1.finalitatile educatiei

15
FINALITĂŢILE FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI EDUCAŢIEI Ideal, scop, obiectiv Ideal, scop, obiectiv educaţional. educaţional. Operaţionalizarea Operaţionalizarea obiectivelor. obiectivelor.

Upload: argedeianira

Post on 09-Jul-2016

694 views

Category:

Documents


54 download

TRANSCRIPT

FINALITĂŢILE FINALITĂŢILE EDUCAŢIEIEDUCAŢIEI

Ideal, scop, obiectiv Ideal, scop, obiectiv educaţional. Operaţionalizarea educaţional. Operaţionalizarea

obiectivelor.obiectivelor.

Idealul educaţionalIdealul educaţional Exprimă, în esenţa sa, modelul sau tipul de personalitate Exprimă, în esenţa sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de condiţiile sociale ale unei etape istorice şi pe care solicitat de condiţiile sociale ale unei etape istorice şi pe care educaţia este chemată să-l formeze în procesul desfăşurării ei. educaţia este chemată să-l formeze în procesul desfăşurării ei. Altfel spus, idealul exprimă finalitatea cu gradul cel mai mare de Altfel spus, idealul exprimă finalitatea cu gradul cel mai mare de generalizare a acţiunii educaţionale, modelul uman, proiectul generalizare a acţiunii educaţionale, modelul uman, proiectul teoretic care orientează şi direcţionează întregul proces teoretic care orientează şi direcţionează întregul proces educativ. El este o categorie pedagogică de maximă educativ. El este o categorie pedagogică de maximă generalitate, ce surprinde paradigma de personalitate oarecum generalitate, ce surprinde paradigma de personalitate oarecum abstractă, proiectul devenirii umane la un moment dat, într-o abstractă, proiectul devenirii umane la un moment dat, într-o societate dată. societate dată.

Ca finalitate de maximă generalitate, idealul exprimă Ca finalitate de maximă generalitate, idealul exprimă intenţionalităţile pe termen lung, cu privire la ceea ce trebuie să intenţionalităţile pe termen lung, cu privire la ceea ce trebuie să devină individul supus intervenţiei educative. Prin intermediul devină individul supus intervenţiei educative. Prin intermediul său societatea îşi afirmă propriile aspiraţii privind calităţile său societatea îşi afirmă propriile aspiraţii privind calităţile fundamentale ale viitorilor săi membrii, realizabile îndeosebi fundamentale ale viitorilor săi membrii, realizabile îndeosebi prin intermediul instituţiei universitare. prin intermediul instituţiei universitare.

Stabilirea idealului de urmat este o problemă de politică Stabilirea idealului de urmat este o problemă de politică educaţională, care caută să răspundă la întrebarea: Ce indivizi educaţională, care caută să răspundă la întrebarea: Ce indivizi ne propunem să formăm? Sub aspectul calităţilor intelectuale, ne propunem să formăm? Sub aspectul calităţilor intelectuale, profesionale, moral-civice etc. O astfel de proiecţie a finalităţilor profesionale, moral-civice etc. O astfel de proiecţie a finalităţilor acţiunii educative se cristalizează în zona de contact dintre acţiunii educative se cristalizează în zona de contact dintre exigenţele sociale, spaţiul culturii şi nevoile de dezvoltare ale exigenţele sociale, spaţiul culturii şi nevoile de dezvoltare ale individului. Conţinutul său este de natură socială, deoarece individului. Conţinutul său este de natură socială, deoarece include cerinţele societăţii faţă de acţiunea educativă, dar şi de include cerinţele societăţii faţă de acţiunea educativă, dar şi de natură psihologică, prin intermediul idealului proiectându-se natură psihologică, prin intermediul idealului proiectându-se trăsăturile fundamentale de personalitate, pe care educaţia trăsăturile fundamentale de personalitate, pe care educaţia urmează să le formeze. urmează să le formeze.

Stabilirea lui presupune, de asemenea, o concepţie clară cu Stabilirea lui presupune, de asemenea, o concepţie clară cu privire la valorile culturale ce trebuie asimilate. Elaborarea unui privire la valorile culturale ce trebuie asimilate. Elaborarea unui asemenea model sau proiect teoretic abstract presupune asemenea model sau proiect teoretic abstract presupune cunoaşterea şi stabilirea unor relaţii între fenomene de natură cunoaşterea şi stabilirea unor relaţii între fenomene de natură diferită: sociale, psihologice, pedagogice prezente şi de diferită: sociale, psihologice, pedagogice prezente şi de perspectivă. perspectivă.

Idealul educaţionalIdealul educaţional

Dimensiunile idealului educativDimensiunile idealului educativ Prin urmare, Prin urmare, idealul educativ are trei dimensiuniidealul educativ are trei dimensiuni: :

a) a) Dimensiunea socialăDimensiunea socială--vizează tendinţa generală de dezvoltare a vizează tendinţa generală de dezvoltare a societăţii, cu trăsăturile generale pe care le incumbă. Prin societăţii, cu trăsăturile generale pe care le incumbă. Prin această dimensiune, idealul educaţional este o manifestare a această dimensiune, idealul educaţional este o manifestare a idealului social. Educaţia, în ansamblul său, trebuie subordonată idealului social. Educaţia, în ansamblul său, trebuie subordonată înfăptuirii idealului social, realizării dezideratelor sale. Idealul înfăptuirii idealului social, realizării dezideratelor sale. Idealul educaţional devine astfel o concretizare a acestor deziderate educaţional devine astfel o concretizare a acestor deziderate într-un domeniu particular, cel al educării omului. într-un domeniu particular, cel al educării omului.

b) b) Dimensiunea psihologicăDimensiunea psihologică--se referă la tipul de personalitate se referă la tipul de personalitate dorit, respectiv la configuraţia de trăsături dezirabile. Proiectarea dorit, respectiv la configuraţia de trăsături dezirabile. Proiectarea unei asemenea configuraţii oferă indivizilor posibilitatea de a unei asemenea configuraţii oferă indivizilor posibilitatea de a răspunde solicitărilor venite din partea societăţii. Desigur, nu se răspunde solicitărilor venite din partea societăţii. Desigur, nu se poate face abstracţie de cerinţele şi aspiraţiile individuale, poate face abstracţie de cerinţele şi aspiraţiile individuale, particulare ale acestora. particulare ale acestora.

c) c) Dimensiunea pedagogicăDimensiunea pedagogică--se referă la posibilitatea de care se referă la posibilitatea de care dispune sau cu ce anume va trebui să fie investită acţiunea dispune sau cu ce anume va trebui să fie investită acţiunea educaţională pentru a putea transpune în practică acest ideal. educaţională pentru a putea transpune în practică acest ideal.

Idealul educaţional, conform Noului Idealul educaţional, conform Noului Curriculum şi Legii actuale a învăţământuluiCurriculum şi Legii actuale a învăţământului

Ca imagine sintetică a tuturor acestor dimensiuni, idealul Ca imagine sintetică a tuturor acestor dimensiuni, idealul educaţional realizează joncţiunea între ceea ce este şi educaţional realizează joncţiunea între ceea ce este şi ceea ce trebuie să devină omul în procesul educaţiei. ceea ce trebuie să devină omul în procesul educaţiei.

El reprezintă cea mai generală categorie a finalităţii El reprezintă cea mai generală categorie a finalităţii pedagogice, expresia integratoare a proiecţiilor filosofice, pedagogice, expresia integratoare a proiecţiilor filosofice, etice, sociale, politice, educative mereu reînnoite. etice, sociale, politice, educative mereu reînnoite.

Sintetizând, vom sublinia că idealul educaţional, conform Sintetizând, vom sublinia că idealul educaţional, conform Noului Curriculum şi Legii actuale a învăţământului îl Noului Curriculum şi Legii actuale a învăţământului îl constituie dezvoltarea integrală şi armonioasă a constituie dezvoltarea integrală şi armonioasă a personalităţii umane, formarea unui om capabil de personalităţii umane, formarea unui om capabil de integrare şi participare conştientă, activă şi creativă la integrare şi participare conştientă, activă şi creativă la viaţa socialăviaţa socială

Scopurile educaţionaleScopurile educaţionaleÎn practica universitară curentă, În practica universitară curentă, idealul educaţional idealul educaţional se concretizează prin intermediul scopurilor şi se concretizează prin intermediul scopurilor şi obiectivelor urmăriteobiectivelor urmărite. Scopurile detaliază conţinutul . Scopurile detaliază conţinutul idealului, desemnând evoluţii şi schimbări ample ale idealului, desemnând evoluţii şi schimbări ample ale personalităţii studenţilor. personalităţii studenţilor.

În timp ce idealul vizează finalitatea acţiunii educative În timp ce idealul vizează finalitatea acţiunii educative în ansamblul său, scopul vizează finalitatea unui în ansamblul său, scopul vizează finalitatea unui complex de acţiuni determinate şi detaliate pe niveluri complex de acţiuni determinate şi detaliate pe niveluri de pregătire. Deosebirea este de nivel şi grad de de pregătire. Deosebirea este de nivel şi grad de generalitate a finalităţilor reprezentate. generalitate a finalităţilor reprezentate.

Idealul reprezintă un proiect al devenirii umane pe Idealul reprezintă un proiect al devenirii umane pe termen lung, scopul unul pe termen mediu, iar termen lung, scopul unul pe termen mediu, iar obiectivele exprimă sarcini particulare ale procesului obiectivele exprimă sarcini particulare ale procesului instructiv-educativ.instructiv-educativ.

Scopurile educaţionaleScopurile educaţionaleUnui ideal îi corespund scopuri multiple şi variate, care Unui ideal îi corespund scopuri multiple şi variate, care orientează permanent diversitatea acţiunilor didactice. orientează permanent diversitatea acţiunilor didactice.

Ca finalităţi de medie generalitate, scopurile vizează, Ca finalităţi de medie generalitate, scopurile vizează, de ex., asimilarea unui bagaj de cunoştinţe specifice de ex., asimilarea unui bagaj de cunoştinţe specifice unor discipline(modul de discipline) predate la un unor discipline(modul de discipline) predate la un anumit nivel de studiu, maturizarea unor atitudini anumit nivel de studiu, maturizarea unor atitudini cognitive, modelarea aptitudinilor şi deprinderilor, cognitive, modelarea aptitudinilor şi deprinderilor, formarea conduitelor bazate pe valori morale etc. Prin formarea conduitelor bazate pe valori morale etc. Prin stabilirea lor se anticipează rezultatele pe care dorim stabilirea lor se anticipează rezultatele pe care dorim să le obţinem într-un interval mai lung de timp.să le obţinem într-un interval mai lung de timp.

Obiectivele educaţionaleObiectivele educaţionaleIdealul şi scopurile se transpun, prin derivare, în Idealul şi scopurile se transpun, prin derivare, în obiective educaţionale. Particularizând şi nuanţând obiective educaţionale. Particularizând şi nuanţând idealul şi scopurile, obiectivele exprimă idealul şi scopurile, obiectivele exprimă intenţionalităţile procesului instructiv-educativ, intenţionalităţile procesului instructiv-educativ, specificate în termeni de schimbări comportamentale, specificate în termeni de schimbări comportamentale, ce îmbracă forma achiziţiilor sau performanţelor ce îmbracă forma achiziţiilor sau performanţelor dobândite de student. Obiectivele educaţionale sunt dobândite de student. Obiectivele educaţionale sunt proiectări anticipate, relativ restrânse ca extindere ale proiectări anticipate, relativ restrânse ca extindere ale idealului educativ, sub formă de elemente sau sarcini idealului educativ, sub formă de elemente sau sarcini educaţionale, care, prin revenirea şi integrarea lor într-educaţionale, care, prin revenirea şi integrarea lor într-un ansamblu unitar, definesc sau conduc la realizarea un ansamblu unitar, definesc sau conduc la realizarea idealului educatividealului educativ[1][1]. .

[1][1] Ioan Bontaş, Ioan Bontaş, PedagogiePedagogie, Editura ALL, Bucureşti, , Editura ALL, Bucureşti, 1996, p. 611996, p. 61

Precizarea şi definirea Precizarea şi definirea obiectivelor educaţionaleobiectivelor educaţionale

Precizarea şi definirea lor la începutul activităţilor de învăţare Precizarea şi definirea lor la începutul activităţilor de învăţare se numără printre condiţiile de reuşită, deoarece oferă se numără printre condiţiile de reuşită, deoarece oferă profesorului şi studenţilor o perspectivă clară asupra finalităţilor, profesorului şi studenţilor o perspectivă clară asupra finalităţilor, cât şi criterii de apreciere a rezultatelor. Obiectivele reprezintă cât şi criterii de apreciere a rezultatelor. Obiectivele reprezintă raţiunea de a fi a procesului educativ, întrucât precizează raţiunea de a fi a procesului educativ, întrucât precizează direcţia în care el se va îndrepta, pentru a satisface exigenţele direcţia în care el se va îndrepta, pentru a satisface exigenţele de formare. El joacă, totodată, un rol primordial în organizarea de formare. El joacă, totodată, un rol primordial în organizarea raţională şi funcţionarea procesului, cu consecinţe asupra raţională şi funcţionarea procesului, cu consecinţe asupra celorlalte componente ale sale: conţinuturi selectate, strategii celorlalte componente ale sale: conţinuturi selectate, strategii de predare, procedee de evaluare etc. de predare, procedee de evaluare etc.

Putem defini obiectivele educaţionale drept enunţuri cu caracter Putem defini obiectivele educaţionale drept enunţuri cu caracter intenţional care anticipează o modificare în personalitatea intenţional care anticipează o modificare în personalitatea studentului, ca urmare a implicării acestuia într-o activitate studentului, ca urmare a implicării acestuia într-o activitate educativă. educativă.

Funcţiile obiectivelorFuncţiile obiectivelorLocul şi rolul acestora în dinamica şi Locul şi rolul acestora în dinamica şi funcţionalitatea sistemului pot fi puse în evidenţă funcţionalitatea sistemului pot fi puse în evidenţă prin intermediul funcţiilor pe care le îndeplinesc:prin intermediul funcţiilor pe care le îndeplinesc:

a)a) Funcţia de orientare axiologică a procesului de învăţământFuncţia de orientare axiologică a procesului de învăţământ - - orientarea profesorilor şi studenţilor spre acele valori pe care orientarea profesorilor şi studenţilor spre acele valori pe care aceştia de pe urmă trebuie să şi le însuşească. Educaţia aceştia de pe urmă trebuie să şi le însuşească. Educaţia încorporează întotdeauna anumite opţiuni valorice, relative la încorporează întotdeauna anumite opţiuni valorice, relative la trebuinţe şi aspiraţii social-umane. Raportându-se constant la trebuinţe şi aspiraţii social-umane. Raportându-se constant la valori şi comunicând tuturor celor interesaţi valori, obiectivul valori şi comunicând tuturor celor interesaţi valori, obiectivul îndeplineşte o funcţie de comunicare axiologică. îndeplineşte o funcţie de comunicare axiologică.

b)b) Funcţia predictivă (de anticipare a rezultatelor)Funcţia predictivă (de anticipare a rezultatelor) - indicarea - indicarea performanţelor dezirabile. Prin definiţie, orice obiectiv performanţelor dezirabile. Prin definiţie, orice obiectiv anticipează o realitate care nu există încă, prefigurând o anticipează o realitate care nu există încă, prefigurând o însuşire care urmează a fi formată. însuşire care urmează a fi formată.

Funcţiile obiectivelorFuncţiile obiectivelorc)c) Funcţia evaluativăFuncţia evaluativă - obiectivele devin criterii importante, - obiectivele devin criterii importante,

alături de altele, în evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate. alături de altele, în evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate. Tehnicile actuale de elaborare a obiectivelor invită profesorul Tehnicile actuale de elaborare a obiectivelor invită profesorul ca o dată cu procesul de planificare a”ţintelor” ca o dată cu procesul de planificare a”ţintelor” educaţiei(cunoştinţe, deprinderi, abilităţi etc. ) să se întrebe educaţiei(cunoştinţe, deprinderi, abilităţi etc. ) să se întrebe cum va şti dacă ele au fost sau nu atinse. Definirea cum va şti dacă ele au fost sau nu atinse. Definirea obiectivelor din perspectiva a ceea ce va face studentul este obiectivelor din perspectiva a ceea ce va face studentul este un prim răspuns. În special, obiectivele operaţionalizate, care un prim răspuns. În special, obiectivele operaţionalizate, care include în plus faţă de descrierea a ceea ce”va face include în plus faţă de descrierea a ceea ce”va face studentul”, situaţia de testare şi un criteriu de măsurare a studentul”, situaţia de testare şi un criteriu de măsurare a reuşitei realizează joncţiunea cea mai semnificativă dintre reuşitei realizează joncţiunea cea mai semnificativă dintre proiectarea obiectivelor şi evaluarea lor.proiectarea obiectivelor şi evaluarea lor.

d)d) Funcţia de organizare şi reglare a procesului educativFuncţia de organizare şi reglare a procesului educativ - pe - pe baza lor se selectează, se organizează şi se transmit baza lor se selectează, se organizează şi se transmit conţinuturile învăţării, se aleg strategiile, formele de conţinuturile învăţării, se aleg strategiile, formele de organizare a procesului. Ele oferă deci criterii referenţiale organizare a procesului. Ele oferă deci criterii referenţiale pentru dirijarea acţiunilor. Nerealizarea unor obiective pentru dirijarea acţiunilor. Nerealizarea unor obiective declanşează reglarea prin mecanismele conexiunii inverse. declanşează reglarea prin mecanismele conexiunii inverse.

Funcţiile obiectivelor educaţionale Funcţiile obiectivelor educaţionale sunt complementaresunt complementare

Aceste funcţii sunt complementare, în sensul că nerealizarea uneia va Aceste funcţii sunt complementare, în sensul că nerealizarea uneia va afecta acţiunea celorlalte, dar şi funcţionalitatea procesului de învăţământ în afecta acţiunea celorlalte, dar şi funcţionalitatea procesului de învăţământ în ansamblul său. ansamblul său.

Obiectivele circumscriu tipurile de schimbări ce se aşteaptă să se producă Obiectivele circumscriu tipurile de schimbări ce se aşteaptă să se producă în comportamentul studenţilor, la sfârşitul unor activităţi de predare-învăţare. în comportamentul studenţilor, la sfârşitul unor activităţi de predare-învăţare.

Precizarea şi definirea lor, la începutul respectivelor activităţi, este una din Precizarea şi definirea lor, la începutul respectivelor activităţi, este una din condiţiile de reuşită, deoarece oferă profesorului, dar şi studenţilor, o condiţiile de reuşită, deoarece oferă profesorului, dar şi studenţilor, o perspectivă clară asupra finalităţilor, cât şi criterii de apreciere a acestora. perspectivă clară asupra finalităţilor, cât şi criterii de apreciere a acestora.

Obiectivele reprezintă raţiunea de a exista a procesului instructiv-educativ, Obiectivele reprezintă raţiunea de a exista a procesului instructiv-educativ, întrucât precizează direcţia în care el se va îndrepta, pentru a satisface întrucât precizează direcţia în care el se va îndrepta, pentru a satisface cerinţele de formare. cerinţele de formare.

Ele joacă, totodată, un rol primordial în organizarea raţională şi funcţionarea Ele joacă, totodată, un rol primordial în organizarea raţională şi funcţionarea procesului, cu consecinţe asupra celorlalte componente ale sale (conţinuturi procesului, cu consecinţe asupra celorlalte componente ale sale (conţinuturi selectate, strategii de predare, procedee de evaluare etc. )selectate, strategii de predare, procedee de evaluare etc. )

Clasificarea obiectivelor educaţionale după Clasificarea obiectivelor educaţionale după gradul de generalitategradul de generalitate

Obiectivele educaţionale sunt relativ numeroase, fapt pentru care în Obiectivele educaţionale sunt relativ numeroase, fapt pentru care în literatura de specialitate întâlnim frecvent încercări de clasificare a lor. literatura de specialitate întâlnim frecvent încercări de clasificare a lor. În ordinea gradului de generalitateÎn ordinea gradului de generalitate,, obiectivele educaţionale pot fi obiectivele educaţionale pot fi ierarhizate pe trei niveluri:ierarhizate pe trei niveluri:

1)1) Obiectivele generale ale sistemului de învăţământ: Obiectivele generale ale sistemului de învăţământ: desemnează finalităţi ce orientează întreaga activitate didactică, pe toată perioada desemnează finalităţi ce orientează întreaga activitate didactică, pe toată perioada universitarităţii şi care corespund idealurilor social economice şi culturale; universitarităţii şi care corespund idealurilor social economice şi culturale; au un caracter global, abstract şi se referă la anumite laturi ale personalităţii.au un caracter global, abstract şi se referă la anumite laturi ale personalităţii.

2) Obiectivele de generalitate medie:2) Obiectivele de generalitate medie:sunt finalităţi privitoare la disciplinele universitare (module), stabilite pe trepte de sunt finalităţi privitoare la disciplinele universitare (module), stabilite pe trepte de universitarizare în funcţie de particularităţile de vârstă ale studenţilor; universitarizare în funcţie de particularităţile de vârstă ale studenţilor; sunt derivate din obiectivele generale ale educaţiei, pe profile de pregătire; sunt derivate din obiectivele generale ale educaţiei, pe profile de pregătire; vizează realizarea unor schimbări în comportamentul cognitiv, afectiv şi psihomotor vizează realizarea unor schimbări în comportamentul cognitiv, afectiv şi psihomotor al studentului, evidenţiind sensul în care va fi valorificat conţinutul informaţional al studentului, evidenţiind sensul în care va fi valorificat conţinutul informaţional specific diferitelor discipline.specific diferitelor discipline.

3) Obiectivele operaţionale:3) Obiectivele operaţionale:sunt derivate din obiectivele generale ale disciplinelor de învăţământ; sunt derivate din obiectivele generale ale disciplinelor de învăţământ; desemnează performanţe ce urmează a fi obţinute prin finalizarea unor sarcini desemnează performanţe ce urmează a fi obţinute prin finalizarea unor sarcini concrete în timpul cursului (activităţii); concrete în timpul cursului (activităţii); sunt direct observabile şi măsurabile. sunt direct observabile şi măsurabile.

Clasificarea obiectivelor educaţionale Clasificarea obiectivelor educaţionale în în funcţie de domeniul la care se referăfuncţie de domeniul la care se referă

În funcţie de domeniul la care se referăÎn funcţie de domeniul la care se referă, putem distinge:, putem distinge:1)1) Obiective cognitiveObiective cognitive: transmiterea şi însuşirea de cunoştinţe, la care se : transmiterea şi însuşirea de cunoştinţe, la care se

adaugă formarea şi dezvoltarea priceperilor, deprinderilor, capacităţilor adaugă formarea şi dezvoltarea priceperilor, deprinderilor, capacităţilor intelectuale etc.; intelectuale etc.;

2)2) Obiective afectiveObiective afective: formarea şi dezvoltarea convingerilor, sentimentelor, : formarea şi dezvoltarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor, trăsăturilor de voinţă şi caracter etc.; atitudinilor, trăsăturilor de voinţă şi caracter etc.;

3)3) Obiective psihomotoriiObiective psihomotorii: operaţii manuale, formarea şi dezvoltarea : operaţii manuale, formarea şi dezvoltarea priceperilor, deprinderilor şi obişnuinţelor de aplicare etc.priceperilor, deprinderilor şi obişnuinţelor de aplicare etc.

Dacă judecăm comparativ „producţia” modelelor de clasificare pentru cele Dacă judecăm comparativ „producţia” modelelor de clasificare pentru cele trei mari domenii, putem remarca faptul că domeniul cognitiv s-a bucurat de trei mari domenii, putem remarca faptul că domeniul cognitiv s-a bucurat de cea mai mare atenţie (Bloom, Guilford, Gagne-Merille, D' Hainaut), cea mai mare atenţie (Bloom, Guilford, Gagne-Merille, D' Hainaut), domeniul afectiv beneficiază de un interes în creştere (Krathwohl, domeniul afectiv beneficiază de un interes în creştere (Krathwohl, Landsheere, Raven etc.), iar domeniul psihomotor se află deocamdată mai Landsheere, Raven etc.), iar domeniul psihomotor se află deocamdată mai puţin în orizontul cercetărilor şi de aceea, probabil, nici unul din modelele puţin în orizontul cercetărilor şi de aceea, probabil, nici unul din modelele elaborate nu s-au impus cu autoritate (Simpson, Harrow, Kibler etc.). elaborate nu s-au impus cu autoritate (Simpson, Harrow, Kibler etc.).

Definirea obiectivelor în termeni Definirea obiectivelor în termeni de competenţede competenţe

Exigenţele de formare a studenţilor în şcoala modernă au condus la Exigenţele de formare a studenţilor în şcoala modernă au condus la structurarea unor noi priorităţi în câmpul obiectivelor educaţionale. structurarea unor noi priorităţi în câmpul obiectivelor educaţionale. În prim plan se situează dezvoltarea competenţelor funcţionale, aplicabile la o În prim plan se situează dezvoltarea competenţelor funcţionale, aplicabile la o diversitate de sarcini şi situaţii. Ştiinţele educaţiei promovează ideea că cea mai diversitate de sarcini şi situaţii. Ştiinţele educaţiei promovează ideea că cea mai bună pregătire este oferită de un învăţământ care asigură nu numai dobândirea bună pregătire este oferită de un învăţământ care asigură nu numai dobândirea cunoştinţelor, ci şi o gamă bogată de competenţe.cunoştinţelor, ci şi o gamă bogată de competenţe. Încă B. S. Bloom şi colaboratorii săi puneau accentul, atunci când au realizat Încă B. S. Bloom şi colaboratorii săi puneau accentul, atunci când au realizat cunoscutele taxonomii, pe dezvoltarea capacităţilor intelectuale, considerate cunoscutele taxonomii, pe dezvoltarea capacităţilor intelectuale, considerate obiective de nivel superior. obiective de nivel superior.

Definim competenţele ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi Definim competenţele ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare; acestea permit identificarea şi rezolvarea în deprinderi dobândite prin învăţare; acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Competenţele desemnează achiziţii concrete ale studentuluiCompetenţele desemnează achiziţii concrete ale studentului , dobândite , dobândite prin studierea unor discipline, pe o anumită treaptă de universitarizare. În prin studierea unor discipline, pe o anumită treaptă de universitarizare. În literatura de specialitate şi în documentele curriculare se vorbeşte despre:literatura de specialitate şi în documentele curriculare se vorbeşte despre:

a).a). Competenţe generaleCompetenţe generale - se definesc pe obiect de studiu şi se - se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata unui ciclu de învăţământ; formează pe durata unui ciclu de învăţământ;

b).b). Competenţe specificeCompetenţe specifice - considerate etape în dobândirea - considerate etape în dobândirea competenţelor generale, din care sunt derivate, se definesc pe obiect de studiu competenţelor generale, din care sunt derivate, se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata unui an universitar şi se formează pe durata unui an universitar