1) Se citeşte de la tastatură un număr natural n (n=100). Să se determine toate numerele prime, care sunt mai mici sau egale cu numărul dat.Exemplu: pentru n=20 se vor afisa 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19

2) Se citeşte de la tastatură un număr natural n (n=100). Să se determine primele n componente ale şirului:1, 2, 2, 1, 2, 3, 4, 4, 4, 4, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 6, 6, 6, 6, 6, …

3) Se citeşte de la tastatură un număr natural n (n=100). Să se determine toate numerele perfecte mai mici sau egale cu numărul dat. Un număr natural se numeşte perfect dacă el este egal cu suma divizorilor săi mai mici decât el.Exemple:

6 = 1 + 2 + 3 28 = 1 + 2 + 4 + 7 + 14

4) Se citeşte de la tastatură un număr natural n (n>=100). Să se determine dacă numărul dat este număr „munte-vale”. Un număr natural este „munte-vale” dacă cifrele din număr sunt în ordine crescătoare până la o anumită poziţie, iar cifrele care vin sunt în ordine descrescătoare până la sfârşit.Exemple pentru numere „munte-vale”:

24521, 18942, 16432, 34678925) Două numere naturale x şi y sunt prietene dacă suma divizorilor numărului x este egală cu suma

divizorilor numărului y. Să se găsească toate numerele prietene din intervalul [a, b].Exemplu: pentru a =10 şi b = 25 se vor afişa perechile (10, 17), (14, 15), (14, 23), (15, 23), (16, 25).

6) Se citeşte un număr natural n (n=20), şi un tablou unidimensional cu n elemente. Să se completeze tabloul cu elemente noi, în modul următor, între oricare două elemente să se insereze media aritmetică a celor două elemente, dacă au semne diferite.

7) Se citesc două tablouri unidimensionale cu elementele în ordine crescătore. Să se determine din cele două tablouri, un al treilea tablou unidimensional în mod optim, care să conţină toate elementele celor două tablouri tot în ordine crescătore Exemplu: Pentru tabloul cu 3 elemente a = (2, 4, 6) şi tabloul cu 4 elemente b = (-1, 3, 5, 8) se obţine tabloul c = (-1, 2, 3, 4, 5, 6, 8) cu 7 elemente.

8) Se citeşte de la tastaură un număr natural n şi se genereză aleator două tablouri unidimensionale cu n elemente. Să se determine din cele două tablouri a şi b un al treilea tablou în modul următor:

9) Se citeşte de la tastatură un număr natural n, să se genereze un tablou unidimensional cu n elemente numere întregi între 1 şi 10, apoi să se determine un tablou unidimensional, astfel încât pe fiecare poziţie i să avem numărul de apariţii a numărului din tabloul iniţial.Exemplu: Pentru v=(1, 5, 2, 1, 5, 7, 2, 1, 5) se obţine w=(3, 3, 2, 3, 3, 1, 2, 3, 3).

10) Se dau m şi n, două numere naturale şi mulţimile A={a1, a2, …, am} şi B={b1, b2,…, bn}memorate ca vectori. Să se determine:

a) reuniunea: A B;b) intersecţia: A B;

Exemplu: pentru A={ 1, 5, 7, 9, 10}, B={5, 6, 9, 12, 14} se obţine A∩B={5, 9}, A B={1, 5, 6, 7, 9, 12, 14}.