EXPLORARI IN CARDIOLOGIEELECTROCARDIOGRAMA NORMALA

ELECTROCARDIOGRAMA de suprafataDefinitie: inregistrarea la suprafata corpului a curentilor electrici generati la nivelul cordului suma vectoriala curenti reproductibilitate universala aparatura + interpretare

ECG standard - ritm, ax electric, morfologie unde, intervale - poate orienta catre alte forme complexe de ECG sau catre alte investigatii ECG cu inregistrare de durata (Holter, 24 ore) - ambulator - tulburari de ritm la bv. suspectati - modificari ischemice

ECG computerizata - ECG standard cu amplificare digitala - potentiale tardive (risc aritmogen ) - analiza digitala frecventa cardiaca la Holter variabilitate ritm cardiac ritm fix (ex. Hcatecolamine) = fact. risc de moarte subita

Explorare electrofiziologica prin cateterism cardiac- mapping endocavitar mod depolarizare inducere aritmiiProba de efort ECG - ECG in timp ce pacientul face un efort dozat si imediat dupa (recovery) - modificare ritm cardiac - tulburari de ritm - modificari de segmente si unde

- D 1 - MS dr. MS stg.- D 2 - MS dr. MI stg.- D 3 - MS stg. MI stg.- aVR - MS dr.- aVL - MS stg.- aVF - MI stg.Tipuri de derivatii in ECG de suprafata- V1 sp.4 parasternal. dr.- V2 sp.4 parasternal stg.- V3 distanta V2 V4- V4 sp.5 pe LMC stg.- V5 oriz. prin V4 LAA stg.- V6 oriz. prin V4 LAM stg.- V7 oriz. prin V4 LAP stg.- V8 oriz. prin V4 vf. scapula V9 oriz. prin V4 paravert. stg. V3R - V4R - simetrice V3,V4,V5 V5R - R, S, q = 0DerivatiiunipolareDerivatiibipolareDerivatii precordiale unipolare

rightleftPozitionare electrozi periferici

Pozitionare electrozi precordiali

Interpretare ECGritm cardiacfrecventa cardiacaax electricanaliza unda Panaliza interval P-R / P-Qanaliza interval si complex QRSanaliza segment S-Tanaliza unda Tanaliza unda Udurata interval Q-T

viteza hartie = 25 mm/s uzual orizontal 1mm = 0.04s, 5mm = 0.2s vertical 1cm = 1mVDate tehniceRitm cardiacritm regulat / neregulatregulat ritm sinusal / jonctional / idioventricular - se cauta unda P in deriv. D1, D2, V1neregulat exista / nu periodicitate sau pattern recognoscibil

Fibrilatie atriala Bradicardie sinusala

- 1500/dist R-R (medie pe 10 cpx)- 300/150/100/75/60/50/43/37/33/30 (300 x 1/5 = 60 sec =1 min)- nr. cicluri card. intre 2 puncte considerate ca interval cunoscut de timpaplicabil cand complexele cad pe liniile groaseFrecventa cardiaca

Ax electric- se det. in deriv. membrelor (plan frontal)- reprez. ax complex QRS- se det. avand la dispoz. min. 2 derivatii, util 6 derivatii- triunghi Einthoven sistem hexaaxialmet. vizuala - impulsul electric se inscrie max. in deriv. paralela cu el si min. in deriv perpendiculara pe el(sau echidifazic)met. bisectoarei - determ. cu exactitate a ax. compar 2 deriv. adiacente din cadran. in care se afla ax. ax 0 +90 grade = ax normal ax +90 +180 grade = ax deviat la dreapta ax 0 -90 grade = ax deviat la stanga cpx. izoelectrice in toate deriv. ax el. nedet. in plan frontal

D1, 0 gradeaVF, +90D2, +60D3, +120aVL, -30aVR, -150-180 grade

Cauze de deviere a axului electric

dreaptastangavariatie normalavariatie normala inspirexpiremfizemdiafr.ascens sarcinaHVDascita, tum. abd.HBPSHBAIBRDBRSdextrocardielez. congenitaleWPWWPWritm ventr. ectopicritm ventr. ectopichiperpotasemie

Analiza unda P prima unda de pe ECG 1 -depol. AD, 2 -depol. AS normal pozitiva D1, D2, V4-6, aVF negativa aVR variabil D3, aVL amplitudine max. 2-3 mm durata = 0.08 0.12 sec forma rotunda, fara varfuri- repolarizarea atriala = T p, se inscrie in QRS

anormalitati: inversiuni de sens P depol. atriala inferioara (ectopie atriala, ritm jonctional superior) crestere amplitudine P hipertrofie / dilat. A (valvulop. A-V, HTA, cord pulm., congenit.) crestere durata P dilat. AS, miopatii P difazic, a 2-a negat. D3, V1 dilat. AS P bifid, durata >0.12s, amplit. D1>D3 P mitral (HAS) P amplit.>2.5mm, vf. ascutit, D3>D1 P pulmonar (HAD) P absent, ritm regulat ritm jonct., bloc SA

Analiza interval P-R / P-Q timp scurs de la inceput P la inceput Q / R durata normala 0.12-0.20 sec., variaza cu frecv. card. scade la ritmuri rapide P-R are loc prin suprimarea tonus parasimpatic la efort P-R la tahicardizare tulburare de conducere atrii in ritm de pacemaker digitala P-R > 0.20 sec. = BAV P-R < 0.12 sec. + unda d + QRS larg = sdr. WPW + QRS ingust = sdr. de P-R scurt sdr. LGL tahiaritmii

Cauze de modificare a duratei P-R / P-Q

prelungirescurtarevarianta normalvarianta normalBAV prin BCI, RAAritm atrial inf.,jonct.A-V hipertiroidieWPW, LGLritm de pacemakerglicogenozedigitalaHTAfeocromocitom

Analiza QRS reprezinta depolarizarea intrgii mase ventriculare 1deflexiune negativa = unda Q 1deflexiune pozitiva = unda R deflexiune negativa aparuta dupa deflexiune pozitiva = unda S excursii subsecvente pozitive = R, R excursii subsecvente negative = S, S QRS format dintr-o unda negativa mare = QS aspectele q, Q, r, R, s, S depind de amplitudinea undei interpretarea QRS: durata amplitudine (voltaj) prezenta Q axa elctrica in plan frontal zona de tranzitie in deriv. precordiale deflexiune intrinsecoida aspectul general al undelor

durata QRS: - 0.05 - 0.10 sec. in deriv.membrelor - 0.11 0.12 sec. HV, B min. de ram > 0.12sec. B intraventr., B maj. de ram voltaj QRS minim S deflexiunii si + > 5 mm in D1-D3, V1, V6 > 7 mm in V2, V5 > 9 mm in V3, V4 anormal: BCI difuza, IC, liq. peric., mixedem, amiloidoza maxim greu de stabilit - 20 30 mm D2 - 25 30 mm precord. anormal criterii de hipertrofie fact. de influentare: pozitie + contact electrozi, marime torace, emfizem,etc.

unda Q - q < 2 mm in D1, aVL, aVF, V5, V6 = normal derivatii inferioare inspir = elimina q pozitional- Q in aVR 1/4 R in deriv. respect. > 0.04 sec. absenta unda d in WPW = q BRS major D2,D3,aVF,V1-V3 = Q cord pulmonar cronic emfizem q V1 V4 axa electrica in plan frontal zona de tranzitie rotatii in plan transversal- normal QRS echidifazic in V2 V3- rotatie orara aspect QRS dr. in V3, V4- rotatie antiorara aspect QRS stg. in V2, V3

Rotatie antioraraRotatie orara

deflexiune intrinsecoida (TADI)- timpul scurs de la debut. depolar. ventric. unda exciatie epicardica + inregistrarea ei prin electrodul explorator cel mai apropiat- V1-V2 < 0.035 sec., V5-V6 < 0.045 sec.- V1-V2 HVD, BRD, WPW- V5-V6 HVS, BRS, WPW aspect morfologic al QRSV1-V2 R/S < 1, de fapt rSV3-V4 R/S = 1V5-V6 R/S > 1, de fapt Rs semnificatie unde componente QRSQ depolar. septalaR, S depolar. in masa ventriculara

Analiza segment ST punct de emergnta din QRS = punct J 2 elemente se urmaresc: translatarea fata de linia izoelectrica forma linia izoelectrica este considerata segmentul TP supradenivelari permise: 1 mm D1-D3, 2 mm V1-V2 indiv. afroamericani, tineri, sanatosi patologic: leziune subepicardica subdenivelari permise: 0,5 mm patologic: leziune subendocardica, modif. sec. HVS, HVD, BRS, BRD, WPWforma: linie, curbata usor catre panta undei T patologic: - linie perfect orizontala suspic. ischemie mioc. - translatare franca ischemie tranzitor supradenivelare - postcardioversie

Analiza unda T expresia ECG a repol. ventric. acelasi sens cu QRS, axul el. cu 30 60 grade mai la stg pozit. D1,D2,V3,V6 // neg. aVR // var. aVL,aVF,V1,V2T neg. - 30% in V1, 5% in V2 tendinta de inversiune catre deriv. stg. cu varsta amplitudine aprox. 1/3 R, < 5 mm D1 < 10 mm precord. patologic: - ischemie epicardica, supraincarc.V, Hk+, Hvagotonii, AVC, psihotici - BCI difuza, digitala, supraincarc. V, obezit. forma asimetrica, cu panta ascend. mai lina, panta descend. abrupta, vf. rotunjit patologic: simetric, vf ascutit ischemie miocardica, HK+ crestat pericardita (uneori)

Analiza unda Uacelasi sens cu unda Tvizualizare optima V3evidentiere: hK+, cu polaritate nemodif. ischemie, incarc. VS din HTA, IMi, IAo negat. la ECG de repaus, U neg. stenoza TC sau IVA

Analiza interval QTmasurat de la inceput QRS la sf. T durata totala a sistolei Ve afectat de: influente autonome, catecolamine, momentul zilei, somn, sex, varstafrecventa cardiaca det. cea mai mare variabilitate formule de corectie = QTcrapid, QT < interv. RR precedentmatematic, QTc = Qt real/ RR Bazett QTc = QTreal + 0,154(1 RR) FraminghamQTc > 0.44 sec. este considerat crescutQT lung - idiopatic / dobandit predispune la fen. reintrare tahiaritmii SV maligne (torsada vf., TV), sincope, moarte subita

idiopatic - sdr. surdocardiac - sdr. Romano-Ward IC, BCI, RAA, miocardita, PVM AVC hemoragic tulb. electolit. - hK+ asoc. hCa++ - hMg++hipotermie medicamente chinidina, procainamida, disopiramida amiodarona, sotalol fenotiazine, ADTc sulfamide antiDZ eritromicina pentamidina, etc. Cauze de QT lungCauze de QT scurttulb. electrolit. - HCa++, HK+medicamente digitala

EXPLORARI IN CARDIOLOGIEELECTROCARDIOGRAMA IN DILATATII SI HIPERTROFII

Supraincarcari atrialeECG = modif. ale undei P - depol.atrialeetiol.: SMi, STri, insuf. fct. prin dil. cavit. solicit. volum congenit.- DSA, desch. anorm. VP in AD, VC / VAzig in AS HTP sec. boli pulm. cr. solicitare de presiuneSupraincarcare AD (SAD) CPcr., SP, DSA, Fallot, sdr. Ebstein, STri, ITri modif. raport de masa intre atrii, modif. 1 moment de depol.A ECG: modif axa P = + 75 - +900 orient. dr, ant. josmodif. morfologie P in V1, V2, D2, D3, aVFhipervoltaj >3mm P pulmonar simetricaascutita, cu aspect de cortdilat. AD in V1-V2, cu deflex. poz. > 2mmcriterii QRS: qR in V1, fara IMA voltaj V1, (x 3) V2

Supraincarcare AS (SAS) SMi, IMi, DSA, mixom AS 2 parte a depol. A este modificata, cu amplitud. ECG: modif. ax P cu deviere la stg.,orient. stg., post., jos modif. morfologie P in D1, aVL, V5, V6, indirect V1,V2durata >0.11 sec. P mitralcrosetata, asincronismului AD-AS > 0.02 sec.P neg. in V1, V2Supraincarcare AD + AS (SAD +SAS) elemente sumate de la SAD, SAS in functie de predom. uneia ECG: morfologie P durata >0.11 sec. hipervoltata > 3 mm, mai ales in deriv. mb. hipervolatjul ambelor deflexiuni +,- V1, V2

SAS SAD

Supraincarcari ventriculare reprezinta un mecanism adaptativ in prima faza, ca raspuns la suprasolicitarea volemica sau presionala, cu ingrosarea , alungirea sau hiperplazia fibrelor miocardiceSuprasolicitarea VS suprasarcina de volum: IMi, IAo, PCA suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH stari dismetabolice: BCI, miocardite, etc. fen. anatomice: - hipertrofie ventriculara = ingrosare perete - dilatare cavitati - fortare VS = strain = HV / dilat. + tulb. metabol. si electrofiziol. modif. faza term. fen ECG: durata QRS, TADI, amplit. QRS rotatie antiorara prin dilat. VS, cu extindere model epicardic stg. catre deriv. dr. R/S = 1 in V1, V2 modif. faza term. ST, T

electrofiziologie - asincronism ventricular, cu depol. intarziata a ventric. Htrof.- nu e modificata ordinea de depol. nici ordinea undelor- modif. faza term. sunt sec. perturb. depol. - imgini directe: D1,aVL,V5,V6 Hvoltaj +- imagini indirecte: V1,V2 Hvoltaj criteriile de diagnostic a HVS includ informatii despre amplit.QRS, durata TADI, modif. ST,T elemente de hipertrofie VS:imag. directa - V5,V6 R >2.5 mV (3.5) - aVL R >1.3 mV - D1 R >1.5 mVimag. indirecta - V1,V2 S >2 mVdurata TADI = 0.06 sec. V5, V6durata QRS = 0.12 0.13 sec. modif. faza term. S-T, T - D1, aVL,V5, V6

Indice Sokolow Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) >3.5 mV (4.5 mV la copil)Indicele Cornell: R (aVL) + S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)Scorul Romhilt Estes: 1) R sau S deriv. mb. > 2 mV S V1, V2, V3 > 2.5 mV 3 p.R V4, V5, V6 > 2.5 mV 2) S-T in opoz. de faza cu QRS 3 p.(fara digitala) S-T, T de tip strain 1 p.(cu digitala) 3) deviere ax.stg > -15o 2 p. 4) duarata QRS > 0.09 sec. 1 p. 5) TADI V5, V6 > 0.04 sec. 1 p. 6) panta termina P > 0.04 sec. 3p. Total 13 p.; HVS = 5 p. ; probabil = 4 p.

evolutia suprasarcinii VS - incipient - tulb. repol. T hvoltat / subdeniv.oriz.ST cu T izoel. - avansat - majorit. criterii de dg. - strain = fortare - Hvoltaj QRS + tulb. faza term. subdeniv ST T Hvoltat - masa ventriculara ecografic - ischemie mioc., tulb. cond. intramioc. - apare o data cu dilatarea + insuf. VS - HVS + BRS incomplet = durata QRS 0.12-0.14 sec. TADI 0.08 sec. Hvoltaj excesiv QRS absenta q V5, V6, aVL, D1 - HVS + BRS major - e mascata Htrofia in deriv stg. - imag. indirecta - S > 2 mV in V1,V2 - HSV + BRD - mascheaza imag. indirecta - S mari in V1, V2 de asp. rSr / rSR - HVS + IM sechelar ant. / lat. TADIafectarea retea Purkinje

asocierea la HVS a HAS este uzuala, inclusa in crit. dg. ECG nu diferent. HVS concentr. de dilat. VS. marire de VS ECG nu este de cele mai multe ori sufic. pt. caract.marirea de VS formule de expunere:HVS = crit. dg. clareelem. de HVS = unele crit., dar nu majorit.posibil HVS = prea putine criterii, cu specificit. HVS Strain

Suprasolicitarea de VD mecanism compensator, in final maladaptativ, de lunga durata, aparut ca urmare a solicitarilor de volum si de presiune impuse miocardului VD etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot, PCA (sunt stg. dr.) incarcare de presiune HTP esent., HTP sec.(emfizem, TBC, bronsiectazii bilat., fibroze pulm., SMi) fiziopatol.- balanta vectoriala VD-VS se schimba pana la predom. VD, in cazuri extreme de HVD - inversarea asp. normal pe ECG: R in V1, V2 + S in V5, V6 - rotatie orara, catre anterior a VD + rotatie posterioara a vf. inimii - prin masa VD asincronism VD-VS

consecinte ECG: - devierea ax. dreapta QRS - modif. modele epicard. HVD moderat - hvoltaj QRS - nemodif. TADI - asincronism inversat = Hdeviatie dr.= invers. modele epicard.HVD concentric - Htrof. masa septala dr. QS V5, V6, aVL, D1 - tulb. sec. faza termimag. dir. V1,V2, imag indir. V5, V6, D1, aVL difera asp. electrofiziol. intre HVD de orig. volemica (parietala) si cea presionala (rezistenta, concentrica) in HVD volemica se asoc. un grad de dilat. VD

HVD avansata

Criterii de dg.

Criterii simplificate: 1) deviatie axiala > 900 2) R V1 > 7 mm 3) R V1 + S V5/V6 > 10 mm 4) R/S V1 >1 5) S/R V6 >1 6) TADIi V1 > 0.035 sec. 7) aspect de BRD 8) ST T strain D2, D3, aVF 9) P pulmonar / P congenital 10) Aspect S1S2S3 la copii spre deoseb. de HVS, aici asp. complet de HVD este rar HVD se pot insoti si de dilat. AD, cu asp. de SAD in caz de SMi, cu apar. de P mitral asociat dg. diferential: a) sdr. WPW unda d b) BRD masurare de TADI c) IMA postero-bazal si posterolatera strain: asociaza tulbur. independente celor strict de HVD

Supraincarcre de VS + VDCriteriile ECG: Criterii de voltaj pt HVS in precordiale + Hdeviatie ax spre dr. Criterii de voltaj pt HVS + R V1, V2 S putin adanc V1 + S mai adanc V2 SAS ca expresie a HVS + oricare din: S/R >1 V5,V6 S > 7 mm V5, V6 deviere ax. dr.HVD Strain

EXPLORARI IN CARDIOLOGIEELECTROCARDIOGRAMA inBOALA CARDIACA ISCHEMICA

Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt II intensit.hipoxiei, rapidit. de instal., hoxie moderata = afect. repol., hoxiesevera = afect. depol. + repol. Tipuri de modif. ECG: ischemie leziune necrozaIschemie expresia hoxie. moderata afect. repol., depend. de metab.aerob terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. vectorul de ischemie localiz. - isch. subepicardica = epicard endocard - isch. subendocardica = endocard epicard ax. electr. T este deviat prin S normal + patologic asp. ECG - schimb. polaritatii - simetrica

Leziune hoxie severa afect. depol. + repol. depol. lenta a z. afectate electro. pozit. curent de leziune: z.norm. z. afect.; repol.: $ unui curent similar celui de ischemie curent sistol. det. supra/subdeniv. ST, curent diastol. det. modif. T ECG: subepicardic = supradenivelare de ST subendocardic = subdenivelare de STNecroza rezult. suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr. ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv. - durata > 0.04 sec. teorii electrogenet. - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale)- teoria vectoriala = dezeq. forte el., unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr. vectorul de necroza S curentilor existenti la momentul depol., sensul sau fiind divergent cu z. de necroza

Angina stabila = Angina pectorala in per. intercritice, sdr. anginos determima aspecte ECG diverse tipuri traseu: 1. normal QRS normal ST-T normal 2. modif. minore de repol. QRS normal T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /difazica / - 3. modif. majore de repol. QRS normal modif. tip lez. subendocard., isch. subepicard. 4. modif. de depol. v. BRD, BRS, HBSA, HVS modif. mixte / primare tip isch. lez. subendocard. cele mai frecv.: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subepic.(T -) T + in criza, cu T in afara crizei = pseudonormal alungire tranzit. QT tulb. ritm parox. FlA, FiA, ExV, TV specificit. ECG de repaus e folos. ECG in durere / ECG de efort

V2V3V4V5

Angina varianta = Angor Printzmetal forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional expresia unei stenoze coronariene epicardice ECG: lez. subepicardica supradeniv. de ST, T inglobat in ST/T- asoc. tulb. cond. intraventr. BAV 2, Mobitz I

Infarctul Miocardic forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice, corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere mec. patogenice: marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit. cu corespunz. a aport O2 la cel. cauze: - tromboza coronara completa - stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom - ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec. - ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues) topografie infarct: - VS, VD, rar atrial - infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice cele mai import.

a. coronara stg: - a circumflexa santul A-V post - a interventriculara ant. santul IV a. coronara dr. santul A-V post crux cordis - a IV post. - a post.lat. teritorii de vasc. - IVA sept IV f. ant. + lat. VS - LCx f. stg. + post. VS` - CD f. ant. + lat. + post. VD f. inf. VS sept IV post. evidentiere ECG: V1 V4 ant.= IVA V5,V6, aVL, D1 lat. = LCx V3R V5R ant VD = CD proxim. V7 V9 post = LCx term., CD D2,D3,aVF inf. = CD distal

necroza leziune ischemie ECG se urmareste in dinamica necroza flux 0 - expresie ECG = unda Q patol. leziune flux minim pastrat expresie ECG = supradenivelare ST ischemie flux pastrat expresie ECG = T -, ascutita, simetrica necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt. faza ac. imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T imag. ECG reciproca = R, ST sub, T + stadializ. temporala a IM: stadiu acut ( < 2-3 sapt.) N,L,I - supaacut - acut constit.Infarct cu supra ST

supraacut (0 4 h) = a) T +, , simetr. = I b) ST sub, T+, simetr. c) ST supra, T+, ample, concav sus d) marea unda monofazica ST supra, convexa sus, inglob T acut constit (4h 2-3 sapt) = N,L,I, domina ST supra, convexa sus apare Q T , simetr. stadiu subacut (2-3 sapt 2-3 luni) = N,Ide la revenire ST la izoel. event. revenire la norm. T stadiu cronic (> 3 luni) = Nunda Q persista

Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata - persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM - dispar in timp Q (20%)

topografie ECG cele mai frecvente sunt IM anterior, inferiordiagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce

IMA ant intins per ant.lat. VS, parte per ant VD, parte sept ocl. IVA la orig. vector de necroza stg dr, ant. post.,cranio caudal ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6 - imag. indirecta D2, D3, avF, V7 V9 - planul de necroza este predom. in plan trsv., deriv mb.inregistrand putin semnal el. imagine reciproca de amplit. N, L predom in V1,V2, I in V5, V6 = IMA ant. cu extindere lat.

Infarct anteroseptal - ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg. - ocl. ram septale din IVA - vector de necr. perpendic plan frontal ant. post ECG - imag. directa V1 V3- D1, aVL imag indiferente, normale- Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4- aspect de BRD poate insoti acest IMInfarct anterior localizat - 1/3 medie sept per.ant. - vector necroza ant. post - ECG deriv. V2-V4Infarct lateral - z. de IMA in terit LCx. - necroza este pe per. later, extinsa la per ant - vector de necroza stg. dr. - ECG: imag directe D1, aVL, V5,V6 daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi cu 1 spatiu mai susV5x, V6x

Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD - vector de necroza caudocranial inainte - ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF imag. indirecte: R/S >1, ST sub, T + simetr V2-V4. - in general, daca aria de necroza e mica, imag. indirecta nu se inregistreazaInfarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral- ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL imag. indirecte V1, V2 Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant. - ocl. ambe aa. IV - vector de necr. dr. stg., caudocranial - ECG imag.directe D2,D3,aVF,V1-V3 - forma clinica grava - insuf. card. - soc cardiogen - tulb. ritm / conduc.

Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf. - ST supra > 1mm V4R V6R e specific - intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza cu riscul de BAVInfarct atrial - uzual insoteste IMA inf. - ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca - contur anorm. unda P - modif. de la linia izoel. a segm PR in imag. directe si indirecteProblema de diagnostic IMA VS + BRS QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL,V6 - S crestat V3, V4 - amplit. R de-a lungul deriv stg. - analiza in dinamica a ECG ST - supra / sub disproportionat pentru BR - pierderea concavit./ convexit. ST

Infarctul fara supradenivelare ST necroza nu e completa pe toata grosimea miocardului, e localizataspre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta deunda q si supradeniv. ST se admite ca o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm)persistenta se considera infarct subendocardic ECG frecvent: - ST subdeniv. , T - T -, , persistente, alungirea QT - ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu de baza remodelajul ventricular este mic pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare

EXPLORARI IN CARDIOLOGIEELECTROCARDIOGRAMA de EFORT inBOALA CARDIACA ISCHEMICA

Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii.Utilitatea probei: obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate la repaus evidentierea ischemiei reziduale dupa un episod de sdr. coronarian acut inducere de aritmii cardiaceCriterii de pozitivitate: subdeniv. ST orizontala /descendenta, 1- 2 mm, cu durata >0.08 sec. supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec.

Contraindicatii absolute - IMA / modif. recente de repaus - AI in evolutie - Aritmii card. semnificative - Pericardita ac. - Endocardita - StAo severa - Disfct. severa VS - TEP / infarct pulmonar

Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative - valvulop. moderate - CMH - obstr. TC / echivalente - aritmii mai putin semnif. - tulb. psihice semnific.