L-

Expoziţia republicană de ; creaţie şi anticipaţie tehnico-ştiinţiJică "START SPRE VIITOR"-Ediţia .1981

OGLINDĂ A CREATIVITATII '

Integrată Festivalului Naţional .. Cîntarea României", creaţia tehnică pionierească repre­zintă răspunsul pe care purtătorii cravatei roşii cu tricotor îl aduc minunatelor condiţii de viaţă şi studiu pe care le au la dispoziţie, grijii cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu , tovarăşa Elena Ceauşescu ii înconjoară pentru a se forma ca viitori constructori ai socialis­mului şi comunismului.

Rod al cutezanţei şi gindirii creatoare a celor peste un milion de şoimi ai patriei, pio­nieri şi şcolari care au participat la faza de masă a ediţiei din acest an a Concursului de creaţie tehnica-ştiinţifică "Start spre viitor", exponatele prezentate in Expoziţia republicană de la eonstanţa atestă pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerilor tehnicieni, dorinţa lor de a se Şti particil>anti activi la marile realizări ale poporului român. .

Numeroase pagini ale acestui număr al revistei sint dedicate Expoziţiei republicane "Start spre viitor" şi Concursului de creaţie tehnico-ştiinţifică pionierească.

Expozitia republicana de creaţie şi anticipaţil' tehnico-ştii nţifică .. Start· spre viitor" a fost vizitata de un mare număr de pionieri şi, cum era şi fi· resc, de adulţ i. Din multitudinea de impresii am reţinut citeva.

• Andrei Postelnlcu (dasa a IV-a, Şcoala nr. 4 din Constan1J1): .. Sint mindru că, după puterile mele, am contribuit la aranjarea lucrărilor în ex­poziţie. Pot spune ca nu existji lucrare pe care să n-o pot pune in funcţiune. In fiecare zi, Cîteva ore, cercetez lucrările care mi-au plăcut in mod deosebit sau pe care încă nu le-am înţeles cum funcţionează".

• Alexandru Tudor (maistru electrocentrale, ConstanJa): ,,Am intrat in expoziţie la insistenţele celor dot fii Andrei şi Bogdan. Deşi nu sint încă la şcoală ii preocupa deja jucăriile electronice şi mai ales roboţii. Personal, văd pentru prima dată o expozitie de creatie tehnico-ştiintifică a pionie­rilor şi ţin să remarc u_tilitatea şi gradul ridicat de finisare al lucrărilor. In mod deosebit, apreci~z lucrările din domeniul protectiei muncii. In toamnă, cind se vor redeschide cercurile tehni­co-aplicative, printre participanti se vor afla şi cei doi fii ai mei : Andrei şi Bogdan. Deoarece unele lucrări mă interesează în mod deosebit, am să vi­zitez încă o dată expozitia".

• Dumitru Crklun (absolvent de liceu, Con­stanta): Peste ci teva zile voi lucra ca strungar la Şantierul naval. De aceea mă interesează lucrările din domeniul mecanicii şi in mod special maşini­le-unelte cu program. Apreciez cele două lucrari

prezentate de Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Fălticeni , judeţul SUceava: Maşină de morte­zat cu program şi Maşină de honuit cu program'".

• Sllvana Corduleanu (dasa a VIIHI, Şcoat. nr. 1 din Slinlc Prahova, Judetul Prahova): .. Deoa­rece particip la cercul de aeromodele din clasa a III-a atentia mi s-a Indreptat către lucrările ex­puse în cadrul sectiei de aeromodele şi în speciEJI către rachetomodele. Studiind diverse tipuri de rachete EJm posibilitatea de a-mi îmbogăţi cunoş­tinţele ce se cer la aceste construcţii . Anul acesta, cu rachetoplanul construit in cerc am ocupat locul III la concursul de rachetomodele" .

• Cristian Kutnlk (dasa a VIl-a, Şcoala nr. 6 din Olteniţa, Judetul Căl-...i): .. La expoziţie am participat cu lucrarea ·Oraşul Olteniţa in anul 2 ()()().. Mi-a reţinut atentia macheta de construc­ţii «Gospodărie montană model», realizată la Şcola din Oorna Candreni, judetul SUceava. De asemenea am participat şi la concursul de infor­matică , unde m-am clasat printre fruntaşi".

• Nicolae Zmău (Inginer, indrumătorul cercului de electronică al Casei pionierilor şi Ş()lmllor pa­triei cln laşi): Toate lucrările întrunesc aceleaşi caracteristici : originalitEJte, aplicabilitate, utilitate. Căci, fie că este vorba de electronică ori agricul­tură, de protectia muncii ori noi surse de energie, lucrările realizate de pionieri vin să răspundă unor necesităţi ale practicii de zi cu zi, vin să re­zolve o serie de cerinţe ale.respectivelor sectoare economice·:

MARELE TROFEU TRANSMISJBIL "START SPRE VIITOR"

Consiliul judetean al Organizaţiei Pionierilor Suceava

Dintre Jucrările prezentate de participantii din acest judet: -

• Aparat de măsură digital • Numărător elec­tronic • Complex audio • Set automate gonio • Maşină de honuit cu program • Alarmă generală • Captator solar • Instalaţie pentru prooucerea energiei electrice • Joc dinamic • Tabără cos­mică UNlCEF.

TROFEUL ., BRĂŢARA DE AUR"

Consiliul judetean al Organizaţiei Pionierilor Suceava

Dintre · lucrările prezentate de participantii din acest judeţ :

• Radiotelefon portabil in banda de 28 MHz • Maşină de mortezat cu program • Dispozitiv pen­tru închiderea nasturilor • Pendul universal de prelucrare a lemnului • Complex agricol • Gos­podărie montană model • Complex minier subac­vatic • Agregat automat de -confecţionat nervuri pentru aeromodele.

TROFEUL "RAMPA DE LANSARE"

Cpnsiliul judetean al Organizaţiei Pionierilor Constanta

Dintre lucrările prezentate de participanţii din acest judeţ :

• Sistem hard-soft pentru realizarea procesului instructiv-educativ al pionierilor din cercurile de radioamatorism • Sisteme şi aparat pentru orien­tarea şi afişarea poziţiei antenelor directive • Ter­minal unic RTT • Transverter 28/144 MHz • Apa­rat pentru determinarea grosimii stratului de vop­sea pe corpul navelor • Cart litoral • Aparat de sudură in puncte • Priză multiplă cu funcţionali­tate limitată • SUrsă dublă cu stabilizare şi pro­tecţie automată • Aeromodel RIC Canar • Nava cu propulsie eoliană • Automodel radiocomandat cu motor electric.

TROFEUL .,MÎINI DE AUR"

Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Turnu Măgurele, iud. Teleorman

Dintre lucrările prezentaJe fă concurs: • Micro­calculator personal compatibil cu Spectrum • Multimetru digital • Echipament de radiocomuni­catii prin satelit • Pupitru şcolar • C.P.S.P .... in viitor • Joc magic .. L.ogicon".

TROFEUL ,.ORIZONT 2 000"

Casa pionierilor şi şoimilor patriei din laşi, judetul laşi

Dintre lucrările prezentate la concurs: • Com­plex de cercetări spaţiale • Complex zootehnic experimental.

• La faza de masă a concursului repu~ blican de creaţie tehnica-ştiinţifică .. Start spre viitor", ediţia 1987. au participat peste un milion de pionieri. şcolari şi şoimi ai patriei.

• Dintre miile de lucrări, la faza repu­blicană au fost selectate 950 de lucrăn.

• 270 de lucrări au fost distinse cu pre­mii şi menţiuni.

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

~

ROMANIA · PE DRUMUL MARILOR ÎNFĂPTUIRI

Septembrie 1987. Şcoala românească primeşte din nou in amfiteatrele învăţăturii · - zecile şi zecile de mii de săli de clasă, laboratoare, cabjnete, ateliere - milioane de copii şi tineri ai ţării, dornici să ştie, să înveţe să se pregătească, prin · muncă şi pentru muncă, spre a deveni miine cetăţeni de nă­dej~e ai patriei socialiste.

In această toamnă, noul an şcolar incepe la puţină vreme după ce şi-a desfăşurat rodnicele-i lucrări cel de-al III-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, amplu fo­rum democratic ce a ilustrat cu pregnantă marea atenţie acordată astăzi in ţara noastră formării omului nou, multila­teral şi temeinic pregătit, dezvoltării conştiinţei socialiste, îm­bogăţirii culturii şi artei naţionale. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ampla cuvintare rostită la deschiderea lucrări­lor congresului, această statornică preocupare se înte'"eiază pe adevărul că la baza întregii opere de edificare a noii orin­duiri se află cefe mai inaintata cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, că societatea socialistă românească are nevoie in actualul stadiu de dezvoltare de oameni cu o inaltă competenţă profesională, cu un larg orizont de cultură generală, cu un bogat bagaj de cunoştinţe politice, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară. Cu alte cuvinte, Tnfăptuirea marilor obiective pe care şi le propune societatea noastră în actuala etapă de dezvoltare economice-socială impune cu acuitate ridicarea nivelului general de cunoştinţe, perfecţio­narea necontenită a pregătirii profesionale, ştiinţifice şi teh­nice, concomitent cu intărirea spiritului de răspundere, a ho­tărîrii de· a pune in slujba infăptuirii e)(emplare a politicii partidului toate cunoştintele1 puterile şi energiile creat9are.

Cuvîntarea rostită la incheierea lucrărilor celui de-al III-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu conturează un vast program de acţiune pentru şcoală, pentru organizaţiile revoluţionare de tineret, care au datoria să muncească astfel încît să asigure temeinica pregătire· a tutu­ror elevilor pentru muncă şi viaţă, să cultive puternic dragos­tea faţă de patrie şi partid, să dezvolte spiritul de abnegaţie · şi de răspundere cetăţenească, hotărîrea de a munci acolo unde societatea o cere, voinţa de a nu da inapoi in faţa greu­tăţilor şi de a face totul spre a le învinge, increderea in viito­rul comunist al patriei. "Şcoala, invăţămîntul - sublinia in acest sens secretarul general al partidului - constituie unul din factorii hotărîtori in educaţia şi formarea conştiinţei revo­luţionare a tineretului, in dezvoltarea spiritului patriotic, a dragostei de muncă, de adevăr, de dreptate, a hotăririi de a acţiona in toate împrejurările ca revoluţionari, de a servi in­totdeauna cauza socialismului, a patriei , a progresului eco-nomice-social". -

A da viaţă acestor vibrante îndemnuri, asigurind o înaltă calitate şi o sporită eficienţă formativă intregii munci instruc­tiv-educative constituie suprema îndatorire a şcolii, a organi­zaţiilor de tineret, semnul angajării lor profunde in vasta şi insufleţita activitate prin care intregul popor intimpină Con­ferinţa Naţională a partidului - eveniment de istorică în­semnătate în viata patriei, ce va deschide noi perspective şi orizonturi muncii poporului nostru pentru construirea noii prinduiri, pentru atingerea celor mai inalte culmi de progres şi civilizaţie.

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

• ... .. a: o ... --> w a: o. tn ... a: ~ tn ' .. ..

»C( z c o -.... m J a. w a: c a:

»C( m ~ • .. .. a: o ... --> w a: o. fi) ... a: ~ tn .. .. »C( z c o -... ID J a. w a: c a: »C( m ~

O ispozitivul electronic de măsurarea adincimilor cu­prinde următoarele mo­

dule funcţionale: numărătorul şi sistemul de comandă al motoru­lui, generatoarele de impuls şi lumină intermitentă, motoruf electric şi sursa de alimentare.

Numiritorul fi sistemul de com..wli ., rnatoru}ul sint pre­zentate in figura 1. In momentul alimentării cu tensiune, sonda de măsură se află la capătul su­perior al cursei; contactorul KLS este deschis iar circuitul bascu-

lant bista~il CBB 1 are starea a = O şi O = 1. Deoarece KLS

este deschis, intrările operatori­lor de putere cu colectorul in gol C08407 (01. 02) sint la nive­lul logic O. Ieşirile corespunză­toare ale operatorilor avind ace­llfşi nivel logic O ambele relee (Rei 1, Rei 2) vor fi neanclan­şate. Pornirea dispozitivului se face prin acţionarea comutato­rului K2 (fig. 2). Ca urmare, pe intrarea de tact T apare un im­puls, C881 basculează iar releul Rei 1 se anclanşează. sonda co­boară şi validează numărarea impulsurilor senzorului magne­tic SM234 activat de doi magneţi permanenţi plasaţi pe circumfe-~ rinţa unei role de textolit. Numă­rătorul este format din două cir-

cuite integrate de tipul COB4192 (numărător sincron, zecimal, re­versi bit) .

o

1

1 1

u KLS

lmpu.lsurile date de senzorul magnetic sint numărate. decodi­ficate cu două integrate 01470

PENTRU MĂSURAREA ADÎNCIMI LOR

2x T1N05

1

şi afişate pe două celule cu 7 segmente tip HP. Cu ajutorul porţii P2 (ŞI-NU) numărarea este validată numai pentru nive­lul logic O de la ieşirea â a bis­tabilului CBBl, adică numai pentru situatia cind sonda co­boară. Numărătorul este adus in starea iniţială (resetat) cu ajuto­rul comutatorului Kl .

in cazul in care adincimea de măsurat depăşeşte limita (doi metri in cazul machetei). la in­trarea de tact T a CBB 1 se pri­meşte nivelul logic:: 1. de fa pinul 2 LI al numărătorului prin inter­mediul porţilor P7. P8 şi P9 (ŞI-NU, fig. 2). ceea ce deter­mină bascularea bistabilului,

2

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

~ DE LANSARE • PIONIERIA-RAMPA DE LANSARE

U SISTEM ELECTRONIC CU APLICABILITATE ÎN TOATE DO­MENIILE UNDE ESTE NECESARĂ MASURAREA ADÎNCIMILOR ME­DIILOR TOXICE.

schimbarea sensului de rotaţie al motorului şi deci ridicarea sondei. blocarea numărătorului şi apariţia unei lumini intermi-

ru Z20 V

/Re/_1 _ _ _ _._ _ _, 3

tente care semnalizează depaşi­rea limitei de măsurare.

Generatorul de Impuls este format din porţile PS şi P6 ale Circuitului integrat COB400 (fig. 2) . Ele formează un circuit bas­culant bistabil de tip RS care anulează efectul de vibraţie al contactelor K2 şi K3. Fără acest modul, CBB 1 de tip D produce atitea basculări cîte fronturi

crescătoare conţine semnalul furnizat de contactele elastice ale comutatoarelor. iar starea iniţială nu ar fi niciodată sigJJră. Starea de ieşire a bistalului RS este semnalizată cu ajutorul dio­dei LEDI. Ea poate fi schimbată atît ţu comutatorul K2 (de por­nire) · care se află pe panoul frontal. cît şi cu K3 care este ac­ţionat de articulaţia sondei la !ltingerea adincimii măsurate. Inchiderea lui K3 determină bas­cularea bistalului CBB1. bloca­rea numărătorului. memorarea (afişarea) adincimii măsurate şi anclansarea releului Rei 2 care sch1mbâ sensul de rotaţie al motorului şi ridică sonda. La ca­patul superior al cursei este ac­ţionat contactorul KLS care opreşte motorul şi resetează nu­mărătorul.

Cele două momente ale son­dei de măsură (coborirea şi ur­carea) sint semnalizate cu ajuto­rul a două LED-uri. Coborîrea sondei este marcată prin aprin­derea diodei, LED1. a= 1, iar urcarea prin LED2 care se aprinde pentru starea a = o a CBB1.

Generatorul de lumină Inter­mitentA este format din circuitul mtegrat 8E555 conectat în regim de astabil. Frecvenţa de oscilaţie este dată de grupul RC şi vizua­lizată cu dioda LED4. Acest modul semnalizează depăşirea limitei de măsurare in momentul cind la intrarea T se primeşte ni­velul logic 1.

Motorul electric care acţio- . nează ·sonda este un servomotor asincron monofazat cu trei infă­şurări (fig. 3).

Pornirea motorului se face, de regulă; în sensul de urcare. funcţie de starea bistabilului CBB1; inductanţele L 1 şi l3 constituie infăşurările principale iar l2 care este alimentată cu o tensiune defazată cu 90" joacă rol de infăşurare de pornire. La schimbarea sensului de rotaţie a servomotorului inductanţa l3 devine înfăşurarea de pornire. iar l2 principală.

Sursa de alimentare furni­zează două tensiuni: 24V c.c. nefiltrată pentru alimentarea re­leelor şi SV c.c. stabilizată pen­tru alimentarea circuitelor inte­grate. Sursa stabilizată este rea­lizată cu circuitul integrat 8 A723, tranzistorul serie 80136 şi este prevăzută cu protecţie la scurtcirl:uit.

Dintre numeroasele lucrări aflate în expoziţie care au reţinut atenţia atît a vizitatorilor cît şi a juriului, prezentăm in acest grupaj citeva ale căror detalii constructive vor putea fi găsite in numerele următoare ale revistei.

• ,.Robotul pentru finisaje exte­rioare in constructii" a fost realizat la Casa pionierilor şi şoimilor pa­triei din laş1. Autorii, pionierii Dan

Butnaru, Alin Munteanu şi Ştefan Colbu, sub indrumarea conducători­lor de cerc Gheorghe Colbu şi Du­mitru Muntean, au avut in vedere ca lucrarea lor să-şi găsească utilitatea intr-un sector aflat desigur şi in atentia adulţilor. Parametrii funcţia­nafi ai utilajului dovedesc din plin faptul că micii tehnicieni sint şi ei buni cunoscători ai activităţilor practice de pe şantierele de con­structii.

• Dintre numeroasele constructii destinate protecţiei muncii şi aplicaţiilor in domeniul medical -sectoare deloc neglijate de pionierii membri ai cercurilor tehnice -

ne-am oprit la acest AUDIOVOX construit la Casa pionierilor şi şoi­milor patriei din Giurgiu. Realizat in scopul corectării tulburărilor de lim­baj, aparatul conceput de pionierii Daniel Ioan, Traian P~Wloiu şi Ioan Voicu, sub indrumarea profesorului Cezar Fălticeanu va reţine, desigur. atenţia tuturor celor interesaţi.

• Seriozitatea cu care pionierii abordează domenii _prioritare, de

larg interes economic, nu exclude nici preocuparea acestor viitori con­structori de aparatură electronica ori mecanică pentru realizări speci­fice virstei lor, dorinţei fireşti de a se distra, de a se juca. Multe, foarte multe exponate vin să demonstreze din plin dorinţa pentru un joc activ. care să le solicite gîndirea şi atenţia. să le dezvolte aptitudinile. JOC DI­NAMIC, realizat la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Cimpulung Moldovenesc, de pionierii Călin Hanchevici şi Adrian Petroaie sub indrumarea inginerului Liliana Iacob este doar unul dintre construcţiile expuse in cadrul sectiei jucării .

• .. .. a: o .... --> w a: G. 0 .... a: te( .... 0 .. .. ac( z ce o -..J m ::l G. w a: ce a: ac( m ~ • :: a: o .... -> w a: G. 0 .... a: . ce .... 0 .. .. ac( z ce o -..J m ::l o. w a: ce a: ac( m :! •

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

INFORMATICA LA PORŢILE VIITORULUI

S e vorbeşte tot mai mult d~pre -~ Eră a ln~rmati­cn, un11 specialişti susţi­

n ind că omenirea a şi păşit de citiva ani intr-o asemenea etapă. Oricum, pregătirea celor care vor dialoga cu calculatorul in dome­nii şi cu rezultate azi imprevizi­bile a şi inceput. Unul din facto­rii ce conditioneaza acest succes il reprezintă, incontestabil, con­tactul cu calculaloruf de la vîrsta copilăriei. Că lucrurile stau aşa o atestă şi prezenta in tabăra repu­blicană de la Nărodari a celor mai tineri infonNtic:ieni al ţării. De remarcat că pentru întîia oară, absolut W. judetele ţării şi-~ trimis echipaje care să se pregătească şi să-şi perfecţio­neze cunoşti,.._ in unul dintre cele mai de perspectivă domenii ale viitorului. Pwste 150 de plo­nieri -au aUal ore intregi în to­vărăşia celor • de calculatoare pe care s-au derulat programe de o ulmitowe originalitate şi fantezie. Atit programele reali­zate acasă, cit ti cete Impuse în tabără au c:terna..trat că viitorul informaticii rOIUneşti se află pe mini sigure.

' t-am urmlril lucru pe aceşti ~a. ._..,...,or .JWID8i * -Clk:l .. ~~ li_:· Incer­cam sa .,.._ aceasti Imagine

văzîndu-! pe cei peste 12 000 de­pionier! - cit numără cercurile existente in casete pionierilor ş1 şoimilor patriei -, dialogînd cu calculatorul şi păşind spre marea performanţă. Să reamintim in acest domeniu că la recenta conferinţă internationali de la Sofia cu tema .. Copiii în era in­formaticii - facilităţi pentru creativitate, inovatie şi noi posi­bilităţi" reprezentantii noştri Răz-van Jigorea şi Răzvan Petrescu au obţinut 17 şi respectiv 15 puncte din 20 posibile. De altfel, echipa României - de departe cea mai tînără - s-a clasat pe locul doi!

Bineinteles că şi la Năvodari concursul ·a fost exigent, probele dintre cele mai dificile. Le-au tre- . cut însă cu succes mulţi dintre cei prezenti. Ţăpuş Cristian din Bucureşti, Agapie Androei din Vaslui şi Jigorea Răzvan din Arad au ocupat primele locuri la clasele respective. Intre cei dintîi s-a situat şi Lavric Aurelian din Galati. concurent la clasa a V-a, cu toate că el abia terminase a IV-a! lată aşadar că de la cea mal fregedă vîrstă. informatica are numeroşi adepti, instruirea awatat.ă de cak:uLIII.al..JiincLil fu

~=-~~~-- -

RAL.I U L PERFORMANŢELOR

P entru cei prezenţi in Ta­băra republicană "Start spre viitor'' , programul de

activitate a inclus numeroase competitii, toate constituindu-se. intr-un adevărat raliu al perfor­mantelor. Dincolo de aspectul competitiv al intrecerilor, trebuie avut in vedere caracterul instruc­tiv al schtmbului de experienţă prilejuit de concursurile respec­tive. Astfel, modeliştii au avut prilejul să-şi vadA .,la lucru" ae­romodelele captive şi micromode lele, automodelele, rachetomo­delele şi navomodelele pe care le-au construit in cadrul activita­tilor din cercuri. Locurile frun­taşe au fost ocupate de repre­zentanţii acelor echipaje la care parametrii tehnici ai modelelor şi-au primit valorificarea dictată de măiestria şi indeminarea con­curenţilor.

La intrecerile automodelelor, probele nu au fost deloc simple, viteza şi cursele cu obstacole re­prezentind adevărate labirinte din care numai indeminarea teh­nică te pot ajuta să ieşi victorios. Justificată deci bucuria concu­rentilor Jalba T. (jud. Hune­doara), Lazăr O. (jud. lalomiţa), Oănciulescu O. (jud. Covasna), ""[bme~. lllfi} . -care s-1m Si--·

"tuat Pf' prtrrfete tcJcutP. .

Emoţiile ,.la sol" ale automode­liştilor au fost preluate de emoţi­ile evolutiei rachetomodelelor. Aici nu numai constructia, tinind seama de legile aerodinamicii, îşi spune cuvintul, ci şi modul de lansare a modelului are o influ­enţă hotărîtoare in timpul realizat şi traiectoria de zbor. in clasa­mentul final pe echipe locurile fruntaşe au revenit in ordine echipajelor judeţelor Dimbovita. Suceava şi Bacău.

Pline de neprevăzut au fost in­trecerile electroniştilor. in cadrul unei exigente competitii avind ca generic .. Atelierul pasiunilor'' . Seturi de pise oferite de IPR5-Băneasa au prins "viaţă" în cadrul unor reuşite montaje, de­monstrind că pasiunea pentru electronică este un adevărat pre-

. ludiu la viitoarele profesii. r-lJ numai primii clasaţi (Neamtu A. - jud. Arad, latan M. - jud. Vaslui, Posulescu A. - jud. Dolj), dar toti ceilalti participanţi au · avut de cîştigat, şi-au perfec­ţionat cunoştinţele.

Numeroase alte intreceri i-au adus la start pe marea majoritate a participantilor la tabără, intre­gul program constltuindu-se intr-o permanentă competiţie, wr::utnmetenr"$T vaton:IS'~ de ftPIIJ181'4!a. . . . ~;;:;;;;;;;~

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

TEH~IC4 UE C4.LCUL

V

ASALTEAZA I~!)OSIEILIJL

Ne af'lim In plini explozie tehnici fl lnforma1ic>nală; deci nu este exage­rată afirmaţia ci fiecare zi (poate fiecare ori, statistic vorbfnd) aduce un plus de noutate In toate acttvltătlle. Omul modem este confruntat cu pro­bleme specifice deceniului anilor '80, de pătrundere a calculatorului (ca unealti de lucru) In toate domenHie, de adincire a dlsclplinelor de graniţă. ceea ce presupune cunottlnte vaste fi variate. Mal mult, specialistul de as­tăzi are ambl1ia de a crea o matlni capabili si-1 preta o parte din atributiile de decizie fi chiar - de ce nu - si creeze la rindul el alte echipamente performante. Ata se face că In lumea Informaticii a apărut o Intrebare din ce In ce mal des repetată: ce este Inteligenta artificială, dar mal ales care sint limitele el actuale. Dar plni si rispundă la aceasti Intrebare, speclallftll au creat calculatoare puternice fi limbaje de program•• flexibile capabile să faciliteze . dialogul om-mat~lnă prin Interfete prietenoase fi si faci posibil ceea ce plnă nu demult pirea de nereallzat. Nu este gr!ljlti aflnnatla că un calculattor de generatia a V-a poate proiecta orice unealtă sau poate modela orice structuri, fie ca este vorba de retele biologice sau de ansambiurl arhi­tectonice ti hărtl.

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

.... ,,c;P... -re ~'~e.~ ""o o

12

P entru noi toţi cer.mlca ln­se.mni In primul rind acele frumoaae w.se populare oma­

menmle, care sint mindria noastri de secole; de asemenea uoclem ce­ramlca cu plicuţele de arglli prin c•e popoarele vechi ne-au transmis pe;,te milenii mesejele lor uimitoare.

In epoca modernA, In plini expl'o­zle tehnologiei, ceramlca a Intrat ,1 In circuitul Industrial fi anume ca un... lnlocultor al momlelor In unele procese In care se Impune lucrul la temperaturl Inalte '' In medii coro­zive. Poate nu eate deloc exagerati

dnnatla că drumul ceremiCit a par· curs, In vreo 4-5 milenii, drumul cunoatteril umane, de la plicuţele de lut, w.sul ornamenml sau de uz c•nic ti pînă la. .. motoarele cu ran­dament spoc1L Argumentul? Mate­rialele ceramlce ti metalele cu lnve­l"url ceramlce pot lucra la tempera-

turt mult mal inahe decit memlele oblfnulte, ceea ce duce la lmbuni­li,rea subsmnţlali a randamentulul unor m-.fnl tennlce. Acest lucru este posibil datorită caracterislicflor tehnice deosebite ale materialelor ceramlce: rezistenţi m•e, rigiditate, duritate, conducllbllltate termică

..

scăzută, rezistenţi buni la uzwi 'i Izolare electrică, Inerţie chimică ,1 densitate mici. Aceste c•acteristlcl conduc, cum era tl flresc, la multi­ple lntrebulnţărl, printre care: pro­teze pentru arllculaţla toldulul, componente ale turblnelor, reactorl chimiei, schimbAtoare de călduri, rulmenţi ti ghldAIIe, contalnere pen­tru memle lichide, matrlţe ti duze de extrudere. ca orice material, ti eera­mica prezlnli anumite dezavantaje, unul dintre ete. ti printre cele mal Importante, fiind fragilitatea lui.

In funcţie de aplicaţia la care sint utDizate, materialele ceramlce au o compoziţie diferită ,1, deci, proprie­tiţi diferite. De exemplu, materialul ceramlc numit REFEL posedă o mare rezistenţi la corozlune ti Iti modifici foarte puţin dimensiunile In timpul procesului de ardere; poate lucra In mod continuu plnă la temperaturl de... 1 000" CI Va fi sufl­dent să enumerăm citeva dintre in­trebulnţirlle acestui material, pentru a avea o Imagine dari uupra multi­plelor avantaje pe c.-e le oferi ce­ramica: ajutaje de rachete, ciptuflrl ale etantirllor mecanice, lagăre us­cate, componente cu rezistenţă la abraziune.

Un alt · material ceramlc este Sya­lon-ul, material dur, Inert din punct de vedere chimic, folosit in procese tehnologice deosebite. Alte caracte­ristici ale Syalon-ulul sint rezistenţi la temperaturl Inalte, ftuaJ, oxldare,

erodare ti abraziune. Se preconl· zează că acest produs să poali Inlo­cui plăcile annale Clasice din otel dur. El are multiple lntrebulnţărl de la lnvellt!J duzelor pentru suduri pi!Ji la matrlte de exlrudere.

In sflrflt, un alt produs Interesant căruia 1 se preconizează un viitor strălucit eate SINTOX-ul, material ceramlc din alumlni superioară sln­lerlzati. Remarcabfta sa rezistenţi la tenslonare, comprtm•e ti rupere, cuplali cu o buni conductlbllltate tennlci 1 fac produsul Ideal pentru a fi intrebuintat - intre altele - In fabricarea conurllor fi ghldajelor la ma,lnl de tras slrmă de mare viteză, a semiconductoarelor de putere etc.

Evident, familia materialelor cera­mlce se va mări In viitor cu noi allaje ti produse care să poală fi fo­losite In aplicaţii diver.se. Sp.eclallfll Jtl vor concentra studiile fi cerceii­riie In domenii ca: tehnice teslirllor mecanice fi standardizarea, dezvol­tarea unor materiale noi, testări ne­distructive ti tehnica prevlzlunll du­ratei lor de . viaţă, dinamica procese­lor de fabricatie etc.

Avind In vedere toate aceste mul­tiple avanmje, specfallftll sint con­vint! ci următorul deceniu va aduce cu sine descoperiri Importante ti utUizirl diverse In acest domeniu nou ti vechi in acelatl timp: mate­rialele ceramlce

Dan Gorodcov

in imagine sint prezentate citeva dintre produsele realizate din gama largă de materiale ceramice (foto 4 ). Paletele de turbină· (foto 2), construite din azotură de siliciu (syalon) se utilizează deja la motoarele de elicoptere. Re­cent. materialele ceramice s-au extins, incepind să fie folosite şi pentru rea­lizarea carcasei de protectie a paletei (foto 3) şi chiar pentru lagărele ce sustin turbinele de mici dimensiuni (foto 1 şi 5) .

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

Cu puţin timp in urmă, a intrat in vocabu­larul pomicultorilor termenul de SPUR, şi le­gat de acesta mult invidiatele şi doritele de către toţi LIVEZI ,CU POMI PITICI.

Termenul de spur a fost întrebuinţat prima dată pentru a desemna un tip de pomi ca­racterizati prin dimensiuni reduse şi cu pro7 ducţii fructifere scurte, predominante. Din punct de vedere genetic, spururile îşi au ori­ginea din variaţii mugurale naturale sau pro­vocate artificial. apărînd ca modificări pe o ramură. Mutaţia care provoacă apariţia ca­racterului de spur afectează totalitatea stra­turilor celulare ale mugurului, încît prin hi­bridare artificială cu tipult standard, carac­terul spur se transmite în descendenţă.

Mutaţiile de tip spur, prezintă un rol im­portant în pomicultură. indeosebi in intensi­vizarea culturii pomilor. Soiurile de tip spur se remarcă printr-o serie de caracteristici cum sint vigoarea redusă cu 1/3 pînă la 2/3 din soiurile standard, lungimea intemodiilor mai mică cu 20 la sută, intrare rapidă pe rod (în unul, doi ani după plantare), suprafaţa foliară mai mare cu 20 la sută. fructe mai mari şi mai alungite. Datorită avantajului adus de volumul redus al pomilor (inclusiv înălţimea mică - pînă la 2 m), creşte desi­mea acestora la unitatea de suprafaţă pînă la 2 00--3 500 · pomi/ha, iar producţia de fructe încă din primii ani de fructificare atinge 40-50 t/ha Alte avantaje constau in tăieri de fructificare, tratamente fitosanitare şi recoltare mai uşoare, precum şi eficienţă economică mai mare.

Dintre spiuri, mărul Delicious a dat naş­tere la cele mai multe mutaţii. Prima muta­ţie, apărută in anul 1915, a fost comerciali­zată abia 12 ani mai tirziu sub denumirea de Richared. În anul 1~1 a apărut soiul Star-

king şi mutaţia acestuia, Okanoma Deli~ ciqus, introduse şi la noi in ţară.

In prezent, se cunosc peste 20 de mutaţii de tip sp~:~r derivate din Red Delicious sau Starking. Intre acestea mai cunoscute şi răs­pîndite in livezile din ţara noastră sint: Star­kr~mson, Wellspur, Red spur (1961), Miller Sturdy (1976), Hardy spur etc. Un alt soi avind spururi şi mult răspîndit la noi in ţară (30 la sută din livezile ultimului deceniu) este Golden Delicious. Dintre spururile acestui soi amintim Golden spur, Yellow­spur, Stark spur, Auvil spur, Tester spur. Alte soiuri standard de măr la care s-au izo­lat tipuri spur sînt: Wine5ap, Lodi, Jonathan, Cox Orange, Granny Smith, Mc lntosh. La cireş s-au obţinut prin iradiere cu raze gama, un spur · din soiul Van şi altul din soiul Lambert, denumite "Compacr·. ·

Studiile întreprinse in ultimii 20 de ani asupra soiurilor de tip spur, in diferite con­diţii de mediu, au condus la unefe observatii de care trebuie să se ţină seama in utilizarea eficientă a acestei categorii de soiuri. Este vorba de faptul că formarea pornifor nece­sită condiţii optime de creştere. Perioada de vegetaţie fiind mai lungă decit la tipul stan­dard este necesară o zonare corespunză­toare pentru evitarea riscurilor, tendinţa spre alternanţă de rodire impun o normare atentă a încărcăturii pomilor, longevitatea pomilor este mai redusă (12-15 ani).

Avind in vedere avantajele cultivării soiuri­lor de tip spur. mai ales intensivizarea şi · producţiile mari, în prezent se fac eforturi deosebite in ameliorare pentru obţinerea de spururi şi la alte specii (cireş, prun, nuc, păr).

Ing. 8. Ncollle

ENETIC GENA il Unitatea funcţională care contine

informatia genetică necesară sinte· zet practic, un segment de moleculă AON sau ARN care cuprinde o sec·

. ventă de nucleotide. NUCLEOTIO • Unitate componentă a ac1·

dului nucleic, purtătorul informat1e1 ereditare. alcătuit dintr-o bază azo· tată. · legată de zahăr (pentozăl care la rindul lui este legat de t~n grup losfatic (acid losforic).

NUCLEU • Component principal al celule· lor organismelor eucariote şi alcătuit din cromatine. o substantă cu rol ereditar. in compozitia căreia intră AON, ARN. proteine. enzime. lipid!!. etc.

INFORMATIE GENETICA (ereditară) • Determinarea ereditară a caractere· lor şi insuşirilor unui organism prin stabilirea secvenţei aminoacizilor din proteinele sinteiizate.

HIBRIDARE • Metodă de ameliorare, prin care se încrucişează indivizi" deose­biti genetic, in scopul creării de noi hibrizi şi soiuri valoroase ec.onomic.

MUTATlE • Modificare ereditară bruscă şi transmisibilă ce apare in constitutia genetică a unui individ.

MUT AGEIEZA • Procesul prin care se produc. mutatii atît pe cale naturală, cit şi in dusă cu ajutorul diferitilor agenti mutageni (naturali, fizici sau chimiei).

INGINERIE GENETICA • Ansamblul de metode şi tehnici de laborator care permit manipularea materialului ge· netic in scopul obtinerii de forma noi. cu caracteristici planificate. practic imposibil de realizat pe cale clasică .

MERISTEM • T esul localizat in punctele de creştere ale plantelor şi format din celule cu o mare capacitate de diviziune.

CONCURSUl REPUBliCAN DE CREATIE TEHNICO-ŞTUfffffiCA At PlDfQERtlOR Şl.ŞCOlARIUlR Olft CADRUL FESTIVAI.UtUI •AJIOIAl .. tiiTARfA ROMANIEr

BREVET de Inscriere" particip EDIŢIA 1988 SUBSEMNATUL .............................. , . . . . • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . • • • • • . • • • _

DOMICILIAT ÎN CO UNA (ORAŞUL, MUNICIPIUL) ..•••..•.•..•...••.••.••.•....•.. : . ..•....•.....•... STRADA ••....•..•..........•........••......• ; .•....•. NR ...•••..• JUDEŢUL •....•••..•....••...... ELEV LA ŞCOALA . . . . . . . . . • . . . • . . . . • . • • . . • . • . . . • • . • . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . CLASA ................. · DIN LOCALITATEA . ~ ..•........•.•...•...............••.....••.•.• vi rog ai mă inscrieti printre particlpMţll la concursul republican de creatie tehnlco-flllntlflci "81 pionierilor .. fcolarllor, ~~~~ 1988. Mi angajez să prezint la concurs lucrarea lntltulati ................ · .. . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ... ............................................................... .

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

• REZULTATELE CONCURSULUI REPUBLICAN DE CREAŢIE TEHNICO-ŞTIINTIFICĂ

Sectt- 1: LUCRĂRI DIN DOMENIUL INFORMATICII

Premiul 1: Oblt8cole - program joc de logici ti lnde­mlnere cu fedllti' ar8ftc:e ti ele •lm8tle - C.P.Ş.P. Arad, jud. Arad; realizator: Răzvan Jigorea.

Premiul 11: Slattm hankoft pentru Nafturea proc­lul lnllructlv•~lv al ploflleftlor cln c:ercurle ele ,._ cloamatorilm - C.P.Ş .P. Constanta. jud. Constanta; rea­lizatori : Cătălin Bratu, Laurentiu PTrvan; indrumAtor; Plrvu Mihai.

Premiul III: •crocalculator penONII compellbll cu Spec:trum - C.P.Ş.P. Turnu Măgurele, jud. Teleorman; realizatori: Chelaru Cosmin, Saioc Cristian; indrumAtor: Burada Romeo.

Au obţinut IM!'flunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Alexandna (Teleorman), Buftea (sector agricol Ilfov, Bucureşti), Cluj-Napoca, Panciu (Vrancea), Turda (Cluj) , precum şi Palatul pionierilor şi şoimilor patriei din BucureŞti.

Sectia 2: LUCRĂRI DIN DOMENIUL AUTOMATIZĂRILOR ŞI ROBOTICII

Pr-lul 1: Dispozitiv electronic pentru mi-acln­·dmlor - C.P.Ş .P. Ţăndărei , jud. lalorniţa ; realizatori : Băjenaru Rareş, Braşoveanu Viorel, Preda Daniel, Braşo­veanu Adrian; indrumAtor: Cojanu Remus.

Pr.nlul 11: Automat penlf:u co~eqtonat cuiburi ~~ pis1ri miel - C.P.Ş .P. AdJud, Jud. Vrancea; realizator•: Bălan Maria, Orăguşin Laura; indrumAtor: Anghel Ion.

Premiul III: Aobot pentru flnllarea COMtructiQor -C.P.Ş .P. laşi, jud. laşi; realizatori: Butnăraşu Dan, Mun­teanu Alin, Corbtl Ştefan; lndrurnători : Munteanu Dumi­tru, Colbu Gheorghe.

Au obţinut menttunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Giurgiu, Cluj-Napoca, Buhuşi (Bacău). Vişeul de 9Js (Maramureş) , Călăraşi, Constanta, sector 3 Bucu­reşti, precum şi Palatul pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti.

Secţia 3: LUCRARI D1N DOMENIUL ELECTRONICII

Pr_.... 1: T...., u..W.rsaf pentru drculte Integrate lo­gice - C.P.Ş .P. Buhuşi, _jud. Bacău; realizatori : Andro­nache Paul, Panciu Cristi; îndrumător : Silvaş Vasile.

Premiul 11: Aparat pentru determi~WU poluirll -C.P.Ş .P. Reşiţa, jud. Caraş-Severln; realizatori : Simonea Mihai; IndrumAtor: Bunaş Rorin.

Premiul III: CllrclloiRag - aparal n.dlal genentor ele c:lmpuriiMgnetlce ~ori; - C.P.Ş .P. sector 2 Bucu­

· reşti; realizatori : Stănută Andrei, Lupu Cristian; indruma­tor: Nadler Alice.

Au obţinut menttun1 Casele pionierilor şi şolmilor pa­triei din Roşlori de Vede (Teleorman), sector 2 Bucu­reşti, Briila, sector 4 Bucureşti, Timişoara (Timiş) , Dro­beta Tr. Severin (Mehedinti), Sibiu, Turnu MigureleJTe-

leorman), Botoşani, laşi, Braşov, Rîşnov (Braşov) , Săveni (Botoşan i), Craiova (Oolj) , Lugoj (Timiş), Năsăud t3istri­ţa-Năsăud). Corod (Galaţi), Piteşti (Argeş) , Suceava . sector 5 Bucureşti , sector 3 Bucureşti şi Urziceni (!alo­mila).

Secţia 4: LUCRĂRI DIN DOMENIUL RADIOTELEVIZIUNII

Premiul 1: Complell electronic ele racloflcare ,1 ce­ficare - P.P.Ş.P. Bucureşti; realizatori: Diaconescu Mi­hai, Tudor Cătălin , Georgescu Dan; îndrumător : Nicolae Bâtrîneanu.

Pr_...l 11: Miluritor de Mmnale TY - C.P.Ş.P. Lu­goj, jud. nmiş; realizator; Drăgoi Adrian Paul; IndrumA-tor : Bălătescu Mircea. ·

Pr.wlul III: Complex Miclo - C.P.Ş.P. Vatra Oornei, jud. Suceava; realizatori : Petrescu Cătălin, Tihon Aorin, NicuHţă Gabriela, Tiron Mihai, Cionca liviu; lndrumător : (llişcari Mihai.

Au obţinut IMfltlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei di'n Strehaia (Mehedinti). Galaţi, Brad f'lunedoara) , Cudalbi (Galaţi) , Brăi la. Slatina (Olt) . Bălceşti (VIlcea) şi Alexandr ia (Teleorman).

Secţia 5: LUCRARI DIN DOMENIUL RADIOCOMUNICAŢIILOR •

Premiul 1: Echip~~ment de 111C1ocomunlcetll prin utellt - C.P.Ş .P. Tr. Măgurele, jud. Teleorman; realizatori : Co­jocaru Cristian, Moraru Marius; lndrumător : Burada Ro­meo.

Premiul 11: EmiCitor-receptor SSTV - C.P.Ş .P. sector 6 Bucureşti; realizatori : Chinţoiu Rorin, Popa Mihai, Pu­chea Nicolae, Costescu Bogdan, Marinescu George, VOleu Bogdan, Antonescu Cătălin, Cocoş Ciprian; indru­mător: Cocină George.

Premiul III: Terminal unle RTT - C.P.Ş .P. Constanta. jud. Constanta; realizatori : Geladin Aisel, Tache Ion, Pfrvu Laurenţiu , îndrumător: Pirvu Mihai.

Au obţinut rnentlunl , Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Cudalbi (Galaţi) , Sebeş (Arad), 9Jceava, Cimpu­lung Moldovenesc (Suceava), Piatra Neamţ, Constanta. Bacău şi Vulcan (Braşov).

Secţia 6: LUCRARI DIN DOMENIUL ELECTRONICII

P~emlul 1: Eco~lzor complex programabll -C.P.Ş.P. AleKandria, jud. Teleorman; realizatori : Pană li­viu, Bichescu Barbu; indrumător: A.l~c Gheor9he.

"--ui ~1: T•oecop (ferograf) - C.P.Ş.P. laş~ jud. laşi; realizatori : Zaborilă Constantin, Chinac Călin; în­drumător: Fopovici Cristian.

Premiul PNmlul III: Apare! pentru clelemll-. gro.t­ml llralulul ele vopeea pe corpul ~or - C.P.Ş .P. Constanţa, jud. Constanta; real izatori : Moldoveanu

Gheorghi\ă , Băran Cătălin, Florescu C; indrumător: Fl(i:.. rin Cociaşu.

Au obţinut rnentlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Bacău, Constanta. Vaslui, Bicaz (Neamţ), Moreni (Dimbovita), Arad, Baeşa (Caraş-Severin) , Tulcea şi Ga­lati.

Secţia 7: LUCRĂRI DIN DOMENIUL ELECTROMECANICII

Premiul 1: Maflni universali - C.P.Ş .P. Tg. M!reş. jud. Mureş; realizatori : Duşek Ioan, Crişan Claudiu . Hănko Adrian, Opferman Erich-Zsolt, liisleanu f'l.lşa . Silvaş Dan, Toth Samoil ; îndrumător! : Opferman Erich, f'Op Augustin.

Premiul 11: Agregat MltomM de ~~ net"'url pentru Hl'omoclele - C.P.Ş .P . Fălt1cem , Jud. 9Jceava; realizatori : Ruscanu Cristi, Francluc Ionuţ , Spălnăcan Ni­cuşor, Ţăranu Mihail, Oascălu Costel; îndrumător : Corbu Ioan.

Premiul lH: fl_.ltriu eledromec:anlc - C.P.Ş .P. Tg. . Secuiesc, jud. Covasna; realizatori : Kadar Janos, Balasz

Lsvente; lndrumător: Bartalis Adalbert. Au obţinut menllunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­

triei din Balş (Olt), Băneasa (Constanta). Caransebeş (C8raş-Severin) , Moreni (Dimbovita), Slăn.ic Moldova (Bacău), Rimnicu s..-at (Buzău) , Timişoara (Timiş) . Şcoala nr. 12 Tulcea, precum şi Palatul pionierilor şi şoi­milor patriei din Bucureşti.

Secţia 8: LUCRĂRI DIN DOMENIUL MECANICII

Premiul 1: Karl lltOfll - C.P.Ş .P. Constanta, jud. Con­stanta; realizatori : Cuşa Stelian, Samit Cristian, Chiriac Costin; îndrumător : Gheorghe Chiriac.

Pr.wlvl 11: Maflni unlveruli pentru clo•r• cercurilor Mtlnlce, actJona1i hidraulc - C.P .Ş .P. Buzău, jud. Bu­zău; realizatori : Alina Sercăianu. Silvia Cojocaru, Oenise Cadulenco, Daniel Sercăianu . Daniel Cojocaru, lulian Cadulenco; îndrumător: Dumitru Cadulenco.

Premiul III: ... lni ele _..._. cu proer- -C.P.Ş.P. Fălticeni, jud. Suceava; realizatori : Pavel Mihai, Olaru liviu, Bucătaru Petre, Apetrei Ovidiu. Bucătaru Vasile, Loluţă Paul; indrumător : Pavel Tudor.

Au obţinut n.ftllunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei' din Fălticeni (Suceava), Făurei (Briila), sector 4 Bu­cureşti , Oradea (Bihor), Sadu (Gorj), Blrlad (Vaslui) , Poiana Stampei (Suceava), Ploieşti (Prahova), Piatra Neamt. Drăgăneşti-Oit (Olt) şi Vatra Oornei (Suceava).

Sectia 9: LUCRARI DIN DOMENIUL MECANizARII AGRICULTURII

"--uti: Colllplell 1J111co1 - C.P.Ş.P. Gura Humorului. jud. Suceava; realizatori : Lăcătuş Ooru, Aorea Cristi, Anicolaesi Mihaela; lndrumilor: Zup Yalile.

-------------------------------·----------------------------------------------------------------

14

~ IWORIIATICA

G ELECTRONICA

G MECANICA

G AE1101100ELE

G NAYOIIODELE

~ AUTOIIODELE

G JucARII

CU ACEASTA LUCRARE VOI CONCURA LA UNUl DIN DOMENIILE :

G RADIOTELEYIZIUNE

G RADIOCOMUNICAŢII .

r 10.1 ELECTROTEHNICA

~ ELECTROIIECANICA

~ PROTECŢIA MUNCII

~ ATEUERUL FANTEZIEI

. EJ ..ATELIER,2000"

~ ~UTOIIATIZARE ŞI R080TicA

116-, IIECANIZAREA AGRICULTURII

El APARA TE ŞI INSTRUMENTE DIDACTICE

El APARATURA FOT().CINECLU8

119.1 NOI SURSE DE ENERf;11E

I20.I UCHETE DE CONSTRUCŢII

_,

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

Al PIONIERILOR ŞI ŞCOLARILOR "START SPRE VIITOR" EO.IŢIA 1987. •

PrMIIul 11: lncub8tor - C.P.Ş.P. Siveni, jud. Botoşani; realizatori : lvănescu Cristi, Apostol Cristi, Nistase Sorin. livădaru Artur; indrumători : Maximiuc Dumitru. lvaş Spi­ridon.

Premiul tu: Ma,lni agricoli mulllfuncponati -C.P. Ş.P. Tg. Bujor, JUd. Galaţi; realizatori : Vasilesi Uv1u. Virgolici Călalin , Fulger Daniela; îndrumător : Fulger Ta­nase.

Au obţinut mentkJnl Casele. pionierilor şi şoimilor pa· triei din Botoşani, Costeştl (Argeş), Giurgiu, Şomcuta Mare (Maramureş) şi Brăila .

Sectia 10: LUCRARI DIN DOMENIUL lJ PROTECŢIEI MUNCII

Premiul 1: Alarmi g-ali ~ C. P.Ş.P. Cimpulung Moldovenesc, jud. Suceava; realizatori: Qvidenie Daniel Ciupcă Mihai; îndrumător : Iacob Liliana. .

Premiul 11: SeaiUJ de polei - C.P.$.P. lugoj, jud. T•· mtş; realizatori : Ionescu Relu; îndrumător : Balătescu Mir· cea.

Premiul III: Prlzi multipli cu funcţionalitate llmltati -C. P.Ş. P. Constanta. jud. Constanta; realizatori : Ghitu­lescu Daniel, Rebenciuc Daniel; îndrumător · Florin Co­ciaşu.

Au obtinut mentlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­Inei din Alexandria (Teleorman). laşi, Piteşti (Argeş) , Dorohoi (Botoşani) , Turnu Măgurele (Teleorman), Bara­olt (Covasna), Craiova (Dolj), Comăneşti (Bacău), sector 2. Bucureşti şi Suceava.

Sectia 11: APARATE ŞI INSTRUMENTE DIDACTICE

Premiul 1: Banc de probă pentru experimentarea mon­tajelor cu circuite Integrata - C.P Ş.P. Bacău, jud. Ba­cau; realizatori: Şerban Claudiu, Nedelcu Otilia; indru-mator: Mantu Gheorghe. .

Premiul 11: Multlmetru digital - P.P.Ş.P. Bucureşti; realizator : Vodi Sorin; îndrumător : Bălrineanu Nicolae.

Premiul III: Ap81'at dldKtk: cu proc- tehnologice -C. P.Ş. P. Miercurea Ciuc, jud. Harghita; realizatori : Simo levente, Farcas Attila, Peter Zoltan; indrumator: Csutak Jozsef.

Au obtinut menpunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Cimpulung Moldovenesc (Suceava). sector 6 Bucureşti , Tirgu lăpuş (Maramureş), Feteşti (lalomita), sector 2 Bucureşti, sector 3 Bucureşti, Bacău. Brăila, Tulcea, laşi, Focşani (Vrancea), Fălticeni (Suceava), Constanta. Buzău, Suceava, Măcin (Tulcea), Reghin (Mureş), Panciu (Vrancea), Drobeta Tumu Severin (~ hedinti), Rădăuti (Suceava). Titu (DimbOvita). Şcoala nr. 5 Braşov, Şcoala nr. 7 Braşov , Sovata (Mureş), Făgăraş (Braşov), Ocna Mureş (Alba), Timăveni (Mureş), Şcoala nr 280, sector 5 Bucureşti , Şcoala nr. 30. sector 2 Bucu­reşti. Pincota (Arad), Cluj, Vaslui, Făurei (Brăila) şi Paş­cani (laşi).

Sectia 12: APARATURA · fOTO-CINEClUB

Premiul 1~ Repro.t• modul• - C.P.Ş.P. Oej, iud. Cluj; realizatori : Mureşan Crina. Mureşan Marcel, Retegan Adela, Fechete Adrian; îndrumător ; Puşcau Octavian .

Premiul 11: Ylonezi - Maai de montaj pentru fUm de · 11 mm - C.P.Ş. P. Tg. Mureş, jud. Mureş; realizatori Coiceriu Mircea. Lonnczi Laszlo, Sfiriiac Marian. Badale lstvan; indrumători : Hanko Attila, Filimon Ioan.

Premiul III: ....- folo cu npun«e lllltomâl -C.P.Ş.P. Deva. jud. Hunedoara; Lvcrare colectivă.

Au obtinut -p..l Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Constanta. Faltlceni (Suceava). Săveni · (Boto­şani) şi Cîmpulung Moldovenesc (Suceava).

Sectia 13: NOI SURSE DE ENERGIE

Premiul 1: Genendor de curent pentru recuperarea de energie termlci - C P Ş.P. Brăila, jud. Brăila; realizatori . Culea Oorinel, Silea Ciprian; îndrumător: Ciurea Marian.

Premiul 11: lnatal de folo.Jre a energiei vintului -C.P.Ş .P. SlobOzia, jud lalomita; realizatori : Papacioc An­toniu, lazir Dan; incrumător: Stamate Gheorghe.

Premiul III: "Frieomlxw - Frigider economic -­f>. P.Ş .P. Bucureşti; realizatori : Mateescu Raluca. Banica

Corina. Stan liviu, Toma Razvan; îndrumător : Pisică Sil­via.

Au obţinut menţlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Roman {Neamt). Timişoara {Timiş). Săveni (Bo­toşani) . Năsaud (Bistrita-Năsăud) , Curtea de Argeş (Ar geş) , Galaţi, Mediaş (Sibiu), Cimpulung Moldovenesc (Suceava), Babadag {Tulcea). Mangalia (Constanţa) Vaslui, Poiana Stampei (Suceava). Alexandria (Teleor man) . precum şi Palatul pionierilor şi şoimilor patriei dtn Bucureşti.

Sectia 14: LUCRARI DIN DOMENIUL MACHETELOR DE CONSTRUCŢII

Premiul 1: Gospoclirle montană model - Şcoala Dorna Candreni, jud. Suceava; realizatori : Moraru li ­l iana, Banu Florin, Laios Nicoleta, Rusu Nicolae, lăcătuş Leontin; indrumători: Vlesu Mihai, Nituca Vasile.

Premiul 11: Ansamblu de odihni 'i recreere penlf'u co­pil - P. P.Ş .P. Bucureşti; realizatori : Gornescu Marius Bresza Valeriu. Băila Dan, Barbu Emil; indrumator: Fe­diuc Marian.

Premiul III: C.P.Ş.P ... In viitor- C.P . Ş .P. Tr. Măgurele, jud. Teleorman; realizatori : Burada Robert. Sanda Radu, Saioc Cristian; indrumatori: Burada Romeo, Roşu Mitina.

Au obtinut mentluni Casele pionierilor şi şoimilor pa· triei din Timişoara (Timiş~. Vilcea şi Horezu (Vilcea) .

Seqla 15: AEROMODELE

Locul 1: Aeromodal R/C Experimental - P.P.Ş.P. Bu­cureşti ; realizatori: Ciocoiu Cristian, Covaci Mihai , Fur­tuna Adrian. Truşca Ştefan; îndrumător : Ion Şerban

Locul 11: Aeromodal R/C Can• - C.P.Ş .P. ·eonstanţa. jud . ·eonstanta; realizatori : Nicolau liviu, Bloşoc Lucian, îndrumător : Voicu Anan ia.

Locul III: Macheta navei apetlale PSoiuz 40"- c .r.Ş.P . Tîrgovişte , jud. DimbOvita; reaflzatori : Novan Marius, Ion Bogdan Viorel; indrumator: Radu Ion.

Au obţinut menţlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Pucioasa (Oinbovita). Roşiori de Vede (Teleor­man), Oradea (Bihor) , Brăila , Bistrita (Bistrita-Nasăud), Tg. Mureş, Drăgăneşti Olt (Olt) şi Călăraşi.

1 Secţia 16: NAVOMODELE

·L----....1·

Premiul 1: Sirena 2 - C.P.Ş .P. lanca. jud. Brăila; reali­zator i. Pirlog Ninel, Colniceanu Eugen, Colniceanu liviu; îndrumător: Bibicu Marian.

Premiul 11: Navi cu propullle eoHani - C.P.Ş.P. Con­stanta. jud, Constanta; realizatori : Militaru Cristian, Va­sile Daniel, Ciucă Cornel; îndrumător : Criveanu Mircea.

Premiul III: NIIVomodel pompier - C.P.Ş .P. Tirgu Fru­mos, jud. laşi; realizator: Soproc lrinel; indrumator. Radu Vasile.

AIJ obţinut menţlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Orşova (Mehedinti) , Buşteni (Prahova), Brăila. Reghin (Mureş) , Feteşti (lalomita) , Mangalia (Con­slanta), Pucioasa (DimbOvita). precum şi Palatul pionie­rilor şi şoimilor patriei din Bucureşti.

Sectia 17: AUTOMODELE J

Premiul 1: Automodal radlocornMdal cu motor electric - C.P.Ş .P. Constanta. jud. Constanta: realizatori : Pirvu Laurentiu, Chiriac Costin; îndrumător: Chiriac Gheorghe.

Premiul 11: Automodel AC cu motor wmlc de 8 cm3 -

C.P.Ş .P. Pucioasa, jud. Dimboviţa ; ~eafizatori : Andro­nescu Răzvan , Oiaconescu Nicolae, Nicola Adriana, Foa­mete Emil, Simionescu Gina; îndrumător : Necula Cris­tian.

Premiul III: Automodel RC 3,5 cm" - C.P .Ş .P. Arad, JUd. Arad; realizator. lucrare colectivă ; indrumator: Faur Fănel. •

Au obţinut "*"lunJ Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Brad (Hunedoara), Braşov. sector 1 B~ureşt•. sector 2 Bucureşti, precum şi Palatul pionierilor ŞI şoim•­lor patriei din Bucureşti.

Seqla 18: JUCARII

Premiul 1: Cvartetul V.esalla - C.P.Ş .P. Piatra Neamt JUd. Neamt; realizatori : Chilu Ioan, Archip Florin, Bo· tescu Florin, Olaru Stejărel; îndrumător! : Gafiţa Ioan. St ­mionescu- Dumitru.

Premiul Il: Joc dinamic - C.P.Ş.P. CinpulunQ_ Moldo­venesc, jud. Suceava; realizatori : Hanchevici Călin, Pe­Iroaie Adrian; indrumator: Iacob Uliana.

Premiul III: Hal si lnvi1im, copil, ai construim jucilll - C.P.Ş .P. laş i, jud. laşi; realizator : Ionescu Ozana-An­dreea; indrumători : Ionescu Eugenia-Antoaneta, Ionescu Dumitru.

Au obţinut mentlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Covasna, Constanta. Turnu Măgurele (Teleor­man), Curtea de Argeş (Argeş) , Vaslui, Tăşnad (Sa­tu-Mare) . Piteşti (Argeş) , Craiova (Oolj) şi Deva (Hune­doara)

Sectia 19: ,,ATELIERUL FANTEZIEI"

Premiul 1: Nava de cercetirl lntergalactlce ,.Terra 01" - C.P. Ş .P. Craiova, jud. Oolj; realizatori : Eremia Nico­leta, Munteanu Ion, f'Oşulescu Adrian, Pirvu Constantin. Diaconu Constantin; îndrumători : Filip Sever, Voinescu Aurel, Popescu Vasile.

Premiul li: ore,, tabiri de pionier!- C .P.Ş.P . Drobeta Tr. Severin. jud. Mehedinţi; realizatori: Cionca Constan­tin, Toma Constantin; îndrumător: Guran Mihai.

Premiul III: Tabiră co.nlci UNICEF - C.P.Ş .P. Vatra Dornei, jud. Suceava; real izatori : f'Ostiniuc Mihai, Dan­cea Nicolae, Oacheş Viorel, Haja Laurenţiu, Fat Adrian, Tarcă Ovidiu; indrumători : Vleju Mihai, Chişcari Mihai, Cozubaş Mihai.

AIJ obţinut mentlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din laşi, Şomcuta Mare (Maramureş) , Costeşti (Ar­geş) . Gura Humorului, Comăneşti (Bacau), Şcoala din BobOhalm" (Mureş) şi Oorohoi (B'olosanil.

Seqia 20: "ATELIER 2 000"

Premiul 1: Mina anului 2 002 - C.P.Ş.P . VUlcan, jud. Hunedoara; realizatori : Neamtu Cristian, Radu Florin; în­drumător : Mihai Sava.

Premiul Il: Amt.c.~lune pentru reco•wea plantetor acvatlce - C.P.Ş . P. Găeşti, jud. DimbOvita; realizatori Manole Marian, Prian Daniel, Comimici Mircea, Dima Daniel; îndrumător: Leu Dumitru.

Premiul III: Complex minier sul»acvatlc - C .P.Ş.P. Ră­<lăuti. jud. Suceava; realizatori : Vasilov Dana, Ursan Gi­gel, Ursan Marius, lacoban Florin; îndrumător : colectiv electronică .

Au obţinut menţlunl Casele pionierilor şi şoimilor pa­triei din Paşcani (laşi), Şomcuţa Mart~ (Maramureş), .COsteşti (Argeş) . Gura Humorului (Suceava), Comăneşti (Bacau) şi Şcoala din BobOhalma (Mureş) .

Redactia revistelor pentru copil -Bucureşti

SEPTEMBRIE 1987 • ANUL VIII NR. 9 193)

REDACTOR ŞEF: ION IONAŞCU SECRETAR RESPOIISABJl DE REDACŢIE: ING. IOAN VOICU

REDACTOR RESPONSABil DE NUMĂR: ING. ILIE CHIROIU PRllENTAREA ARTISTICA: MARIA MIHAILESCU PRllENTAREA TEHNICA: SAVA NICOLESCU

REDACŢIA: PMta Sdt111ii 111. 1. 811€11rqti 33. 1111~11 11.60.1811444. ADMINISTRAŢIA Uitura .Scillteia". TIPARUl C.P.C.S. ABONAMENTE pritl 111iciik li ilflllli· tie P.T.T.R. Citit11rii rli11 strliflitat11 sa ptlt all111111 prin ROMPRESFilATEliA" - S~et11r IIXfllln·iMpllff pnsl

P.D. Ba' 11-201. telll11 10 316: pnlir BK•nşti, Calea Gririt•i 11r. U-66. .

Materialele nepublicate nu se inapoiază

Index: 43 9f1 16 pagini 2.50 lei

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

entru fiecare construcţie,

P fie ea mare sau mici, pen­tru oricare dintre marile

obiective edllltare ori economice ce ne Incintă cu semeţia şi di­mensiunile lor a existat un prim stadiu care nu a fost altceva de­cit un vis. Un vis al adevărului ce a devenit realitate. Acest vis poate fi confundat cu stadiul de schiţă ori proiect, atunci cind pe coala de h1rtle liniile conturează un viitor ce va trece mal Intii prin stadiul de machetă. Cu aceste două etape din firescul devenirii, al preflgurărll con-

structlllor viitoare ne Intilnim an de an In cadrul Concursului re­publican .,Start spre viitor" la secţiile "Atelier 2000" tJ "Atelie­rul fanteziei". Semnăturile copUior In drephll

unor construcţii Interesante fi originale, din diferite domenii ale creatiei tehnlco-ttllntlflce, relevi resur• de fantezie crea­toare, de Inteligenti, spirit apH­catiY şi cutezanţă ale virstei ti­nere. Aefevi climatul propice In care aceste talente .. afirmi. Dincolo de valoarea Ideilor Ji soluţiilor propu.e, reţinem o tra­aituri comuni: toate sint năs­cute din marea dragoste de munci tJ de crea1fe a autorilor

lor - copii dornici si fie cH mai folositor! patriei, Impetuoase! dezvoltări a ştllntel fi tehnicii ro­mânetti. De la năzdrăvinla met­terită azl ca membru al unul cerc tehnico-epilcatlv pionieresc pină la marile egregate, instalatii ori construcţii este o cale minu­nată, pe care pionierii o străbat cu multi pasiune. Mărturii alese ale talentului tJ dăruirii, lucrările prezentate In ultima editie a am-

piei intreceri pioniereşti' a creati­vltitll şi cutezantel, se constituie in adevărate busole, Instrumente sigure de măsurare a cimpului de forţă al meserillor pe care le vor Invita.

A călători cu Nava de cerce~ tiri lntergalactice .,Terra 01" făurită de pionierii craioveni, a-ti petrece vacanta in .. Tabira cos­mici" concepută de colegii lor din Vatra Domei ori a munci •1 cerceta in .. Laboratorul cosmic" proiectat de pionierii din Gura Humorului, jud. Suceava in­seamni, fără doar fi poate, a pătrunde treptat In marele flux al muncii creatoare, ceea ce echivalează, desigur, cu intensi­tatea trăirii unei călătorii cos­mice. Călătorie In care desco­peri lucruri neobişnuite, In care doblndeştl lntiHe raze ale briţă­rii de aur a meserlllor viitoare, lntHie carate ale lnven1fllor de mal tirziu.

.. Mina anului 2002" - crea1fe a pionierilor din Vulcan, jud. Hunedoara, ,.Complexul mlmer subacvatic" conceput de pionie­rii din Ridiuţl, jud. Suceava, ,,Ambarca1funea pentru recolta­rea ptantelor acvatlce" constru­Ită de micii tehnicieni cln Gă­eştl, jud. Dimbovita reprezintă rodul a sute de ore de muncă şi dăruire fn cadrul cercurilor teh­nice dar lncununeazi strădaniile de a transpune In practici cu­nottln1eie căpătate In orele de şcoală, visul fiecăruia dintre au­tori de a descoperi şi valorifica noul, de a deschide noi drumuri spre cunoattere ti Inventivitate.