile si concentrarile economice realizate. Cu scopul de a analiza

contributia concreta a acestor institutii in procesele amintite si de a evalua aceste efecte

economice, in capitolele urmatoare vom analiza implicarea pietelor bursiere in transferal

capitalului pe coordonate interne si internationale.

3.2.3. Procesul de concentrare a capitalului si a actionariatului in Romania

Asa cum am mai mentionat pe parcursul acestei lucrari, bursa de valori este chemata sa

asigure realizarea transferului de capital intre diferiti proprietari-investitori pe multiple

cordonate: nationale, regionale sau mondiale, in cadrul aceleiasi industrii sau intre


25/61

141

industrii diferite, pe criterii de eficienta a utilizarii acestuia Modul in care piata bursiera

romaneasca a asigurat transferul fluxurilor de capital, atat pe coordonate externe cat si

interne a fost insa tributar premiselor economice si de structura a capitalului pe care le-a

gasit la infiintarea sa, la mijlocul anilor 90.

In momentul reinfiintarii pietei bursiere romanesti, capitalul romanesc se afla in mijlocul

unui proces de transfer in proprietate privata, proces care folosea doua metode majore de

privatizare: prin vanzare si cu titlu gratuit. Privatizarea cu titlu gratuit, a fost conceputa a

se realiza pentru 30% din capitalul social al societatilor comerciale repartizat celor cinci

Fonduri ale Proprietatii Private (FPP). Prin intermediul Certificatelor de Proprietate, toti

cetatenii romani care au mplinit 18 ani pana la 31 decembrie 1990, au devenit actionari

la aceste F.P.P.-uri, in baza Programului de Privatizare in Masa.

O alta tendinta majora a fost utilizarea metodei MEBO pentru cumpararea firmelor in

privatizare de catre cadrele de conducere si personal. Intre octombrie 1992 si iunie 1995

circa l.400 de firme, cu peste 500.000 de angajati, s-au "autoprivatizat" prin aceasta

metoda.

Prin Legea 55/1995, numita a accelerarii privatizarii, s-au adus modificari cadrului

conceptual initial, in principal, privind rolul Certificatelor de proprietate care nu maireprezinta valori mobiliare, destinatia lor fiind strict determinata si introducerea

cuponului nominativ. Din octombrie 1995 pana n martie 1996 cetatenii au putut folosi

cupoanele si certificatele pentru a solicita actiuni (a subscrie") fie la o societate

comerciala, fie la unul din FPP-uri. Se pare ca modalitatea de mediatizare a acestei

actiunii si de informare a emergentului public investitor, fara experienta in acest domeniu

a fost sub nivelul necesar. Cum potentialii actionari au dovedit mai degraba dezinteres,

scadenta a fost prelungita pana in august 1996.

Pe de alta parte, intre octombrie 1992 cand FPS a intrat in functiune si sfarsitul anului

1996 numai 11-12% din stocul initial al FPS fusese transferat prin vanzare in sectorul

privat.


26/61

142

Imaginea de ansamblu se caracteriza printr-o dilutie foarte mare a actionariatului si un

capital privatizat in proportie de circa 40% din totalul celui previzionat, excluzand regiile

comerciale. In cadrul acestei imagini, actorii principali formau o clasa estimata la peste

15 milioane potentiali actionari, creati peste noapte, actionari care in cea mai mare

parte aveau in comun:

lipsa de resurse financiarepentru a sustine proiecte de investitii si dezvoltare ale

firmelor detinute, atat de necesare la momentul transferului de proprietate;

lipsa de experienta si de cunostine de management si marketing, pentru a

conduce o afacere in conditiile noilor realitati ale economiei de piata;

lipsa de spirit antreprenorial manifestata la cei mai multi dintre cei 15 milioane

noi actionari;

atitudine confuza intre notiunile de angajat, proprietar si manager.

Creata n 1996, ca suport pentru tranzactionarea actiunilor a peste 5000 de societati

comerciale incluse in PPM, bursa RASDAQ a reprezentat, pentru mediul economic

romanesc, piata reglementata de coagulare a detinerilor a milioane de actionari. In acest

context piata RASDAQ si in mai mica masura Bursa de Valori au devenit arene ale

concentrarii de capital pentru cei care au avut un plus de viziune, de resurse financiare si

de cunostinte economice.

Concentrarea capitalului prin intermediul pietei bursiere, s-a realizat prin doua metode

care s-au dovedit de foarte multe ori a fi complementare:

Participarea la procesul de privatizare prin subscrierea la ofertele de vanzare

initiate de FPS respectiv APAPS pentru pachetele de actiuni de cele mai multe ori

sub valoarea de 50% din capitalul companiei privatizate;

Cumpararea/preluarea de actiuni tranzactionate pe piata prin ordine bursiere de

cumparare si oferte publice de cumparare/preluare de actiuni.

Este semnificativ, n acest sens ca, pentru circa 1500 din societatile comerciale

tranzactionate n 2001 pe piata RASDAQ si pentru care exista date disponibile privind

structura actionariatului, s-a constatat cresterea gradului de concentrare a actionariatului

pana la pragul de 90%. In raportul anual de activitate al Bursei Electronice RASDAQ


27/61

143

pentru anul 2001, se aprecia ca exista, nca, un numar foarte mare de societati listate pe

aceasta piata, pentru care nu a avut loc tranzactionarea actiunilor distribuite n 1995, din

motive care ar putea fi legate de lipsa de performanta economica a societatilor comerciale

si de informare a pietei, care s-ar putea constitui acum ntr-un potential semnificativ de

tranzactionare nca neexplorat. Procesul de concentrare a continuat cu si mai mare

aplomb in anii 2001 2004, cand numarul de oferte publice de cumparare si de preluare a

atins volume maxime, atat ca numar cat si ca valoare, asa cum am prezentat in capitolul

anterior.

Prin intermediul mijloacelor proprii pietei bursiere, prin subscrieri la ofertele de vanzare

in cadrul privatizarii, prin cumparari de titluri de pe piata prin ordine de cumparare, prin

oferte publice de cumparare, oferte de preluare si contraoferte, si amendamente laacestea, s-au creat fluxuri de capital plecand de la actionari conjuncturali (rezultati in

urma certificatelor de proprietate/cupoanelor, proveniti din asociatii salariale PAS

destramate si chiar statul roman ca vanzator de capital) catre detinatorul care dovedeste

ca il poate utiliza cel mai eficient.

In urma acestor fluxuri, firme in deriva financiara si manageriala si-au regasit fagasul

firesc al activitatii economice, unele s-au transformat in societati inchise in urma

concentrarii actionariatului, altele au fuzionat ca urmare a faptului ca aveau actionariatcomun, dar nu este mai putin adevarat ca multe dintre ele, ocolite de aceste fluxuri de

capital au fost deja radiate.

Printre cei mai importanti promotori ai concentrarii capitalului, alaturi de investitori

autohtoni sau straini, s-au numarat si fondurile straine de investitii, care au avut viziunea

de folosi pietele bursiere - cu costuri de tranzactionare minime - ca mecanisme de

concentrare a capitalului dispersat si subevaluat dar cu mare potential de crestere. Astfel,

societati care pareau ca se indreapta inevitabil spre faliment, au renascut in urma

concentrarii capitalului in mainile unui investitor sofisticat, care a impus propriile valori

manageriale si a restructurat uneori prin masuri dure activitatea firmei cumparate.

Societati astfel primenite, fie au fost revandute ca atare, fie au fost fuzionate cu altele

de profil pentru a creste expunerea acestora pe piata si de a crea entitati suficient de


28/61

144

interesante pentru eventuali investitori strategici, sau pur si simplu au ramas in portofoliul

fondurilor ca generatoare de cash (cash-cow company) pentru actionarii lor asteptand

momentul oportun pentru a fi vandute.

Unul dintre cele mai interesante cazuri de concentrare economica, prin amploare sirezultatele obtinute, a fost cel al companiei Vel Pitar, rezultata in urma unui lung proces

de achizitii de titluri de pe bursa, subscriere la ofertele de vanzare ale FPS si oferte

publice de cumparare si de preluare, caz prezentat si analizat in cele ce urmeaza.

3.3.4. Piata bursiera - suport al expansiunii grupului VelPitar

Aceasta istorie de succes care a condus la crearea unuia dintre cele mai mari grupuriactivand in domeniul moraritului si panificatiei din Europa Centrala si de Est, a inceput

cand principalul actionar al grupului, fondul de investitii Broadhurst, actionand concertat

cu fondul de investiti Lindsell (ambele controlate de catre New Century Holding), a

declansat seria achizitiilor de pachete de actiuni oferite de catre FPS prin intermediul

Bursei de Valori / RASDAQ sau existente pe piata la diferiti actionari. Astfel au fost

achizitionate prin subscriere la oferte publice de vanzare, ordine de cumparare sau oferte

publice de cumparare/preluare ale societatilor Berceni Bucuresti, Mopariv Ramnicu-Valcea, Panegrano Cluj-Napoca si Granpan Tecuci. Vel Pitar SA s-a format in decembrie

2001 prin fuziunea acestor patru societati mentionate. In octombrie 2002 Vel Pitar SA

fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Arges Pitesti, detinand la momentul

respectiv peste 2000 de angajati. In anul 2003 procesul de extindere a continuat cu

preluarea altor doua companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a

achizionat o unitate de productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului,

prin fuziunea cu societatile Postavarul din Brasov si Panem din Giurgiu.

Motivele care au determinat aceasta evolutie, mecanismele de realizare si implicatiile

Bursei de Valori Bucuresti si ale bursei electronice RASDAQ precum si consecintele

acestor operatiuni pe piata de capital, vor fi reliefate in cele ce urmeaza.

Necesitatea strategiei de concentrare


29/61

145

Conform unui studiu1, industria de panificatie (a carei piata a fost estimata anul trecut la

860 milioane de euro) este cea mai fragmentata dintre industriile prelucratoare din

Romania. In acelasi timp este puternic integrata pe verticala, reunind trei, uneori chiar

patru industrii (morarit, panificatie, distributie, vinzari en-detail). Principalii jucatori pe

aceasta piata si competitori ai Vel Pitar sunt grupurile Loulis, Boromir, Dobrogea,

Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita sau Pan Group Craiova, rezultate tot in

urma achizitiilor si fuziunilor.

Pentru societatile nou intrate in Vel Pitar, fuziunea va duce la optimizarea proceselor de

productie, reducerea costurilor si cresterea eficientei economice. Se va realiza o mai

buna alocare a resurselor la nivel de grup si se vor elimina paralelismele in structurile

administrative ale companiilor absorbite a declarat George Francu, presedintele Vel

Pitar. "Credem in concentrare, in cadrul acestei industrii, ca factor de succes in orizontul

2007-2010. Aceasta concentrare se manifesta de altfel deosebit de puternic in Europa de

Vest, in ultimii ani. In consecinta, vom fi deschisi sa primim in randurile noastre toate

companiile ai caror actionari actuali, echipe manageriale si angajati, sunt adepti ai

valorilor noastre", spune d-l Danut Trifu, vicepresedintele Departamentului de Strategie-

Finante al Vel Pitar2.

Primele preluari: Mopariv si Panegrano Cluj

Totul a inceput in decembrie 1998 cand FPS anunta ca vinde, prin Oferta Publica deVanzare, pachetul majoritar de actiuni [54,39%], detinut la societatea de morarit si

panificatie Mopariv Rimnicu Vilcea. Pretul de deschidere al ofertei, propus de FPS, era

de 1.900 lei pentru o actiune, iar acesta va scadea cu 100 lei/actiune pe zi, daca la pretul

initial nu se acopera oferta. Pretul minim acceptat de FPS, pina la care poate sa scada

pretul de oferta, este 500 lei/actiune. "Interesul pentru Mopariv este destul de mare. Sint

mai multe firme, atit din judet, cit si din afara lui, interesate sa cumpere actiuni", declara,

directorul executiv al Active International, societate de brokeraj care, impreuna cu GIF-

Grupul de Intermediere Financiara, intermedia oferta de vinzare a actiunilor FPS.

1InterBiz Group, Piata produselor de panificatie in Romania2arhiva Ziarul Financiar


30/61


31/61

147

Peste nici sase luni, la data de 28 iunie 1999, Bursa de Valori Bucuresti informa publicul

ca CNVM autorizeaza oferta publica de cumparare pentru actiunile emise de Mopariv SA

Rm. Valcea, avand ca ofertant "Broadhurst Investments Limited", intermediar pe SVM

Compania Romana de Investitii INVESTCO SA Bucuresti pentru cumpararea a

11.332.825 actiuni, la un pret de cumparare de 500 lei/actiune fata de valoare nominala

de 1.000 lei/actiune.

Peste alte cinci luni de la aceasta oferta, la 29 noiembrie 1999, o a doua oferta publica de

cumparare este lansata de catre Broadhurst pentru cumpararea a 8.639.677 actiuni

nominative reprezentand 36,61% din capitalul social al emitentului. In cazul incheierii cu

succes a ofertei publice de preluare ofertantul va detine 100% din capitalul social al

emitentului. Caracteristicile ofertei sunt aceleasi ca si in cazul prtecedentei: valoareanominala este de 1.000 lei/actiune iar pretul de cumparare este de 500 lei/actiune.

In paralel, atentia fondului era atintita si asupra altor oportunitati de achizitii de firme din

acelasi domeniu morarit si panificatie. Ca urmare, anuntul de la inceputul lunii aprilie

2000, al Bursei de Valori Bucuresti care informa ca pe data de 10.04.2000, in BVB, prin

sistemul de tranzactionare HORIZON, se va desfasoara licitatia electronica pentru

vanzarea pachetului de actiuni detinute de FPS la societatea PANEGRANO S.A. Cluj

Napoca, nu a scapat neobservat de catre Broadhurst. Din capitalul social al Panegrano de10,6 mld. lei impartit in 426.620 actiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei, FPS detinea

la acel moment 47,42%, restul fiind dispersat la investitori individuali. Devenind

detinatorul pachetului majoritar de actiuni si la aceasta societate, Broadhurst a procedat la

constructia a ceea ce urma sa devina cel mai mare grup din domeniul moraritului si

panificatiei dn Romania.

In urma ofertelor publice de cumparare initiate succesiv, Broadhurst si-a consolidat

pozitia si in cadrul actionariatului Mopariv iar firma era pregatita pentru realizarea

concentrarii eonomice pe care fondul a demarat-o in acest sector. Astfel, comunicatul

AGA al Mopariv Ramnicu Valcea informa in noiembrie 2000 ca s-a aprobat fuziuneacu

SC Panegrano Cluj-Napoca iar diferenta dintre pretul de achizitie al titlurilor de

participare ale SC Mopariv la capitalul social al SC Panegrano si valoarea nominala a


32/61

148

actiunilor atribuite si retrase ca urmare a fuziunii in suma de 2,03 mld.lei sa fie suportata

din profitul realizat de Mopariv pe anul 2000.

Preluarea Berceni Bucuresti

Berceni SA reprezenta una dintre cele mai mari societati activand in domeniul

moraritului si panificatie din Bucuresti si avea la acel moment un capital social de 14,1

miliarde lei si o cifra de afaceri pe 1998 estimata la peste 80 miliarde lei. Societatea

detinea in Bucuresti un lant propriu de 30 de magazine. Berceni a captat interesul

investitorilor de portofoliu, Broadhurst Investment Ltd si Alpha fiind in prezent actionari

semnificativi cu peste 5% din actiuni fiecare. Conform bilantului si a contului de profit si

pierderi aferente anului 1998, societatea prezenta urmatorii indicatori financiari:

cifra de afaceri 95.681.686 mii lei

venituri totale 117.135.450 mii lei fata de cheltuieli totale 115.451.579 mii lei;

profit brut 1.683.871 mii lei rezultand un profit net 866.212 mii lei, repartizat:

o rezerve legale; 84.194 mii lei ;

o participare salariati la profit 86.621 mii lei;

o surse proprii finantare 433.106 mii lei;

o dividende 26.229 mii lei (dividend net/actiune: 16,60 lei).

SVM Vanguard, in calitate de intermediar, aflandu-se in procesul de testare a interesului

investitorilor, care urma sa dureze pana la 31 decembrie 1998, anunta la sfarsitul anului1998 ca fabrica de paine Berceni va fi scoasa la privatizare, FPS urmand sa vanda

pachetul de 40% din actiuni prin oferta publica, tot prin metoda plasamentului garantat ca

si in cazul Mopariv. In aprilie 1999, BVB anunta ca intre 3 si 17 mai 1999, prin Bursa de

Valori Bucuresti, se desfasoara Oferta Publica de Vanzare de actiuni detinute de FPS la

SC Berceni SA, cu urmatoarele caracteristici:

Distributia actiunilor prin BVB va fi intermediata de catre societatea de valori

mobiliare Vanguard SA Bucuresti. Vanzarea actiunilor FPS care fac obiectul Ofertei

Publice de Vanzare se va efectua prin metoda "Plasament Garantat" ;

Numar actiuni = 5.671.002 ( 39,97 % din capitalul social al societatii );

Pret de vanzare = 1.500 lei per actiune cu valoare nominala de 1.000 lei/actiune;


33/61

149

Metoda de alocare:primul venit, primul servitdaca cererea este mai mica decat oferta

siproratain caz de suprasubscriptie. Raspunderea pentru derularea alocarii revine in

exclusivitate societatii de valori mobiliare care intermediaza oferta.

La opt zile de la initierea ofertei publice de vanzare, intr-un comunicat al Bursei de

Valori Bucuresti, aceasta informa ca in cadrul Ofertei Publice de Vanzare desfasurate

prin BVB pentru pachetul detinut de FPS la SC Berceni SA Bucuresti, s-a subscris

intreaga cantitate de actiuni 5.671.002 (39,97% din capitalul social al emitentului) la

pretul de 1.500 lei/ actiune, subscriptia fiind incheiata. Principalul cumparator a fost

Broadhurst Investment Limited.

In urma acestor achizitii, interesul Broadhurst pentru a acumula un procent cat mai mare

din numarul de actiuni ale emitentului se mentine la fel de ridicat. Broadhurst foloseste

ordinele bursiere pentru a achizitiona cat mai mult din actiunile societatii Berceni. Ziarul

Financiar sub titlul Actiunile Berceni se cumpara incet dar sigur publica la 24 august

1999: cursul mediu al titlurilor societatii Berceni din Bucuresti a inregistrat in ultima

perioada o evolutie sustinut ascendenta ca urmare a cresterii interesului investitorilor.

Actiunile Berceni se afla de mai mult timp in atentia actionarului majoritar, acesta

achizitionand pana in prezent insa numai 3 pachete mici din piata. La acel moment,

Broadhurst detinea deja 63,41% din actiunile firmei iar restul apartinea micilor actionari.

Ulterior acestor investiitii, Broadhurst adopta programe de restructurare ale societatii in

care acum este actionar majoritar. In Adunarea Generala a Actionarilor din septembrie

1999 s-a aprobat un program de restructurare prin care actionarul majoritar initiaza o

reducere de personal de 332 salariati.

Broadhurst face o noua incercare de a-si consolida pozitia in cadrul actionariatului

Berceni, de aceasta data vizand cumpararea printr-o a doua oferta publica a tuturoractiunilor societatii nedetinute pana la acel moment. Ca urmare, in luna septembrie a

aceluiasi an, BVB anunta ca: incepand cu 29.09.1999, prin Bursa de Valori Bucuresti se

va derula Oferta Publica de Preluare a actiunilor emise de Berceni SA Bucuresti, de catre

Broadhurst Investments Limited. Oferta de cumparare era pentru 5.191.142 actiuni


34/61

150

nominative, reprezentand 36,59% din capitalul social al emitentului, la pretul de

cumparare este de 800 lei per actiune cu valoarea nominala este de 1.000 lei. Oferta se va

desfasura cu folosirea exclusiva a sistemelor Bursei de Valori Bucuresti.

Avand in vedere ca la sfarsitul perioadei anuntaate initial pentru derularea ofertei,Broadhurst nu cumparase un numar de actiuni pe masura asteptarilor sale, a solicitat

CNVM amendarea prospectul de oferta publica prin prelungirea perioadei de derulare cu

inca 11 zile. In urma inchiderii acestei ofertei publice de preluare s-au subscris 1.173.601

actiuni la pretul de 800 lei/actiune, ponderea Broadhurst in capitalul social al companiei

Berceni SA ajungand la 71.6%.

Se pare ca interesul Broadhurst in ceea ce priveste societatea Berceni, se mentine la un

nivel ridicat. Cu toate acestea, fondul nu pare a accepta un curs mai ridicat de 800

lei/actiune, nivel la care se constata un prag de rezistenta, remarca un trader1. Primavara

anului 2000, a adus o a treia Ofeta Publica de Preluare din partea Broadhurst a

actiunilor Berceni SA. In urma incheierii acestei noi oferte s-a anuntat ca s-au subscris

256.303 actiuni la pretul de 800 lei/actiune.

Pentru anul 2000, societatea estimase realizarea unor venituri totale de 106,41 mld. lei,

profitul net prognozat fiind de 2,85 mld. lei. La finalul 2000, Berceni Bucuresti ainregistrat un profit net de 6,22 mld lei la o cifra de afaceri de 207,79 mld lei. Cu toate

acestea, Broadhurst ramane consecvent politicii sale practicate la toate societatile in care

era deja actionar majoritar si dorea sa-si consolideze pozitita, si ca urmare a anuntat ca

din profitul net nu vor fi distribuite dividende. In acest mod, surse pentru viitoare achizitii

ramaneau in interiorul firmei, iar atractivitatea actiunilor pe piata scadea ca urmare a

inexistentei dividendelor.

La 25 septembrie 2001, in presa economica2

se anunta ca Fondul de investitii BroadhurstInvestments va fuziona trei societati comerciale din domeniul panificatiei, Berceni

Bucuresti, Mopariv Ramnicu Valcea si Grampan SRL Galati la care detine pachetul

majoritar de actiuni. Aceasta actiune vine dupa ce, anul trecut, Mopariv Ramnicu Valcea

1Ziarul Financiar 15 decembrie 19992ziarul Bursa, data citata


35/61

151

a absorbit societatea Panegrano Cluj Napoca. Societatea valceana are un capital social de

25.81 mld lei care este detinut in proportie de 67.3% de catre Broadhurst, iar la Berceni

Bucuresti, fondul detine 71.8% din capitalul social care este in valoare de 14.18 mld lei.

Preluarea Spicul Arges

Preluarea companiei de morarit panifiatie fanion pentru judetul Arges, Spicul SA, s-a

facut dupa un scenariu asemanator preluarii Mopariv sau Berceni, dar imbogatit de

actiuni concertate ale mai multor entitati, iar arena principala nu a mai fost Bursa de

Valori Bucuresti ci bursa electronica RASDAQ.

Ofertantul initial nu a mai fost Broadhurst, ci Lindsell Enterprises Ltd Nicosia, care, la

data de 7 septembrie 2000, anunta ca detine 12.72% din actiunile societatii. Peste mai

putin de o luna, la 4 octombrie 2000, RASDAQ informa ca procentul detinut de LindsellEnterprises Ltd Nicosia la societatea Spicul Arges a ajuns la 14,84%. Achizitiile de

actiuni de pe piata RASDAQ ale firmei emitente continua intr-un ritm sustinut si

procentul de actiuni detinut de Lindsell la Spicul Arges se modifica aproape zilnic.

Astfel, la 6 octombrie, RASDAQ prezinta noua pondere a Lindsell in capitalul social al

emitentului, si anume 15,15%.

In noiembrie 2000, se anunta ca: in perioada 27.11 - 10.01.2001 se va derula o Oferta

Publica de Cumparare de actiuni emise de S.C. Spicul Arges S.A. Pitesti intermediata deSVM Super Gold Invest S.A. Bucuresti. Ofertantul este Lindsell Enterprises Limited

Nicosia Cipru, iar numarul de actiuni care fac obiectul ofertei este 3.342.041, la un pret

de cumparare de 2.000 lei/actiune. Oferta de cumparare nu a avut efectul scontat de

ofertant. La 11 ianuarie 2001, ca urmare a inchiderii ofertei publice de cumparare de

actiuni emise de SC Spicul Arges SA, Lindsell Enterprises Ltd a achizitionat doar

509.416 de actiuni fata 3.342.041 incluse in oferta, ajungand la 19,045% din capitalul

social al emitentului.

In aprilie 2002, dupa aproape un an de relativa acalmie, in care actiunile Spicul Arges

sunt achizitionate concertat de pe piata RASDAQ, la ordinul a trei jucatori: Lindsell,

Velpitar si al Broadhurst, ultimul preia initiativa si lanseaza o noua Oferta Publica de

Cumparare ale actiunilor Spicul Arges pentru un numar de 8.736.071 de actiuni


36/61

152

reprezentand 58.98% din capitalul social actual. Pretul ofertei este de 1400 de lei/actiune,

iar valoarea totala este de 12.230.499.400 de lei. Pretul de cumparare poate fi majorat in

timpul perioadei de desfasurare a ofertei publice, iar actionarii care au depus actiunile

anterior modificarii vor primi pretul majorat. Prin oferta de cumparare lansata,

Broadhurst Investments intentioneaza sa detina, alaturi de Lindsell Enterprises LTD si

Velpitar SA, 100% din capitalul social al Spicul Arges SA. Impreuna cu cele doua

societati mentionate mai sus, ofertantul detinea la acel moment 41.0171% din totalul de

actiuni. In urma acestei oferte de cumparare, fondul de investitii Broadhurst a mai

cumparat 36.04% din actiunile producatorului de panificatie Spicul Arges la pretul de

2.570 lei. Prin inchiderea acestei oferte, Broadhurst si-a majorat cota de detinere la Spicul

la 47.6% din actiunile societatii. New Century Holdings, societatea care administreaza

Broadhurst, a devenit prin aceasta operatiune polul de decizie majoritar al societatiiSpicul, detinand inca 23.75% din actiuni prin fondul de investitii Lindsell Enterprises,

administrat de aceeasi entitate. Valoarea tranzactiei intermediate de societatea de brokeraj

Active International s-a ridicat la 13.72 mld lei (412.000 USD). In prezent, fondul detine

71.04% din capitalul social al Vel Pitar si, impreuna cu alte persoane implicate (Vel

Pitar), 77% din cel al societatii Spicul Arges.

Vel Pitar si Spicul Arges au fuzionatin septembrie 2002, la scurt timp dupa ce Vel Pitar

a luat nastere in urma unei alte fuziuni, de acea data data intre Mopariv Ramnicu Valcea,

si Berceni Bucuresti.

Preluarile si fuziunile demarate de Broadhurst si entitatile ce actioneaza concertat prin

intermediul pietei bursiere nu s-au oprit aici. A urmat pe rand preluarea pe RASDAQ

Gorjpan SA Targu Jiu, "Gorjpan" era cel mai mare producator de paine, specialitati de

panificatie, produse de patiserie si de morarit din judetul Gorj, Panem Giurgiu, societatea

etalon Panificatie Postavarul din Brasov, Pangran Iasi si Libertea Bucuresti. Asa cum era

de asteptat, in anul urmator se anunta ca producatorul din industria de morarit si

panificatie Vel Pitar Ramnicu-Valcea va fuziona prin absorbtie cu fabricile de paine pe

care le-a achizitionat in ultimul an.


37/61

153

Toate aceste operatiuni ulterioare impreuna cu prospectul de oferta publica pentru

preluarea companiei Postavarul Brasov, sunt prezentate in Anexe.

Rezultatul achizitiilor, preluarilor si fuziunilor

Din tot acest proces complex marcat de privatizari, ordine bursiere, plasamente garantate,

achizitii, preluari, fuziuni, a rezultat liderul industriei si pietei romanesti a produselor de

panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati,

biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de

morarit. In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea,

Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup in

Bucuresti, avand o reprezentare teritoriala ilustrata mai jos.

Reprezentantii Vel Pitar apreciaza ca la acest moment grupul detine aproape 10% din

piata interna de profil, ceea ce inseamna ca societatea asigura piinea pentru cel putin 1,2

milioane de romani. Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7.500 de tone de produse de

panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone

de paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de

grau macinata depasind 12.000 tone/luna. Vel Pitar este liderul pietei romanesti a

produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de

specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si

produse de morarit. Pe pietele regionale pe care actioneaza, Vel Pitar este lider, detinand

cote de piata ce se situeaza intre 20% si 60%. Compania dispune de tehnologie si de


38/61


39/61

155

balcanica prin achizitii de fabrici de paine cu capacitati de productie de 50-60 de tone/zi.

Pietele din Ucraina, Moldova, Serbia sau Bulgaria sunt foarte interesante pentru noi

deoarece prezinta aceleasi particularitati ale pietei romanesti de acum 10 ani spune un

reprezentant Vel Pitar, adaugand ca "in paralel cu extinderea regionala ne vom continua

politica de achizitii pe piata romaneasca". Piata produselor de morarit si panificatie este

dominata de cativa mari jucatori, insa la nivel local este foarte faramitata. Criza graului

din 2003 a adancit problemele jucatorilor mici si mijlocii, multi dintre acestia fiind

nevoiti fie sa inchida, fie sa accepte ofertele de cumparare venite din partea jucatorilor

mari. Acelasi cotidian1 informa cititorii ca Vel Pitar se afla in negocieri pentru preluarea

pachetului majoritar de actiuni al Harmopan Miercurea Ciuc, un jucator regional din

judetul Harghita cu o cifra de afaceri de 8,4 mil. euro si un profit net de aproape 600.000

de euro in anul 2003.

Se poate spune ca Vel Pitar este un produs dospit in intregime pe ringul Bursei de

Valori Bucuresti si al pietei RASDAQ. Piata bursiera a oferit atat materia prima, toate

firmele implicate fiind cotate fie la Bursa de Valori Bucuresti fie pe bursa electronica

RASDAQ, cat si reteta pentru crearea celui mai mare lant de morarit si panificatie din

sud-estul Europei. Aceasta reteta a constat in achizitonarea prin ordine bursiere a unor

actiuni ale emitentilor, de regula pentru o informare din interior asupra potentialului

afacerilor, urmate de participarea la ofertele publice de privatizare initiate de FPS/APAPS

si achizitionarea unor pachete semnificative, utilizarea succesiva a ofertelor publice de

cumparare si de preluare, iar in final, fuziunea firmelor preluate si consolidarea

afacerilor. Expansiunea pe coordonate internationale devine un pas natural. Aceasta reteta

este destul de des intalnita in piata de capital romaneasca si este destul de comuna pentru

investitori sofisticati, care nu ezita sa o aplice companiilor din portofoliul sau. Atunci

cand aceasta reteta este aplicata de catre fornduri de investitii, ultimul act il reprezinta

vanzarea catre un investitor strategic, marcarea profiturilor si orientarea capitalurilorcatre alte oportunitati de investitii, locale sau internationale.

1Ziarul Financiar, 13 aprilie 2005


40/61

156

3.3. Bursa de valori si fluxurile de capital strain in Romania

3.3.1. Economiile emergente si fluxurile internationale de capital

Opiniile referitoare la definirea sintagmei de economie de piata emergenta se incadreazape o plaja teoretica foarte larga, plecand de la cele foarte generale care considera tari cu

economie de piata emergenta pe cele care sunt pur si simplu in curs de dezvoltate,

continuand cu cele ceva mai precise care stabilesc un anumit nivel al PNB/locuitor de

regula mediu sau redus- pana la cele care adauga nuante noi la aceasta abordare precum

existenta unui potential de crestere economica sau si mai concret, existenta un anumit

ritm de crestere economica anuala.

Din punct de vedere al dinamizarii fluxurilor de capital, potentialul si ritmul de crestere

inregistrate in aceste economii sunt indicatori esentiali pentru directionarea fluxurilor de

investitii catre aceste regiuni. Ei sunt de natura a sugera un anumit nivel ritmului de

dezvoltare a afacerilor si ai profiturilor operationale care pot fi obtinute de catre firme in

urma desfasurarii afacerilor in acest mediu. Ori, profiturile potentiale ale firmelor sunt de

natura a atrage fluxuri de capital, atat private cat si oficiale, sub toate formele imbracate

de acestea.

Varietatea de forme si mecanismele de transfer ale fluxurilor internationale de capital, pot

fi delimitate in cadrul a doua mari ategorii: cele private si cele oficiale. Daca cele oficiale

pot fi grupate generic in doua categorii mari de creditori: insitutii financiare

internationale si creditori bilaterali, o mult mai mare varietate intalnim in cazul celor

private. Acestea din urma se refera la investitii directe, la investitii de portofoliu,

imprumuturi bancare si nonbancare. Daca avem in vedere structura acestor fluxuri asa

cum sunt ele prezentate in tabelul urmator, remarcam ca cele generate de investitiile de

capital si de creditorii privati reprezinta principalele surse de intrari de capital in

economiile emergente din intreaga lume, in timp ce fluxurile oficiale semnifica faptul ca

multe din imprumuturile anterioare primite de catre aceste economii emergente de la

institutii financiare internationale sau creditori bilaterali, au ajuns la momentul scadentei.


41/61

157

Miliarde USD

Fluxurile de capital in

economiile emergente

2002 2003 2004e 2005f

Balanta fluxurilor de capital 78.8 119.6 169.8 113.3

Finantari externe, netFluxuri private, net 120.4 207.6 303.4 310.7Investitii de capital, net 118.8 125.1 176.7 184.9

Investitii directe, net 117.7 92.7 138.3 148.2Investitii de portofoliu, net 1.1 32.5 38.5 36.7

Creditori privati 1.6 82.5 126.7 125.9Banci comerciale, net -3.9 30.6 54.2 46.2

Nonbancar, net 5.4 51.9 72.5 79.7Fluxuri oficiale, net -3.3 -21 -27.9 -50.4

Institutii financiare internationale 7.8 -6.7 -18.7 -16.9Creditori Bilaterali -11.1 -14.3 -9.1 -33.5

Imprumuturi rezidenti,net -45.1 11.2 -53.5 -46.3Rezerve -151 -317.4 -392 -327.4Sursa: Insitutul International de Finante, Capital Flows to Emerging Market Economies

Cele mai performante regiuni in atragerea fluxurilor private de capital international sunt

Asia/Pacific si Europa. In Europa, sunt considerate ca avand economii de piata emergente

tari precum Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia si Turcia. In

Asia si Pacific cel mai des sunt citate ca avand economiide piata emergente tari precum

China, India, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Coreea de Sud, Tailanda. America Latina are

un esantion bogat format din Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Mexic, Peru,

Venezuela, Uruguai, in timp ce Africa si Orientul Mijlociu cuprind tari ca Algeria, Egipt,Maroc, Africa de Sud, Tunisia.

Miliarde USD

Distributia fluxuilor de capital

in economiile emergente

2002 2003 2004e 2005f

Fluxuri Private 120.4 207.6 303.4 311America Latina 22.6 23.9 29.9 42.9

Europa 35.6 62.5 107.3 122.4Africa si Orientul Mijlociu 1.6 4.4 10.1 11.2

Asia si Pacific 60.5 116.8 156 134.3Fluxuri Oficiale -3.3 -21 -27.9 -50.4

America Latina 6.1 0.5 -9.2 -11.4Europa 4.1 -4.8 -9.2 -34.5

Africa si Orientul Mijlociu -1.4 -2.3 -2.6 -2.9Asia si Pacific -12.1 -14.4 -6.9 -1.6

Sursa: Insitutul International de Finante, Capital Flows to Emerging Market Economies


42/61

158

Tarile mentionate din regiunea Asia-Pacific precum si cele din Europa reusesc sa atraga

impreuna peste 80% din totalul fluxurilor de capital intenational, urmate de America

Latina, in timp ce Africa, Orientul Mijlociu, desi manifesta o tendinta de crestere

notabila,

bursa de valori si dinamizarea fluxului de capital

Documents