117487425 oligopolul pt referat

8/16/2019 117487425 Oligopolul Pt Referat

1/24

MINISTERUL INVATAMINTULUI SI EDUCATIEIUNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

REFERAT

Pentru cursul TERIE ECONOMICA

Tema : « Oli!"!lul si ra#$!iul "returil!r %

Aut!r: Ant!n Octa&ian

S"ecialitatea : Banci siFinante' anul I' semestrul I' ru"a FB()*(

C!!r+!nat!r stiinti,ic:Maria -amuraru

Chisinau 2012


2/24

Cu"rins

I. Intr!+ucere///////////////////"a (

II. C!ncurenta +e "iata////////////.............."a)

III. Ti"urile +e c!ncurenta//////////////"a0

IV. Oli!"!lul......................................................................"a1

(.F!rme +e !li!"!l.........................................................."a12*

V. F!rmarea Pretului......................................................."a(3

(. Pia4a +u!"!l' cea mai sim"l5 ,!rma +e !li!"!l......."a((). Pre4ul si ma6imi#area "r!,itului 7n ca#ul carteluril!r8c!!r+!narec!m"let59.................................."a()

0. Pretul si ma6imi#area "r!,itului 7ntr2un !li!"!lnec!!"erant......................................................................."a(01. Pre4urile +iscriminat!rii............................................"a(12(*

VI. C!nclu#ii....................................................................."a(

VII.BIBIO;RAFIE.........................................................."a(<


3/24

I. Intr!+ucere

Ec!n!mia +e sc=im$' "ia4a2c!nsi+era4ii enerale

Intr-o interpretare restrictivă economia de schimb este un produs al secolului al XIX-

lea , generat de aparitia pieţei autoreglatoare , ca piaţa în care intervin exclusiv cererea ,

costul oertei !i preţurile ce re"ultă dintr-un acord reciproc # $conomia de schimb este

considerată de mulţi speciali!ti drept acea economie care a devenit predominantă in

ultimele doua-trei secole# %uncţionării economiei de schimb îi sunt proprii unele

aspecte particulare cum sunt disuncţiile ce urmea"a & preocupaţi de reducerea

costurilor , întreprin"atorii reduc !i salariile , unii producatori sacriică interesele

consumatorilor cu toate ca economia de piaţă a ost anunţată ca o economie a

'consumatorului rege() inlaţia , !oma*ul !i recesiunile insoţesc acest sistem #

+intre trăsăturile economiei de schimb contemporane, piaţa are istoria cea mai lungă#

aparut cu multe secole în urma ca punte de legatură între producători !i consumatori#

In genere, piaţa este locul de întlnire , mai mult sau mai puţin abstract, între oerta

vn"ătorilor !i cererea cumpărătorilor , prima iind orma de maniestare a producţiei în

condiţiile economiei de schimb , a doua exprimnd nevoile umane solvabile , insoţite

deci de capacitatea oamenilor de a cumpăra mărurile oerite !i convenabile lor#

.nainte de a lua deci"ia de a cumpăra ceva / sucuri, ma!ina, un aspirator , un

calculator, teleonul, etc, iecare dintre noi am anali"at mai multe variante astel înct

să obţinem cel mai bun raport calitate preţ# a*oritatea dintre noi anali"ea"ă patru sau

cinci variante înainte de a se decide# +e aceea vom incerca să înţelegem ormarea

preţurilor pentru a putea lua deci"ia cea mai bună# 3e scurt acesta este oligopolul, este o

ormă a concurenţei imperecte ce se caracteri"ea"ă prin existenţa unui număr restrns

de producători care, deţinnd un segment important de piaţă o pot inluenţa în scopul

maximi"ării proitului, bunurile oerite iind solicitate de numero!i consumatori# +in

punct de vedere etimologic, termenul provine din limba greacă&

oligos4puţini, cţiva) polein4 vn"are

1


4/24

II. C!ncuren4a +e "ia45

5elaţiile dintre agenţii economici pe piaţ6, în uncţie de interesele lor, constituie un

sistem economic de concurenţ6, în care iecare are libertatea sa produc6 si sa vnd6 ce-i

convine, în condiţiile pe care le consider6 cele mai avorabile# ecanismul concurentialexprima legaturile numeroase intre actiunile subiective ale agentilor economici si

cadrul obiectiv al desasurarii acestor actiuni# Concurenta repre"inta conruntarea ,

rivalitatea economica intre industriasi, bancheri, comercianti, prestatori de servicii

pentru a atrage de partea lor clientele consumatoare prin preturi mai convenabile , prin

calitatea mai buna a marurilor , in vederea obtinerii unor proituri cat mai mari si mai

sigure#1 In tarile cu economie de piata consolidata s-au impus urmatoarele tipuri de

piete concurentiale& piata cu concurenta pereta /pura, piata cu concurenta

monopolistic, piata cu concurenta imperect, piata de monopol, respective monopson#1

1# 3iaţa cu concurenţ6 imperect6 este de trei eluri si anume&- piaţ6 cu concurenţ6 monopolistic6)

- piaţ6 cu concurenţ6 de oligopol)

- piaţ6 cu concurenţ6 de monopol)

3iaţa cu concurenţă imperetă desemnea"ă acea situaţie de piaţă in care, agenţii

economici , in calitatea lor de vn"ători sau de cumpărători pot să inluenţe"e prin

acţiuni unilaterale raportul dintre cererea !i oerta de măruri si nivelurile !i dinamicile preţurilor# 3iaţa cu concurenţ6 imperect6 imbrac6 mai multe orme in raport cu

numarul si orţa economic6 a produc6torilor si cump6ratorilor &

adacă piaţa este dominat6 de un vn"6tor, care-!i impune condiţiile de preţ si

de calitate a bunului economic, piaţa este de monopol )

bdaca este dominat6 de doi van"6tori ce oer6 bunuri similare, piaţa este de

duopol )

cdaca este dominat6 de ctiva mari produc6tori ce oer6 bunuri similare, piaţa

este de oligopol, cea mai raspandit6 orma in economia contemporan6, iind considerat

oligopolul propriu-"is )

d daca piaţa este dominat6 de unul, doi si mai multi cump6ratori, atunci

piaţa este de monopson, duopson si oligopson#

1 7ita 8+obrota- $conomie 3olitica


5/24

III. Ti"urile +e C!ncurenta

Caracteristicele ,!rmel!r +e c!ncurenta

C!ncurenta "er,ecta se considera a exista doar in teorie, ara corespondent in

viata practica) este acel tip de piata pe care se satisac cel mai bine interesele

van"atorilor si cumparatorilor si care pre"inta simultan urmatoarele trasaturi&

1# at!micitatea cererii si !,ertei, care exprima existenta multor van"atori si

cumparatori de putere economica egala sau apropriata, astel incat nici unul dintre ei nu

poate inluenta pretul in mod hotarator#

2# !m!enitatea "r!+usel!r, care presupune ca marurile oerite sunt echivalente sau

aproape identice, astel incat cumparatorului ii este indierent de unde aprovi"ionea"a#

9# intrarea si iesirea "e "iata sunt li$ere, adica o irma poate intra pe piata daca

pretul este superior costului sau de productie#

:# trans"arenta "er,ecta a "ietei, care arata ca pe piata cu concurenta perecta

cumparatorii si van"atorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a oertei#

;# m!$ilitatea "er,ecta a ,act!ril!r +e "r!+uctie, care exprima inexistentaobstacolelor in procesul achi"itionarii de actori de productie, in conditile in care

irmele doresc sa isi de"volte activitatea#

9

IV.Oli!"!lul

F!rmac!ncurentei

Numarul +ec!ncurenti

Bariere +eintrare "e

"iata

Pr!+usul Cun!stinte +es"re"iata

M!n!"!l


6/24

Desemnea#5 situa4iile un!r "ie4e 7n care e6ist5 un num5r restr>ns +e"r!+uc5t!ri?!,ertan4i @i un num5r relati& ri+icat +e cum"5r5t!ri 8caracterul +eat!micitate a cererii se men4ine9.

,iecare ,irm5 a,lat5 7n "!#i4ie +e !li!"!l +is"une +e "uterea +e a in,luen4a "re4ul

"ie4ei'+eci#iile "e care le ia nu "!t ,i @i nu sunt c!m"let in+e"en+ente +e +eci#iilecel!rlalte ,irme 8im"une luarea 7n c!nsi+erare a "!si$ilel!r reac4ii alec!ncuren4il!r9nici una nu este de regulă suficient de puternică pentru a impune preţul săucelorlalte

(.F!rme +e !li!"!l

existenţa sau absenţa dierenţierii produselor&- oligopol pur - oligopol diferenţiat #

legăturile reciproce /gradul de coordonare&- oligopoluri complet coordonate /înţelegeri directe- oligopoluri parţial coordonate /coordonare spontană sau tacită- oligopoluri fără coordonare#

situaţia maximi"ării proiturilor&- oligopolul complet - oligopolul parţial #

=ligopolul presupune mai degrabă o coordonare spontană dect acorduri directe#

iecare irmă ia în considerare răspunsul a!teptat din partea concurenţilor vis-a-vis de propriile acţiuni !i î!i stabile!te propriile politici comerciale în concordanţă cu acesta#.n aceste ca"uri pot apare 2 tipuri de relaţii concurenţiale&

> existenţa !i acceptarea unei irme lider a cărei inluenţă estedominantă

> cooperare voluntară /ără cadrul organi"aţional, acorduri sauirmă lider determinată de interese comune, etica aacerilor !itoleranţă reciprocă#

7u există un model general al echilibrului în condiţii de oligopolmodele&

- Cartel /coordonare completă- %irma lider /oligopol asimetric- Cererea pliată- +


7/24

a producţiei, de regulă, oligopolurile repre"intă orme stabile de organi"are a pieţei, în

sensul că ele nu se transormă in monopol#

3rincipala explicaţie a ormării !i păstrării oligopolurilor în multitudinea de structuri

economice o constituie nivelul costurilor totale medii în uncţie de volumul producţiei#=ligopolurile î!i ba"ea"ă existenţa pe reali"area unor costuri *oase# Cnd costurile

irmelor individuale scad în mod substanţial !i pe termen lung, în a!a el înct un număr

restrns de irme poate produce cantitatea totală la costurile medii cele mai *oase, în

asemenea ca"uri avem de-a ace cu un oligopol natural# = cre!tere în continuare a

volumului producţiei nu mai asigură o scădere a costurilor !i, deci, irma oligopolistă

nu este stimulată să treacă pe po"iţia de monopolist, în sensul de a deveni singurul

producător !i vn"ător al unui produs#

.nsă existenţa !i persistenţa oligopolurilor nu poate i explicată numai prin condiţia

costurilor minime# ai sunt !i alţi actori care avori"ea"ă concentrarea producţiei în

oligopoluri# 3rintre acestea se numără, de exemplu, puterea de piaţă a oligopolurilor# Cu

ct irmele oligopoliste devin mai mari !i mai puternice, iar irmele mici concurente

devin mai slabe, cu att oligopolurile capătă o putere mai mare de a inluenţa preţul de

vn"are, de a inluenţa consumatorul prin reclame#

$lementele caracteristice pieţei de oligopol se intălnesc în proporţii dierite, astel înct

există mai multe tendinţe sau comportamente, cum ar i&de conruntare deschisa intreirme sau de comportament necooperant, de cooperare intre ele sau comportament

cooperant# $xistă, dupa unii autori !i orma a treia de comportament, în care orma de

oligopol decide să ignore capacitatea de inluentare a pieţei, deoarece preţul mai mare

dect costul mediu elimină pe termen lung , concurenţa #

=ligopolul este o structur6 de piaţ6 caracteri"at6 prin existenţa unui numar mic de

intreprinderi 6r6 de un numar mare de cump6ratori#

In condiţiile oligopolului, acţiunile iec6rei irme au un impact semniicativ

asupra pieţei, deoarece concentrarea si centrali"area producţiei si a capitalului irmelor

ce domina piaţa, transorm6 preţurile din mi*loace de inormare, in instrumente de

inluenţ6 si putere#


8/24

Concurenţa de oligopol se caracteri"ea"6 prin existenţa unui numar mai redus de irme

produc6toare, dar puternice, care caut6 sa-!i impuna voinţa pe piaţ6#

cest tip de concurenţ6 are urmatoarele caracteristici &2

- numar redus de produc6tori > vn"6tori /nu mai puţin de trei , care domină piaţaunui bun si deci grad ridicat de concentrare economic in ramura sau domeniul

dominat de ace!tia

- irmele respective nu olosesc tactica reducerii unilateral a preţului in

conruntarea cu concurenţii /nu olosesc dumping-ul ci recurg la modalităţi

speciic de a c!tiga po"iţii pe piaţă /innoirea si diversiicarea produselor ,

acorduri cu privire la impărţirea pieţelor, reclamă,design imbunatăţit, etc )

- diicultaţi la intrarea pe piaţ6 a irmelor noi, existent unor restricţii inanciare,

economice, tehnice in calea intrarii de noi irme in sectoarele respective )

- un anumit grad de control al preţurilor#

3e pieţele de oligopol se ac schimburi de inormaţii intre irme pentru evitarea

pierderilor, se adopt6 strategii proprii privind evoluţia preţurilor, asimilarea de noi

produse, tehnologii etc#

=ligopolul exercit6 o anumit6 inluenţ6 asupra preţului, dar nu-l poate impune,deoarece trebuie sa ţin6 seama de reacţiile celorlalte irme, ca si de consecinţele asupra

propriei activitaţi#

=ligopolurile sunt caracteri"ate printr-o mare eterogenitate si o clasiicare a lor

devine absolut necesara# Clasiicarea lor se poate ace pe ba"a a doua criterii

importante&

A. +upă dierenţierea produselor sau caracteristicile principale ale produselor si

serviciilor, oligopolurile sunt de doua tipuri#

• 3rimul tip cuprinde acele irme mari care domina piata in cadrul unor produse

omogene sau aproape omogene cum sunt otelul, aluminiul, unele produse

2 ngelica @toica-$conomie 3olitica-icroeconomie


9/24

chimice de ba"a# %iecare dintre cele cateva irme oligopoliste pot inluenta piata

/ pretul sau volumul productiei prin deci"iile pe care le iau#

• l doilea tip de oligopol cuprinde acele irme mari / putine la numar care

stapanesc piata unui produs eterogen# %iecare dintre aceste irme produce si

vinde tipuri dierentiate din punct de vedere al calitatii, ormei, noutatii

conceptuale s#a#m#d# In domeniul automobilelor, intr-o tara cu o piata de

desacere oarte mare / de exemplu %ranta sau Italia sunt putine irme

producatoare# Insa nici una din irme nu produce acelasi tip# %iecare produce

automobile care se deosebesc de celelalte existente pe piata # celasi lucru este

posibil in toate domeniile unde actionea"a irme oligopoliste#

B. +upă numărul de producători ce se ală in concurenţă&

• duopol /avem doi producători

• oligopol propriu-"is care se pre"intă ca&

+upa gradul de coordonare la care convin oligopolurile, conorm dieritelor politici si

in acord cu permisiunea legislatiilor in vigoare#

Eradul de coordonare in care sunt implicate oligopolurile sa ala in raport invers cu

gradul de concurenta# +in punct de vedere al gradului de coordonare sau de concurenta,

oligopolurile se clasiica astel&

=ligopoluri ara coordonare / nici ormala nici tacita , la care apar trei tipuri derelatii concurentiale intre oligopoluri&

1# 5elatii de concurenta agresive in domeniul stabilirii preturilor / ra"boiul preturilor ,

in cel al aprovi"ionarii etc# ce au loc mai ales in oligopolurile unor produse omogene)

2# 5elatii hiperconcurentiale cu accent pe calitate, noutatea produsului si reclama, mai

ales in oligopolurile cu produse si servicii usor dierentiate)

9# 5elatii concurentiale legate / inlantuite in cadrul industriilor cu multe irme, in care

un van"ator este oligopol in raport cu B si C, C este oligopol in raport cu + si $ etc# =ligopoluri cu coordonare partiala / ara vreun acord ormal la care apar doua

tipuri de relatii concurentiale&

1# 5elatii de concurenta in cadrul carora apare o irma lider a carei inluenta este

dominanta, aceasta dominare datorandu-se mai multor cau"e cum sunt& dimensiunea


10/24

irmei si ponderea in ramura in raport cu toate celelalte irme oligopoliste, increderea

pe care o inspira etc#)

2# Cooperarea voluntara / ara organi"atie, acord sau irma lider ormata intre irmele

oligopoliste reali"ata pe ba"a unor interese comune, pe etica aacerilor si toleranta

reciproca#

=ligopoluri complet coordonate prin intelegeri scrise sau secrete intre irmele

oligopoliste la nivel national sau international cu sau ara acordul guvernelor

/ cartelul, trustul, concernul, conglomeratul

C5F$?


11/24

substituire a produsului al carui preţ s-a modiicat#?a preţuri mai mari, producatorii vor

vinde mai puţin, iar la preţuri mai mici au !anse de a vinde mai mult#

V. F!rmarea "re4ului

In uncţie de tipul pieţei, preţurile pot i de echilibru, de monopol , de oligopol#

%ormarea preţului are loc sub inluenţa unei multitudini de actori care se pot impărţi în

două grupe& actori interni !i actori externi# %actorii interni se reeră la acele procese

care sunt speciice mecanismului pieţei concurenţiale&

-


12/24

+uopolul corespunde acelei orme de piaţă în cadrul căreia o mara omogenă este

oerită de numai doi producatori unei mulţimi de cumpărători#

cestia se vor concura între ei pna cel mai slab va i eliminat de pe piaţă# +in aceasta

cau"a, airmă unii cercetatori, duopolul ar i o ormă de piaţă tran"itorie, destinată a

crea în condiţiile apariţiei monopolului absolut al producătorului cu orţa inanciară cea

mai mare# .n schimb, dupa alţi cercetători /# Cournot si %#H# $dgeorth, recurgnd la

unele ipote"e particulare, au pre"entat unele solutii si pentru acest gen de piaţă, soluţii

care le-ar permite ambelor irme sa existe timp îndelungat#

.ntreprinderile produc un bun omogen !i doresc maximi"area proitului considernd că

oerta rivalului său nu va inluenţa propria deci"ie#

=erta totală X1 X2

3reţul 3x 4 /X1 X2 uncţie de oerta totală

51,2 - încasarea totală1,2

514 3x X14 /X1 X2 X1 4 51/X1, X2

524 3x X24 /X1 X2 X2 4 52/X1, X2

C1,2 > costul total 1,2

J1,2 > proitul irmei 1,2

3roitul& J 14 51 - C1 )J24 52 - C2

J14 5 1/X1, X 2- C1/X1) J24 5 2/X1, X 2- C2/X2

3entru primul producător X2 este o dată exogenă iar pentru al doilea X1 este exogen#

). Pre4ul si ma6imi#area "r!,itului 7n ca#ul carteluril!r8c!!r+!nare c!m"let59 In acest ca", mecanismul de unctionare se aproprie oarte mult de cel al monopolului,

insa exista anumite deosebiri#=biectivul principal al cartelului este e a maximi"a proiturile combinate ale tuturor

membrilor aderenti la intelegere# $xista si intelegeri intre irme oligopoliste pentru a

practica acelasi pret si pentru a imparti piata ie in mod conventional pe anumite "one,

ie dupa preerintele cumparatorilor# In asemenea ca"uri, proitul este in unctie de cira


13/24

de aaceri si de nivelul costurilor unitare# In general costurile medii si cele marginale

ale irmelor componente sunt dierite#

!a cum veţi deduce din graicul de mai *os, curba costului marginal, a venitului

marginal !i volumul producţiei la nivelul organi"aţiei derivă din curbele !i datele

unităţilor componente# +e exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este

dată de ormula K cmg = cmg 1 + cmg 2 +cmg 3 iar producţia vndută de cartel este o

sumă a producţiilor eectuate de irmele membre& L4M1M2M9#

0. Pretul si ma6imi#area "r!,itului 7ntr2un !li!"!l nec!!"erant

Eradul de maniestare a concurenţei într-o structură de oligopol necooperant / ără

coordonare este determinat nu numai de numărul !i mărimea irmelor, ci !i de

comportamentul acestora# Cnd pe piaţă este un număr mic de irme, iecare vede ce

anume ac rivalii săi !i reacţionea"ă în consecinţă#

+e exemplu, pe piaţa teleoniei mobile din 5omania se dă o luptă ascuţită atat la vîr,

între Nodaone 5omania !i =range 5omania, cît !i între ceilalţi doi operatori mai mici,

Cosmote !i Oapp pentru ocuparea unei po"iţii de lider#

+aca una din ele modiica tariele pentru convorbirile între reţele, cealaltă poate

proceda la el sau poate să menţină tariele vechi, ăcnd concurenţă primei companii#

Cnd strategia pe care o aplică o irmă depinde de comportamentul rivalilor acesteia, se

spune că are loc o interacţiune strategică#

3 3

3P cmg2 C2 3P b

Nm2 c Nm1 C1 cmg1

0 LP L LCererea irmei


14/24

.n graicul de mai sus, punctul corespunde acelui nivel al producţiei pentru care Cmg

este egal cu Nmg, preţul practicat iind pP# +reptele C1 si Nm1 semniică cererea si

venitul marginal dacă cealaltă irmă urmea"ă politica primei# +reptele C2 !i Nm2

caracteri"ea"ă situaţia în care acţiunile primeia sunt ignorate# @e observă că C1 este mai

puţin elastică dect C2# +aca de exemplu =range decide reducerea preţului !i Nodaone

nu o urmea"ă ea va pierde din piaţă de aceea este logică presupunerea că va practica

pretul mai sca"ut# +e aceea, sub punctul cererea la nivelul irmei va i dată de C1# .n

acela!i el, este logic ca orice mărire de preţ să ie ignorată# =rice cre!tere a preţuluideasupra lui ace ca cererea să ie C2#

5e"ultatul este o curbă a cererii rntă, cu vrul în punctul # Ctă vreme Cmg se va

deplasa de-a lungul segmentului bc, preţul irmei va rămne neschimbat#

Feoria curbei rnte poate explica stabilitatea preţurilor într-o economie care nu este

aectată de inlaţie, însă nu explică mecanismul prin care se a*unge la pP#

3reţul iecarui operator va exprima nu numai cerinţele pieţei produsului considerat dar

!i reacţia de raspuns a acestuia la politica adoptata de concurenţii săi#

In cadrul strategiei de preţ a operatorului, pretul pe care acesta îl poate propune pe piaţa

se ala ca marime undeva într-un interval de valoare limitat inerior de marimea

costurilor de productie iar, superior, de valoarea estimată, acceptabilă pentru produs de

catre consumatori#

3QCu R 3roducatorul nu poate supravietui

preţ propus pe piaţă pS valoarea estimată de consumator R nu exista piaţă )lipse!te cererea

1. Fact!rii +eterminan4i ai +eci#iei +e "re4 sunt &

-costul de obţinere al produselor

-estimările consumatorilor privind valoarea produsului


15/24

-concurenţa

-intervenţia autorităţilor guvernamentale in materie de preţ

-etica în aaceri

Costul de obţinere a produselor

+aca un agent economic are o pondere importantă în structura costului a costurilor

ixe va urmari ca prin preţul propus să obtină un volum de încasari care acopere

cheltuielile ixe !i, in acelasi timp, sa poate induce din partea pieţei o cerere pentru

produsele sale cat mai aproape de capacitatea de productie#

+aca in structura costului total, costurile variabile au o pondere importantă, prin preţul

propus pe piaţă agentul va urmări să reali"e"e maximi"area contribuţiei iecarui produs

la mar*a asupra cheltuielilor variabile#

+esi repre"intă un punct de plecare in undamentarea oricarei strategii de preţ, costul

nu trebuie considerat ca o simplă cira >reper# $l este un actor endogen, element al

strategiei de preţ, perceput în permanenţă modiicare sub acţiunea directă a pieţei ce

diri*ea"a, de multe ori, presiunea concurenţială de la nivelul preţului, la nivel de cost#

$stimarile consumatorilor privind valoarea produselor

Inţelegerea dierenţei între valoarea percepută !i valoarea potenţială este un prim

aspect deosebit de important# Naloarea percepută este cea pe care consumatorul o

recunoa!te în pre"ent) valoarea potenţială este cea pe care consumatorul poate i educat

să o vada in produs#

3rin eort de marAeting, reclama de promovare a produsului /accesul la consumul

gratuit in locurile de vn"are, testare gratuită a produsului etc valoarea percepută poate

cre!te apropiindu-se de cea potenţială# stel unele produse privite la început ca

moturi, sau excentricităţi in consum devin bunuri ără de care viaţa de "i cu "i nu mai

este de înţeles#

+in acest punct de vedere se disting două strategii de adaptare a producatorilor & în timp

ce unii î!i propun sa urme"e tendintele previ"ibile ale preţului de piaţa concurenţială în

deci"iile lor de preţ, alţii, cu o po"itie dominantă sau pondere importantă în ramura î!i

propun sa iniţie"e si sa diri*e"e urmatoarele mi!cari ale preţului pe piaţă#


16/24

Inluenta guvernelor

=ricat de concurentiala se dovede!te a i piaţa, prin organe cu atributii in domeniul

preţurilor /comitete, departamente, agentii practic in toate ţările lumii statul exercita o

inluenţă puternică asupra preţurilor Chiar !i in ţările cele mai democratice, cu preocupări erme !i permanente in

menţinerea !i prote*area concurenţei, liniile directoare în materie de preţ stabilite de

autoritatea executivă cu aceasta misiune sunt atent urmarite si respectate de toti agenţii

vi"aţi

$tica in aaceri

Intr-un univers incert marcat de luptă concurenţială spre maximi"area proitului !i a

valorii de piaţă a intreprinderilor, paradoxal, etica in aaceri este tot mai mult pusă la

ba"a relaţiilor parteneriale de lungă durată# 5elaţiile de aaceri de tip T in-in U sau

de castig reciproc sunt considerate a i cheia succesului pe ori"onturi lungi de timp#

$ste cunoscut, spre exemplu, aptul că dacă un vn"ător proită de un context avorabil

de piaţă !i cre!te exagerat preţul surprin"nd si orţnd cumpărătorii săi să-l accepte

reali"ea"ă un proit imediat, dar aectea"ă negativ relaţiile cu clienţii ideli, iar pe

termen lung î!i deteliorea"ă segmentul de piaţă deţinut#

1. Pre4urile +iscriminat!rii

3racticarea unor preţuri discriminatorii permite unei irme să obţină venituri mai mari

la iecare nivel al output-ului vndut pe piaţă# 3entru a putea utili"a pe piaţă preţuri

discriminatorii , irmele trebuie să indeplinească trei condiţii &

- %irma trebuie să ie capabilă să-!i stabilească singură preţul )

- 3reţurile trebuie să ie divi"ate , cumpărătorii grupaţi pe piaţă cu preţuri reduse

trebuie să nu poată revinde bunurile cumpărate pe piaţă cu preţuri ridicate )

- $lasticitatea cererii trebuie să diere de la o piaţă la alta# %irma va ixa cel mai

ridicat preţ pe piaţa pe care cererea este mai puţin elastică si deci mai puţin

sensibilă la modiicările preţului#:

: Nictor 5omeo Ionescu- icroeconomie


17/24

$xistă trei categorii de preţuri discriminatorii ;&

- 3reţuri discriminatorii de prim rang-apar cnd irmele percep de la iecare

consumator preţul maxim pe care acesta este capabil să-l plătească pentru

iecare unitate de bun- 3reţuri discriminatorii de rang II-apar atunci cnd irmele cer preţuri dierite

consumatorilor , în uncţie de cantitatea pe care ace!tia o cumpără

- 3reţuri dicriminatorii de rang III- se manietă atunci cnd irma împarte

consumatorii în categorii dierite !i percepe preţuri dierite de la iecare

categorie în parte# 3reţurile percepute sunt acelea!i pentru toţi consumatorii

dintr-o anumită categorie# 3reţurile discriminatorii de grad III sunt cele mai

întlnite în practica#

VI. C!nclu#ii

+in cele pre"entate mai sus putem identiica în practică tehnica ormării preţului# .n

vi"iunea speciali!tilor , ormarea preţului are însă un sens mult mai pround# 3rocesul în


18/24

cau"ă se reeră la determinarea lui generală , la actorii sub a căror inluenţare se ală

nivelul acestora, ca !i modiicările lui# 3rintre actorii economici care determină nivelul

preţului trebuie avute în vedere !i următoarele&

-etapa din ciclul de viaţă al produsului)-calitatea percepută a produsului)

-strategia promoţională !i de distribuţie)

-strategia de preţ unctie de obiectvul principal al companiei la un moment dat /preţul

de stratiicare, preţul de penetrare, preţul vr de sarcină, preţul discriminatoriu, etc)

-po"iţionarea mărcii#

Bi$i!ra,ie


19/24

ANEXE


20/24

ANEXA 1

Fip de bariere de intrare re"ultă din economiile de scală#

= situaţie este ilustrată mai *os unde a ost repre"entat costul mediu pe termen lung al

unei întreprinderi repre"entative# Costul mediu este puternic descrescător cnd

producţia este inerioară nivelului D0 !i apoi este constant,D0 este numit atunci nivelul

minim de eicienţă al întreprinderii# cest nivel minim de eicienţă deine!te pragul de

producţie care este necesar pentru a obţine costuri unitare comparabile cu a altor

întreprinderi /dacă acestea produc cel putin D0#

$xistenţa unui nivel minimal de eicienţa poate să ie explicat în special prin

imposibilitatea divi"ări anumitor echipamente pe care întreprinderile de talie mare sunt

singurele în măsură să le utili"e"e eicace# 3entru a putea atinge acest nivel minim de

eicacitate cel ce intră trebuie deci să cucerească o parte din piaţă cel puţin egală cu D0#

+acă acest lucru nu este posibil sau este oarte improbabil intrarea pe piaţă poate sa ie

descura*ată#

V:,p#1WW

Anexa 2

@tudio de ca"# =3$C !i piaţa mondială a petrolului#


21/24


22/24

dect la dreapta /cnd preţul se diminuea"ă, curba cererii este în ormă de cot la pP

preţul de echilibru iniţial 3P /în punctul C#

@ă reamintim că într-adevăr curba cererii repre"intă venitul mediul al irmei

5# stel, curbei 51 îi este asociat un venit marginal 51 /le prelungim punctat

pentru a arăta ceea ce ar i cerera !i veniturile dacă celelelte întreprinderi nu ar

reacţiona la scăderea preţului# .ncepnd cu punctul C, irma trece pe o curbă a cererii

mai elastică /52, căreia îi este asociat venitul marginal 5m2# Consecinţa deosebită a

unei cereri în ormă de cot este deci că venitul marginal indică o discontinuitate,

dedesubtul preţului 3P#

ceastă igură arată că dacă întreprinderea este conruntată cu variaţiile

costurilor, preţul !i cantitatea care îi maximi"ea"ă proitul rămn neschimbate, atta

timp ct costul amrginal varia"ă între punctele $1 !i $2, într-adevăr, între aceste două puncte, Cm 4 5m pentru o cantitate XP constantă#

3

C

$1 51

$2 52

5m2 5m2

0 XP X

V1,p#1:1-1:2

Anexa 5

+ilema pri"onierului#

@ă ne imaginăm doi complici / !i B ai unei crime, arestaţi !i interogaţi separat !i acre

nu dispun de nici un mi*loc de comunicare între ei# =portunitaţile oerite iecărui

pri"onier sunt următoarele˸ dacă amndoi neagă crima, ei î!i atrag o pedeapsă u!oară)

dacă cei doi mărturisesc, ei se expun la o pedeapsă grea) dacă unul mărturise!te în timp

ce celălalt neagă, acela care a mărturisit !i la acu"at pe complicele său este eliberat !i

celălalt executat# Bineînţeles, complicii ar avea interesul să nege împreună# +ar, în


23/24

absenţa posibilităţii de a comunica, strategia optimă a unui individ luat separat constă în

a mărturisi# +e exemplu, să *udecăm din punct de vedere a lui B# +acă mărturise!te,

B poate alege între moarte /dacă neagă sau o pedeapsă grea /dacă mărturise!te) dacă

neagă, B poate alege între pedeapsă u!oară /dacă neagă !i libertate /dacă mărturise!te#

=ricare eset deci"ia pe care o va lua , B are interes să mărturisească#


24/24

concurenţei a unor eventuale u"iuni !i achi"iţii !i autori"area sau respingerea acestora

uncţie de re"ultatele acestor anali"e#

117487425 oligopolul pt referat

Documents