www ecovazon md

5
Busuioc Busuioc Denumire ştiinţifică: Ocimum basilicum, familia Lamiaceae. Denumiri populare: busuioc dulce, borjolică, bosioc, mătăcină, vasileac. Denumiri în alte limbi: Basil în engleză, Базилик în rusă, Basilic în franceză, Basilico în italiană. Origine: Busuiocul este originar din subcontinetul Indian. A fost adus în Europa de oştile lui Alexandru Macedon de la hinduşi, care îl considerau o plantă sacră. Termenul latinesc basilicum provine din limba greacă, basileus însemnând “rege”. Despre această plantă se spune că a crescut pe locul unde Împăraţii Constantin şi Elena au descoperit Sfânta Cruce. Prezentare: Busuiocul este o plantă de cultură erbacee, anuală. În sol posedă o radacină subţire şi ramificată, care creşte în tulpini de 20- 60cm înălţime. Tulpinile drepte au multe frunze opuse, de culoare verde deschis, mătăsoase, ovale, cu lungimi cuprinse între 1,5-5cm şi late de 1-3cm, formând o tufă deasă. Inflorescenţele sunt asemănătoare unor spice, culoarea florilor poate varia de la alb la roşu – şi câteodată, violet. Înfloreşte din iunie până în septembrie. Aromă: Busuiocul dulce are un miros puternic, dulceag-înţepător, asemănător cu al cuişoarelor şi anasonului (anis). Gustul este uşor piperat şi acrişor în acelaşi timp. Alte varietăţi de busuioc, cele asiatice sau hibride, pot avea aromă diferită (lime, camfor, scorţişoară) şi mult mai intensă. Go to... 0 converted by Web2PDFConvert.com

Upload: mihai-petrescu

Post on 03-Oct-2015

11 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

XAAXA

TRANSCRIPT

  • BusuiocBusuioc

    Denumire tiinific: Ocimum basilicum,familia Lamiaceae.Denumiri populare: busuioc dulce, borjolic,bosioc, mtcin, vasileac.Denumiri n alte limbi: Basil n englez, n rus, Basilic n francez, Basilico nitalian.

    Origine: Busuiocul este originar dinsubcontinetul Indian. A fost adus n Europa deotile lui Alexandru Macedon de la hindui, carel considerau o plant sacr. Termenul latinescbasilicum provine din limba greac, basileusnsemnnd rege. Despre aceast plant sespune c a crescut pe locul unde mpraiiConstantin i Elena au descoperit Sfnta Cruce.

    Prezentare: Busuiocul este o plant de culturerbacee, anual. n sol posed o radacinsubire i ramificat, care crete n tulpini de 20-60cm nlime. Tulpinile drepte au multe frunzeopuse, de culoare verde deschis, mtsoase,ovale, cu lungimi cuprinse ntre 1,5-5cm i latede 1-3cm, formnd o tuf deas. Inflorescenelesunt asemntoare unor spice, culoarea florilorpoate varia de la alb la rou i cteodat,violet. nflorete din iunie pn n septembrie.

    Arom: Busuiocul dulce are un miros puternic,dulceag-neptor, asemntor cu al cuioarelori anasonului (anis). Gustul este uor piperat iacrior n acelai timp. Alte varieti de busuioc,cele asiatice sau hibride, pot avea arom diferit(lime, camfor, scorioar) i mult mai intens.

    Go to...0

    converted by Web2PDFConvert.com

  • ntrebuinri culinare: Plant rezervat devechii greci doar suveranilor (basilikon), annobilat gustul mncrurilor nc din vremurilede demult. Busuiocul este n continuareconsiderat regele mirodeniilor de mulibuctari i autori de cri gastronomice. Astzi,el este o prezen tipic n buctriamediteranean, dar caracterizeaz i zoneculinare mai exotice precum cea thailandez sauvietnamez. n cazul buctriei mediteraneene,aroma este completat de roii, cu care secombin de minune, dar i cu uleiul de msline,lmia, usturoiul i ceapa. Busuiocul este unuldintre ingredientele principale ale sosului pesto.Se folosete la salate, paste, ou, brnzeturi (cumozzarela), orez, pete, fructe de mare, carnede pasre, vnat, oaie, vit i porc, diverselegume: fasole verde, varz, vinete, chiar i lamaionez. Poate mbogi n acelai timp igustul unor deserturi sau buturi, alichiorurilor. n unele zone este gtit cu fructeproaspete sau adugat n gemuri i sosuri defructe, de obicei, cele de capuni, zmeur sauprune. Buctria chinez i taiwanez folosetespecialiti de busuioc proaspt sau uscatpentru supe (ex. gngtng) i pui prjit. Serecomand ca busuiocul s fie folosit n stareproaspt. n cazul reetelor culinare demncruri preparate termic, adugareabusuiocului se face direct n farfurie nainte de afi servit, pentru a nu i se distruge aroma. Avndo arom puternic, nu se ntrebuineazmpreun cu alte condimente, deoarece leeclipseaz.

    ntrebuinri medicinale: Busuioculreprezint un remediu natural pentru tratarea ivindecarea diverselor afeciuni: bronit,laringit, faringit, grip, colici intestinale,dureri de stomac, ulcer gastric, helminiintestinali, infecii urinare, migren, cefalee,gut. Infuzia preparat din frunze de busuioceste un excelent stimulator al poftei de mncare,stimuleaz lactaia, nou descoperit regleazglicemia. nepturile de insecte, rnile ieczemele se pot trata prin aplicarea unorcomprese cu frunze de bucuioc sau cu tincturde busuioc. Busuiocul este i o surs importantde fier, calciu, potasiu, magneziu i vitamine (A,grupa B) n organism.

    converted by Web2PDFConvert.com

  • Contraindicaii: Planta ntreag, infuzia iuleiul de busuioc pot provoca alergii lapersoanele predispuse, grea la femeilensrcinate. De asemenea, copiii sub 3 ani nu vorfi tratai cu busuioc, sub nici o form.

    Alte ntrebuinri: Busuiocul are importanreligioas pentru hinduiti, dar i pentrucretinii ortodoci, fiind considerat o plantsacr. Busuiocul nsoete diverse evenimenterituale.

    Recoltare/ntreinere: De la busuioc sefolosesc pentru alimentaie frunzele icrenguele ntregi. Acestea pot fi recoltate norice moment, dar nainte ca planta snfloreasc. Pentru aceasta florile busuiocului sevor rupe de cte ori vor aprea. Astfel i plantava deveni mai ramificat. Busuiocul seadapteaz foarte uor la condiiile de cas, asac poate fi cultivat la ghiveci anul mprejur.Este, ns, foarte sensibil la frig i umezeal, deaceea trebuie crescut ntr-un loc cald i uscat.Prefer solul uor i puin acid, bine drenat ibogat n nutrieni. Solul poate fi meninut umed,dar evitat stropirea frunzelor, fiind se vorpta. Se va expune la lumina direct n timpulcreterii. Busuiocul este destul de vulnerabil laanumite boli cum ar fi ptarea frunzelor, dacaumiditatea aerului este ridicat. n plus, poate fiatacat de afidele. Se nmulete uor prinsemine care se pun direct pe sol sau la oadncime de 5-6mm i se menin umede pn lagerminare. Seminele au facultatea germinativde 60-80%, care se pstreaz 4-7 ani.

    Pstrare/Conservare: Planta de busuiocpoate fi pstrat cteva zile la frigider, departede umezeal. De asemenea poate fi uscat, daruscat i pierde o mare parte din arom.Rmne avnd un gust foarte diferit de celiniial, cu iz slab de iarb proaspt tiat.

    converted by Web2PDFConvert.com

  • Zambile la ghiveci

    EcoVazon

    2,979 people like EcoVazon.

    Facebook social plugin

    LikeLike

    converted by Web2PDFConvert.com

  • Go to...

    Copyright Sergius-Biz

    str. Sarmizegetusa, 12/1 (Piaa Agricol,ghereta 81A) - Chiinu, MOLDOVA

    N FEBRUARIE MAGAZINUL ESTE NCHIS. SEPRIMESC DOAR COMENZI PENTRU LIVRARE

    PROGRAM: Luni-Vineri 10:00-18:30 Pauz:14:00-15:00

    Smbt 9:00-14:00 Zi de odihn: Duminic

    converted by Web2PDFConvert.com