ziarul vaii jiului - nr. 879 - 3 februarie 2012
DESCRIPTION
Ziarul Vaii Jiului - nr. 879 - 3 februarie 2012TRANSCRIPT
Consilierii locali vulcăneni PNL, PSD şi PRM avertizează:
Dorim să daţi dovadă de maximum de seriozitate, domnule primar Ile!
CMYK
VINERI3 februarie 2012
Anul VNr. 87912 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro
Răsărit: 07:48Apus: 17:33
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
MARCĂÎNREGISTRATĂR
Nu există lege împotriva
ADEVĂRULUI!
Director:Cătălin DOCEA
Curs valutar:1€ = 4,3470 lei1$ = 3,3053 lei1₤ = 5,2307 lei
ZiarulVãii Jiului
TipardigitalCel mai bun
preţ dinjudeţ!
Transmitecererea ta de
ofertă la [email protected]
0254 512512 0720 512000 0254 512500
TAXI COMSIONRAPIDIEFTIN
CONFORTABIL
În schimb vara, în timpul vacanţei cutreieram cu prietenii, Stoica, Roff, Jurca,Colda, dealurile din jurul comunei, partea de către Straja, unde culegeam fragi, mure,zmeură pe care le mâncam pe loc.
Fiind perioada anilor de după primul război mondial, pe dealurile din jur auavut loc bătălii în urma cărora au rămas părăsite arme diverse, revolvere cu muniţianecesară. În acest fel noi aveam fiecare câte un revolver cu care ne jucam trăgând la ţintăîn copaci şi, de mirare, nu ne-am rănit nici unul.
În toamna anului 1926 am fost înscris în clasa I (curs superior) a ŞcoliiSuperioare de Comerţ din Haţeg şi bineînţeles la internatul şcolii. În primele zile nestudiam unii pe alţii (21 elevi) până când încet, încet, am început să ne cunoaştemreciproc calităţile şi defectele şi am ajuns, mai ales în anii următori, să ne împrietenimformând o clasă deosebit de ataşată sufleteşte. Şcoala am urmat-o cu plăcere, deşi lavenire, nu-mi puteam da seama de faptul că aş putea avea uneleînclinaţii, am fost trimis aici şi aici am rămas. A fost o şcoalabună cu un corp didactic tânăr conduşi cu deosebită pricepere dedirectorul Ştefan Gherman, un excelent pedagog care la începutulcarierei a fost preot.
Spre deosebire de liceu, aici m-am remarcat în fiecarean fiind premiat ocupând locul 1 sau 2 cu schimbul împreună cucolegul Bernad Bela şi în final am terminat pe locul 2 cu câtevasutimi sub nota lui Bernad dar în schimb am primit un premiuspecial - o monedă de aur (taler austriac) din partea Băncii dinHaţeg pentru cea mai mare medie în cei 4 ani la materia despecialitate, Contabilitatea. La finele ultimului an, conformtradiţiei am pregătit o piesă de teatru cu titlul "Secretarul general"la care ne-au dat concursul trei fete din oraş. Eu am avut, dacă numă înşel chiar rolul secretarului general.
La terminarea anului patru, conform tradiţiei absolvenţiităceau un tablou împreună cu profesorii avuţi în ultimul an cumenţiunea "La revedere în anul 1940".
Intervenind timpurile mai grele ale acelei perioade,revederea nu a mai avut loc. Prima revedere a avut loc abia în1975 la 45 de ani de la absolvire cu formele obţinuite: citireacatalogului anului 1930 de dirigintele acelui an care a ţinut şi olecţie despre viaţă. Au fost prezenţi 9 colegi şi 5 profesori.Următoarea revedere la 50 de ani de la absolvire a avut loc la 18iunie 1980 cu care ocazie am tipărit o broşură cu unele date dinviaţa de elevi şi cu fotografiile unora dintre elevi care mai erauîn viaţă şi de alţii sau nu am ştiut ce li s-a întâmplat sau nu aurăspuns la invitaţia noastră. Au participat 13 colegi şi patruprofesori, cu îndeplinirea obişnuitelor mici festivităţi şi cufotografii.
La această întâlnire am avut trei momente de unsentimentalism dramatic:
La revedere am primit o scrisoare de la bunul nostru
coleg Adam prin care-şi exprima cu multă duioşie regretul că fiind bolnav nu poate să-şi reîntâlnească colegii, oraşul, să-şi reîmprospăteze ce i-a fost mai drag pe lume.După o lună a decedat.
Colegul Mayer a plecat în Israel curând după absolvire, am mai avut adresa luişi l-am invitat la revedere. A venit şi a fost extraordinar de fericit că şi-a văzut oraşulnatal, colegii, profesorii. La despărţire şi-a luat angajamentul ca va reveni şi anul viitor.La câteva luni după aceasta am aflat ştirea că a decedat în Israel.
Am mai avut o revedere, de 55 de ani la care au mai participat 8 colegi (cusoţiile), revedere desfăşurată într-o atmosferă veselă de prietenie, antrenantă, pesteprevederile noastre având în vedere că numărul participanţilor s-a redus.
După absolvirea Şcolii se punea problema de a continua sau nu învăţătura. Tatălmeu a rămas la ideea de a mă face negustor şi în acest scop a preluat un magazin cualimente din Petroşani, proprietarul dorind să abandoneze comerţul. A fost o prăvălioarămică pe strada principală în faţa băncii "Casa de păstrare". Am condus prăvălia câtevaluni dar nu prea mergea mai ales că chiar în faţa prăvăliei mele era alta cu acelaşi profilluată cu clientelă formată de un prieten de al meu, Balomirii Ioan. A fost un început pusla cale în acel timp şi nu a reuşit.
După lichidarea comerţului meu se punea din nou problema continuării studiilormele. Eu vreau să continui şi de altfel din cursul ultimului an am avut o înţelegere cualţi doi colegi să ne înscriem la Academia Economică din Viena. În acest scop de faptîmi făcusem formele de plecare în Austria (se pare că nu era prea greu atunci). Dar întretimp la Vulcan treburile mergeau tot mai prost ca urmare a crizei economice din 1928şi în special ca urmare a închiderii minei Vulcan. Posibil ca aceste două elemente să fifost determinantele pentru renunţarea studiilor la Viena, care ar fi fost desigur maicostisitoare pentru ca să renunţ, ceilalţi doi colegi au plecat şi au revenit după doi anide studii. Pentru continuarea studiilor, poate aş fi optat pentru meseria de avocat dar caabsolvent al Şcolii Comerciale Superioare nu puteam fi primit la Universitate şi aşa
m-am înscris la Academia de Studii Comercialeşi Industriale din Cluj în toamna anului 1930. Înprimul an eram vreo 500 de studenţi şi nu aveamrelaţii colegiale. Pe parcurs însă ne-amîmprietenit în grupuri mai mici. Nu ştiu prin ceîmprejurări s-a întâmplat asta că de la începutam închiriat camera cu un coleg Cîrje Octaviande la Viştea de Jos cu care am continuat sălocuim şi în anii următori. Primul lucru care l-am asimilat a fost pasiunea pentru fotbal,rădăcina o aveam de la Vulcan şi mai târziu şide la Şcoala din Haţeg unde aveam o echipăbunişoară la care eu eram un fel de ispravnic.
Pasiunea pentru fotbal s-a amplificatcând am cunoscut câţiva jucători ai Universităţii,care erau colegi cu mine şi de altfel majoritateaechipei era din studenţi ai Academiei. În aceştiani mergeam la toate meciurile şi chiar laantrenamentele săptămânale ale echipei, care înacei ani era de o valoare fruntaşă în Divizia A.
În perioada acestor patru ani de studii nuam prea multe amintiri ce ar fi semnalate.Urmam cursurile cu destulă regularitate, la unelecursuri izolate, o oră sau două dimineaţa le maichiuleam mai ales iarna preferând să stăm în patla căldura plapumei şi în plus făceam economiela micul dejun peste care săream.
Cu banii nu stăteam chiar bine, darmodestele sume ce-mi trimiteau părinţii legospodăream bine. Masa de prânz o luam la MoşScorţescu, proprietarul unui restaurant de mânaa doua "Vadul Moţilor", unde mâncam binişorla un preţ relativ modest.
Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui
Marian Boboc
Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 147 � 3 februarie 2012 � 4 pagini
ISSN: 2065-510X
Saga unei familii de buni români, familia Bogdan, stabilită în Valea Jiului înainte de primul
război mondial (III)Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, IoanBogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fosttatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului - fost directoral minei Petrila, fost prefect al judeţului Hunedoara şi proprietarul celebrei Cabane„Groapa Seacă”. Amintirile lui Ioan Bogdan au fost publicate într-o ediţieartizanală, într-un tiraj de doar câteva exemplare, bogat ilustrată. Tatăl lui IoanBogdan a fost o figură a Vulcanului interbelic: fost comerciant, dar şi… primar.Amintirile lui Ioan Bogdan au farmec şi putere de evocare. Ele scot la lumină, cumultă blândeţe şi căldură, saga unei familii de români stabilite în Valea Jiului, laVulcan, înainte de primul război mondial. Prin aceste amintiri se poate reface firulromânismului în Valea Jiului, dar şi câte ceva din atmosfera interbelică a Văii Jiului.
Îi mulţumim d-lui Bujor Bogdan, un bun român, pentru încredinţarea spretipar a amintirilor tatălui său, Ioan Bogdan. Deşi amintirile răposatului Ioan Bogdanse întind pe mai multe pagini, punem punct astăzi acestei interesante poveştigenealogice şi nu doar. Însă saga familiei Bogdan nu se sfârşeşte aici… Vom revenicu completările d-lui Bujor Bogdan, fiul lui Ioan Bogdan. Fiţi cu ochii pe noi!
Marian BOBOC
Exclusivitate ZVJ. Conform secretarului de stat Karoly Borbely,
După 16 februarie, Comisia Europeană va trimite odecizie clară Bucureştiului, în privinţa ajutorului destat pentru mineritul de huilă
MDRT a anunţat ieri Primăria Petroşani:
Proiectul care vizează înfiinţarea unui Centru de Informare Turistică la Petroşania fost declarat eligibil!
Surpraiz! La o zi după ce, în ZVJ, lui Gheorghe Ile i s-a recomandat să terminecu şmecheriile şi cu tertipurile de prostgust, iaca ce ne-a fost dat să auzim. Primarul s-a gândit să convoace şedinţaordinară a Consiliului Local al municipiuluiVulcan în data de 8 februarie a.c.
PAGINA 3
PAGINA 6
PAGINA 2
Transformările din Parâng, pe linie turistică,
şi demararea unor proiecte care vor ridica
standardul de oraş turistic al Petroşaniului
atrag de la sine în această iarnă turişti,
numărul lor crescând cu cel puţin 100% faţă
de anul trecut; ba chiar mai mult, în luna
decembrie a anului trecut înregistrându-se
chiar o creştere de aproximativ 300% faţă
de aceiaşi perioadă a anului 2010. Nu este o
noutate, am mai spus-o şi noi, a spus-o şi
primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi cabanierii şi
salvamontiştii.
Cum toate aceste proiecte atrag alte
proiecte, care se rostogolesc ca un bulgăre
de zăpadă la vale, care tot creşte pe măsură
ce parcurge distanţa de sus până jos, nu este
de mirare că, de la an la an, vom vorbi de
alte şi alte proiecte care aşteaptă la rând,
toate legate de creşterea standardului mu-
nicipiului Petroşani în materie de turism.
Astăzi vă putem da o veste în premieră,
care încă n-a circulat în media locală sau
naţională. Este vorba de faptul că miercuri,
1 februarie 2012, proiectul care viza înfi-
inţarea unui Centru de Informare Turistică
la Petroşani a fost declarat eligibil.
Centrul va fi lângă… ParchetÎn perioada imediat următoare se va semna
şi contractul de finanţare. Este vorba de un
proiect cu finanţare europeană, neram-
bursabil, derulat tot prin intermediul Minis-
terului Dezvoltării Regionale şi Turismului,
adică acelaşi minister care sprijină proiec-
tul de dezvoltare a domeniului schiabil din
Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja şi proiectele
integrate de dezvoltare a infrastructurii în
zonele centrale ale municipiilor Petroşani,
Vulcan şi mai nou Lupeni.
„Am primit azi un fax de la MDRT, prin
care suntem informaţi că proiectul nostru
care vizează înfiinţarea unui Centru de In-
formare Turistică la Petroşani a fost de-
clarat eligibil. Urmează să semnăm
contractul de finanţare. Valoarea proiectu-
lui este de 6 miliarde de lei vechi, iar cen-
tru de care vorbim va fi amplasat lângă
clădirea Parchetului. Am căutat o zonă care
să fie şi centrală şi accesibilă atât pietonal
sau auto. Acolo se va construi o clădire
standardizată, la nivelul ministerului, pre-
cum vor fi sau sunt toate clădirile de acest
gen din ţară. Turiştii şi cetăţenii vor găsi în
acest centru, după ce el va fi gata, toate in-
formaţiile legate de turismul din Petroşani.
Vor fi angajate trei persoane specializate,
care vor putea oferi toate aceste informaţii,
într-un mod rapid şi civilizat, aşa cum se
practică peste tot în lume, acolo unde există
staţiuni sau zone turistice de mare anver-
gură”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-
Ridzi.
Al şaselea proiect cu fondurieuropene nerambursabile laPetroşaniReamintim că acest proiect, finanţat cu
fonduri europene nerambursabile, este al
şaselea proiect care se derulează în acest
mandat al primarului Tiberiu Iacob-Ridzi,
care se arată, pe bună dreptate, încântat de
acesta: „Este al şaselea proiect cu finanţare
europeană nerambursabilă pe care îl imple-
mentăm la Petroşani: reabilitarea integrală
a arterei principala a municipiului, strada 1
Decembrie 1918, drumurile din zona cen-
trală şi reabilitarea centrului civic, proiectul
legat de Şcoala Generală „I.G. Duca”,
ambulatoriul de la spital, extinderea canali -
zării, inclusiv în zona Coloniei şi acest cen-
tru de informare turistică”.
Tot legat de turismul local, Tiberiu Iacob-
Ridzi ne-a mai oferit o veste în premieră:
„Pentru o şi mai bună informare, în prima
fază, cât de curând, vom monta în mu-
nicipiu, în zonele de intrare şi ieşire din lo-
calitate, în zonele centrale şi în zona gării
şi autogării, nişte panouri care vor fi pline
de informaţii pentru cei veniţi la Petroşani,
inclusiv informaţii despre domeniul schia-
bil, spaţii de cazare şi masă etc. Pentru
etapa a doua, gândim şi un sistem de infor-
mare turistică, din punctul de vedere al
străzilor din localitate şi al drumurilor către
zona turistică”.
Anul acesta se va reabilita şi Gara PetroşaniDacă tot am stat de vorbă cu primarul mu-
nicipiului Petroşani despre toate acestea,
ne-am adus aminte şi de gară. Care e o
poartă de intrare a turiştilor în Valea Jiului.
Iar gara din Petroşani, ca şi toate celelalte
din Valea Jiului arată ca după război.
Referitor la acest subiect, primarul Iacob-
Ridzi ne-a mai dat o veste bună: „Am vor-
bit cu ministerul transportului. Gara din
Petroşani este prinsă în 2012 atât pe fon-
durile Ministerului Transporturilor cât şi pe
fondurile europene. Mai mult, undeva în
jurul lunii martie, ni s-a spus că vom şti
exact pe care dintre direcţii vom merge cu
gara. Doamna ministru Anca Boagiu s-a
ţinut de cuvânt şi mă bucur că şi această
problemă a Petroşaniului va fi rezolvată. Şi
nu doar atât, vom amenaja şi zona din
spatele Autogării, despre care presa mereu
a semnalat, deoarece şi pe-acolo vin turişti
şi cetăţeni din alte localităţi”.
Corneliu BRAN
2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012
www.zvj.ro
MDRT a anunţat ieri Primăria Petroşani:
Proiectul care vizează înfiinţarea unui Centru de InformareTuristică la Petroşani a fost declarat eligibil!� Valoarea proiectului este de 6 miliarde de lei, bani proveniţi din fonduri europene nerambursabile şi derulaţi prin MDRT
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 3ACTUALITATE
www.zvj.ro
Surpraiz! La o zi după ce,în ZVJ, lui Gheorghe Ile i s-a recomandat să terminecu şmecheriile şi cu ter-tipurile de prost gust, iacace ne-a fost dat să auzim.Primarul s-a gândit să con-voace şedinţa ordinară aConsiliului Local al mu-nicipiului Vulcan în data de8 februarie a.c.
Data care nu cade
într-o zi de joi, în care, de obicei, se ţin
aceste şedinţe, şi nici măcar în ultima săp-
tămână a lunii. Minune mare. Trebuie,
neapărat, să aflăm ce pastile o fi luat
Gheorghe Ile şi cine l-o fi lămurit să le ia.
Iar pastilele nu pot fi decât din acelea
de-venit-mintea-la-cap.
Ceva, ceva mi-a fost,
totuşi, dat să aflu. Anume că, chiar printre
pedelişti, au fost unele voci revoltate. Nu
trebuie să vă gândiţi neapărat la vreun con-
silier local PD-L. Exclus, fiindcă pe dum-
nealor îi cunosc bine de tot, de când umblu
la şedinţele de consiliu, şi nu ar obiecta de
nicio culoare în faţa oricărei decizii luate
de viceprimarul-preşedinte PD-L Angela
Stoica. Oricât de trăznită ar fi ea. Decizia,
desigur.
Liderii formaţiunilor
politice din opoziţie au aflat minunea
anunţată pentru miercurea viitoare, dar sunt
încă rezervaţi în privinţa modului în care se
va derula ordinea de zi a şedinţei. Asta, de-
sigur, dacă nu se va întâmpla ce s-a întâm-
plat în 26 ianuarie. Doamna consilier local
PNL Alina Anamaria Cîrstoiu crede că se
va repeta ordinea de zi de la şedinţa ordi-
nară din ianuarie. Plus că "va apărea şi
proiecţia bugetului local pe anul 2012", a
adăugat dumneaei. Proiect de buget local
care a fost pus în dezbatere publică în
dimineaţa zilei de joi, 2 februarie. Cum,
unde şi când a fost postat anunţul cu
această dezbatere publică doar primarul
poate că ştie. Fiindcă, pe site-ul Primăriei
municipiului Vulcan, nici urmă de un
asemenea anunţ. "În afară că, probabil, se
va veni cu acest proiect privind bugetul,
sincer nu ştiu ce se va întâmpla", am aflat,
în încheiere, de
la Alina Ana-
maria Cîrstoiu.
Pe domnulconsilierPSD
Petru Hodor
telefonul meu
l-a prins în
trafic. Venea de
la Universitatea din Petroşani spre Vulcan.
"Acum te aud că se face aşa ceva, mi-a zis
dumnealui când i-am pomenit de şedinţa
ordinară de miercuri. Rămân surprins.
Dacă ne cheamă iarăşi şi ei nu vin? (con-
silierii PD-L - nr). Eu, ştii, am spus că nu
mai particip la circuri din acestea organi-
zate de Ile. Eu unul am încercat tot ce se
poate pentru deblocarea situaţiei din Con-
siliul Local al municipiului Vulcan. Ba,
mai mult, cum am spus şi la un post local
TV, am găsit că ar fi oportună chiar şi o
formă de grevă de consiliu local, după
modelul parlamentar. În fine, nu ştiu ce să-
ţi zic. Ne vom întâlni cu colegii din PSd şi
vom stabili ce este de făcut!".
Peremistul Ioan Dorel Şchiopu
este categoric: "Mă aştept ca Ile şi
pedeliştii să valideze consilierii locali de la
PNL şi PSD. Trebuie neapărat să facă asta.
În ce mă priveşte, credeţi-mă, voi avea
grijă să taxez cum se cuvine lipsa de fair-
play a primarului Gheorghe Ile şi mă aştept
să-şi dea seama cât de mult s-a făcut de râs
neţinându-şi promisiunea făcută mie!".
Cam aşa se prezintă,
la Vulcan, situaţia la auzul convocării, prin
surprindere, a unei şedinţe ordinare de con-
siliu local într-o zi de la începutul acestei
luni. Ar fi de dorit ca, de data aceasta, pri-
marul Gheorghe Ile să fie mânat, într-ade-
văr, de cele mai bune intenţii şi să nu mai
pună botul la variantele de îmbârligare pe
care i le-ar sugera apropiata lui. Sau, spus
ca-n filmele americane, no tricks! Dacă cei
de culoare portocalie nu ştiu ce înseamnă
asta, neapărat s-o întrebe pe doamna profe-
soară Malvine Socaci. Dar, de preferat,
înainte de şedinţă...
Gheorghe OLTEANU
La Deva,
Cu arma la viză!Posesorii (legali!) de arme din judeţul Hunedoara sunt avertizaţi
de către serviciul specializat al poliţiei hunedorene că au obligaţia
de a se prezenta pentru prelungirea valabilităţii permisului de
armă, a atestatului de colecţionar sau a atestatului de instructor în
poligon la sediul I.P.J. Hunedoara - Serviciul Arme, Explozivi, Sub-
stanţe Periculoase (A.E.S.P.), înaintea împlinirii termenului de 5
ani de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei vize a per-
misului de armă.
Astfel, posesorii de permise de armă eliberate/ vizate în cursul anului
2007 se vor prezenta la serviciul menţionat, având asupra lor urmă-
toarele documente: permisele de armă şi armele înscrise în acestea;
actul de identitate; permisul de vânătoare atât în cazul persoanelor cu
drept de port şi folosire al armelor de vânătoare cât şi în cazul per-
soanelor cu drept de deţinere; cererea tip; o fotografie color (dimensi-
une 4 x 5 cm); adeverinţa care să ateste calitatea ce a determinat
acordarea autorizării pentru a deţine arma de apărare şi pază (în cazul
persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii
publice); adeverinţă care să ateste calitatea de antrenor sau sportiv cate-
goria I, pentru persoanele care deţin arme de tir şi nu sunt vânători au-
torizaţi; documentele de predare-primire (contract de închiriere) a
armelor de apărare şi pază, (în cazul în care sunt închiriate de la ar-
murierii autorizaţi); atestatul de colecţionar, în cazul persoanelor fizice
care deţin arme în colecţie; certificatul medical tip, din care să rezulte
că persoana este aptă să deţină şi să folosească arme si muniţii,
eliberată de o unitate sanitară specializată, cu cel mult 6 luni înainte de
depunerea cererii; aviz psihologic din care să rezulte că persoana este
aptă să deţină şi să folosească arme şi muniţii, eliberat cu cel mult 12
luni înainte de depunerea cererii de către un psiholog autorizat pentru
astfel de teste, atestat în condiţiile legii; certificat de cazier judiciar.
De notat că programul de relaţii cu publicul este în zilele de luni, marţi
şi vineri între orele 9.00 şi 14.00, la sediul Inspectoratului de Poliţie al
Judeţului Hunedoara - Serviciul A.E.S.P., ghişeul de relaţii cu publicul.
Mihaela PETROŞAN
Consilierii locali vulcăneni PNL, PSD şi PRM avertizează:
Dorim să daţi dovadă de maximum de seriozitate, domnule primar Ile!
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 20124 SPORT
www.zvj.ro
� Jucătorii au de primitîntre 900 şi 1.500 euro
Oficialii grupării alb-negre au ajuns la
un acord, ieri, cu Dumitru Copil (22 de
ani), fost internaţional de juniori.
Dumitru Copil, format la Atletico Arad, a
mai evoluat pentru Luceafărul Bucureşti,
FC Bihor, UTA Arad şi gruparea scoţiană
Hearts.
Cu această nouă achiziţie şi cu promisiuni
ferme că în această săptămână se vor re-
zolva şi restanţele financiare către jucă-
torii, Jiul şi-a reafirmat intenţiile de a se
bate pentru promovare.
„Jucătorii au de încasat sume între 900 şi
1.500 de euro. Dacă vor veni banii şi încă
doi jucători, vom lupta pentru primul loc în
serie”, a spus managerul clubului, Gigi
Borugă.
La Jiul
Pe ger se limpezesc apele
FutsalPARADE FĂRĂ EFECT
Portarul devean Vlad Iancu a apărat ex-celent poarta naţionalei de futsal aRomâniei în primul meci disputat laCampionatul European din Croaţia.
Din păcate, tricolorii au fost învinşi de
naţionala ţării gazdă cu scorul de 2-1 (0-0).
Selecţionerul spaniol Sito Rivera a început
cu: Vlad Iancu - Florin Matei, Gabriel
Dobre, Robert Lupu şi Cosmin Gherman.
Au mai jucat Răzvan Radu, Florin Ignat,
Emil Răducu, Ion Al-Ioani, Dumitru Stoica
şi Alpar Csoma.
Meci amicalEŞEC ÎN PRIMUL AMICAL
FC Hunedoara a pierdut primul mecitest din această iarnă, scor 0-1 (0-0), înfaţa echipei Nova Becicherecu Mic, ocu-panta locului 13 în Seria a V-a a Ligii aIII-a.
Partida a fost influenţată de starea terenu-
lui şi de vremea extrem de geroasă, gheaţa
şi frigul eliminând diferenţele tehnice din-
tre combatante. Unicul gol a fost marcat în
repriza secundă (min. 53).
Antrenorul alb-albaştrilor, Aurel Şunda, a
rulat câte o echipă în fiecare repriză.
În prima parte pentru FC Hunedoara au
jucat: A. Ilie - Vintilă, Bier, Cuciula, Roiu -
Şandor, Dimcea, Munteanu, P. Păcurar -
Istinie, Todea.
După pauză, alb-albaştrii au evoluat în ur-
mătoarea formulă: Băeşu (Simeni) -
Benea, Vodiţă, Muşuroia, Marcu -
Bobouţan, Jitaru, Trăşcan, Cloşcă - Iovu şi
Grigore. Stagiul de pregătire centralizată
de la Herculane se va încheia vineri,
3 februarie, când este programat al doilea
joc test cu Metalul Oţelul Roşu (Liga a
IV-a Caraş-Severin).
HunedoaraCOMEMORARE „MICHAEL KLEIN”
Suporterii alb-albaştri au comemorat,joi, 19 ani de la dispariţia jucătorului delegendă al Corvinului, Michael Klein.
Aceştia au pornit în marş spre statuia fot-
balistului de la intrarea stadionului care-i
poartă numele. La bustul „unicului căpi-
tan”, au avut loc depuneri de coroane din
partea suporterilor, familiei, prietenilor şi
autorităţilor locale, înălţând mai multe
lampioane zburătoare.
Mai sunt şanseVICTORIE LA VOLEI
După victoria cu 3-0 obţinută cu ultimaclasată Hand United Arad, echipa devolei cadete a CNS CSS „Cetate” Devase află în grafic în cursa pentru califi-care la turneul semifinal.
În urma acestei victorii, devencele acu-
mulează 8 puncte şi continuă să se afle pe
locul patru, ultimul calificant, la două
puncte distanţă de următoarea clasată, CSS
Lugoj. În aceste condiţii, Cetate mai are
nevoie de un succes de două sau trei
puncte în penultima etapă cu CSS Ştei
(locul trei) pentru a-şi
asigura calificarea.
� Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri �
Gala Sportului şi TineretuluiHunedorean a fost lipsităparcă de farmecul de altă-dată. Cu toate că pre-mierea s-a tot amânat,pentru ca niciun laureat sănu lipsească, ei bine, ter-giversarea n-a avut efectulscontat. De la festivitate aabsentat tocmai sportivaanului, Amelia Racea, darşi alţi cinci dintre cei zecelaureaţi de la disciplineolimpice.
Gala Sportului hunedorean nu a mai avut
strălucirea de altădată, poate şi din cauză că
mulţi dintre laureaţi au lipsit, dar şi din
cauza unor discursuri lungi, tipic românilor
care se pricep la vorbe multe şi fapte…
puţine. Fără să ne lungim şi noi prea mult,
trebuie să spunem că s-au acordat premii
speciale, trofee pentru tot felul de şefi de
instituţii, care au sau nu au legătură cu
sportul. Cel mai scos la rampă a fost
Mircea Moloţ, preşedintele C.J. Hune-
doara, care a lăudat contribuţia instituţiei
pe care o conduce: „În şapte ani de mandat
am alocat 100 de miliarde (10 milioane de
lei - n.r) sportului hunedorean”.
S-au acordat şi premiile simbolice şi
modeste financiar sportivilor, antrenorilor
şi cluburilor. Reprezentanţii CNS CSS
„Cetate” Deva au cucerit toate cele trei ti-
tluri majore acordate. Gimnasta Amelia
Racea a fost desemnată sportiva anului,
tehnicianul ei, Florin Cotuţiu, a fost de-
clarat antrenorului anului, iar clubul CNS
CSS „Cetate” a obţinut trofeul pentru cel
mai bun club din judeţ - la secţiunea
cluburi publice.
Din păcate, Amelia Racea, care ar fi trebuit
să fie vedeta evenimentului, a absentat de
la festivitate. „Racea a lipsit de la pregătire
în ultimele două săptămâni, iar acum tre-
buie să recupereze timpul pierdut”, a expli-
cat antrenorul devean de la lotul olimpic,
Florin Cotuţiu.
Situaţia demonstrează că DJTS s-a orientat
prost cu alegerea datei de desfăşurare a
Galei, întrucât laureata ar fi putut participa
cu ceva timp în urmă când era accidentată,
nu acum când trebuie să recupereze. De alt-
fel, dintre cei zece laureaţi la sporturi
olimpice, la festivitate au fost prezenţi doar
patru. Este vorba de gimnasta petrileancă
Haidu (locul 2), luptătoarea Laura Gavriluc
(locul 4), gimnasta Maria Balea (locul 9) şi
înotătorul Alexandru Ancuţa (locul 10).
Pugilista Xenia Journea a fost reprezentată
de tatăl său. La sporturi olimpice, au fost
prezenţi majoritatea celor 33 de sportivi
laureaţi.
S-au acordat două premii speciale, unul
pentru întreaga activitate, antrenorului de
gimnastică Gheorghe Orban, coordonatorul
lotului de junioare al României, şi un altul
alpinistei Alexandra Marcu, de 14 ani, care
în 2011 a escaladat două vârfuri de top ale
lumii.
Cel mai bun club privat a fost desemnat CS
Ryu do Deva.
Antrenorii sportivilor din cele două topuri
au primit şi ei premii simbolice.
Sportivii din Vale s-au aflat şi anul acesta
printre medaliaţi. Astfel, arcaşii, luptătorii
din Petroşani şi Lupeni, sportivii de la fot-
bal tenis s-au regăsit şi ei printre laureaţi.
Primarul Vulcanului Gheorghe Ile şi vi-
ceprimarul Petrilei Constantin Ramaşcanu,
prezenţi la festivitate, au luat, de asemenea,
premii pentru instituţiile lor, la fel ca şi
ceilalţi primari din Vale care nu au fost
prezenţi, pentru contribuţia la mişcarea
sportivă.
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 5SPORT
www.zvj.ro
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Elitte Beauty Centerangajează maseuză cu experienţă.Relaţii la telefon0254.548908.
La Gala Sportului Hunedorean
Discursuri lungi şi plictisitoare şi absenţe notabile Laureaţi, probe olimpice:
Locul I/ Sportiva anului - Amelia Racea, gimnastică, senioară, CNS CSS „Cetate”Deva, antrenori: Mariana Bitang şi Florin Cotuţiu; Locul II - Raluca Haidu, gimnastică, senioară, CNS CSS „Cetate” Deva, antrenori:Mariana Bitang şi Florin Cotuţiu; Locul III - Xenia Jorneac, box, tineret, CSS Hunedoara, antrenor Ilie Captari;Locul IV - Laura Gavriliuc, lupte libere, junioară, CSS Petroşani, antrenor Gheorghe Răducu; Locul V - Raluca Ciufrilă, tenis, cadetă, SCM Deva, antrenoare Lunella Maier; Locul VI - Andreea Todreanu, atletism, junioară, CNS CSS „Cetate” Deva,antrenor: Nicolae Alexe; Locul VII - Luminiţa Boroş, tir cu arcul, senioară, SCM Deva, antrenor ViorelHăbian; Locul VIII - Simona Băncilă, tir cu arcul, senioară, SCM Deva, antrenor ViorelHăbian; Locul IX - Maria Balea, gimnastică, junioară, CNS CSS „Cetate” Deva, antrenori:Gheorghe Orban, Adela Popa, Alexandru Militaru; Locul X - Alexandru Ancuţa, nataţie, junior, CSS Hunedoara;
Laureaţi, probele neolimpiceLocul I: Florin Mureşan, karate tradiţional, tineret, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici;Locul II: Ana Maria Gherghel, fotbal tenis, senioară, CS Comexim Lupeni,antrenor Dima Druncea; performanţe; Sergiu Olariu, karate tradiţional, junior, CSRyu Do, antrenor Teodor Telembici;Locul III: Mădălina Puşcaş, karate tradiţional, junioară, CS Ryu Do, antrenorTeodor Telembici; Cristian Popa, tae-kwon do, senior, CS Hard Steel Hunedoara,antrenor Cristinel Popa; Mihail Plop, karate Eur&ka, senior, CS Dacicus, antrenorNicolae Iordăchescu; Sănducu Grigore, karate Eur&ka, senior, CS Dacicus,antrenor Nicolae Iordăchescu;Locul IV: Iulia Furdui, karate tradiţional, junioară, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici; Cosmin Oprescu, tae-kwon do, senior, CS Hard Steel Hunedoara,antrenor Cristinel Popa; Artur Christian Meizel, tae-kwon do, senior, CS HardSteel Hunedoara, antrenor Cristinel Popa; Alina-Gerlinda Tinca, karate WKC, senioară, CSM Petroşani, antrenor Radu Polifronie; Dan Negriciu, karate Eur&ka,senior, CS Dacicus, antrenor Nicolae Iordăchescu; Locul V: Toma Telembici, karate tradiţional, junior, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici;.Gabriel Plop, karate Eur&ka, senior, CS Dacicus, antrenor Nicolae Iordăchescu; Diana Andreea Aniela Ioan, karate Eur&ka, senioară, CS Hard SteelHunedoara, antrenor Gheorghe Păiuş; Andreea Şimo, karate tradiţional, tineret,CS Budo Kurai Samurai Hunedoara, antrenor Ianos Şimo; Ovidiu Crişan, karatetradiţional, tineret, CS Ryu Do, antrenor Teodor Telembici; Locul VI: Ioana Furdui, karate tradiţional, junioară, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici; Eva Spanior, karate Eur&ka, senioară, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Horea Luca, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Andreea Potcovel, karate Eur&ka, junioară, CS Hard Steel Hunedoara, antrenor Gheorghe Păiuş;Locul VII: Radu Mircea, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor Nicolae Iordăchescu; Andra Daniliuc, karate Eur&ka, junioară, CS Heian, antrenor Marius Biji, Bogdan Hriţcu, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Premia Matei, gimnastică aerobică, junioară, CSS Petroşani, antrenorIuliana Piscoi;Locul VIII: Răzvan Udrea, karate, cadet, CS Shinto Petroşani, antrenor MariusSigmirean; Ioana Popescu, karate Eur&ka, cadet, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Aleonia Tacaci, karate Eur&ka, tineret, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Sonya Neagu, karate Eur&ka, cadet, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu;Locul IX: Adriana Ilie, karate, cadet, CS Shinto Petroşani, antrenor Marius Sigmirean; Paul Bucea, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu;Locul X: Andrei Dăncescu, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Valentin Bozan, tae-kwon do, junior, CS Cobra, antrenor Iosif Ambruş.
Din discuţia purtată cu Karoly Borbely,
ministru secretar de stat în Ministerului
Economiei, Comerţului şi Mediului de
afaceri pe tema aprobării direcţionării sub-
venţiei de stat către mineritul de huilă de
către Comisia Europeană, am ajuns la con-
cluzia că directorul general Constantin
Jujan a vorbit în perfectă cunoştinţă de
cauză şi în decembrie şi în ianuarie. Acest
ajutor de stat este strâns legat de Bruxelles
şi de răspunsul care va urma să vină de-
acolo. Din păcate, nu mai repede de a doua
perioadă a lunii februarie, după 16 febru-
arie, după cum ne-a declarat Karoly Bor-
bely. Spunem din păcate, deoarece Valea
Jiului stă în aceste zile pe un butoi de pul-
bere, minerii pierzându-şi deja răbdarea,
după atâtea şi atâtea promisiuni de mai
bine din ultimii doi ani. Timp în care salari-
ile lor tot s-au micşorat, materialele au lip-
sit, numărul ortacilor a tot scăzut, munca
unora prin abataje s-a dublat, iar viaţa
familiilor lor s-a tot înrăutăţit.
După 16 februarie este însă posibil ca
multe dintre aceste probleme să se reme-
dieze, odată cu răspunsul pozitiv oferit de
comisarii europeni. Se pune întrebarea:
oare vor mai avea minerii răbdare încă trei
săptămâni?
Pe de altă parte, aici nu e vorba numai de
răbdare, mai există şi unele forţe interesate
să manipuleze din nou oamenii care-şi
câştigă cu greu şi cu suferinţă pâinea cea de
toate zilele. Aceste forţe distructive, din
lumea sindicatelor, partidelor politice şi tot
felul de structuri interesate de a provoca o
criză politică şi în România, au mai făcut
mult rău imaginii Văii Jiului şi în trecut,
mineriadele fiind mărturia cea mai de
necontestat. De aceea mai multă înţelepciu -
ne n-ar strica din partea tuturor, dar mai
ales din partea guvernanţilor. Care ar trebui
să se aplece mai mult asupra problemelor
Văii Jiului.
Dar iată ce ne-a declarat ministrul secretar
de stat Karoly Borbely: „M-am ocupat şi
mă ocup personal de această problemă.
În momentul de faţă suntem în faza de
documentaţie, mai bine spus de core-
spondenţă, deoarece toată documentaţia
a fost întocmită de partea română, apoi
trimisă la Bruxelles. În momentul de
faţă cei de-acolo sunt în faza de
redactare a deciziei, care va fi trimisă în
faţa Colegiului Comisarilor Europeni.
După 15-16 februarie, mai bine spus în a
doua parte a lunii (nu ştim exact ziua,
doar că după 15-16 februarie) va veni
răspuns, chiar în ziua respectivă, deci
exact în ziua în care comisarii europeni
vor lua o decizie. Răspunsul lor va fi mai
mult ca sigur pozitiv. Ţinând cont la
câte discuţii şi întâlniri am avut şi la ce
documentaţie am întocmit, nu cred că
vor fi probleme. Această industrie, ex-
tractivă, face parte din tradiţia noastră,
ne e dragă şi nu ne este indiferent ce se
întâmplă cu ea, de aceea am acordat o
mare atenţie acestei probleme”.
În ceea ce priveşte discuţia interminabilă
despre complexul energetic, ministrul
secretar de stat Borbely, ca şi Attila Dezsi,
secretarul general al Guvernului, cu care de
asemenea am discutat, ne-au spus că Florin
Mârza este persoana care se ocupă cel mai
mult de acest lucru, împreună cu ministrul
Ion Ariton, Karoly Borbely şi alţi miniştri
secretari de stat, în aceste zile purtându-se
pe această temă negocieri şi discuţii cu
reprezentanţii Fondului Monetar Inter-
naţional.
„Despre complex nu vă pot spune prea
multe acum, deoarece suntem exact în
mijlocul discuţiilor cu comisia de la FMI
venită la Bucureşti. Nu se poate vorbi
acum, în mijlocul negocierilor, dar săp-
tămâna viitoare, după finalizarea acestor
discuţii vă pot spune mai multe. Oricum,
noi sperăm să fie bine”, ne-a mai declarat
Karoly Borbely.
Corneliu BRAN
CMYK
6 ACTUALITATE
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012
Promisiunea făcută de primarul Tiberiu
Iacob-Ridzi celor din Colonia Petroşani
în campania electorală şi după, că vor în-
cepe lucrările de extindere a canalizării şi
în Colonie, este pe cale să se adeve -
rească.
A se reţine că nu vorbim aici de marele
proiect derulat prin ADI Apa Serv Valea
Jiului, proiectul de 40 de milioane de
euro, care are şi el rolul lui, dar care este
o altă poveste, la nivel de întreaga Vale a
Jiului.
Vorbim de un proiect iniţiat de primarul
Ridzi, strict pentru Petroşani, în valoare
de peste 7 milioane de euro, bani care vin
tot pe fonduri europene nerambursabile.
Acest proiect pe care multă lume îl cre-
dea uitat, în aceste zile ajunge încet,
încet, şi la execuţie! Proiectul va rezolva
într-o perioadă relativ scurtă, de doi ani,
toate problemele canalizării din Colonie,
dar şi din alte zone mărginaşe a Petroşa-
niului, care nu beneficiază în momentul
de faţă de canalizare.
„În momentul acesta, pe acest proiect
suntem deja în procedură de licitaţie,
după care va urma execuţia lucrărilor. În
momentul în care va fi atribuită licitaţia
ne şi apucăm de lucrări. Dacă nu vor fi
contestaţii, în aprilie ne vom apuca de
treabă. Proiectul e finanţat prin Minis-
terul Mediului, cu fonduri europene neram-
bursabile şi ne-am zbătut să-l obţinem
pentru Petroşani, aşa cum am tot promis
cetăţenilor noştri. Acum pot să spun că
implementarea acestui proiect va începe
în maxim două luni, dacă nu vor fi proble-
me cu contestaţiile. Sperăm să se treacă
de faza de contestaţii cât mai repede, ca
să putem începe lucrările cât mai rapid.
M-aţi întrebat de pe ce stradă vor începe
lucrările în Colonie, multă lume fiind in-
teresată de asta… Nu pot acum să dau un
răspuns, până ce nu vom discuta cu con-
structorul, care ne va prezenta un plan de
acţiune. Abia atunci vom putea da un
răspuns mai exact în acest sens. Dar cred
că cel mai important lucru este că vin
banii, că se face licitaţia de lucrări şi că
vor începe lucrările şi la acest proiect
foarte important pentru comunitatea
noastră”, ne-a declarat primarul Tiberiu
Iacob-Ridzi.
După introducerea canalizării, primarul îi
asigură pe cetăţeni că va urma şi as-
faltarea străzilor respective: „Dar toate la
timpul lor, acum haideţi să vedem ce
facem cu canalizarea şi după aceea o să
vorbim şi de asfaltarea acestor străzi”.
Corneliu BRAN
Exclusivitate ZVJ. Conform secretarului de stat Karoly Borbely,
După 16 februarie, Comisia Europeană va trimite o decizie clară Bucureştiului, în privinţa ajutorului de stat pentru mineritul de huilă
Primarul Iacob-Ridzi - hotărât să-şi onoreze promisiunea:
Anul acesta în ColoniaPetroşani va fi rezolvatăcanalizarea
Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi In-specţie Socială (AJPIS) Hunedoara aprezentat public raportul de activitatepe anul 2011. Spicuim pentru dum-neavoastră câteva din datelecuprinse în acest bilanţ.
Măsuri pentru creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familiePotrivit raportului, AJPIS a asigurat accesul la servicii so-
ciale fără discriminare a familiilor şi persoanelor singure
aflate în nevoi sau supuse riscului de excluziune socială
prin acordarea prestaţiilor de asistenţă socială constând în:
alocaţia familială complementară (OUG nr. 105/ 2003):
20.698 lei pentru 126 beneficiari (restanţe); alocaţia de
susţinere pentru familia monoparentală (OUG nr. 105/
2003): 23.110 lei pentru 91 beneficiari (restanţe); alocaţia
de plasament (Legea nr. 272/ 2004): 1.528.542 lei pentru
un număr mediu lunar de 1.236 beneficiari; indemnizaţia
lunară de hrană pentru persoanele infectate cu HIV sau
bolnave de SIDA (Legea nr. 584/ 2002): 1.047.030 lei pen-
tru un număr mediu lunar de 225 beneficiari; alocaţia pen-
tru susţinerea familiei (Legea nr. 277/ 2010): 2.779.952 lei
pentru un număr mediu lunar de 3.901 beneficiari.
De asemenea, s-a dat ajutorul social prin aplicarea prevede -
rilor Legii nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat:
5.934.005 lei pentru un număr mediu lunar de 3.379 bene-
ficiari; alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/ 1993):
53.834.231 lei pentru un număr mediu lunar de 76.982
beneficiari.
Bani pentru copiiDin datele oficiale prezentate de AJPIS, anul trecut s-a
aplicat programul pentru susţinerea familiei în vederea
creşterii copilului, conform OUG nr. 148/ 2005, cu modi-
ficările şi completările ulterioare. Astfel, s-au acordat
indemnizaţii pentru creşterea copilului în valoare de
35.719.761 lei pentru un număr mediu lunar de 4.005 de
beneficiari.
De asemenea, s-a mai realizat aplicarea programului de
acordare a indemnizaţiei/ ajutorului pentru creşterea
copilului până la vârsta de 7 ani, prevăzute de Legea 448/
2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor per-
soanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulte-
rioare, 818.768 lei pentru un număr mediu lunar de 194 de
beneficiari.
Bani pentru încălzirePrin programul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea
locuinţei în perioada sezonului rece au fost ajutaţi un
număr mare de hunedoreni: ajutoare pentru încălzirea
locuinţei cu energie termică de 1.032.349 lei pentru un
număr mediu lunar de 2.628 beneficiari; ajutoare pentru
încălzirea locuinţei cu gaze naturale de 4.027.286 lei pen-
tru un număr mediu lunar de 9.126 beneficiari; aju-
toare pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri: 1.789.771 lei pentru un
număr mediu lunar de 9.684 beneficiari.
Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei
Pentru îmbunătăţirea echilibrului
socio-economic al familiei, în anul
2011, AJPIS Hunedoara a realizat ur-
mătoarele obiective: au fost efectuate
un număr de 35 de anchete sociale la
domiciliul solicitanţilor de ajutor fi-
nanciar sau de urgenţă; s-au trimis
spre aprobare MMFPS 21 de propu -
neri în vederea acordării de ajutoare
financiare conform art. 5 lit. e din
Legea 366/ 2001; s-au trimis spre
aprobare MMFPS 5 propuneri în vede-
rea acordării de ajutoare de urgenţă,
conform art. 28, alin. 1 din Legea 416/
2001 şi s-a efectuat plata acestora.
De asemenea, în luna decembrie 2011,
au fost efectuate 893 anchete sociale
în Valea Jiului (la personalul disponibi-
lizat de la CNH Petroşani, în luna oc-
tombrie 2011) în vederea acordării de
ajutoare de urgenţă, s-au transmis spre
aprobare la MMFPS 893 de propuneri în
vederea acordării de ajutoare de urgenţă
precum şi necesarul de credite bugetare pentru persoanele
disponibilizate şi s-a efectuat plata a 6.781.100 lei, sumă
cu titlu de ajutor de urgenţă, pentru aceste persoane (con-
form HG nr.1203/2011).
De menţionat este şi acordarea de subvenţii de la bugetul
de stat pentru fundaţiile şi ONG-urile care acordă servicii
de asistenţă socială, reglementată prin Legea nr. 34/ 1998,
pentru Fundaţia „Sfântul Francisc” în sumă de 1.194.000
lei pentru un număr mediu lunar de 398 beneficiari. Tot
anul trecut s-au realizat lunar activităţi de monitorizare,
control şi mod de utilizare a subvenţiei pentru cele şapte
centre ale Fundaţiei „Sfântul Francisc” (Căminul „Sf.
Maria” Deva, Casa familială „Sf. Ştefan” Deva, Cămin
„Sf. Elisabeta” Orăştie, Cămin „Cor Iesu” Petroşani,
Cămin „Sf. Anton” Salonta”, Cămin „Sf. Iosif” Sovata şi
Casa „Sf. Laszlo” Tuşnad).
Potrivit analizei AJPIS Hunedoara, anul trecut au fost ver-
ificate şi monitorizate trei unităţi de asistenţă socială ce îşi
desfăşoară activitatea pe raza judeţului Hunedoara astfel:
Centrul de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domi-
ciliu din Petroşani şi Centrul de zi „Maria Stein” din
Petroşani ale Asociaţiei Caritas din Alba-Iulia şi o unitate
de asistenţă socială care aparţine Organizaţiei Salvaţi
Copiii din Bucureşti.
Mihaela PETROŞAN
CMYK
7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012
www.zvj.ro
Bilanţ la Inspecţia Socială Hunedoara
În 2011 aproape un sfert dinpopulaţia judeţului a fostasistată social Raportat la numărul de
487.115 persoane, carereprezintă populaţia judeţuluiHunedoara, numărul mediude prestaţii sociale în anul2011 a fost de 110.783, ceeace semnifică un procent de22,74% din numărul total delocuitori.
Pentru aceştia a fost plătităefectiv în anul 2011 suma de146.433.238 lei.
Mandatarul comercial, oglindăîn afaceri a mandantului
Actele comerciale sunt semnate mai bine
de către un mandatar iscusit, care prote-
jează interesele beneficiarului atunci când
cel din urmă este prea ocupat să parafeze în
nume propriu o afacere.
Domeniul afacerilor are o dinamică incre-
dibila: semnături, contracte, clauze, man-
danţi şi mandatari, procese şi câştiguri, în
general tot soiul de activităţi menite să
genereze suite de business-uri mai mult sau
mai puţin profitabile.
O categorie aparte din meniul de contracte
este reprezentată de contractul de mandat
comercial, un act care precizează clar cine
pe cine reprezintă şi care este scopul
delegării. Astfel, o persoană fizică sau o
firmă pot împuternici un delegat să aibă
drept de semnătura şi să-i reprezinte în
diferite acţiuni juridice axate pe segmentul
comercial. Bineînţeles, favorurile de acest
gen nu sunt cu titlu gratuit, ci recompensate
prin diferite sume de bani, stabilite de părţi,
sau, în caz de neînţelegeri, de o instanţă
judecătorească.
Mandatarul este mânadreaptă a mandantuluiImediat cum a primit drept de semnătură
din partea mandantului, mandatarul îşi
poate "face de cap" în diferitele acţiuni ju-
ridice, bineînţeles, cu acordul celui pe care
îl reprezintă.
Totuşi, el poate lua decizii şi de unul singur
în cazul în care este în contratimp şi nu
reuşeşte să obţină instrucţiuni din partea
mandantului, care oricum crede orbeşte în
el din moment ce i-a cedat dreptul de sem-
nătură. Împuternicirea mandatarului îşi are
şi ea trasate limitele ei, drepturile stipulate
în contract fiind în consonanţă cu demer-
surile necesare atingerii scopului final, ast-
fel ca traiectoria
mandatarului este una bine
definită.
Mandatarul trebuie să
vegheze constant la bunul
mers al activităţii între-
prinse, în caz de stricăciuni
sau probleme fiind singu-
rul care răspunde de preju-
diciile aduse mandantului.
Acest lucru este valabil
atunci când se demon-
strează faptul că man-
datarul se face vinovat de
neîndeplinirea sarcinilor şi
nu se referă la cazurile for-
tuite, când acesta nu poate
fi considerat responsabil de anumite daune.
Este foarte importantă comunicarea dintre
cele două părţi, asta dacă se doreşte un
mariaj al mandatului cât mai fericit şi fără
un divorţ urât, declarat în sala de judecată.
Cât e dobânda de mandatar?Cum mai toate demersurile comerciale au o
finalitate bănoasă, mandatarul are obligaţia
să se prezinte la domiciliul sau sediul de
business al mandantului şi să-i înmâneze
suma aferenta contractului. Dacă suma re-
spectivă nu intra în posesia mandantului la
data precizata conform actelor, atunci se in-
stituie o dobândă pe care mandatarul este
obligat să o achite începând cu prima zi de
întârziere.
Şi mandantul are obligaţii faţă de man-
datar, ca în orice parteneriat unde se
strâng interese şi acţiuni variate. Acesta
trebuie să pună la dispoziţia partenerului
său toate informaţiile şi documentele
necesare activităţilor propuse, asta pentru
a-l pune în gardă pe mandatar şi pentru a
fi sigur că acesta se va descurca în
mânuirea afacerii. Totodată, trebuie să îi
aloce în avans sumele necesare iniţierii
acţiunilor comerciale sau juridice, acest
lucru fiind de dorit pentru a eficientiza
procesul obţinerii de avize şi rezultate.
Privilegiile ce ţin de job-ul de mandatar se
referă la sumele primite cu titlu de
retribuţie din partea mandantului, iar cre-
anţele garantate prin privilegiu au priori-
tate faţă de oricare alte creanţe împotriva
mandantului. Pentru a-i garanta man-
datarului privilegiul faţă de alte părţi im-
plicate şi pentru a-i confirma întâietatea,
acesta trebuie înscris la Arhiva Electronică
de Garanţii Reale Mobiliare.
Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro,secţiunea Subiecte. Acolo, avocat MariusFlăcău oferă informaţii interesante legatede insolvenţă.
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)
MMaannddaattaarruull ccoommeerrcciiaall
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 20128 AGORA
www.zvj.ro
SC EURO JOBS SRL angajează:
PSIHOLOG, SOCIOLOG sau PSIHOSOCIOLOGCerinţe: studii superioare de speciali-
tate şi experienţă relevantă în domeniu;program full time.
CV-urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected].
Pentru detalii suplimentare ne puteţicontacta la numărul de telefon:
0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.
Îl regret pe vechiul meu securist de pe
Net. Era prost, punea mereu virgulă
între subiect şi predicat, dar era securis-
tul meu, mă însoţea pe toate site-urile
unde aveam publicate articole, se „băga”
şi la piese de teatru şi chiar la romane!,
comenta, cu limba lui de lemn, molcom,
aşezat, pe linia Petre Ispirescu, Petre
Dulfu...
„Petre, Petre, ce-ţi-am spus eu ţie...” mă
apostrofa, cu îngăduinţă, rareori cu as-
prime. Nu înjura! Era dulce-dulce, ca o
mâncare de post. Atâta doar că era prost!
Începusem să mă obişnuiesc cu el. (Apropo
de Petre: Petre Roman a fost în Piaţa Uni-
versităţii, să vadă cum este. Şi... a văzut!).
Da', într-o zi, mă pune domnu' dracu' să
protestez, chiar în acest colţ de pagină, nu
mai ştiu cu ce m-a enervat. Şefii lui, băieţi
subţiri, ce s-or fi gândit: „Dom'le, poate se
supără dom' Geo, oricum e subiectul nos-
tru, ne luăm leafa şi datorită lui”, aşa că,
din toamnă, mi-l schimbară pe amploiat.
Şi, evident, îmi repartizară altul. Ăsta nou...
e dat dracu'! E mai prost decât ăla dinainte,
nu pune nici punct la sfârşit de propoziţie,
da' e de zece ori mai fudul! Începe fiecare
comentariu (Sub identităţi diferite, vezi
bine, suntem inteligenţi, dom'le!) cu :”Nea
Truta...”, „Băi geniule...”, v-am spus că nu
le are cu virgulele! Ce mă deranjează e
lipsa de consideraţie a şefilor faţă de per-
soana mea: am senzaţia că n-am mai fost
găsit atât de periculos critic al lui Băse, ca
să mi se repartizeze un securist întreg „pă
persoană fizică”. Cred că omul meu mai
are în grijă, prin fişa prostului, şi alte ţinte!
Bine, nu mă pot compara eu cu locotenen-
tul Gheorghe Alexandru, care e făcut praf
pe site-urile mai tuturor ziarelor (Cred că i
s-au arondat cel puţin cincizeci de securişti,
da' omu' şi merită!), başca, el a observat, îl
urmăreşte, tot timpul, şi o maşină neagră
(Atenţie, băiete, e mai periculoasă pisica
sau văduva neagră!), nici cu echipa de zgo-
mote din jurul lui C.T.P, care din cretin şi
psihopat nu-l scoate! Acum câteva zile, un
ziar central a făcut publică identitatea unui
astfel de securist-postac, ce inserase la co-
mentariile unui singur articol optsprezece
comentarii, în care îl „reabilita” pe marele
bărbat de partid şi de stat Boc. Adică,
încerca să dea cu odicolon peste rahat.
Tâmpitu', deşi mai tâmpit e ăla care l-a an-
gajat, nu aflase că, dacă trimiţi aceleaşi co-
mentarii de pe acelaşi computer, te află şi
un elev din clasa zero. La ce foloseşte
această sinistră propagandă, nu ştiu. Ce mă
interesează e că România nu mai e stat
poliţienesc, securitatea (metamorfozată în
şapte servicii...) nu mai urmăreşte cetăţenii
paşnici, nici în Piaţa Univesităţii nu sunt
infiltraţi provocatori. Nimic din toate aces-
tea nu se întâmplă în ţărişoara noastră
unde, vorba preşedintelui, e democraţie to-
tală, nici urmă de dictatură, pentru că, alt-
fel, l-am putea critica, zi de zi, pe Marele
Comandant de barcă?! Şi, până una-alta,
vorba ambasadorului american, să fim
mulţumiţi că suntem lăsaţi să protestăm
liber în pieţele Patriei, şi nu suntem vânaţi
de pe balcoane şi acoperişuri, ca în alte ţări
nedemocrate. Petre, Petre, ce-ţi-am spus eu
ţie...
P.S. Acum, că am deschis gura, din nou,
„fac apel” la şefii cu epoleţi invizibili, să
nu cumva să-mi schimbe din nou se-
curistu'! Sunt sigur că îmi vor trimite unul
şi mai prost. Pe cei mai mobilaţi la garsonie-
ră, sunt şi dintr-ăştia, îi păstrează pentru
Piaţa Universităţii, unde e zbaterea peştelui
mare. E şi de înţeles: în joc e „interesu'
naţional”. Adică stabilitatea pe post a mari-
narului!
Petre, Petre...
Grupul de firme Protector angajează
contabil cu experienţă. Relaţii la telefon
0254.548908.
SC EURO JOBS S.R.L angajează
- inginer proiectantRelaţii la tel.
0354.108.516 /0727.091.969.
Jiul Exchange SRLPetroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniulamanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon0254.548908.
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR
Certificat Digital Calificat cu
Semnătură electronică extinsă
Kit-ul DigiSign cuprinde:
� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an
care conţine Semnătură electronică extinsă;
� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro
USB Aladdin Technologies;
� DigiSigner - soft de semnare a oricărui
tip de documente.
Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);
(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -
e-Token)
Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA
Telefon 0254-541.330
S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,
următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.
Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,
sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.
De acum, problemele dumneavoastră sunt şi
ale noastre!
Cabana Straja angajează bucătar, ospătar,
cameristă, în condiţii avantajoase.
Relaţii la telefon0762.657363.
www.zvj.ro
ConsideraţieAnimale am iubit
Şi-alte lighioane
Fi’ndcă ele nu comit
Fapte inumane…
De la tata NoeArca lui încăpătoare
Ne-a dat multe creaturi;
Zburătoare, târâtoare,
Dar şi multe… târâturi.
ProfilGudurându-se năroadă
Dup-un obicei străvechi,
Javra dă parşiv din coadă
Dar… şi mişcă din urechi!
PseudoumanăDădea din coadă mulţumit
Un căţeluş, hapsânul,
Lătrând în fine fericit
Că… şi-a dresat stăpânul!
IpocritulLinguşind dizgraţios
Stă mereu la pândă
Pare-un câine credincios
Dar… e mâţă blândă!
CameleonulReptila care dovedeşte
Când vrea s-atingă nişte ţeluri
Că el se poartă omeneşte…
Adică-n zeci de mii de feluri!
OmeneascăO maimuţă cu păcate
Medita pe-o creangă-n pom:
„Am apucături ciudate,
Cred că eu mă trag din om!”
InvoluţionistăCând din om a devenit
Iar maimuţă, în sfârşit,
Ea mi-a declarat din pom:
„Mi-e ruşine c-am fost om!”
ElitismUn cal pur sânge e grozav,
O stirpe-mpărătească,
Dar şi el poate fi bolnav
…De tuse măgărească!
Rol conducătorDacă e la urma urmei
Tot mereu în fruntea turmei
El e şeful, aşadar,
Meditează… un măgar!
Fată bătrânăA ajuns cam disperată
O văcuţă de la noi
Căutând viaţa toată
Doar… trifoi cu patru foi!
FuncţieTot mai vezi câte-un măgar
Care-ajuns în post, mai nou,
Crede că e necesar
… Să se poarte ca un bou!
VictimăŞi în luncă, şi-n zăvoaie,
Şi-n trecut, dar şi mai nou,
Dacă eşti un om de paie
Te mănâncă orice bou!
CartezianăUn bou răbdător,
Zicea optimist
În drum spre-abator:
„Mugesc… deci exist!”
CircumstanţăFără nicio şmecherie
Câteodată pot să cred
Că accept şi-o porcărie
Dacă porcu-i patruped!
RezonCu elogii s-a-nvăţat
Toată lumea-n bătătură:
Chiar şi porcu-i lăudat
Este drept… ajuns friptură!
De poveste…E faptă-adevărată
Că ursul la strâmtoare
Nu fuge niciodată
Cu coada-ntre picioare!
EvoluţieOuat spre seară în cuibar
Un ou de o valoare netă
Se şi visa cocoş primar
Şi a ajuns în zori… omletă!
FeministăEste dat de la natură
- Şi albinele-s dovadă –
Cele ce au miere-n gură
Au precis şi ace-n coadă!
Bondar bătrânO viaţă-ntreagă, de cu zori,
Mereu a fost în câmp cu flori
Şi astăzi încă mai cutează
Deşi… nu mai polenizează!
Dar…Are mare-asemănare
Viespea cu albina-ncât
Ca şi ea oricând e-n stare
Ca să-nţepe. Dar atât!
ConexiuneE de-a dreptul inuman
Ca-ntr-o viaţă grea, de câine,
Să depinzi de un ciolan
…Ca să poţi mânca o pâine!
ParlamentulLoc cu şerpi alunecoşi,
Ce se-adună-n cârdăşie
Chiar de-s cei mai veninoşi
Pot trăi în armonie…
HohenzolernianăFi’ndcă ţin la etichetă
Unii azi o zic cu ciudă:
Nu-i destul o Margaretă
Ca să-nnobilezi… un…
Dudă!
Artă poeticăChiar de vrei înregistrarea
Muzicii la-nalte cote
N-o să pui privighetoarea
Ca să cânte… după note!
DescendenţăAr fi bine să se ştie
Pân’ la ultima bobiţă
Că-s ciorchine multe-n vie
Dar nu toate sunt de viţă!
Fortuna labilisSpre înaltul pisc ceresc
Stele urcă, strălucesc;
Cele care cad şi pier
…Nu fac gaură în cer!
Eugen Pop – PseudominifabulePersonalitate complexă, asociind fişa de autor cu mai
multe genuri de creaţie, Eugen Pop vine, de data aceasta,
cu o surpriză editorială de ţinută. „Disecând cu luciditate
realitatea, aceste catrene, numite (pseudo)minifabule, sunt
rodul literar al unui tip aparte de gândire, geneza
fabulelor sale constituind-o racilele vieţii sociale sau
politice, denunţând parvenitismul, demagogia, ipocrizia,
cameleonismul politic etc”. Cu aceste cuvinte începe
doamna profesoară Silvia Popescu, din Cluj-Napoca,
prezentarea volumului „Pseudominifabule” scris de
concitadinul dumneaei - epigramistul Eugen Pop.
Din acest volum am selectat o serie de epigrame în care
defectele personajelor de fabulă se regăsesc în viaţa
oamenilor. Aşadar, orice asemănare… nu e întâmplătoare!
Pagină realizată de Petronela Vali-SLAVU
Aşa cum ne-a explicat directorul adjunct al
Şcoalii Avram Stanca, Georgiana Duduială,
clasele pregătitoare vor fi, oarecum, asemănă-
toare claselor de grupa mare din grădiniţe, doar
că celor mici li se vor dezvolta aptitudinile, în aşa
fel încât să facă faţă cu brio clasei I.
Ce ne spune psihologulPsihologul şcolar Adela Dragomir a explicat, de
asemenea, că sunt diferenţe evidente între un copil
de 6 ani sau unul de aproape 8 ani, care ajung să în-
veţe, cum se întâmpla până acum, în aceeaşi clasă.
Diferenţele de vârstă pot dezavantaja un copil: „El
trebuie să fie destul de dezvoltat fizic, psihic, afec-
tiv, motric. Sunt multe aspecte de luat în calcul.
Uneori, cei mai micuţi nu sunt destul de perceptivi,
nu asimilează destul de repede informaţiile primite
şi, din această cauză, pot deveni sensibili din punct
de vedere afectiv”.
Clasele noi formate, cele pregătitoare, vor arăta ca o
clasă de grădiniţă, şi achiziţiile se vor face prin in-
termediul jocului şi a comunicării interactive.
Copiii cu cerinţe educaţionale speciale pot fi înscrişi
în învăţământul de masă sau în învăţământul spe-
cial.
„Copiii cu CES pot fi integraţi în ambele tipuri de
învăţământ. Dacă sunt înscrişi în învăţământul de
masă, şi restul copiilor din clasă trebuie să fie
pregătiţi pentru acest lucru. Trebuie să li se explice
faptul că un copil cu CES învaţă mai greu. De
aceea, pretenţiile sunt mai mici pentru ei şi trebuie
protejaţi”, explică Adela Dragomir.
Depunerea dosarului cu documenteDosarul cu documente se depune la şcoala la care se
solicită înscrierea. Se depune un singur dosar, la o
singură instituţie. La înscriere se completează o fişă-
tip, părintele trebuie să aibă buletinul de identitate,
certificatul de naştere al copilului, originalele şi foto-
copiile. Înscrierea se face pe etape. În etapa I, 5 - 16
martie, se vor înscrie copiii care solicită înscrierea la
şcoala de circumscripţie. În etapa a II-a, 20 - 27 mar-
tie, se vor înscrie copiii în altă unitate de învăţământ
decât cea din circumscripţie, pe locurile rămase
disponibile. În etapele 3 şi 4, 23 - 25 aprilie şi 2 - 9
mai, sunt practic înscrişi copiii care au rămas neîn-
scrişi, din diferite motive, după primele două etape.
Alina PIPAN
10 DIVERSE
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012
DSP Hunedoara readuce
Cancerul în actualitatePe data de 4 februarie, conform calendarului Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, este „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului”. Cu
acest prilej, Direcţia de Sănătate Publică (D.S.P.) Hunedoara reia cam-
pania de informare „Cancerul poate fi prevenit”.
Astfel, echipele Compartimentului de Evaluare, Promovare a Sănătăţii al
D.S.P. Hunedoara vor distribui populaţiei - în Deva, Hunedoara şi Valea Jiu-
lui - pliantul Campaniei de informare a Ministerului Sănătăţii „Cancerul
poate fi prevenit” retipărit în 1.000 de exemplare.
În municipiul Hunedoara acţiunea se va desfăşura la „Centrul Recreaţional al
Primăriei”, în 7 februarie, în parteneriat cu Primăria municipiului şi Crucea
Roşie - Filiala municipiului Hunedoara, iar la Deva distribuirea pliantului se
va face în parteneriat cu Crucea Roşie - Filiala municipiului Deva la sediul
ambelor instituţii, în data de 6 februarie.
Pe lângă pliantul cu informaţii generale despre cancer şi prevenirea lui, va fi
distribuit şi „Ghidul pentru reducerea riscului de a dezvolta cancer de sân”,
pliantul „Să prevenim împreună cancerului de col uterin” şi informaţii despre
prevenirea cancerului de piele (melanomul).
D.S.P. Hunedoara îşi propune să realizeze zilele acestea un parteneriat cu
„Asociaţia Bolnavilor de Cancer din Judeţul Hunedoara”, pentru a dezvolta
activităţi şi manifestări de informare, educare şi comunicare mai eficiente îm-
preună cu această comunitate de supravieţuitori.
Din datele statistice, pentru judeţul Hunedoara sunt rămaşi în evidenţă în
anul 2011 un număr de 7.413 cazuri de cancer.
Mihaela PETROŞAN
Ce trebuie să ştie părinţii referitor la
Clasele pregătitoare în curs de formare
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 11PUBLICITATE
www.zvj.ro
Vând garsonieră în Petroşani,
ultracentral (lângă primărie),
Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97.
Telefon 0729.664975
Vând casă cu 5 încăperi, gaz,
apă, curent, grădină şi curte, în
Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000
de euro.
Relaţii la telefon0768.020106
Vând apartament în vilă şi teren
construibil, 140 mp,
str. 1 Decembrie 1918, zona
Dimitrov, Petroşani.
Telefon 0725.219019
Vând apartament 3 camere, în
Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,
decomandat, bucătărie mare,
baie şi WC de serviciu, balcon,
zonă liniştită.
Tel. 0721.333544
Vând garaj str. 9 Mai, lângă
piaţă (construit în 2010, izolat
exterior şi interior, apă, curent,
uşă la telecomandă), concesiune
pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ
7.000 euro neg.
Tel. 0765.380847
Vând 2 apartamente
(unite - total 7 camere, 3 băi,
bucătărie), aproximativ 180
mp, situate în Petrila, strada
Republicii, deasupra CAR
Petrila.
Telefon - 0733.083379
Vând garsonieră în Petrila, str.
Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.
lei vechi negociabil.
Telefon - 0720.965091
Vând teren în Petroşani
intravilan la 5 minute de centru
(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.
Preţ mic.
Telefon - 0724.773944
Vând, în Jieţ-Androneşti, 3
terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi
7500 mp, holdă, pomi fructiferi,
apă, la şosea.
Preţ 10 euro/mp discutabil.
Telefon 0725.219019
Vând Fiat Grande Punto, a.f.
2007, comenzi volan, 32.000
km, motor 1400 cmc, benzină,
albastru indigo, închidere cen-
tralizată, aer condiţionat, 4
airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,
unic proprietar, înmatri culată.
Preţ 7.000 euro negociabil.
Accept variante plus diferenţă.
Relaţii la tel. 0730.004032
IMOBILIARE ANGAJĂRI
AUTO
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Colaborările ţi-ar putea aduceunele satisfacţii în plan material,dar va fi nevoie de eforturi mari.
Călătoriile te vor avantaja, indiferentcă este vorba de afaceri sau de divertisment.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Încearcă să-ţi canalizezi energiacu precădere spre activităţile de laserviciu, altfel vei rămâne în urmăcu multe. Dacă ai de semnat acte,
fii cu mare băgare de seamă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Tot ceea ce ţine de călătorii tefavorizează din toate punctele devedere. Vei avea ocazia să pleciîntr-o călătorie în străinătate.
. Rac (22 Iun - 22 Iul)
Te vei implica într-o activitatenouă care te va obliga la un efortsusţinut. Din fericire starea fizică îţi
permite să-ţi pui ideile în practică.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Încercările de a-ţi impune punctelede vedere nu vor face decât să ten-sioneze relaţia ta de dragoste. Celmai bine ar fi să laşi lucrurile să
evolueze de la sine şi nu vei aveade ce să te plângi.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Este posibil să ai ocazia să obţiiun câştig bănesc dintr-o activitatede colaborare sau parteneriat. Un
proiect mai vechi ar putea prindecontururi reale.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Reuşeşti să faci o impresiebună oriunde te vei duce. Cinevadin anturajul tău apropiat ar
putea da semne că te simpatizează.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Nevoia de dialog, de comuni-care va fi accentuată în aceastăperioadă, aşa că ai putea discuta
cu partenerul de suflet pe mar-ginea proiectelor de viitor.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Riscurile nu te avantajează câ-tuşi de puţin, căci traversezi o pe-rioada în care oportunitatea
pentru accidente este mare. Situa -ţia financiară te stresează, dar cel puţin deo-camdata nu ai ce face în această direcţie.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Dacă eşti implicat într-o relaţiestabilă, este posibil că partenerulsă se confrunte cu situaţii dificile,ceea ce te va afecta şi pe tine
într-o bună masură.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Relaţia cu cei din familie va fi camtensionată şi ar fi de dorit să nu daicurs pornirilor impulsive. Relaţiacu prietenii evoluează excelent,
aceştia fiind de partea ta în tot cefaci.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Situaţia financiară te cam ne-multumeşte, dar nu este cazul săai o discuţie pe această temă.Chestiunilile se vor rezolva într-un
viitor nu foarte îndepărtat, aşa cănu are rost să te complici.
Un pios omagiu şi aducere aminte la împlinirea unui an de la
tragicul accident de muncă de la EM Uricani în care au pierit
mult prea devreme
ing. CALOTĂ COSMIN MIHAI NĂDRAG ION
BORC HICI CORNEL STOI IULIAN
CUCU MARIANSindicatul Liber EM Uricani
COMEMORĂRI
HOROSCOPHOROSCOP
Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:
0254.549020, 0254.549121, [email protected],
[email protected], [email protected]
sau direct la sediulredacţiei noastre.
Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”
SSââmmbbăăttăă ,, 0044 ..0022 ..22001122
Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”
DDuummiinn ii ccăă ,, 0055 ..0022 ..22001122
Orele 12:00 – Spectacolul ,,Lumea lui Dănilă”
Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”
SERVICII
ÎNCHIRIERIÎnchiriez
spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul
Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),
pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,
curent etc.
Informaţii la telefon0761.282342
DECESE
Colectivul maternităţii Spitalului din Petroşani regretă nespus
şi este alături de colega lor Izabela Stănescu în greaua
încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei acesteia
ZARCULEA ELENADumnezeu s-o odihnească în pace.
Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru
diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.
Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556
Vând cauciucuri deiarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100lei/buc.
Relaţii la telefon0765.459316
SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor
lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile
agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai
înaltă calitate:
Asigurăm transportul franco-magazin.
Relaţii la telefon:
0254.542472 sau 0733.960320
- lapte consum- lapte bătut
- sana- iaurt- chefir
- caşcaval- smântână
- unt- brânză
- lapte praf
Asociaţia Composesorală Câmpu lui Neag scoate la licitaţie
masă lemnoasă. Licitaţia va avea loc astăzi la ora 14:00.
Relaţii la telefon 0254.510641
Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.
Tel. 0785.406616
LICITAŢIE
Societate comercială angajează
carmangier cu experienţă. Relaţii la telefon
0751.199101
Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la
cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la
nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind
la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în
care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.
Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere
pregătire pentru “valsul mirilor”!
Sălile de dans sunt în:
- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5);
- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;
- Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).
Te poţi înscrie la numărulde telefon: 0726.620840.
Magazin încălţăminte,centru, angajez
vânzătoare, salariu 800 lei +bonusuri.
Telefon 0727.881104
Societate comercială angajează
şofer de camion cu experienţă. Relaţii la telefon0751.199100
Biblioteca judeţeană din Devaorganizează un evenimentcultural meritoriu, respectivlansarea CD-ului cuprinzândun colaj de piese corale dinLiturghia Sfântului Ioan Gurăde Aur. Interpretarea esteoferită de Corala ParohieiOrtodoxe „Bunavestire” dinDeva, dirijată de profesoriiGelu şi Mariana Onţanu-Cră-ciun.
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu”
Hunedoara - Deva în colaborare cu Asociaţia
Culturală ,,Musica Divina” organizează în
ziua de 8 februarie 2012, de la ora 18, în
incinta Deva Mall, etajul 4, Salle d’Or, un
moment cultural cu o profundă semnificaţie
spiritual-creştină, având ca evocare pe Sfântul
Ioan Gură de Aur.
Discul lansat la biblioteca judeţeană conţine
piese compuse de autori români consacraţi în
domeniul creaţiei corale religioase: Gheorghe
Cucu, Nicolae Lungu, D. Bortneanski, V. Stan-
ciu, Ioana Ghika-Comăneşti. Fiecare dintre
aceşti compozitori a transpus pe muzică
Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, una din-
tre cele mai importante şi mai înălţătoare
liturghii din slujba ortodoxă. Părinte al bise -
ricii, Ioan Gură de Aur, arhiepiscop al Con-
stantinopolelui în secolele IV-V d. Hr, a fost
numit astfel datorită frumuseţii predicilor sale
rostite în primii ani ai erei creştine. Este de
înţeles, prin urmare, de ce a fost atât de mare
dorinţa multor compozitori de a se dedica
acestei liturghii.
Piesele muzicale de pe acest CD, fiecare în
parte, respectă tipicul şi ritualul slujbei orto-
doxe în cadrul căreia această liturghie ocupă
un loc primordial. În acelaşi timp, fiecare com-
pozitor aduce un plus de originalitate şi îşi
pune amprenta proprie, cu har şi măiestrie,
asupra unei lucrări izvorâte dintr-o adâncă
simţire creştin-ortodoxă.
Discul este un ansamblu coerent şi armonios
care aduce în atenţia iubitorilor de muzică
sacră creaţii corale compuse în tradiţia şcolii
corale româneşti, create acum peste un secol
de înaintaşi precum Alexandru Flechten-
macher, Carol Miculi, Eusebie Mandicevski,
Gavriil Musicescu şi alţii.
Mihaela PETROŞAN
CMYK
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 201212 CULTURĂ
www.zvj.ro
Cumpăr lemn. Relaţii la telefon
0751.199109.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT
ISSN 2065 - 5096
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
0761.756840
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN
0766.678380
Corneliu BRAN
0766.728688
Mihaela PETROŞAN
0761.756834
Gheorghe OLTEANU
Loredana JUGLEA 0763.673727
Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,
Mihai BARBU, Irina BOBOC,
Valeriu BUTULESCU, Gilbert
DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-
JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,
Robert HUMMEL, Ioan LASCU,
Ilie PINTEA, Alin RUS,
Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe
TRUŢĂ, Dumitru VELEA
DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837
Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681
Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu
nr. 2, et. 2
Telefoanele redacþiei: 0254.549 020
0254.549 121 (fax) 0737.575 582
ZiarulVãii Jiului
RESTAURANTULVENEZIA
(Petroşani, Complex Parângul)
a început înscrierile pentru
grupurile interesate de
organizarea de petreceri
în perioada 1- 8 Martie.
Preţ informativ:
50 lei / meniu / persoană
Oferim preţuri corecte,
negociabile, celor aflaţi în
căutarea unui loc ideal pentru
mese organizate.
Relaţii la telefon
0761.195.971
Un eveniment remarcabil al bibliotecii judeţene:
Liturghia Sfântul Ioan Gurăde Aur - pe CD
În schimb vara, în timpul vacanţei cutreieram cu prietenii, Stoica, Roff, Jurca,
Colda, dealurile din jurul comunei, partea de către Straja, unde culegeam fragi, mure,
zmeură pe care le mâncam pe loc.
Fiind perioada anilor de după primul război mondial, pe dealurile din jur au
avut loc bătălii în urma cărora au rămas părăsite arme diverse, revolvere cu muniţia
necesară. În acest fel noi aveam fiecare câte un revolver cu care ne jucam trăgând la ţintă
în copaci şi, de mirare, nu ne-am rănit nici unul.
În toamna anului 1926 am fost înscris în clasa I (curs superior) a Şcolii
Superioare de Comerţ din Haţeg şi bineînţeles la internatul şcolii. În primele zile ne
studiam unii pe alţii (21 elevi) până când încet, încet, am început să ne cunoaştem
reciproc calităţile şi defectele şi am ajuns, mai ales în anii următori, să ne împrietenim
formând o clasă deosebit de ataşată sufleteşte. Şcoala am urmat-o cu plăcere, deşi la
venire, nu-mi puteam da seama de faptul că aş putea avea unele
înclinaţii, am fost trimis aici şi aici am rămas. A fost o şcoala
bună cu un corp didactic tânăr conduşi cu deosebită pricepere de
directorul Ştefan Gherman, un excelent pedagog care la începutul
carierei a fost preot.
Spre deosebire de liceu, aici m-am remarcat în fiecare
an fiind premiat ocupând locul 1 sau 2 cu schimbul împreună cu
colegul Bernad Bela şi în final am terminat pe locul 2 cu câteva
sutimi sub nota lui Bernad dar în schimb am primit un premiu
special - o monedă de aur (taler austriac) din partea Băncii din
Haţeg pentru cea mai mare medie în cei 4 ani la materia de
specialitate, Contabilitatea. La finele ultimului an, conform
tradiţiei am pregătit o piesă de teatru cu titlul "Secretarul general"
la care ne-au dat concursul trei fete din oraş. Eu am avut, dacă nu
mă înşel chiar rolul secretarului general.
La terminarea anului patru, conform tradiţiei absolvenţii
tăceau un tablou împreună cu profesorii avuţi în ultimul an cu
menţiunea "La revedere în anul 1940".
Intervenind timpurile mai grele ale acelei perioade,
revederea nu a mai avut loc. Prima revedere a avut loc abia în
1975 la 45 de ani de la absolvire cu formele obţinuite: citirea
catalogului anului 1930 de dirigintele acelui an care a ţinut şi o
lecţie despre viaţă. Au fost prezenţi 9 colegi şi 5 profesori.
Următoarea revedere la 50 de ani de la absolvire a avut loc la 18
iunie 1980 cu care ocazie am tipărit o broşură cu unele date din
viaţa de elevi şi cu fotografiile unora dintre elevi care mai erau
în viaţă şi de alţii sau nu am ştiut ce li s-a întâmplat sau nu au
răspuns la invitaţia noastră. Au participat 13 colegi şi patru
profesori, cu îndeplinirea obişnuitelor mici festivităţi şi cu
fotografii.
La această întâlnire am avut trei momente de un
sentimentalism dramatic:
La revedere am primit o scrisoare de la bunul nostru
coleg Adam prin care-şi exprima cu multă duioşie regretul că fiind bolnav nu poate
să-şi reîntâlnească colegii, oraşul, să-şi reîmprospăteze ce i-a fost mai drag pe lume.
După o lună a decedat.
Colegul Mayer a plecat în Israel curând după absolvire, am mai avut adresa lui
şi l-am invitat la revedere. A venit şi a fost extraordinar de fericit că şi-a văzut oraşul
natal, colegii, profesorii. La despărţire şi-a luat angajamentul ca va reveni şi anul viitor.
La câteva luni după aceasta am aflat ştirea că a decedat în Israel.
Am mai avut o revedere, de 55 de ani la care au mai participat 8 colegi (cu
soţiile), revedere desfăşurată într-o atmosferă veselă de prietenie, antrenantă, peste
prevederile noastre având în vedere că numărul participanţilor s-a redus.
După absolvirea Şcolii se punea problema de a continua sau nu învăţătura. Tatăl
meu a rămas la ideea de a mă face negustor şi în acest scop a preluat un magazin cu
alimente din Petroşani, proprietarul dorind să abandoneze comerţul. A fost o prăvălioară
mică pe strada principală în faţa băncii "Casa de păstrare". Am condus prăvălia câteva
luni dar nu prea mergea mai ales că chiar în faţa prăvăliei mele era alta cu acelaşi profil
luată cu clientelă formată de un prieten de al meu, Balomirii Ioan. A fost un început pus
la cale în acel timp şi nu a reuşit.
După lichidarea comerţului meu se punea din nou problema continuării studiilor
mele. Eu vreau să continui şi de altfel din cursul ultimului an am avut o înţelegere cu
alţi doi colegi să ne înscriem la Academia Economică din Viena. În acest scop de fapt
îmi făcusem formele de plecare în Austria (se pare că nu era prea greu atunci). Dar între
timp la Vulcan treburile mergeau tot mai prost ca urmare a crizei economice din 1928
şi în special ca urmare a închiderii minei Vulcan. Posibil ca aceste două elemente să fi
fost determinantele pentru renunţarea studiilor la Viena, care ar fi fost desigur mai
costisitoare pentru ca să renunţ, ceilalţi doi colegi au plecat şi au revenit după doi ani
de studii. Pentru continuarea studiilor, poate aş fi optat pentru meseria de avocat dar ca
absolvent al Şcolii Comerciale Superioare nu puteam fi primit la Universitate şi aşa
m-am înscris la Academia de Studii Comerciale
şi Industriale din Cluj în toamna anului 1930. În
primul an eram vreo 500 de studenţi şi nu aveam
relaţii colegiale. Pe parcurs însă ne-am
împrietenit în grupuri mai mici. Nu ştiu prin ce
împrejurări s-a întâmplat asta că de la început
am închiriat camera cu un coleg Cîrje Octavian
de la Viştea de Jos cu care am continuat să
locuim şi în anii următori. Primul lucru care
l-am asimilat a fost pasiunea pentru fotbal,
rădăcina o aveam de la Vulcan şi mai târziu şi
de la Şcoala din Haţeg unde aveam o echipă
bunişoară la care eu eram un fel de ispravnic.
Pasiunea pentru fotbal s-a amplificat
când am cunoscut câţiva jucători ai Universităţii,
care erau colegi cu mine şi de altfel majoritatea
echipei era din studenţi ai Academiei. În aceşti
ani mergeam la toate meciurile şi chiar la
antrenamentele săptămânale ale echipei, care în
acei ani era de o valoare fruntaşă în Divizia A.
În perioada acestor patru ani de studii nu
am prea multe amintiri ce ar fi semnalate.
Urmam cursurile cu destulă regularitate, la unele
cursuri izolate, o oră sau două dimineaţa le mai
chiuleam mai ales iarna preferând să stăm în pat
la căldura plapumei şi în plus făceam economie
la micul dejun peste care săream.
Cu banii nu stăteam chiar bine, dar
modestele sume ce-mi trimiteau părinţii le
gospodăream bine. Masa de prânz o luam la Moş
Scorţescu, proprietarul unui restaurant de mâna
a doua "Vadul Moţilor", unde mâncam binişor
la un preţ relativ modest.
CMYK
Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui
Marian Boboc
Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 147 � 3 februarie 2012 � 4 pagini
ISSN: 2065-510X
Saga unei familii de buni români, familia Bogdan, stabilită în Valea Jiului înainte de primul
război mondial (III)Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, Ioan
Bogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fost
tatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului - fost director
al minei Petrila, fost prefect al judeţului Hunedoara şi proprietarul celebrei Cabane
„Groapa Seacă”. Amintirile lui Ioan Bogdan au fost publicate într-o ediţie
artizanală, într-un tiraj de doar câteva exemplare, bogat ilustrată. Tatăl lui Ioan
Bogdan a fost o figură a Vulcanului interbelic: fost comerciant, dar şi… primar.
Amintirile lui Ioan Bogdan au farmec şi putere de evocare. Ele scot la lumină, cu
multă blândeţe şi căldură, saga unei familii de români stabilite în Valea Jiului, la
Vulcan, înainte de primul război mondial. Prin aceste amintiri se poate reface firul
românismului în Valea Jiului, dar şi câte ceva din atmosfera interbelică a Văii Jiului.
Îi mulţumim d-lui Bujor Bogdan, un bun român, pentru încredinţarea spre
tipar a amintirilor tatălui său, Ioan Bogdan. Deşi amintirile răposatului Ioan Bogdan
se întind pe mai multe pagini, punem punct astăzi acestei interesante poveşti
genealogice şi nu doar. Însă saga familiei Bogdan nu se sfârşeşte aici… Vom reveni
cu completările d-lui Bujor Bogdan, fiul lui Ioan Bogdan. Fiţi cu ochii pe noi!
Marian BOBOC
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 3 februarie 2012
Timpul liber mi-l acopeream cu fotbalul cum am mai spus mai sus fiind
susţinător al echipei "U" marea mea pasiune care după 1935 am transferat-o asupra
Jiului.
O altă posibilitate de a ne umple timpul liber era vizionarea filmelor, mai ales
că aveam un cinematograf de cartier vizitat majoritate de studenţi. Aici filmele rulau
non-stop aşa că puteam intra în sală în orice moment de desfăşurare a acţiuni, vedeam
filmul până la sfârşit şi rămâneam în continuare să-i vedem începutul şi atunci, de obicei,
rămâneam până la sfârşit, parte pe care o vedeam a doua oară.
Am fost o singură dată la Operă, chiar în ziua sosirii la Cluj, în primul an, după
o călătorie de o noapte, când eram mai mult adormit decât treaz. Natural n-am înţeles
nimic din spectacol ceea ce m-a îndepărtat de Operă nejustificat pentru tot restul celor
4 ani. Vizitam ceva mai des Teatrul Naţional şi în special când veneau în turneu trupe
de la teatrele din Bucureşti, cu artişti renumiţi. În aceste cazuri de obicei după spectacol
studenţii "rechiziţionau" o birje de pe piaţă, se înhămau ei la tras birja şi astfel duceau
cu mare alai pe artiştii simpatizaţi până la Hotel. Dintre aceşti artişti renumiţi la timpul
lor mi-a rămas în memorie personalitatea lui Gheorghe Vraca.
De o deosebită apreciere se bucura Constantin Tănase, directorul "Teatrului
Cărăbuş". Când venea la Cluj spectacolul se ţinea la Teatrul Maghiar având mai multe
locuri decât Naţionalul. Studenţii neavând bani pentru bilete stăteau în faţa intrării,
cântau şi-l cereau pe Tănase care puţin înaintea începerii spectacolului când sala era
deja aranjată, publicul aşteptând începerea spectacolului, Tănase venea la intrare se
făcea că-i ceartă apoi îi lăsa să intre pentru a ocupa eventualele spaţii libere şi la galerie
în picioare. Lui Tănase îi convenea căci i se făcea atmosferă în timpul
spectacolului la care studenţii participau prin intervenţiile lor, intervenţii foarte
gustate de public. În acest sens îmi amintesc una din scenele de efect.
El derula o scenă cu dansurile şi costumele specifice popoarelor,
tangoul, valsul vienez, ceardaşul, cazaciocul etc.
La cazacioc, în fruntea baletului apărea şi Tănase, care era un bărbat
bine făcut, şi destul de gras, dar mima dansul, şezând pe scăunel dădea din
picioare în ritmul trupei de dansatori la care studenţii i-au strigat "fără scăunel".
Tănase s-a ridicat şi le-a spus: "Veniţi şi dansaţi voi fară scăunel", desigur o
ilaritate în public.
O altă scenă (pentru acele timpuri mai imorală) pe fundalul scenei era
instalată o maşină de măcinat cafeaua cum era pe timpul acela (Franks). O artistă
cântăreaţă venea şi cânta un cuplet în legătură cu moara, pe care-o declara drept
o moară de făcut copii. Cânta o strofă apoi învârtea maşina şi scotea din maşină
păpuşa unui copil nou-născut. După câteva strofe de cuplet şi naştere de copii,
artista s-a adresat publicului cu întrebarea: Vrea cineva un copil? la care studenţii
i-au răspuns în cor "noi doar cu materialul nostru", bineînţeles ilaritate în rândul
publicului.
Probabil inspiraţi din spectacolul lui Tănase un grup de studenţi ne-am
hotărât să facem şi noi o revistă, materialul scris era întocmit de un poet
neapreciat, cu ceva invaliditate, un fel de Touluse Lautrec al Clujului.
Am făcut revista, am avut premiera la Teatrul Maghiar din Cluj cu
muzica militară, cu concursul unor colege mai talentate, cu părţi umoristice etc.
Spectacolul nu a fost prea rău, dar ne-am gândit să plecăm în turneu şi prima
deplasare era stabilită la Tg. Mureş. S-a făcut publicitate în oraş, în ziua
respectivă urma să ne deplasăm cu două autobuze: personajele şi ceva recuzită
pentru scenă. Am plecat, primul autobuz a mers normal, a ajuns la timp la Tg.
Mureş şi aşteptam al doilea. Autobuzul al doilea a avut o pană şi am rămas în drum pe
o vreme rece de octombrie cu ploaie şi lapoviţă. Toată trupa era ruptă în două, una a
ajuns la Tg. Mureş, a venit timpul să înceapă spectacolul, am lungit-o cât am putut dar
n-am mai avut ce face şi publicul pierzându-şi răbdarea şi au început să fredoneze ei ceva
cântece, poezii, glume. Nu ştiu cum am scăpat nebătuţi dar în tot cazul au făcut o proastă
propagandă dar nu-mi mai aduc aminte cum s-a terminat şi din punct de vedere financiar.
Au urmat cei patru ani de studenţie în care nu m-am remarcat, fără a fi un
student slab. Îmi amintesc că în aceste condiţii, totuşi la fiecare lucrare scrisă, când ni
se fixa termenul de execuţie 2-3 ore, îmi terminam lucrarea mult înainte de termenul
limită dar nu o dădeam profesorului pentru că nu vroiam să se zică de unii colegi că fac
pe nebunul. Aşa eram şi aşa am rămas în astfel de cazuri, ori ştiu de la început ori nu
ştiam şi credeam că n-are rost să mă mai gândesc.
După câte îmi amintesc nu cred că am avut restanţe pentru toamnă, evitam acest
lucru pentru că mă gândeam că va trebui să fac o deplasare la Cluj în plus, care costa
bani. În ultimul an însă am rămas cu o restanţă la Algebra Financiară care nu mi-a cam
plăcut, m-am prezentat în toamnă şi nu l-am luat fiind nevoit a mă prezenta la sesiunea
din februarie 1935 când am reuşit să scap de acest examen neplăcut. Faptul că terminam
lucrările repede era datorat naturii mele de a fi expeditiv, dar aceasta se putea caracteriza
la un moment dat ca superficialitate periculoasă pcntru profesiunea mea.
Din viaţa mea de student aş mai avea de notat faptul că (poate) datorită lipsei
mele de ambiţii de a mă propulsa în fruntea unei manifestări sau iniţiative şi pe de altă
parte pentru faptul că urmam cursurile cu regularitate şi cu o pregătire curentă suficientă
nu prea îmi făceam probleme cu examenele. Aşa se face că pe când colegii mei toceau
pe rupte materiile în cursul primăverii în vederea examenelor eu mi-am găsit în aceste
perioade (primăvara) alte ocupaţii şi anume:
- într-o primăvară m-am înscris la ARPA, şcoala de pilotaj unde am urmat
cursurile teoretice, regulamentul prevedea că elevii ce vor lua examenul teoretic cu notă
mare (9-10) vor fi admişi gratuit la cursul practic de zbor, altfel acest curs va costa
câteva mii de lei pe care nu le aveam. La cursul teoretic am obţinut o notă inferioară
(6-7) şi astfel nu am mai putut continua cursul practic.
- într-o altă primăvară, am urmat cursul de arbitri de fotbal. Am obţinut carnetul
şi venit în Valea Jiului am fost delegat la vreo două meciuri la tuşă. Auzind diverse
apostrofări din partea unor spectatori, am considerat că nu e cazul să mă expun. Astfel
că am abandonat orice activitate de arbitraj în fotbal.
- într-o altă primăvara am urmat cursul de şofer. Acest gând mi-a venit în ideea
că după ce mă voi angaja voi putea să-mi iau o maşină. Era la Cluj, un moş... nu ştiu cum
îi mai zicea, un om simplu care avea o rablă de maşină şi acasă mai avea un motor de
automobil secţionat astfel că erau vizibile toate elementele interioare, componente ale
maşinii. Am obţinut carnetul în urma unei sumare conduceri pe câteva străzi al Clujului
însoţit de un reprezentant al Poliţiei (ofiţer sau subofiţer).
Timpurile când m-am angajat şi probleme de criză economică, prevederile de
război, nu mi-au dat posibilitatea să folosesc carnetul. În acest fel, toate cele trei încercări
de a obţine ceva în plus în afară de certificatul de studii au eşuat, dovedindu-se eforturi
inutile, din fericire fără cheltuieli serioase.
În 1934 m-am pomenit licenţiat al Academici de Înalte Studii Industriale şi
Comerciale din Cluj. Am absolvit facultatea de contabilitate industrială şi facultatea
pedagogică ca profesor pentru materii economice. Urma problema cea mai grea, găsirea
unui serviciu într-o perioadă când urmările crizei economice din 1928 se mai resimţeau.
Urmare a bunelor relaţii pe care tatăl meu le-a avut tot timpul cu R. Mioc, directorul
Casei de Păstrare, l-a rugat să-mi găsească
un serviciu. Fără probleme, Mioc mi-a găsit
loc la Percepţia Petroşani, cu un salariu de
vreo 2000 de lei, bunişor pentru acele zile.
Nu m-am grăbit să-l ocup şi în primăvara
anului 1935 m-am prezentat la Lupeni în
audienţă la Directorul personalului din
Bucureşti care decidea angajările de
personal de schemă (funcţionari, ingineri)
pentru toată Valea Jiului. Acest director V.
Bazgan a fost o persoană de o deosebită
valoare, provenit din corpul de ofiţeri
deblocaţi după primul război mondial a
urmat cursurile Academiei Comerciale din
Bucureşti (A.S.E-ul de mai târziu) şi a fost
numit în Direcţia generală a Societăţii
Petroşani în scopul organizării conducerii
administrative în general dar într-o oarecare
măsură şi în privinţa persoanelor din ramura
tehnică.
La o lună după prezentare mi-a
venit de la Bucureşti angajarea. Ulterior am
aflat intenţiile acestui director de a pregăti
personalul necesar înlocuirii treptate a celor
aflaţi la conducere care erau fără pregătire şi
în ajunul pensionării. În acest scop Bazgan
a angajat vreo 7 absolvenţi ai Academiei din
Bucureşti şi Cluj şi începutul acestei măsuri l-a făcut cu mine, fiind primul angajat din
această echipă.
Primele 40 de zile le-am prestat la Mina Est Petroşani ca practicant pentru a-mi
face o idee de atmosfera şi administraţia de la o mină.
De la 1 mai 1935 am fost adus la Direcţia Minelor la serviciu de lichidare a
salariilor ca simplu angajat unde am lucrat în cadrul acestui serviciu de vreo 12 persoane.
După un an am fost numit sub-şeful acestui serviciu, o surpriză pentru viteza cu care am
promovat care a uimit pe toţi din Direcţie. Pentru ca toţi colegii angajaţi în scopul
menţionat să se formeze mai bine s-a precedat la trecerea prin rotaţie la diverse servicii.
Astfel după vreo doi ani în locul meu a venit colegul Bolog, iar eu am fost trecut la
Direcţia Aprovizionare, secţia material lemnos. Între timp am fost ales secretar al
Sindicalului funcţionarilor din Petroşani, sindicat care s-a născut mort, neavând nicio
activitate.
Pe data de 1 februarie 1938 am fost numit în locul colegului Nicu Popescu ca
şef al Serviciului Administrativ la Fabrica Antigaz, funcţie cu atribuţii de director
administrativ dar cu salariul ce-mi revenea în funcţie de pregătire şi vechime.
În legătură cu acest aspect cred că m-a impresionat la Bazgan că pe lângă
seriozitatea şi prestanţa lui avea şi simţul umorului fapt pe care l-am constatat pe pielea
mea. Anume, la un moment dat, cu ocazia unei vizite la fabrică, i-am spus că eu consider
că nu e drept că eu care fac aici o funcţie cu multiple atribuţii să fiu salariat la fel cu
colegii mei de la Petroşani care în diverse funcţii au atribuţii mult mai reduse decât
mine, aşa cum le aveam şi eu când eram la Direcţia aprovizionări.
Răspunsul lui Bazgan a fost următorul: Noi salariem oamenii după un
regulament după pregătire şi cu avansări după un anumit număr de ani de stagiu.
În privinţa atribuţiilor mi-a răspuns zâmbind pe sub mustaţă: Dumneata ai
dreptate şi de aceea nu am nimic contra dacă de azi le spui tuturor inclusiv portarului
să-ţi zică Domnule Director!
PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 3 februarie 2012
Până la numirea la Fabrica
de Măşti au trecut vreo doi ani şi
jumătate în care mi-am văzut de
serviciu ca şi ceilalţi 5-6 colegi cu
care ne-am împrietenit fiind colegi de
branşă, singurii funcţionari cu studii
superioare din cadrul Societăţii
Petroşani din Valea Jiului. Noi însă
eram priviţi de sus de ingineri, care
erau totul. Ca exemplu, nu aveam
acces la Cazinoul funcţionarilor
superiori din Petroşani (actualul
Teatru).
De aceea singurele noastre
posibilităţi de distracţie trebuiau să se
desfăşoare numai în relaţiile dintre
noi. Şi acestea erau destul de reduse
căci de la serviciu ne vedeam la masa
de prânz care se servea într-o
pensiune la Bela bacsi. Cam prin
1937-1938 nu ştiu prin ce împrejurări
am reuşit să obţinem dreptul să
intrăm la Cazinoul funcţionarilor
superiori şi unde ne-am adunat cu masa de prânz unde se
servea în condiţii mai bune.
Ar fi de notat faptul că în anul 1936 şeful meu de
serviciu, Nandra Anton, m-a introdus în Comitetul Jiului
în calitate de casier, moment care înseamnă o perioadă de
vreo 50 de ani de colaborare în cadrul conducerilor Jiului.
Aceasta cu mici întreruperi în perioadele când am fost
detaşat cu serviciul în alte localităţi: Lonea, Aninoasa,
Vulcan, Lupeni când am făcut parte şi din conducerile
acestor grupări, la Vulcan chiar am fost constructorul
echipei "Antigaz". Urmare acestei pasiuni mi s-a dezvoltat
şi gustul pentru ziaristică sportivă şi chiar am editat vreo
10 broşuri-volume cu caracter sportiv legate de Valea
Jiului.
Anul 1938 a însemnat anul maturităţii mele
datorită a două evenimente importante:
- pe linie profesională numirea mea pe primul
post de răspundere în calitatea de şef al serviciului
administrativ (de fapt funcţie de director administrativ)
fapt foarte puţin obişnuit pentru acele timpuri şi la vârsta
mea la acea dală.
- al doilea fapt care a contribuit la maturizarea
mea a fost pasul pentru a-mi întemeia o familie.
În cei aproape trei ani de când aveam o situaţie
materială bună şi apoi chiar foarte bună nu am avut ocazia
de a fi cunoscut prea mult. Totuşi am simţit în câteva
rânduri că eram "vânat" direct pentru o eventuală căsă -
torie. N-a fost nimic serios şi nici nu-mi făceam încă
planuri, dar problemele acestea ştim că viaţa le rezolvă de
multe ori şi mult mai simplu prin adevărul care vorbeşte
despre "dragostea la prima vedere" şi aceasta a fost fără
dubii în cazul meu. Aproximativ în octombrie 1937 în
cadrul grupului nostru de licenţiaţi ai Academiei
Comerciale, a fost angajată şi colega Sofia Avrigeanu şi
repartizată pentru perioada de probă - aclimatizare - la
Mina Aninoasa pentru faptul că acolo era fratele ei,
inginerul Avrigeanu Nicolae. La 1 ianuarie 1938 îi
expirase termenul de probă şi s-a prezentat la Direcţia
Minelor la postul ce-i era destinat.
În ziua de 1 februarie 1938 eram cu colegii la
Cazinoul funcţionarilor superiori la masă. Eu îmi ter -
minasem masa şi eram pe punctul de a pleca punându-mi
la uşa galoşii, când a intrat pe uşă colega Avrigeanu care
venise şi ea la masă. Când am văzut-o m-am răzgândit şi
am rămas să facem cunoştiinţă cu toţii. Cu locuinţa ea
rezolvase deocamdată închiriind o cameră la o pensionară
cu care de fapt cam folosea casa în comun.
Ştiind-o singură desigur noi credeam de datoria
noastră s-o mai întâlnim şi s-o scoatem la plimbare. Nu
ştiu cum se face ceilalţi colegi nu prea s-au avântat, sau
am fost eu mai curajos ca altădată în relaţiile cu sexul
frumos, cert este că în primele zile întâlnirile noastre au
fost aproape sau chiar zilnice. Ce-am fi discutat în
plimbările acestor zile nu ştiu,
probabil, în linii mari, despre trecutul
nostru pentru a ne cunoaşte mai bine,
cert este că, fără exagerare, după 7-8
zile, la una din plimbările noastre,
mergând pe trotuar i-am spus că: "aş
vrea să-mi fi soţie!".
Nu prea eram aspectuos,
foarte slab (voi scrie despre
problema armatei), nici vorbăreţ nu
prea eram, ştiu că la cuvintele mele
şi-a îndreptat privirile asupra mea
uimită şi mi-a spus: "Bine, domnule,
dar noi abia ne cunoaştem de câteva
zile şi eu nu te iubesc!", i-am
răspuns: "Nu-i nimic, te fac eu să mă
iubeşti pe urmă".
Cum era foarte natural,
problema nu a avut atunci imediat un
epilog, dar deocamdată eram liniştit
că mi-am pus candidatura. Aceasta
pentru că mă aşteptam că, eventual,
vreunul din colegi ar fi putut deveni
un contracandidat. Dar cel mai periculos părea a fi, din
unele discuţii cu colega, inginerul Panaitescu de la
Aninoasa pe care l-a cunoscut în perioada cât a fost la
Aninoasa. Nu ştiu (probabil), aceste două posibilităţi au
fost discutate cu fratele său Avrigeanu care fiind coleg cu
Panaitescu îl cunoştea bine (calităţi-defecte), dar în acelaşi
timp Avrigeanu îmi cunoştea prestigiul de care se bucura
familia mea în Vulcan, întrucât a lucrat înainte la mina
Vulcan. Din punct de vedere al situaţiei Panaitescu
depăşea de departe situaţia mea, la acea vreme noi cei cu
Academia eram începători şi eram marginalizaţi, inginerii
constituind factorul dominant în Valea Jiului. Din punct
de vedere al prezentării fizice, se pare că totuşi eu aveam
un mic ascendent asupra lui Panaitescu.
Cert este că după puţin timp a fost în posesia
acordului de principiu de a-mi fi soţie iar în aprilie, se pare
că de Paşte, ne-am dus al Filipeştii de Târg la părinţii fetei
şi ne-am logodit.
Înainte, bineînţeles, am fost şi la Vulcan la părinţii
mei s-o cunoască pe viitoarea noră. Au fost foarte
bucuroşi de alegere şi de faptul că voi fi căsătorit, ceea ce
ei doreau de câtva timp. În toamnă - 16 octombrie 1938 -
ne-am căsătorit civil şi apoi am făcut nunta la Filipeştii
de Târg, am avut naşi pe prefectul Ploieştilor, naşa era
femeie foarte frumoasă şi atunci la 38 de ani era deja
bunică.
La nuntă au participat: părinţii mei (fratele era
mobilizat), părinţii fetei, verişoarele ei Mărioara
Şerbănescu şi Constanţa plus diverse rude şi cunoscuţi din
comună şi desigur fratele Avrigeanu, au participat doi din
colegii mei de la Petroşani, Eugen Popescu şi Ionescu.
Au participat doi din copiii bunilor prieteni
Oprescu ai familiei Avrigeanu, Mărioara şi Emil. Nu-mi
dau seama acum de ce de la fabrica Antigaz nu a venit nici
unul dintre inginerii cu care colaboram bine, dar se poate
că, pentru anumite motive, nici nu i-am invitat.
Soţia lui Avrigeanu Nicuşor, trăită într-un alt
mediu, nu s-a putut acomoda cu spiritul de familist
gospodar al lui Nicuşor, care a lăsat-o.
Ulterior s-a căsătorit cu Susana, de asemenea mai
tânără ca el, cu care a avut o fetiţă Suzănica, bucuria vieţii
lui. Căsnicia nu i-a mers nici a doua oară şi după câţiva ani
soţia i-a decedat (probabil de cancer). Suzănica a terminat
cu foarte bune rezultate facultatea de fizică nucleară şi a
fost repartizată, pentru specializare sau pentru muncă, în
Noua Zeelandă, împreună cu soţul său, probabil foşti
colegi de facultate. Din Noua Zeelandă a venit în ţară cu
soţul care era din Filiaşi şi astfel m-a vizitat la Petroşani
când am rămas cu impresia că ei nu mai vor să se întoarcă
în ţară. Nu mai ştiu nimic de soarta lor.
Nicuşor, după pensionare, a continuat să mai
lucreze în cadrul Ministerului Minelor şi în această
situaţie avea atribuţii de a se deplasa la diverse exploatări
miniere.
A venit şi la mine de câteva ori, stătea câteva zile,
nu a vrut să doarmă la noi, stătea la camera de oaspeţi, dar
venea cu plăcere la masă. Cu această ocazie a cunoscut-o
pe soţia mea cu care s-a înţeles foarte bine, cu discuţii în
problemele gospodăreşti şi i-a apreciat mult mâncărurile
pe care i le făcea când ştia că vine. A decedat singur la
Bucureşti, căci surorile lui nu s-au înţeles, respectiv nu au
fost ataşaţi.
Situaţia în familia soţiei mele era următoarea:
Socrul Mihail Avrigeanu, originar din Avrig, avea
o prăvălie în Filipeştii de Târg Prahova. A fost căsătorit
cu sora farmacistei din localitate cu care a avut trei copii:
Mărioara, căsătorită cu Grigorescu, a avut două fete
Victoria şi Magda, a doua fiică Victoria care a avut doi
băieţi, soţul i-a murit iar cu cei doi băieţi a avut necazuri,
unul mort pe front şi al doilea necazuri de ordin politic,
Nicuşor Avrigeanu, al treilea fiu din această căsătorie.
A doua oară s-a căsătorit cu Măria Şerbănoiu din
localitate, când avea cu vreo 20 de ani mai mult decât
soţia. A avut numai pe Sofia (Chiţa), soţia mea, născută la
6 decembrie 1910.
Situaţia materială a socrului s-a înrăutăţit şi nu a
mai avut posibilităţi suficiente pentru a-şi întreţine fiica
la studii. A terminat totuşi studiile la Academia Comer -
cială Bucureşti, dar hotărâtor a fost sprijinul fratelui vitreg
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 3 februarie 2012
Nicuşor, care între timp a fost angajat în Valea Jiului ca
inginer. El a iubit-o foarte mult, a compătimit-o pentru
traiul într-o familie care era mereu tensionată din cauza
mamei sale. Nicuşor a fost un om cu un fizic foarte plăcut
- frumos - de o bunătate şi caracter deosebit pentru care îi
voi purta recunoştiinţă şi o pioasă aducere aminte. Din
păcate, el nu a avut o viaţă fericită. S-a căsătorit cu Marie-
Jean, o nepoată a directorului general al Soc. Petroşani,
Ion Bujoiu.
Eu fiind mutat de la 1 februarie la Antigaz am
renunţat la garsoniera ce-o aveam la Petroşani şi aveam
locuinţa într-o garsonieră la Vulcan, căci nu am vrut să
locuiesc la părinţi, în acest scop comandându-mi şi mobila
pentru garsonieră la Arad.
După căsătorie timp de vreo 3-4 luni am locuit
într-o cameră închiriată în oraş, după care la interval de
câteva luni am primit o locuinţă cu 3 camere, bucătărie,
baie, cămară şi o mică grădiniţă în spatele gării CFR şi în
faţa Direcţiei Minelor.
Ne-am instalat binişor, am comandat un dormitor
la tâmplarul Radu, ing. Avrigeanu ne-a
dat un covor şi o sufragerie stil. Aici ni
s-a îndeplinit marea noastră dorinţă de a
avea copii. În 1940 s-a născut fetiţa
noastră Doina Ioana, bine dezvoltată,
eram fericiţi că e sănătoasă, a avut 3 kg la
naştere şi a fost foarte frumoasă cu un păr
arămiu. Noi am îngrijit-o cu toată
dragostea noastră, în special soţia - Chiţa
- o adora. Pentru îngrijirea ei am avut
norocul să dăm peste o fată deosebit de
corectă şi deosebit de ataşată de noi şi de
fetiţă pe care o îngrijea ca şi când ar fi fost
propria ei fiică. Pe aceasta, Florica, mai
târziu am cununat-o cu un muncitor de la
mina Lupeni, Filip, cu care a avui doi
băieţi, ambii ingineri. Viaţa ne trecea în
linişte fericiţi cu fetiţa noastră şi două
servicii bune. Pe firul căsniciei noastre
apărea un norişor care va întuneca viaţa
noastră zilnică. Anume, fiind amândoi la serviciu, după
naşterea fetiţei ne-am gândit că ne-ar fi de ajutor să vină
să stea la noi soacra din Filipeşti. Între timp socrul murise,
fiind mult mai bătrân decât soacra. Au lichidat prăvălia şi
fiind singură, la propunerea noastră şi-a lichidat parte din
gospodărie şi s-a mutat la noi, unde a trăit până în 1968.
Odată pe an mergea la Filipeşti pentru o lună. Această
aducere a soacrei a fost marea noastră greşeală.
Dumnezeu s-o ierte, a fost o fire curioasă, autoritară,
veşnic nemulţumită, nu ne lăsa să avem viaţa noastră
particulară la orice ieşire din casă trebuia să fie prima.
Firea ei dominatoare a avut o influenţă asupra noastră,
biata soţie fiind între ciocan şi nicovală din cauza relaţiilor
rele cu soacra, destul de reci, în general, din cauza că
vedeam că prestarea ei era mai obositoare pentru propria
fiică pe care o conducea ca pe o fetiţă nepricepută. Au fost
vreo 20 de ani de trai cu agitaţii zilnice. Fetiţa creştea
ajungând la vârsta de 3 ani să cântărească cca. 20 kg, era
foarte drăgălaşă şi ne iubea mult.
Se părea că Dumnezeu ne-a rezervat bunurile pe
care le doream şi în ziua de 10 aprilie 1943 s-a născut şi
fiul nostru Mihai Bujor. Într-adevăr se părea că nu ne mai
putem dori nimic.
Între timp ne-am mutat cu locuinţa într-o vilă cu
o grădină, mare cu pomi roditori. Se părea că cerul vieţii
noastre nu ne mai poate fi întunecat cu nimic.
În luna iunie 1943 pe o zi călduroasă, parcă era
Ziua Eroilor, am ieşit la plimbare prin oraş şi la un
moment dat Doiniţa ne-a spus că vrea acasă că-i este
somn. Ne-am mirat şi am dus-o acasă şi s-a culcat. A doua
zi iar s-a plâns de somn, ni s-a părut că este cam palidă şi
atunci am chemat pe prietenul nostru Dr. Paul Roibaşi.
După ce a consultat-o s-a arătat îngrijorat şi ne-a spus că
ne-ar da un diagnostic sigur dar ne sfătuieşte s-o ducem la
doctorii Universităţii din Cluj, instituţia fiind refugiată la
Sibiu. Am dus-o acolo împreună cu soacra şi după
consultul de la Universitate Dr. Popovici ne-a spus că
fetiţa trebuie să rămână internată pentru tratament. A
rămas şi soacra pentru a avea grijă de fetiţă fapt pentru
care merită să iertăm multele rele pe care ni le-a făcut.
Le-am vizitat odată la clinică, ocazie cu care mi
s-a spus că fetiţa are leucemie şi că va mai rămâne puţin
internată dar speranţe nu prea sunt. Dr. Roibaşi a ştiut de
la început despre ce este vorba dar a avut inima să ne-o
spună el. Luna iulie a petrecut-o acolo şi pe la 1 august
am adus-o acasă. Primul lucru de care a întrebat când a
ajuns acasă a fost "unde este Bujorel?" pe care ea abia a
avut timp în lunile aprilie mai şi iunie, dar îl iubea mult pe
frăţiorul ei.
A mai trăit câteva zile şi în ziua de... stăteam
lângă patul ei din care nu se mai ridicase, era aproximativ
ora 13 şi vorbeam cu ea. La un moment dat mi-a luat
mâna, a ridicat din pătuţ ochii spre mine şi mi-a zis:
TICULE, EU TE IUBEC PE TINE. Deşi vorbea bine dar
acum s-a fandosit puţin spunând te iubec în loc de te
iubesc. Mi-a strâns încet mâna şi şi-a dat duhul liniştit ca
un îngeraş. Scriu acum aceste lucruri pe care le-am trăit
dar nu pot să-mi explic cum am rezistat noi la o pierdere
atât de mare. Cred că durerea ne-a fost diminuată de
fericirea de a-l fi avut alături pe Bujorel, altfel desigur
disperarea noastră ar fi fost de nedescris. Moartea ei a
impresionat publicul oraşului, la înmormântare partici -
pând multă lume, cunoscuţi sau necunoscuţi.
Ne-au fost de mult sprijin prietenii pe care ni-i
formasem în acest timp şi anume, în primul rând, familia
ing. Haier, ginerele gr. cat. Iuliu Miclea. Fam. Haier aveau
o fetiţă născută cam în acelaşi timp - diferenţă de vreo
lună - şi astfel prin fetiţe ne-am cunoscut la plimbările cu
ele. Prin această familie Ardeleanu Moise, care avea două
fete, cea mai mică Lia de aproximativ 13 ani se juca cu
fetiţele pe care le iubea mult. Am mai avut în cercul nostru
familiile Ciochină Mircea şi Ileana, Fam. Popescu
contabil, soţia profesoară, Dr. Bălan Ioan şi mai puţin
familia Todea Victor şi Maricica.
Ne întâlneam săptămânal prin rotaţie de la unul
la altul şi jucam poker pe sume modeste. Înainte de
îmbolnăvirea fetiţei, negustorul Feldman care era fotograf
amator, plăcându-i fetiţa, a venit odată la noi şi a făcut
vreo 20 de expuneri ale fetiţei care sunt amintiri dragi ale
figurii ei înainte de moarte.
În continuare am încercat să ne stabilizăm viaţa
din punct de vedere sentimental, toată dragostea noastră
răsfrângându-se asupra lui Bujorel şi permanenta şi pioasa
amintire a scumpei noastre fiice.
Pe linie profesională, prin închiderea fabricii
"Antigaz" ca urmare a armistiţiului nemaifiind nevoie de
măşti, am fost readus în cadrul Direcţiei Minelor Petroşani
la Serviciul Contencios apoi în cadrul unui nou serviciu de
Organizare şi Control. De la 1 decembrie 1947 am fost
detaşat la Direcţia Minelor Lonea ca succesor al Dir.
Gavrilescu unde m-a prins acţiunea naţionalizării la 1 iulie
1947 funcţia mea transformându-se în contabil şef în care
m-am menţinut până la 1 februarie 1951 când în urma
unei reorganizări am fost transferat pe postul de contabil
şef la mina Aninoasa. Aici am stat numai un an şi
începând cu 1952 am fost numit pe postul de Şef Serviciul
financiar la Trustul Cărbunelui Lupeni care după doi ani,
în urma unei noi acţiuni de reorganizare, s-a desfiinţat iar
eu am fost trecut pe postul de Şef Serv. financiar al
Direcţiei Minelor Petroşani unde am funcţionat până în
1970 când am fost mutat ca economist la ICMH, pentru
motivul că nu pot fi şef de serviciu nefiind membru de
partid, calitate pe care o pierdusem deja în 1951 fiind
exclus din partid pe motive puerile dar inatacabile în acea
data. În 1972 la împlinirea vârstei cerută pentru
pensionare, am cerut-o deşi fiind solicitat să rămân în
continuare în serviciu chiar pensionar fiind. De menţionat
că în perioada cât am fost la Lonea - 1947 - 1951 am fost
solicitat prin Direcţia Generală pentru Cărbune să preiau
funcţia de contabil şef la Minele Anina sau la Câmpu
Lung Muscel. Am refuzat apoi am fost numit cont. şef la
Direcţia generală Bucureşti, numire pe care am refuzat-o
deşi refuzul îmi putea fi dureros dar s-a rezolvat cu
bine.
În privinţa vieţii familiare lucrurile au
continuat în aceleaşi condiţii bune, dar, din păcate,
cu obişnuitele frecături datorate curiozităţii soacrei.
Grija noastră principală era desigur viaţa
fiului nostru căruia căutam să-i procurăm ce era mai
bun pentru el. În primul rând era problema pregătirii
lui pentru viitor. Ţinând cont de detaşările mele în
localităţi din Valea Jiului, Bujorel a făcut primii ani
ai cursului primar la Lonea, Aninoasa, Lupeni şi în
sfârşit din 1945 la Petroşani. Considerând că şcolile
din celelalte localităţi erau mai slabe şi a schimbat
mai multe metode, am solicitat prof. Şiclovan să-1
mediteze la matematică în vederea intenţiei de a
intra în viitor la Institutul de Mine. Ideea a fost bună,
profesorul fiind foarte apropiat de Bujorel care se
ducea acasă să-l consulte ori de câte ori era nevoie.
La terminarea liceului se punea problema
direcţiei în care să continue studiile. Se părea că el
ar fi fost înclinat spre Facultatea de Drept. Consultându-
ne, mi-am exprimat teama că, în condiţiile de atunci, el
nu ar fi acceptat fiind fiul unui membru de partid exclus,
a rămas să încerce la I.M.P. şi anume la facultatea minieră
în speranţa că în localitate nu se va pune problema având
în vedere că aici eu totuşi mă bucuram de o oarecare
consideraţie după felul cum m-am comportat cu
colaboratorii în diversele funcţii din localităţile Văii Jiului.
S-a prezentat la admitere şi a reuşit intrarea. A urmat
cursurile facultăţii miniere, după care ar fi putut cere să se
transfere la facultatea mecanică - minieră pentru a obţine
titlul de inginer mecanic. A refuzat şi a spus că dacă a
început un lucru îl va duce la capăt.
În perioada descrisă până la intrarea lui Bujor la
I.M.P. fapt care ne-a liniştit în privinţa viitorului lui, pe
linie profesională am activat până în 1951 la Lonea, de
unde am fost transferat Ia Mina Aninoasa unde am stat
numai un an, iar din 1952-1954 la Lupeni la Trustul
Cărbunelui.
Am fost readus la Direcţia Minelor unde am
funcţionat pe posturi de şef serv. contabil-financiar până
în 1970 când am fost transferat, pe motive politice, la
Institutul de Cercetări în Huilă, ca economist. De aici
m-am pensionat la termenul legal - le cerere - la 60 de ani.
Pe linie socială după relaţiile familiare din perioada până
la mutarea la Lonea, prin schimbarea domiciliului acestea
s-au mai redus, iar la Lonea s-au legat rare relaţii cu
familia Preot Zoican, Dr. Bibicescu, N. Nicolau. În
perioada după 1950 câţiva ani la rând ne-am făcut vacanţa
la mare.
Împlinind vârsta admisă la pensionarea la cerere,
soţia s-a pensionat şi după moartea mamei sale ne-am
mutat în noua locuinţă (la bloc în mai 1968), a avut vreo
6 luni de viaţă liniştită simţindu-se pentru prima oară
stăpâna casei sale.
SFÂRŞIT