PROLOG

, Zirrch16 iunie,'196

Nu era in Grande Jatte. Nu chiar. Nu era nici macar dupa-a-

miaza. Nu inca. Dar atmosfera era exact ca in tablou, Parea ca

nu s-ar fi putut intempla nimic nu. Parcul era linigtil Z insoritigi plictisitoarc. Lacul de un albastru incandescent lucqa sub atin-

gerea brizei.l,ew McBride isi urma tmseul obi$nuit de jogging prin par-

cul ingust care se intindea pe malul lacului Ziirichsee, de la

agJomerata BellevueplaE pana h periferia ora5r. ui. Parcunese

deja vreo cinci kilometri si acum se intorcea, alerg6nd pe sub

copacii cu umbm rara 9i gindindu-se la Seurac

Penza imensa a artistului poantilist era lnsufledta de barbali

respectabili cu jobene, copii 9i femei in crinoline, purtind um-

helul€ de soarc. Dar epoca pe carc tabloul o surprindea era di-

naintea celor doua razboaie mondiale, inainte de aparitia

serialului Seinfeid, a intemenrlui gi a ,,epuririlor etnice".

Oamenii sunt aldel acum si tot aldel par 6i dupa-amiezele de

duminica (chiar dact sau mai ales daci oamenii ar fi la fel).

De exemplu, i se parea cA jumataF din fetele pe carc le

vizuse, fie vorbeau la telefoane celulare, fie erau pe role, fie

faceau ambele lucruri deodati. Cu priviri aiaFtoare i$i afisau

piercing-vile dinburic $ dehlau chicotind pe langa pusti cu

8 John Case

mingi de fotbal, muncitori chiulangii caxe molaiau 9i cupluriimbra$Sate care se sarutau in iarba mare $i maHsoasA. Aerulproaspat venea dinspre Alpi, insoriL Iacorcs Si dulce, aroma luiuSoara era din cand in cand amestecata cu izul fumutui trigarilorde marijuana.

ii placea Ztirichul. Locuind aici, avea ocazia sa{i exersezegermana" Fusese prima limbA $aina pe carc o lnv4ase in liceu;o alesese pentru ca ii picase cu tronc o elevi. sdina carc venisein cadrul unui program de ,,infrafte' intre licee. Mai t0rziuinyafase spaniola, pdnsese pudnA franceza 9i chiar un pic decreola, dar tot germana era pe primul loc - rmrllumiti lui Ingrid.Zambi cdnd isi aminti dp Ingrid gi de corpul ei incredibil gi

sFabatu in fuga cheiul unde ambarcalii cu vele igi leginauodgoanele 9i langurile, lovindu-se intre ele, cu sca4aituri si

.clinchete specifice. Abia daci le auzea. Avea volumul walkma-nului dat tarc Si asculta un cantec vechi de-al lui t ou Red, desprco anvne lane.-- dulce lane..., ce atdeMatgo Timmons.

Joggingul, ci4ile 9i muzica erau drogurile secrete ale luiMcBride gi, privat de ele, devenea agitat gi nefericit. Ele eraumotivul pentru care nu detrinea (mai bine zis, nu-Si permitea sa

intrefnA) o barca adeyarata, cu panze - pe care $i-ar fi dorit-ofoarte mult. Apartamentul lui din San Francisco ii exemplificape viu obsesiile. l"dnga fereasha elau casetofonul si canapeauauria$4 iar teancurile de CD-uri 9i stivele de callti se inaltau canigte colonade: blues, momas, De Lillo gi opera" Apoi, Konpa,rock 9i gospel. Chatwin despre Patagonia 9i Ogbum despreShakespeare. Mai era 9i o duziniL de ca4i despre $ah, spodespre care McBride mai mult citea decet il juca (excepliefaceau, poale, momentele din Haiti, cand el Si Petit Piere $ateauuneori ore in iir in Oloffson, aplecali asupra unei table vechi de

sah, sorbind rom).Gandul acesta il facu sA simta don prietenilor, al locurilol

al partidelor de gah...

in timp ce alerga, igi privi ceasul 9i, cdnd vAzu cat er4 iutipasul. Mai avea cam o ora si douazeci de minute pana b iffehiea

Siadromul 9

de la lnstitut $i nu-i phcea sa intaflie. (De fapt, il scotea dinsadte daca interzia.)

Situat in Kussnacht" la vleo douazeci de minute de hotelullui McBride, Fundatia Instituhrlui pentru Studii Globale era ocladirc mica, dar venerabila, impunatoare, construita cu banivechi, provenili din fonduri de pe ambele rnaluri ale Adanticu-lui. Ca multe alte fundalii, concepute in perioada de recon-strucfie de dupA cel de-al Doilea Rizboi Mondial, Instifttul era

dedicat ideii - vagi 9i efemerc - a pacii mondiale. ln acest scop,

an de an, Institutul gazduia conferinte si acorda burse de cerce-

tare unui glup de tineri straLlucili, ale callff interese in studiu $idocumentare coincideau cu cele ale Fundafiei.

Studiile,aveau teme diverse, cum ar fi: ,,,A.parigia fomraliu-nilor paxamiliEe din Africa Centrali", ,Jslamul gi Intemenrl",

,,Defrirarile din Nepal", inclusiv studiul lui McBride - care ana-

liza componenta terapeuticA a ritualurilor specifice religiilor ani-miste. Cum R.azboiul Rece era de domeniul necutr:lui, directoriiFundaliei ajunsesera la concluzia ca evennralele conflicte mon-diale care puteau sa apari vor fi doar ni$te dispute de micaamploare, alimentate, in majoritaba cazurilor, de diferenteleemice !i religioase.

in ultimii doi ani, McBride ca.latodse mult, dupa ce-sidefinitivase studiile aFofundate in Psihologie clinici qi Isto-rie modema. in tot acest timp, scrisese o serie de articoledespre: tehnicile de conyertire in masl ale tamaduitorilor dinBrazilia, inducerea starilor de ffansa in cadrul ceremoniilorvoodoo in Haiti 9i importanla leacudlor babesti in rituduriledin Candornbl6.

Doua dintse ac€ste articole ii fusesera public ale ln New Yo*Times Magazine si-i adusera un consact pentru scrierea uneicadi. in trei luni bursa lui ar fi trebuit rclnnoita" dar cand se

gdndi mai bine, hotiri sA se opreasca pentru moment. Se satu-

rase sa fie tot timpul pe drumuri gi cu bagajele flcute, si hotl-rase sa se concentreze asupra scrierii unei ca4i. Institutul tlconvocase deja si participe la ,disculia" lor anuala de h Ztirich,

10 John Case

iar asta era ocazia perfecta pentru a le anunta din timp hotuareaPe care o luase.

Cu alte cuvinte, planurile lui erau un alt mod de a spune caviala este frumoasa! dar ca poate fl si mai frumoasd- Daci intil-nhea decurgea a$a cum planuise, avea timp sA prinda zborulspre Londr4 de la ora gase, gi si ajungi astrel la timp pentru alua cina cu Jane - adevaraa Jane, pe care nu o mai vazuse decdteva luni.

,,Dulce Jane, dulce Jane..."Acest ultim gand il facu si accelercze riunul alergirii, in aga

fel incat ajunse inapoi la Hotelul Florid4 unde statea, cu vreozece minute mai devreme decat se a$teptase. Astfel, avu desnrltimp ca sa faca dus, sa se ba6iercasca, sa se imbrace si sa-si faci$i bagajul - o geafiA tip sac, din pdnz. de cor! care nu mai arataca pe vrenea cdnd fusese noua.

Se intilnea cu directorul Fundatiei, Gunnar Opdahl, unchirurg norvegian, bogat $i cosmopolit, care renunlase la medi-cini in favoarca acduniior fllanfopice. $tia ct directorul ar fivrut ca el sA se reinscrie pentru al treilea an consecutiv, fiindcdvorbise cu el la telefon pe cand incA mai era in Cilifomia. Erabucuros ca arc ocazia sa se lntaheasca faF in fala cu Opdahl,pentru ca asdel i se oferea prilejul de a-si argumenta motivelecare condusesera la hotaxarea sa de a se retrage gi, in acelagitimp, penFu ca put€a sa-Si exFrime rccunostinta fata de Insdtur

$i ar mai fi fost ceva bun in loate astea: putea s-o yiziteze peJane in drumul spre casi"

Institunrl igi avea sediul intr-o vila construita h inceputulsecolnlui, m bloc inhmecat de granit, comandat de un industria5elvelian, care mai tirziu se sp&zruase in foaier de un candelabru(pe care asdel l-a gi distrus). Chdirca inalE de trei etaje, aveafereste din sticlA veche, valudta $i toate erau incadrate intr-oferonerie complica$. La colgurile acoperigului, burlanele decupru se terminau cu c6te un gargui, trei cosuri @sneau dinacoperi$ul de figla, iar la ferestre erau o jumataE de duzina dejadldere inlesate de flori.

Siadtomul 11

La inrare, hnga usa masiv,, o plact mic4 de alam4 at€sta

identitatea Fundatiei in limbile germana, englezi li ftanceza. intimp ce apasa soneri4 o data si hca o dar4 ziri deasupra arcadei

plumbuite a geamului camera de luat vederi, conectata la un cir-cuit inchis; aceasta era orieftata h jos, spre el.

- I-ew!Usa se deschise larg $ in cadrul ei aparu Gumar Opdahl. Cu

statura lui impresionanti, acesta nu lasa sa se vada nimic dince€a ce em in spatele lui. Mai indt de 1 ,85 meti, atat cat masura

McBride, directorul Fundaliei era imbricat impecabil, intr-uncostum scump, ce parea cloit de mana" $i puta o cravata Her-nes, care il fecu pe McBride si se gdndeasca imediat la cele

vlzute ln magazinele duty freE dn Aercpotul HeathrowFiind geirul desirat, dar totugi solid, Opdahl se mi;ca la cin-

cizeci de ani cu gralia gi lentoarea unui atlet inbatf,nig c€ea ce

$i era de fapt, lntrucet cAgtigase o medalie de brcnz la o proba de

coborare, cu mai bine de douazeci de ani in uma. Odata.

pomenise intr-o disculie a lo! cudoasa coincidenF, cum tatil luiMcBride ar fi fost medaliat la aceleagi Jocuri Olimpice (la Sap-

poro, 1972), luind arginml la biadon (fiind primul american care

participase la acea proba). ln acel moment, Opdatrl schilase oexpresie amabili, pl6ng6ndu-se in acelagi timp ca: ,J'{orvegia a

luar biatlonul - cel puiin, a$a zicem noi!"Acum, Opdatrl ii strinse mdna gi il Iui pe McBride prie-

tene$te de dupa umeri.

- Cum ai cahtorit? il int€ba Ai avut ceva probleme?

Baftatul mai ln valsti pofti pe McBride inaunm si inchis€

usa ln ulma lor,

- O usoara intarziere, atata tot, raspunse McBride, in rest

zborul a fost in rcguL.

- $i Hotelul Florida? inheba Opdat , padnd usor derutatcand ii lua sac lui McBride $i il aseza mnga usi"

- Hotelul a fost giozav!Opdal[ rise ugor, ca pentru sine.

- lnt-adevlr, camerele sunt mari. Dar ,,grozal'? Nici chiara$a!

12 John Case

McBride z6mbi la rindul lui.

- Ei, ma rog, micar este ieftin.Opdald scutura din cap ii plescai in semn de dezaprobare.

- Data viitoare sa te cazezi la Zum Storchen si lasa grijabanilor in seama Fundatiei. Ti-am mai spus: de asta ne ocu-pam noi!

McBride schili rm gest, ceva infie o ridicare din umeri Si olnclinare a capului gi privi in jur. incapedte Fundafei erau maimult sau mai pulin asa cum si le amintea; cu covo:ue persane

ingirate de-a lungul podelelor de marnura, cu tavanele suprain-

circate cu omamente 5i incadrate de baghete de stejar, cutablouri in ulei reprezent6nd flori gi peisaje, precum 9i cu o

desfa$urare alba de componente PC pe bircul din lemn masiv,

model vechi.

Desi mai fusese la Institut doar de doua ori, €ra sur?rins ca

la sediul central era atata lniote si pace. Observindu-i nedume-

rire4 Opdahl il batu pe umar si il linisti facandu-i semn sa se in-drepte spre scari.

- Suntem numai noi, exclana el, pasind inaintea luiMcBride in dircctia aratata"

- Vorbiti serios?

- Desigur. E s6mbAti! Nimeni nu vine sa lucreze sambata -cu exceptia sefului. $i asta numai pentru ca n-am incotro!

- De ce nu? inteba McBride cand incepud sa ulce teptele.Din moment c€ dumneavoasta suntefi Seful...

- Pentru ca locuiesc aici, ii spus€ Opdal .

Cei doi urcau in acelasi ritm, indrept6ndu-se spre al treilea

etaj.

- lntotdeauna am presupus c, locuili in ora$, rcmarca.

McBride.Opdabl clatina din cap si se strAmba-

- Nu. Asta e... cum se spune? Aici e casa mea depafte de

casa-

Cand ajunsera lntre etaje, Opdahl se opri si se intoarse cufata clte McBdde ca sa-i explice:

Sindromul 13

- Solia mea locuiegte la Oslo si ura$te ElYetia. Spune ca-i

prca burgheza!-

- Pai tocmai asta-i faxmecul ei, raspunse McBride.

- Cu siguanfi, dar in unele situalii nu o pof conbazice

- $i copiii dumneavoastra?

- Ei locuiesc cam peste tot. Un baiat - la Harvard' celalalt -in Dubai. Fata sta in Rolle.

- Cu gcoala?

- Mda! Mi-am petrecut jumatate din viala prin avioane'

incercand si castig timp si se umplu distantele.

- $i in resnrl tirnpului?. Lui Opdalrl ii fluhra pe buze un zimbet amar $i reincepu sa

urce scar e pana sa raspunda:

- in resiil timpului sfrang bani pentru Fundatie sau indo-

sariez informalii la zi, incercand sa menfin legatura cu persoane

ca dunneavoasffi.De data asta fu riadul lui McBride se zimbeasca, in timp

ce continuau sa urce gi gtumi pe seama faPtului ca rAmasese

fara suflu.

- Parca era un lift, rcmarca el.

- Este unul, dar nu-mi place sl-l folosesc in weekend, iiraspunse Opdal . Daca se internPh sa fie o pana de cuent. . tidai seama.

in vizitele anterioarc, McBride se int6lnise cu Opdahl si cu

asistenlii sai intr-o sala de conferinle de la etajul doi, asa lncat

era puiin curios sA vada cum arata sAlle de la etaiul suPerior.

Ajunsi la etajul tsei se oprire in fala unei usi care nu se potivea

deloc cu stilul cladirii in care se aflau. Era neobisnuit de groasa.

din metal - nu din lemn, cun te-ai h agteptat - 9i a{i$a la intrare

o tastatura fl€fuita din alwniniu, cu ajutorul carcia s€ deschidea.

Opdahl forma E€i sau Patsu numerE si usa se debloca cu un

zgomot metalic. Directorul Funclatiei isi dadu ochii Pesle cap tispuse:

- Ur6t" nu-i asa?

- Oricum... irnpresioneaza. remarce McBride.

Opdahl chicoti:

14 John Case

- inainte a fost sediul unei bAnci pdvate, explica el Din cateam auzit despre clientela lor, o uga fonificata a fost o alegereinteleapta.

Biroul in sine era mare 9i confortabil, bine luminat $i mobi-lat modem, spre deosebire de camede de la etajele inferioare.Pe un perete erau ca4i $i o canapea din piele. Pe o masuta dinplexiglas era o tavita cu un set pentru ceai, adicA: un ceainic,doua ce$ti pe farfirioare, lapte si zahar, si un platou demadeleines.

- Bei un ceai? intreba Opdahl.McBride dadu din cap in semn ca da- Va rog! si merse la fereasfta din spatele biroului, ca sa

admire priveligtea. Zarit printre copaci, lacul avea culoareaWindex-ului 9i strdlucea ca niste cioburi de sticla: Spectaculos!spuse el.

Opdahl aproba cu o u$oara inclinare a capului, in timp cecontinua sa toame ceaiul-

- Cu zahaf

- Nu, doar cu pugin lapte, raspunse McBride.Apoi, observdnd computenrl de pe biroul diHtorului inalF

capul $i se incrunta.

- Unde este uniialea floppy? intreba el.

- Ce-i aia unitatea floppy?

- Pentru discheta

- Ah, asta! exclama Opdahl. Nu am a5a ceva.McBride era de-a drepftl nedumerit.

- Cum vine asta?

Opdahl ridica din umeri.

- Vrem sa ne pasFam datele confidentriale Si in felul Astasuntem siguri cA rAman secrete.

ii intinse lui McBride o ceagci de ceai 9i, a5ezindu-se labirou, ii fdcu semn t6narului american sa ia loc pe canapea- Apoisorbi o lnghifih[a $i exclarna:

- Agadar, o pauza! Ai facut o teaba minunata!

- Eh... vA mulFmesc, replica McBride.

Sindromul 15

- O spun cu toata sinceritatea, Lewis. $tiu cat de greu este

sa lucezi in locuri pecum Haiti. Sunt rnurdari gi, daci nu-fi vezi

de reaba cum trebuie, pot deveni periculo$i.

- Mi-am facut toate vacchurile.

- Totusi... Opdahl se apleci peste birou 5i i$i drese glasul:

Probabil ca e intebi care este scopul acestei intalnid.McBride se foi pe canapea $i zambi.

- Nu chiar, spuse el, Presupun ca $tiu despre ce este vorba-

Bu.rsa mi se rcrmina peste caieva luni...Opdahl confirma observalia lui McBride, d6nd din cap afir-

matiy infi-un mod carn grabi! serm ca nu acesta ar fi fost lucrulcil mai irnportant.

- D4 d4 ai dreptate, desigur. Dar nu acesta este motivulpentru care te a.fli aici.

- Nu? ii arunca McBride o privhe mirati.

- Nu.Un zgomot ca de motol venea acum dinspre holul de afar4

si, auzindu-I, cei doi birbali se uitara in acea directie,

- E, cumY4 liftul? inteba McBride.Directorul ii faou semn ca da, increfindu-si in acelagi

moment fruntea.

- Dar...

- Este unul dintre angajali, i$i didu Opdahl cu pArerca.

Probabil cl a uitat ceva"

Apoi zgomotul de motor inceB $i cei doi auzha ugile liftu-lui inchizindu-se la loc. Peste o clipa, cineva bafu h uqa\

- Vrci sa vezi cine este? ii spuse dlectorul, arit6ndu-i spre

uSaL

McBride se incruntt Nu spusese Opdahl cl sunt doar ei doi

$i ca liftul nu trebuie folosit in weekend? Se conforma insa.

- Sigur, nici o problema, spuse el, ridicindu-se in picioare.

Pa$i spre u$a Si o deschise.

Nu dula decat o fractiune de secundar" Zari ceva dincolo de

uS,, dar nu al/u timp sA i4eleagA ce se intamplt Vdzu un barbat

cu echipament 5i mlnugi chirurgicale, purtand pe faF o masci

16 John Case

de gaze, apoi un nor pulverizat dintr-un spray Si podeaua cevenea spre el. Un joc de lumini 9i apoi intuneric b€zna_

Se tezi intr-o ambulanti- Era sigur de asta pentru ca yedea

cum se reflectau pe tavan lurniniple rogii ale girofarului inv6r-tindu-se iar 9i iar. L6ngi el, un birbat in echipament medical, ilurmarea cu o u$oara curiozitate.

McBride ar fi ymt sal intrebe ce i se intampla, dar nu puteavorbi. Gura ii era uscata, iar limba ii era grea ca un bolovan.Cand incerca sa vorbeasc4 se poticni $i se bdlbdi de parca ar flfost beat. Putin mai taniu renunF sa mai incerce sa vorbeasca.Se concenftA sa-$i aduca arninte ce se inmmplase. ,Am yazut rmbarbat cu o masca. Un fel de lucrator in echipele de ulgenta.Ceva de genul unei scurgeri de gaze. $i spraFl pulverizat? Ceo fi fost?"

incerca sa-gi inalle capul, incerca sd se ridice cu tonrl, dar nureu$i. Zacea intins pe spate, legat de o targa si era mole$it deoboseala Si de slabiciune. inlelese cd fusese sedat si, dupaefectele pe care le resim{€q drogul tebuie sa fi fost unul puter-nic, Toraxina! poate. inchise ochii 9i igi spuse: ,"Ar trebui sa fiusperiat.., ar fi mai sanatos sa fiu speriat".

Mergeau de mai bine de o or4 dar Soferul nu pomise sirenanici mecar o data. Doar girofarul era aprins. McBride clipeadestul de des si atunci zarea luminitele rotindu-se in tavan:,,Rogu... galben... rogu..."

Parca foafie ciudal Indiferent pe unde mergeau, nu pArea sAfie circulafe prea mare in jur. Ambulan{a inainta cu vitezii nor-mala, carc rareori yari4 de parca s-ax fi aflat pe autostrada saupe un drurn prcorasenesc. Ambele variante erau lipsite de sens.Ziirichul avea multe spitale, a$a ca de ce sa paraseasca orasul?Daca ar fi fost o ugenlA - Si probabiJ cd era o urgent4 deoare-ce... dacA nu ar fi fost,,.

Sedativul incepuse sa-Si piarda efectul $i, pe masua ce seintemph acest lucru, sirnli primele accese de anxietate, careJsagetau in $raflndul pieptului.

Sindromul 17

Deodata i se paru cA ajrmsesera - desi nu $tia unde. Ambu-lanla frdna la un stop. scrd5nind pe ceva ce suna a pietrig, iarluminitele de deasupra se stinsera. Apoi poftiera a fost t'antiB,ma$ina se legAna $i geamurile se urigcari.

Se auzha ni$te voci intr-un dialect elyetian, iar ugile dinspate se deschisera cu un sunet specific. Simti un val de aerproaspat $i apoi targa miscandu-se sub el.

- Unde sunt?

Zari cu coada ochiului o cladte ciudat4 dar modemi- Apoiun chip s€ proiecta deasupra lui.

- Nu spune nimic.. Apoi merlera inauntru. Travemara un coridor lung 9i ajrm-

sera inh-o incapere putemic luminata. Aici fu hsat sa a$tepte

in jur de o jumaate de ora. in tirnp ce privea fix ceasul atimatsus, pe perDtele de faianta, simfi cum gura i se usuca din ce ince mai tare,

- Egti foarte curajos.Vocea se auzi de undeva, de deasupra capului lui, de

undeva de la capatul targii. Era vocea lui Opdahl. Deodata,chipul acestuia, acoperit pe jumatate de o masca de chi.rug,apa,ru in campul vizual al lui McBride. Efectul sedativului nuse mai simfea deloc, asa ca americanul putu sa yorbeasca ftuAprea mare dificultate.

- Ce se inrampla? inheba el. $i imediat dupa aceea, nepri-mind nici un raspuns, relua: Ce facep aici?

- Vec, spuse Opdabl, dar nu inspre el.Cineva ii aduse o seringa - McBride vazu acul aprcpiindu-se

$i apoi simfi o intepatura ceya mai jos de cot, Instantaneu, totulin jur incepu sa se mi$te cu incetinitorul. Inima lui batea de parca

cineva l-ar fi lovit cu pumnul in cosul piepnrlui - se oprea gi iarincepea sA bata. La un moment dat, simti cA nu mai poateinspim. Se sufoca gi atunci il cuprinse panica. Cu cdt groazapunea tot mai mult stapanire pe el, tragea instinctiv aer bt maiad6nc in plam6ni, sub stransoarea legaturilor care il lineau. $tiaca rebuie sa slea nemiscat. Daca nu s-ar mai agita" ar putea sa

respie mai uqor. Dar legaturile nu il slabeau deloc sau poate ca