APARATUL CIRCULATORCURS

Sistemul circulator

Sistemul circulator este cel ce realizează mişcarea sângelui prin ȋntreg organismul.

Inima şi vasele sanguine sunt cele mai improtante componente ale sistemului circulator.

Fiecare bătaie ȋmpinge sângele ȋn vasele de sânge ce transportă: oxigen şi nutrimente către ţesuturi prin

intermediul sistemului arterial şi produşi de degradare şi metaboliţi de la nivel tisular către cord prin intermediul

sistemului venos.

Sistemul limfatic este cea de- a treia componentă a sistemului circulator, iar mecanismul său de funcţionare va

fi detaliat ulterior. 

Sistemul circulator• Sistemul circulator este alcătuit din două sisteme reprezentate de: 

• Sistemul vaselor sanguine; • Sistemul vaselor limfatice. 

Sistemul vaselor sanguine este alcătuit din următoarele componente: • Arterele – sunt vase ce pleacă de la nivelul cordului şi se ramifică pe traiectul lor la fel ca ramurile unui copac, devenind din ce ȋn ce mai mici, alcătuind arborele arterial ce ȋndeplineşte funcţia de transport la nivel tisular atât a nutrimentelor, cât şi a oxigenului. • Capilarele – sunt vase sanguine de mici dimensiuni ce formează o reţea difuză ce realizază numeroase anastomoze şi la nivelul cărora au loc schimburile dintre ţesuturi şi sânge. • Venele – sunt vase ce se formează prin unirea reţelei difuze a capilarelor, realizând un sistem ramificat ce porneşte ȋn mod opus arborelul arterial, de la terminaţii subţiri către canale progresiv mai largi. 

Sistemul limfatic este alcătuit din: • Un sistem complex de capilare ce colectează limfa de la diferite organe şi ţesuturi; • Un sistem elaborat de vase ce colecteză şi conduc limfa de la nivelul capilarelor la nivelul venelor gâtului şi anume: la nivelul confluării dintre vena jugulară internă stângă şi subclaviculara stângă pentru ductul toracic şi confluarea dintre vena jugulară internă dreaptă şi subclaviculara dreaptă pentru ductul limfatic drept; • Organe limfoide şi noduli (ganglioni) limfatici ce sunt localizaţi pe traiectul vaselor colectoare şi au drept scop filtrarea limfei şi ȋmbogăţirea ei cu limfocite. 

Structura vaselor de sânge• 1. Intima - este alcătuită la rândul ei din mai multe straturi reprezentate de: 

• endoteliul ce este localizat la nivelul laminei bazale; • ţesutul subendotelial ce este reprezentat de ţesut conjunctiv lax şi fibre musculare netede cu dispoziţie longitudinală şi • membrana elastică limitantă internă ce este prezentă doar la nivel arterial, fiind alcătuită din numeroase fibre elastice, cu multiple fenestraţii. 2. Media – este alcătuită din multiple straturi concentrice reprezentate de fibre musculare ce au o dispoziţie helicoidală, la care se adaugă numeroase fibre elastice, fibre reticulare, proteoglicani. Această tunica este limitată la exterior de membrana limitantă externă. 3. Adventicea – este alcătuită din ţesut conjunctiv cu numeroase fibre de colagen, fibre elastice dispuse longitudinal. La nivelul vaselor mari, la nivelul adventicei, se poate identifica şi vasa vasorum ce se defineşte ca fiind un strat ce conţine numeroase vase ce realizează vascularizaţia adventicei şi porţiunii externe a mediei. Vasa vasorum este mai bine dezvoltată la nivelul venelor. Ȋn ceea ce priveşte capilarele limfatice, acestea se pot găsi la nivelul adventicei pentru artere, iar pentru vene, acestea pot penetra şi ajunge până la medie. 

Arterele Sunt vasele eferente de la nivelul cordului, adică toate vasele

ce pleacă de la acest nivel. Au formă tubulară, asemenea unor conducte, şi pe traiectul lor se bifurcă şi se subţiază totodată,

toată circulaţia arterială având aspect arborescent. 

Dimensiunile lor sunt diferite, acestea putând fi clasificate ȋn funcţie de acest criteriu: 

• Arterele de mari dimenisuni sau arterele elastice sunt reprezentate de: aorta, ramurile sale mari, subclaviculara,

carotida comună, artera iliacă şi arterele pulmonare. • Arterele medii sau musculare ce mai sunt denumite şi artere

de distribuţie sunt reprezentate de arterele ce realizează vascularizaţia viscerelor. 

• Arterele de mici dimensiuni sau arteriole ce se clasifică la rândul lor ȋn arteriole mari şi mici. 

Structura arterelor mari Este reprezentată de cele trei tunici elementare: intima, media şi adventicea la care se adaugă periadventicea, ce are drept scop poziţionarea arterei pe traiectul său. • Intima este alcătuită din: 

• Endoteliu ce se continuă şi la nivelul cordului, constituind endocardul şi este reprezentat dintr-un epiteliu simplu pavimentos.

• Celulele endoteliale au drept scop realizarea unei permeabilităţi selective ce facilitează o difuziune simplă pentru oxigen şi dioxid de carbon, transportă activ glucoza, aminoacizii şi electroliţii,

• realizează endocitoză pentru diverse molecule precum: LDL colesterol, factori de creştere, transferină. • De asemenea, celulele endoteliale ȋmpiedică apariţia trombilor prin controlul trombozei, trombolizei şi

agregabilităţii palchetare, elaborând molecule anticoagulante şi antitrombotice (prostaciclină, activator al plasminogenului, molecule heparin-like), molecule protombotice precum factorul von Willebrand şi echilibrează fluxul sanguin şi reactivitatea vasculară prin intermediul substanţelor vasoconstrictoare şi vasodilatatoare. 

• Subendoteliul - este un ţesut conjunctiv cu numeroase fibre de colagen. • Membrana elastică limitantă internă ce este alcătuită din elastină dispusă lamelar. 

• Media este alcătuită din lame elastice formate din fibre elastice fuzionate. Acestea sunt dispuse sub formă de spirale, şi sunt conectate prin punţi. Printre lamele elastice pot fi identificate şi fibre musculare netede. 

• Adventicea este alcătuită din ţesut conjunctiv lax, iar la nivelul ei se găseşte şi vasa vasorum ȋmpreună cu terminaţii nervoase şi are rolul de a fixa arterele pe traiectul lor, rol suplimentat prin intermediul periadventicei. 

Clasificarea arterelor1. Arterele elastice (conduc coloana sanguine):• Aorta; • Truunchiul brachiocephalic;• Artera carotidă comună; • Artera subclaviculară,• Arterele vertebrale, • Arterele pulmonare, • Artera iliacă comun ă.

2. Artere musculare (distribuie sângele arterial)• arterele brachiale, • arterele radiale,• Arterele poplitee, • Artera hepatico comună, etc.

Trunchiul pulmonarei și aorta și marile lor ramuri.

Superior și inferiorvena cavă și tributarele ei.

Arterele mari – transportă sângele direct de la inimă, presiunea sanguină este foarte mare.

Carotida externă și internă, brachiala

și arterele femurale

Jugulara externă și internă,

brachiala și venele femurale

2 - 9 mm. ~ 4 mm.

Classification of Arteries

• Elastic Arteries

(Conducting arteries)

Aorta, Brachiocephalic, Common Carotid, Subclavian, Vertebral, Pulmonary, Common Iliac

• Muscular Arteries

(Distributing Arteries)

Brachial artery, Radial artery, Popliteal, Common Hepatic

Structura capilarelor

• Capilarele sanguine formează reţeaua în care se termină arteriolele şi de la care pornesc venulele.

• Peretele capilar este alcătuit din: • Endoteliul capilar se continuă cu endoteliul arterelor şi venelor,

fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari, orientaţi în lungul capilarului.

• Membrana bazală• Periteliul este stratul subţire din jurul peretelui capilar format din

ţesutul conjunctiv cu fibre colagene şi reticulină, dispuse în substanţa fundamentală şi cu celule conjunctive ca: fibroblaşti, celule reticulare, macrofage, celule adipoase şi mastocite. Tot în periteliu se află fibre nervoase vegetative, iar printre celulele periteliului se găsesc celule pericapilare sau pericite, de formă stelată, care prin contracţie, micşorează calibrul acestuia.

Capilare• Sunt interpuse între arteriole și venule în toate țesuturile și

organele.• După structura peretelui capilar este adaptată realizării

schimburilor dintre sânge și țesuturi.

• Capilare tipice atipiceendoteliu discontinuități in endoteliu

membrană bazală discontinuități in membr. bazală

periteliu absenta periteliulu

Clasificarea capilarelor atipice• Sinusoidale• Fenestrate.

Structura arterelor medii şi miciEste reprezentată tot de cele trei component de bază: intima, media şi adventica, ȋnsă cu anumite modificări specifice faţă de arterele de mari

dimensiuni. • Intima este de astă dată aclătuită din endoteliu şi din ţesut endotelial, acesta

din urmă putând fi chiar absent la nivelul arteriolelor. Membrana limitantă elastică internă are un aspect crenelat pentru arteriole şi pentru arterele medii. 

• Media este alcătuită din miocite contractile ce sunt dispuse laminar, ȋn 10-38 de straturi concentrice. Pe lângă miocitele contractile se pot identifica şi miocite secretorii ce sintetizează matricea extracelulară alături de prostacicline, factori de creştere şi factori chemotactici. La nivelul mediei poate apărea şi metaplazia fibroelastică din cadrul aterosclerozei. Numai la nivelul arterelor de calibru mare se poate identifica şi membrana elastică limitantă externă. 

• Adventicea este alcătuită din ţesut conjunctiv lax, ce este bogat ȋn colagen de tip I. Vasa vasorum este prezentă până la nivelul membranei elastice limitante externe, alături de terminaţiile nervoase. Terminaţiile nervoase de origine simpatică determină pe musculatura arterială vasoconstricţie (numai la nivelul coronarelor determină vasodilataţie), iar parasimpaticul determină vasodilataţie. 

Microcirculația

Microcirculaţia este alcătuită din următoarele elemente: • Arteriolă; • Reţeaua de capilare; • Metarteriole; • O venulă postcapilară. 

Excepţiile de la această regulă sunt reprezentate de glomerulul renal şi sistemul port. 

Microcirculația

Slide 11.24

Figure 11.8b

Arteriole și venule• Arteriola are o structură asemănătoare arterelor

musculare la care doar membrana elastică limitantă internă este vizibilă. Rolul arteriolelor este de a realiza rezistenţa vasculară periferică, apărând astfel tensiunea arterială diastolică. De la nivelul arteriolei vor lua naştere 2-3 metarteriole ce prezintă un diametru mai redus şi sunt lipsite de adventice. 

•  • Venula postcapilară are un diametru cuprins ȋntre 10 şi

100 um şi prezintă numeroase pericite şi colectează la nivelul venulei colectoare, ce drenează la rândul ei la nivelul venei musculare. 

~ 10-50 µm.

~ 30 µm.

Capillaries

Mucoasa intestinală, plexul coroid,glande endocrine , rinichi.

În cele mai multe regiuni corporale.

Only endothelium

Variably permeable

oarecum permeabile

Caracterizate prin fenestrații circulare sau pori care penetrează endoteliul -permit schimbul de molecule mari.

~ 8 µm

Capilarele sanguine

Sunt formaţiuni tubulare cu dimensiuni foarte mici, cu un diametru de aproximativ 4-14 um şi cu o lungime mai mica de 1 mm.

Sunt alcătuite ȋn cea mai mare parte din endoteliu

La nivelul locului de emergenţă din capilarul preferenţial se găseşte sfincterul precapilar, ce este prezent şi la nivelul capilarului preferenţial, relaxarea unuia determinând contracţia celuilalt. 

Rețeaua capilară

• Reţeaua capilară este realizată prin intermediul ramificării arteriolelor. De la nivelul unei arteriole rezultă un capilar preferenţial, iar din acesta se formează reţeaua capilară, ce se concentrează pe capilarul preferenţial ce drenează la nivelul venulei postcapilare. 

Diferite tipuri de capilare

• Capilare cu perete continuumembrana bazală a celulelor endoteliale a unui capilar cu perete continuu este întreruptă de joncțiunile intercelulare (joncțiuni de tip gap dintre celule) (în plămâni și mușchi)

• Capilare fenestratemembrana bazală a celulelor endoteliale a unui capilar fenestrat conține pori sau fenestrații(rinichi și vili ai intestinului subțire)

Diferite tipuri de capilare

• Sinusoide:

sunt mai mari și mai extinse decât celelalte capilare iar fenestrațiile prezentate sunt mai mari. Se găsesc în măduva roșie și ficat

B. VeneleSunt formaţiuni tubulare, vase de capacitanţă şi pot fi de asemnea clasificate astfel: • Vene mari: vena cava superioară, vena cava inferioară, venele pulmonare; • Vene medii şi mici: vena jugulară externă, vena jugulară internă; • Venule. 

Venele prezintă aceeiaşi structură generală reprezentată de intima, medie şi adventice, ȋnsă la fel ca şi ȋn cazul arterelor, acestea prezintă anumite specificităţi. • Intima este alcătuită din endoteliu şi ţesut endotelial, ȋnsă membrana limitantă

elastică internă lipseşte. • Media este alcătuită din ţesut muscular, fibros şi elastic, ȋnsă ȋn cantitate mai

mică decât la nivelul arterei omonime. • Adventicea este de această data mai groasă decât la nivel arterial, cu vasa

vasorum foarte bogată şi cu numeroase terminaţii nervoase. 

La nivelul porţiunii inferioare a corpului, venele sunt adaptate cu valve ce se formează prin plierea intimei, fragmentând astfel coloana de sânge, scăzând presiunea de la nivel parietal şi deteminând o singură direcţie de circulaţie a

fluxului sanguin. 

De ce găsim valve în vene dar nu le găsim

în artere?

Do all veins have valves?

Venous valve pathology ?

Diferența structurală dintre artere și vene

Diferența structură dintre artere și vene este dată de relația pe care acestea o au cu inima.  • Arterele primesc sânge de la inimă, coloana de sânge

arterial aflându-se sub o presiune crescută.• Venele se află la o distanță mai mare de inimă și, în

consecință, presiunea coloanei de sânge venos este mult mai scăzută, fapt ce face mai dificilă avansarea coloanei sanguine către cord.

• Arterele

• Peretele lor conține două membrane elastice bogate în mucopolizaharide• Clasificarea

• aorta şi arterele mari: artere elastice• arterele mici şi arteriolele: de tip muscular• arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul, media

contine un strat muscular subtire

Venele • Au peretii mai pereții mai subțiri, care se deschid cu ușurință și lumenul

mai larg;• Nu exista o delimitare netă între cele trei tunici;• Media este mai subțire iar adventicea este mult mai groasă;• Calibrul lor crește de la periferie spre inimă.• Clasificare

• vene mari• vene mijlocii si mici

• fibroase• fibroelastice• fibro-musculare• musculo-fibroase

Pereții din ambele structuri vasculare (artere și vene) au structură trilaminată cu următoarele specificități:

arterele

• Arterele au pereții mai goși pe seama tunicii medie (tunica musculară este mai bine reprezentată) pentru a putea opune rezistență presiunii sanguine crescute din arborele arterial.

venele• venele au pereții mult mai

subțiri (tunica mijlocie este mai subțire) și mai puțin elastici decât arterele.

• venele sunt prevăzute cu valve, cu ajutorul cărora se realizează frgmentarea coloanei sanguine pentru a ușura circulația sângeli spre cord.

Circulația sângelui prin vase

Slide 11.27

· Venele folosesc presiunea exercitată de mușchii în contracție pentru a împinge sângele în curgerea sa.

C. Vasele limfaticeVasele limfatice sunt extrem de fragile, straturile lor fiind uneori translucide. Ele sunt

ȋntrerupte din loc ȋn loc de porţiuni ȋngustate, traiectul lor având aspect nodular. Acest aspect este determinat de prezenţa valvelor, ȋn mod similar venelor. Ȋn ceea ce priveşte

structura parietală, aceasta este similară venelor (intimă, medie, adventice) pentru vasele limfatice mari. 

• Intima este subţire, transparentă, uşor elastică şi este alcătuită dintr-un strat de celule endoteliale ce este susţinut de o membrană elastică. 

• Media este alcătuită dintr-un strat muscular neted şi fibre elastice distribuite transversal. 

• Adventicea este alcătuită din fibre musculare netede cu dispoziţie longitudinală sau oblică ce se ȋntrepătrund cu fibre conjunctive de la nivelul ţesuturilor ȋnconjurătoare. Valvele de la nivelul vaselor limfatice sunt alcătuite din ţesut fibros ȋmbrăcat de ţesut

endotelial. Ȋn ceea ce priveşte forma, valvele sunt semilunare şi sunt ataşate prin intermediul marginii convexe la nivel parietal, marginile concave fiind libere şi

poziţionate ȋn sensul fluxului limfatic. De obicei, valvele sunt localizate sub formă de perechi, una ȋn faţa celeilalte, ȋnsa uneori se pot identifica şi anomalii, ȋn special ȋn

apropierea anastomozelor. La nivelul vaselor limfatice, spre deosebire de vene, valvele sunt localizate la intervale mai mici, iar numărul lor creşte ȋn apropierea organelor

limfoide, la nivelul vaselor limfatice cervicale şi ale membrelor superioare. Pe traiectul vaselor limfatice se pot identifica ganglionii limfatici ce au rol ȋn filtrarea

limfei şi ȋmbogăţirea acesteia cu limfocite. 

Inervaţia vaselor• Inervaţia vaselor se

realizează prin intermediul unei reţele de fibre nervoase

nemielinizate simpatice ce mai poartă denumirea şi de nervi vasomotori şi formează nervi

vascularis. • Fibrele nervoase sunt mai numeroase la nivelul venelor

decâ la nivelul arterelor. • Terminaţiile nervoase aferente

de la nivel arterial se pot clasifica ȋn baroreceptori şi

chemoreceptori. 

• Baroreceptorii se pot identifica la nivelul: • Sinusului carotidian, localizaţi imediat sub bifurcaţia carotidei primare, iar terminaţiile nervoase provin din nervul XI; • Arcului aortic. 

Chemoreceptorii se pot identifica la nivelul: • Corpusculului carotidian, fiind localizat la nivelul bifurcaţiei carotidei şi este alcătuit din două tipuri de celule glomice; • Corpusculului aortic, ce este localizat ȋntre subclaviculară şi carotida dreaptă, pe dreapta şi ȋn apropierea subclavicularei stângi pe stânga. 

MAREA ȘI MICA CIRCULAȚIE

• În urma activităţii cardiace, sângele este distribuit în două circuite vasculare distincte, care pornesc şi se termină la nivelul inimii. Acestea constituie circulaţia sistemică (marea circulaţie) şi circulaţ ia pulmonară (mica circulaţie), fiecare formată din vaseproprii.

• Circulaţia pulmonară se numeşte şi “mica” circulaţie deoareceeste un circuit sanguin scurt, cuprins între inimă şi plămâni.

• Circulaţia sistemică se numeşte şi “marea” circulaţie deoareceeste un circuit sanguin mult mai lung pe care îl urmează sângele dela inimă la toate organelle şi ţesuturile corpului, înainte de a se întoarce din nou la inimă.

Blood Circulation

Slide 11.7Copyright © 2003 Pearson Education, Inc. publishing as Benjamin Cummings

Figure 11.3

Mica circulație (circulația pulmonară)• Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept, prin

trunchiu larterei pulmonare, care transportă spre plămân sânge cu CO2.

• Trunchiul pulmonarei se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sângele cu CO2 spre reţeaua capilară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care îl elimină prin expiraţie.

• Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Cele patru vene pulmonare sfârşesc în atriul stâng.

Fig 22.9

Ventriculul drept în trunchiul pulmonarei spre arterele pulmonare spre plămâni.

Întoarcerea sanguină se realizează prin cele 4 vene pulmonare spre atriul stâng.

Circulația pulmonară

Mica circulațieVenricul drept plămâni Atriul stângTrunchiul

Arterei pulmonareCele 4 venepulmonare

Trunchiul arterei pulmonare se bifurcă în arterele pulmonare stângă şi dreaptă. Acestea pătrund în plămâni şi îşi

continuă ramificarea, întocmai ca şi arborele bronşic, până la nivelul capilarelor pulmonare, care înconjoară alveolele

pulmonare. La acest nivel, prin membrana alveolo-capilară, au loc

schimburile de gaze dintre aerul atmosferic şi sângele din capilare. Sângele îmbogăţit în oxigen trece din capilare în

venule, care se unesc progresiv şi formează în final venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân.

Acestea se întorc la inimă şi se varsă, prin orificii proprii, în atriul stâng.

DUBLA CIRCULAȚIE

Marea circulație (circulația sistemică)

• Circulaţia sistemică începe în ventriculul stâng, prin artera aortă care transportă sângele cu O2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe.

• De la nivelul acestora, sângele, încărcat cu CO2, este preluat de cele două vene cave care îl duc în atriul drept. 

Marea circulațieVenricul stâng Organe și țesuturi Atriul dreptArtera aortă Cele 2 vene

cave

În marea circulaţie:• Venele sunt mult mai numeroase decât arterele şi pot fi

vene profunde şi vene superficiale. • Venele superficiale se văd prin transparenţa tegumentului

şi suntdispuse cu precădere la nivelul capului şi membrelor. Ele nu însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde.

• Arterele sunt situate profund, fiind protejate de ţesuturile din jur. Arterele mari sunt însoţite de o singură venă profundă, iar arterele mijlocii şi mici de două vene profunde, având de obicei acelaşi nume şi traseu.

.

Marea circulație

• A. aortă• 2 vv. cave

Ventriculul stâng organe şi ţesuturi Atriul drept •  • În marea circulaţie:• venele sunt mult mai numeroase decât arterele şi pot fi vene profunde

şi vene superficiale. Venele superficiale se văd prin transparenţa tegumentului şi suntdispuse cu precădere la nivelul capului şi membrelor. Ele nu însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde.

• arterele sunt situate profund, fiind protejate de ţesuturile din jur. Arterele mari sunt însoţite de o singură venă profundă, iar arterele mijlocii şi mici de două vene profunde, având de obicei acelaşi nume şi traseu.

Sistemul aortic• Este format din artera aortă şi din ramurile ei, care irigă

toate ţesuturile şi organele corpului omenesc.• Sistemul aortic începe din ventriculul stâng cu aorta

ascendentă,din care se desprind cele două artere coronare.

• După ce urcă 5-6 cm., se curbează şi formează arcul aortic, care se continuă cu aorta descendentă, subîmpărţită în toracală şi abdominală.

• Terminal, aorta abdominală se bifurcă în arterele iliace comune, stângă şi dreaptă.

1.  Ramurile arcului aortic

Dinspre dreapta spre stânga, din arc se desprind • trunchiul brahiocefalic, • artera carotidă comună

stângă şi • artera

subclaviculară stângă.

Trunchiulbrachiocefalic1

Carotida comună stângă

Subclavia stângă3

2

Arcul aorticCirculația sistemică

• Trunchiul brahiocefalic se împarte apoi în artera carotidă comună dreaptă şi artera subclaviculară dreaptă.

• Ambele artere carotide comune, stângă şi dreaptă, urcă la nivelul gâtului până în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurcă în artera carotidă externă şi internă. La acest nivel există o mică dilataţie, sinusul carotic (carotidian), bogată în receptori.

• Artera carotidă externă irigă gâtul, regiunile occipitală şi temporală şi viscerele feţei.

• Artera carotidă internă pătrunde în craniu,irigând creierul şi ochiul.

• Arterele subclaviculare ajung de la originea lor până în axilă, unde iau numele de artere axilare.

Poligonul lui Willis

Arterele membrului superior

Din arterele subclaviculare se desprind: • artera vertebrală, care intră în craniu prin gaura occipitală,

unde se uneşte cu opusa, participând la vascularizaţia encefalului şi

• artera toracică internă, din care iau naştere artereleintercostale anterioare.

• Artera axilară vascularizează atât pereţii axilei, cât şi pereteleantero-lateral al toracelui şi se continua cu artera brahială care vascularizează braţul.

• La plica cotului, artera brahială dă naştere la arterele radială şi ulnară, care vascularizează antebraţul. La mână se formează arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale.

Ramurile aortei descendente• Aorta descendentă toracică dă ramuri parietale şi viscerale.

Ramurile viscerale sunt arterele bronşice, pericardice şi esofagiene.

• Aorta descendentă abdominală dă şi ea ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale sunt: trunchiul celiac, artera mezenterică superioară, arterele suprarenale – stângă şi dreaptă–, arterele renale – stângă şi dreaptă –, arterele testiculare, respectiv ovariene – stângă şi dreaptă–, şi artera mezenterică inferioară.Trunchiul celiac se împarte în trei ramuri – splenică, gastrică stângă şi hepatică– şi vascularizează stomacul, duodenul, pancreasul,ficatul şi splina. Artera mezenterică superioară vascularizează jejunoileonul, cecul, colonul ascendant şi partea dreaptă a colonuluitransvers. Artera mezenterică inferioară vascularizează partea stângă colonului transvers, colonul descendent, sigmoidul şi partea superioară a rectului.

Aorta descendentă • aorta toracică;• aorta abdominală.

Abdominal aorta

Common iliac

External iliac

Femoral

Aorta descendentă- Aorta toracică-ramuri

Artere bronșice - pentru bronhii și plămâni;

Artere pericardice - irigă pericardul;

Artere mediastinale - irigă formațiunile mediastinale

Artere esofagiene - irigă esofagul;

Artere pereche intercostale – irigă peretele toracic;

Artere frenice superioare - irigă diafragmul. Fig 22.17

Aorta descendentă- Aorta abdominală

Trunchiul celiac - 3 ramuri – pentru ficat, esofag, stomac, duoden, pancreas, și splină.

A. Mesenterică superioară– pentru pancreas și duoden, intestinul subțire și colon.

Artere suprarenale (2) - pentru glandele suprarenale.

Arterele renale – pentru rinichi.

arteerele gonadice – pentru testicule sau ovare.

Mezenterica inferioară – pentru colonul terminal și rect.

Arterele lombare – to pentru peretele abdominal.

Arterele membrului inferior•  Arterele iliace comune – stângă şi dreaptă–, ajunse la

articulaţia sacro-iliacă, se împart fiecare în artere iliace externă şi internă. Artera iliacă externă iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei, devenind arteră femurală, care irigă coapsa. Se continua cu artera poplitee, care se află în fosa poplitee (faţa posterioară a genunchiului). Ea se împarte în două artere tibiale:

• Artera tibială anterioară irigă faţa anterioară a gambei şi laba piciorului şi se termină prin artera dorsală a piciorului, dincare se desprind arterele digitale dorsale;

• Artera tibială posterioară irigă faţa posterioară a gambei şi ajunsă în regiunea plantară, se împarte în cele două artere plantare, internă şi externă, din care se desprind arterele digitale plantare.

Ramurile terminale ale aortei

• Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru pereţii bazinului şi ramuri viscerale pentru organele din bazin (vezica urinară, ultima porţiune a rectului) şi organele genitale – uter, vagin, vulvă la femei,respectiv prostată, penis la bărbaţi.

Sistemul venos

Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de două vene mari: • vena cava superioară şi • vena cavă inferioară.

Vena cavă  superioară •  Colectează sângele venos de la creier, cap, gât, prin venele jugulare

interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, şi de la torace (spaţiile intercostale, esofag, bronhii, pericard şi diafragm), prin sistemul azygos.

• De fiecare parte, prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculară, iau naştere venele brahiocefalice stângă şi dreaptă, iar  prin fuzionarea acestora se formează vena cavă superioară.

• Vena subclaviculară continua vena auxiliară care strânge sângelevenos de la nivelul membrelor superioare. Sângele venos almembrelor superioare este colectat de două sisteme venoase, unul profund şi unul superficial.

• Venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arterele care le însoţesc.• Venele superficiale, subcutanate, se găsesc imediat sub piele şi se

pot vedea cu ochiul liber prin transparenţă, datorită coloraţiei albastre. Ele nu însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde. La nivelul lor se fac injecţii venoase.

Vena cavă inferioară • Adună sângele venos de la membrele inferioare, de la pereţii şi viscerele

din bazin, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectivovare, de la peretele posterior al abdomenului (venele lombare), cât şi de la ficat (venele hepatice).

• Vena cava inferioară se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea dreaptă. La rândul ei, fiecare venă iliacă comună este formată prin unirea venei iliace externe cuvena iliacă internă.

• Vena iliacă internă colectează sângele de la pereţii şi viscerele din bazin. • Vena iliacă externă continua vena femurală care strânge sângelevenos

de la nivelul membrului inferior. Ca şi la membrul superior, sedisting vene superficiale şi vene profunde (cu aceleaşi caracteristici). Vena cava inferioară urcă la dreapta coloanei vertebrale, străbate diafragma şi se termină în atriul drept.

• O venă specială a marii circulaţii este vena portă, care transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive, în urma absorbţiei intestinale.

• Ea se formează din unirea a trei vene: vena mezenterică superioar ă, vena mezenterică inferioară şi vena spleniă.

91

Circulația sanguină

• Sensul circulației sanguine• albastru = neoxigenat• Roșu = oxigenat

27-92

The Heart: Blood Flow

Sânge neoxigenat din corp

Sânge oxigenat din plămâni

Contracția atrială

Sistola atrială

Contracția ventriculară

Sistola ventriculară

Sânge neoxigenat spre plămâni

Sânge oxigenat spre corp

Acțiunea valvulelor cardiace

Slide 11.10

Umplerea cardiacă-ciclul cardiac

Slide 11.15

Blood is forced through arteries and arteriolesvessel walls are too thick for blood com-ponents to pass through

In capillaries, oxygen and nutrients move outby diffusion; CO2 in (via lipid membrane,channels, etc.)

Blood pressure moves molecules out by filtration

Plasma proteins maintain osmotic pressureof blood

Returning blood to the heart

Venules are continuous with capillaries; takein some returned fluid (rest is retained bytissues or returned to blood via lymphaticsystem)

Veins have thinner walls;less muscle; but can hold much more blood

Many veins in limbs have valves to preventbackflow

(Varicose veins arise when pressure on valvesis prolonged)