work_in_progress fb

8/7/2019 work_in_progress FB

1/104

CAPACITATE DE RASPUNS

Obiective: 1. Invatati studentul sa urmeze indrumari simple care pot fi insotite de gesturi pentru facilitareaintelegerii. Scopul este acela de a promova dorinta de a raspunde cererilor utilizand un limbaj simplupe care este capabil sa-l inteleaga.

2. Probleme de predat:Vino incoaceStai josNu misca mainileAdu-mi te rog..(alte comenzi dupa caz..)

Procedura: Programul de raspuns se bazeaza pe facilitarea urmaririi instructiunilor decatre student prin cresterea graduala a cererilor. Initial studentului I se vacere doar sa indeplineasca sarcini pe care le prefera. De exemplu,studentului I se poate cere sa manance o gustare, sa se joace cu o jucariefavorita sau chiar sa se stimuleze singur . Asemenea instructiuni pot saatraga un raspuns furnizand astfel ocazia unor noi instructiuni. Pe parcursinstructiunile vor fi din ce in ce mai putin placute pastrandtendinta puternica pentru raspuns.

Faza 1: Identificati instructiunile tipice pentru mediul familial. Determinati gradulde raspuns la instructiuni diferite. Construiti o ierarhie a instructiunilor,incepand cu cele la care exista cea mai probabila posibilitate de raspuns(ex.: Mananca prajitura) pana la acelea cu probabilitate mica de raspuns

(ex.:Da-I inapoi jucaria fratelui tau).

Faza 2: Profesorul emite cereri cu cea mai mare probabilitate de raspuns. Cererilese intaresc cand exista raspuns la cererile precedente. Atunci candstudentul raspunde la trei sesiuni consecutive, treceti la Faza 3.

Faza 3: Profesorul emite cererile cu cea mai mare probabilitate de raspunsdeterminate in Faza 2 impreuna cu cateva cereri cu o probabilitate mica de

raspuns. Intarirea se face cand se raspunsul la aceste cereri. Atunci candstudentul ofera raspuns la cererile noi, mai dificile in decurs de treisesiuni consecutive , treceti la faza urmatoare.

Faza 4: Gradual, se vor introduce cererile pentru a indeplini insarcinarile neagreatein timp ce cererile pentru indeplinirea sarcinilor preferate vor fi reduse.

IMITATIE NON-VERBALA

Obiective: 1. Studentul invata sa imite actiunile celorlalti.

2. Imitatia devine fundamentul unor alte abilitati importante (ex.

verbalizare, joc, socializare, ajutor de sine, etc.).

3. Imitatia este baza pentru modelare care este un tip foarte important deindicatie.

4. Imitatia faciliteaza o relatie pozitiva intre student si profesor (ex.asemanarea cu profesorul se intareste).

5. Imitatia determina o cunoastere a mediului.

6. Imitatia ajuta la dezvoltarea unor abilitati de participare.

7. Imitatia este o sarcina simpla care poate fi folosita pentru stabilirea sau

restabilirea raspunsului si atentiei. Permite studentului sa se intareascausor.

Procedura: Profesorul demonstreaza o actiune si spune fa asta. Studentul trebuie sa

1


2/104

oglindeasca actiunea profesorului (ex daca profesorul foloseste manadreapta, el trebuie sa foloseasca mana stanga). Fazele incep cu actiunievident mari si progreseaza cu miscari mai subtile si rafinate. Imitatiilecare implica manevrarea unui obiect fizic ( lasa sa cada un bloc intr-o

galeata) sau produc un raspuns sensitiv discret ( suna un clopotel) sunt ingeneral mai usor de invatat. Acelea care implica miscarea unor parti alecorpului (ex. miscarea bratelor in lateral) sau miscarea unei parti a corpuluipe care el nu o poate vedea (ex . nas, cap) sunt mai dificile.

Pe masura ce studentul progreseaza, propozitia verbala se va generaliza laalte fraze cu acelasi inteles ca Fa asta (ex. fa ceea ce fac eu, imita-ma, etc).In faza finala actiunea va fi numita (ex.Bate din palme).Aceasta constituie baza cognitiva pentru urmarirea instructiunilor verbale.

fa asta este folosita la inceput pentru a stabili conceptul de imitatie, oabilitate esentiala care ofera un mijloc bazat pe non-limbaj de predare aunei game de alte abilitati.

Indicatii: Folositi indrumare fizica pentru a trece studentul prin actiune. Gradual,reduceti indicatia la o atingere usoara si apoi la un gest usor.

Criterii introductive:Nu exista cerinte pentru aceasta abilitate. Este una din cele maisimple pe care le predam. Comportamentul in situ si contactul vizual potin general fi determinate in acelasi moment in care este predata abilitatea

aceasta.

Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece incercari faraindicatie. Acest lucru ar trebui repetat cu cel putin inca un profesor.

Faza 1: Incepeti cu probleme care implica manevrarea unui obiect. Predati fiecaruistudent individual separat. Aceasta inseamna incercari repetate sau doaracea problema fara un alt obiect. Odata ce studentul a indeplinit cu succesactiunea fara indicatie, adaugati inca una sau doua probleme la fiecareincercare. De-asemenea, fiecare problema trebuie folosita in mai multefeluri pentru a construi atentie si stabili o discriminare. De exemplu, uneori

ar trebui sa scapati ciocanul in galeata in loc de a-l folosi pentru a batecuiele. Odata ce doua probleme se pot roti la intamplare, introduceti o nouaproblema. Pe masura ce fiecare este invatata separat trebuie inglobata laintamplare cu celelalte probleme predate inainte.

Manevrarea obiectelorBlocheaza containerul Suna clopotel(scutura sau loveste)Scoate jucaria Amesteca lingura in castronBate toba Arunca punga fasoleSuna cilindrul Piaptana/periaza parulPune palaria Face valuriScutura tamburina Scoate jucariaLoveste masa cu blocul Invarte sus(preseaza jos)

Ingramadeste blocuri ClaxoneazaRidica cana la gura Trage parghiaScutura globul cu zapada Loveste beteRostogoleste masina Accidenteaza masinaPune ochelarii de soare Bate din palme cu blocuriIncarca/descarca camionul de gunoi Arunca mingeaCanta la pian Leagana papusaRaspunde la telefon Sufla din fluier

Faza 2: Incepe atunci cand studentul a rezolvat cinci probleme din Faza 1. Alegeti treiprobleme din lista celor motorii mari. Pe masura ce fiecare este invatata,adaugati o problema suplimentara pentru instruire. A sta jos nu trebuie sa fieintotdeauna raspunsul care urmeaza ridicarii in picioare. De exemplu, puteti

sa-l puneti pe student sa bata din palme in timp ce sta in picioare.

Probleme motorii mari:

Ridica bratele Bratele in lateral

2


3/104

Bate din palme Bate din picioareAtinge nasul Fa cu manaBate usor burtica Atinge guraBate usor capul Plesneste genunchiiAcopera-ti urechile cu mainile Trage-te de parAtinge cotul Atinge ochiiBate usor umerii Atinge degetele de la picioareBate usor masa cu mana Ridica-te in picioare

Faza 3: Imitatii departe de scaun. Incepe atunci cand studentul a invatat cinciprobleme din Faza 2. Predati raspunsuri care implica deplasarea departe descaun, indeplinind o actiune si intoarcerea la scaun. Studentul trebuie sa ramanain scaun pana cand profesorul termina de de demonstrat actiunea si se intoarcela scaun.

Ciocane la usa Atinge un punct pe perete cu mana intinsaMarsaluieLasa sa cada pietricica pe jgheab Uita-te pe fereastraMarcheaza pe tabla cu creta Pune articol pe raftPune obiect in sertar Inchide/deschide sertarInchide/deschide lumina Arunca articolul la cosRostogoleste masina in jos pe rampa Pune papusa in patClasifica dupa forma

Faza 4: Imita alta persoana. Profesorul indica pe cineva studentului pentru a-l imita sispune Fa asta.

Faza 5: Odata invatate cinci probleme motorii mari (Faza 2) adaugati actiuni motorii definete.

Actiuni motorii de finete:

Strange Playdoh Rostogoleste Playdoh

Atinge barbia Atinge guraAtinge ochii Atinge urechileRidica un penny si Apasa butonlasa-l sa cada in vas Pune cuie mici pe tablaFa semnul OK Bate darabana pe masaFa semnul victoriei Ridica degetele mariStrange carpa Strange jucaria urlatoareArata cu degetul Invarte top(cu degetele)

Aceasta este o faza potrivita pentru a incepe imitatia orala-motorie. Vezi Imitatie verbala, Faza 2 ( imitatie orala-motorie)

Faza 6: Lant continuu. Atunci cand au fost invatate zece imitatii din Faza 2, faceti-l pe

student sa va urmeze legand impreuna o serie de raspunsuri. Variatiraspunsurile pentru a mentine interesul si atentia si a promova generalizare.Incepeti cu doua sau trei raspunsuri si apoi continuati cu lanturi mai lungi.Scopul este acela de a oferi un singur indiciu verbal si a cere raspunsuri panacand lantul este completat.

Faza 7: Imitatie avansata. Atunci cand s-au invatat zece imitatii din Faza 2 si cinci dinFaza 3, treceti la discriminari mai de finete.

Exemple de discriminare:Ridica unul contra doua brateAtinge nasul cu un deget contra cu toata manaFa cu mana dreapta contra fa cu mana stanga

Bate usor o data contra de doua oriBate din palme sus contra jos

Faza 8: Lanturi in doi pasi. Acesta necesita folosirea memoriei. Dupa ce s-au invatat

3


4/104

20 de raspunsuri din oricare din fazele 1-7, incepeti sa inlantuiti raspunsurileimpreuna in raspunsuri in doi pasi (ex. puneti palaria si ciocane la usa). Incepeti

cu problemele predate in Fazele 1 si 3. Demonstrati ambele raspunsuri in timp cestudentul priveste. Daca este necesar, indicatieati-l sa astepte pana cand setermina a doua actiune. Apoi puneti-l sa execute cele doua raspunsuri. De-ndata

ce a invatat raspunsurile din fazele 1 si 3 incepeti sa folositi problemelepreparate in fazele 2 si 5 (ex. bate din palme si loveste-ti genunchii).

Faza 9: Incrucisare(ex atinge piciorul drept cu mana stanga; atinge umarul stang cumana dreapta)

Faza 10: Doua raspunsuri dintr-o data (ex. atinge umarul cu mana dreapta siGenunchiul cu mana stanga; incruciseaza bratele).

Faza 11: Lanturi in trei pasi. La fel ca Faza 8, dar studentul efectueaza trei pasi in locde doi.

Faza 12: Imita actiunea in video. Prezentati stimuli vizuali si spuneti-I studentului Faasta.

a. O singura actiune discretab. Actiune in doi pasi (simultan)c. Actiune in trei pasi (simultan)d. Lant continuue. Doi pasi intarziatif. Trei pasi intarziatig. Stop Cadru videoh. Actiune in fotografie

Faza 13: Imita actiune din poza. Prezentati o poza in care cineva executa oactiune si spuneti, Fa asta.

Referire

la pasaje

din alte

programe:Imitatia este incorporata in Imitatia Bloc, Imitatia Joc si Imitatia Verbala. Va duce si la Instructiunireceptive. Negatia include nu face asta. Va rugam sa faceti referinta la aceste programe pentru mai multe informatii.

Imitarea cuburilor

Obiective: 1. Invatarea folosirii obiectelor de joaca intr-o maniera adecvata.2. Cresterea abilitatii vizuale de a recunoaste modelele.3. Cresterea atentiei si memoriei.

4. Stabilirea auto-controlului comportamental (de ex. : sa nuinsface cuburile, sa arunce etc.)

5. Cresterea abilitatilor motrice.6. Sa invete sa priveasca materialul didactic si actiunile profesorului.7. Sa invete ordinea.

Procedura:

Acest program poate fi realizat cu orice tip de materiale de constructie, inclusivblocuri (cuburi), Legos, Lincoln logs, sau forme decupate din hartie colorata. Profesorul sta de cealalta parte a mesei fata de elev.

Fiecare persoana are propriul teanc de materiale, dar nu pe masa. Profesorul va crea o structura pe mijlocul mesei folosindcuburile sale. Studentul va copia forma, folosindu-si cuburile proprii, pe masa din fata lui. El artrebui sa o copieze in acelasi fel incare cineva ar copia o diagrama. Folositi cuburicare au forme si culori diferite. Incepeti cu doua sau trei cuburi, si pe parcurscresteti numarul de cuburi pe care le folositi.

4


5/104

O data ce aveti structurile formate, acestea ar trebui incorporate intr-un joc ( de ex: conducerea unei masini pe sub un pod). Artrebui folosite diferite tipuri de cuburi, cum ar fi: Duplo sau Bristle. Figuri in actiune sau animale pot fi incorporate,deasemenea in cadrul structurii.

Indicatii:

Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, aratarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti indicatiileastfel incat studentul sa se descurce independent. Ca ajutor, la inceput ar trebui sa aiba doar cuburile de care are nevoie.Ulterior, vor fi adaugate si alte cuburi care nu vor fi folosite in constructie.

Jucarii/Echipament Jocuri Interactiune sociala

2 - 3 Vezi si numesteTimbreAbtibildePuzzle-uri simplePapusiPersonajeSortarea formelorLeagane

MasiniCartiVideoclipuri muzicaleGatitMuzica

Peek-a booCantece interactiveColorareMingea ocupataLabirintul de marmura

Joc solitarMingePetrecere cu ceaiUrmarire

4 - 5 LegosLabirintul de marmuraCuburiMasiniPuzzle-uriPapusiFiguri DisneyPictura

Jocul de-a bucataria

Taramul dulciurilorImpuscaturi si scariMingea TFotbal

De-a v-ati ascunseleaJocatul de-a intalnitul

6 - 7 Jocuri pe calculatorLite BriteLucru manual/Mestesug

UnuBasseballFotbalBaletPatinaj pe gheatahochei

Cei care adormPrindeCasaConstruirea fortaretelorTinerii cercetasi

8 - 10 Carduri sportiveModele de masini/avioane

Hochei pe stradaBaseballBasketballPatraticaJackCercuri/bari

Gimnastica

Cei care adormEvenimente sportivePrinde/ProblemaFete/Baieti cercetasi

11 - 15 Patine cu rotileMuzicaCartiAmerica in directMachiajBijuterii

BasseballFotbalTenisSporturi in apavolei

Petreceri in pijamaTelefoaneIntalniriMagazineFilme cu prietenii

Criteriu de initiere:Studentul a completat trei rubrici din Faza Imitatie Non-verbala 1.Criteriu de performanta:Studentul rezolva corect opt rubrici din zece fara ajutor. Acest test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in plus.

Faza 1: Construirea unui turn.

5


6/104

Puneti-i la dispozitie cuburi, si spuneti: Construieste un turn. Incepeti cu un turn din doua cuburi, si treptat crestetimarimea turnului. Turnurile din 4 cuburi sunt asteptate la varsta de 1 an si 6 luni, 6 cuburi la 2 ani si 0 luni, opt cuburila 2 ani si 6 luni.

Faza 2: Deosebirea formelor colorate.

Asezati doua cuburi diferite la o distanta de 10 inchi.( de ex., un patrat rosu si un dreptunghi lung verde). Inmanati-i studentului un cub care sa se potriveasca cu una din celedoua si spuneti-i: Aseaza-l langa cel identic. Aceasta pentru a verifica daca poate face diferenta intre cuburi.

Faza 3: Pasi succesivi.

Asezati o foaie de hartie care sa indice suprafata cladirii pentru fiecare persoana. Profesorul termina o etapa aconstructiei si asteapta ca studentul sa imite actiunea. Treceti la urmatorul pas al constructiei. Retineti numarul pasilorrealizati si numarul de indicatii acordate. Stabiliti imitarea corecta a tuturor asezarilor posibile, incepand cu cea maiusoara si avanasand spre cea mai dificila.

a. in varf b. stanga vs. dreaptac. fata vs. spated. orientarea cubului

Asigurati-va sa schimbati forma si culoarea cuburilor folosite de la test la test, si de asemenea sa varieze si amplasarea.Scopul este de a stabili imitarea generalizata, nu de a invata anumite design-uri.

Faza 4: Structura pre-construita.

Profesorul termina modelul structurii inainte ca studentul sa-si inceapa structura proprie. Daca este nevoie, aceastapoate fi realizata in spatele unui paravan, ca sa se asigure ca studentul asteapta. Treptat, cresteti complexitatea.

Faza 5. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate de 1 inch.

a. orizontalb. verticalc. orizontal combinat cu verticald. adaugati dimensiunea fata / spate

Faza 6. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate uniform ( de ex. lemn nefinisat, caramizi mari din carton).

Faza 7. Copierea unui design 2-D. (bi-dimensional) ( fotografie sau desen).

Faza 8. Crearea unor structuri anume: masa, scaun, pod, garaj, masina, avion, tren, casa, pat, vapor etc. Modeleazaun aranjament din cuburi care sa arate ca una dintre structurile de mai sus. Ulterior, poate fi folosita o fotografie,completata de indicatii verbale. Ascundeti fotografia, si lasati studentul sa construiasca aranjamentul numai cu ajutorulindicatiilor verbale. Puteti incorpora figuri in constructie pentru a arata clar ceea ce ati construit. ( de ex: intindeti ofigura pe pat). Incorporati jocuri in structurile create: (de ex. conduceti masina, asezati animale in tarc, etc.).

Faza 9. Desen din memorie.

Aratati desenul timp de 5 secunde, si apoi ascundeti-l dupa un paravan. Elevii redau structura din memorie.

Abilitati motrice

Obiective:

1. Cresterea controlului motric : echilibru, forta, coordonare.2. Cresterea constiintei de orientare a corpului in spatiu.3. Cresterea controlului motric si coordonare vizuala motrica.4. Cresterea constiintei asupra mediului inconjurator.5. Imbunatatirea planului motric.6. Sa invete sa urmeze pasii succesivi.7. Cresterea ocaziilor de interactiune sociala.8. Stabilirea de noi consolidari.9. Extinderea ocaziilor de joc.

10. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinile pre-scolare.11. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinea de auto-ajutorare.

Procedura:

6


7/104

Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Va trebui sa alegeti de la 3 la 5 obiecte cu care sa lucrati perand. Unele obiecte pot fi introduse in programul de Imitatie Non -verbala. Altele sunt mult mai adecvate pentru lucruin timpul jocului.Indicatii :

Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, raritiindicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.

Criteriu de initiere : Studentul poate sa stea asezat pe scaun, sa stea nemiscat, sa tina obiecte si sa fie atent la profesor.Criteriu de performanta : Studentul poate sa raspunda corect la opt intrebari din zece, fara nici o indicatie. Acest test artrebui repetat cu cel putin un profesor in plus.

Miscari de baza:

In picioare/asezat Mersul alaturat A bate mingea

Saritura Saritura dubla Lovitura cu piciorul

Intoarcere Alergatul Ritm

Dans Saritura Jucarii cu roti

Tumba Statul intr-un picior Tricicleta

Echilibru Urcatul pe scara Bicicleta

Mers cu spatele Prinsa Saritura cu sfoaraPatinaj pe gheata Surf Bowling

Leganare Inot Mingea T

Aruncarea la cos Galop Schiat

Aruncarea bean bag Volei Patinaj

Miscari normale:

Apasarea clantei de la usa Taierea cu foarfece

Strangerea firelor Carti de lipit

Indoirea foii Plastilina

Puzzle Clesti de rufe

Forme din hartie Folosirea riglei pentru a trasa o linie

A picura A lua cu lopatica din caldare

A lipi Plansa cu cuie

Introducerea/ Extragerea unui obiect din cutie

Desene cu creta pe trotuar

3. Corespondenta

Obiective: 1. Studentul invata sa alature obiecte care sunt asociate.2. Cresterea atentiei la detalii ( de ex.: gruparea baietilor cu camasi

verzi vs. baieti cu camasi rosii).

3. Dezvoltarea reprezentatiei simbolice ( de ex: desen care reprezintaobiectul).4. Sa invete cum sa foloseasca materialele.5. Dezvoltarea libertatii, dandu-i studentului sa sorteze mai multe

obiecte.6. Dezvoltarea unei aptitudini care este folosita la jocuri.7. Stabilirea bazei de dezvoltare a receptivitatii si expresivitatii.8. Dezvoltarea unei aptitudini care poate fi exploatata pentru a

introduce concepte mult mai avansate. ( de ex : acelasi/diferit).

Procedura :Studentul sta la masa si profesorul sta alaturi sau vis-a-vis de student. Asezati doua obiecte pe masa, cu suficient spatiuintre ele.Inmanati studentului un obiect care sa se potriveasca cu unul dintre obiectele de pe masa, si spuneti-i :

Aseaza-l langa cel identic .Daca obiectul nu este bine asezat pe masa , este bine sa folositi o farfurie sau o tavapentru fiecare obiect. Elementul-tinta trebuie asezat pe farfuria adecvata pentru a fi considerat corect. Schimbati loculobiectelor dupa fiecare incercare. Eventual, numarul obiectelor care ar putea distrage atentia poate fi marit.

7


8/104

Pentru a facilita limbajul, dar si pentru a folosi mai mult din limbajul natural, o data ce a invatat conceptul de acelasisugestia verbala poate fi inlocuita cu fraze cu acelasi inteles, inclusiv potrivirea/corespondenta: Aceasta cu ce sepotriveste?, gaseste obiectul identic cu acesta etc. Copiii invata repede strategia potrivirii obiectelor, si in curand vetiputea omite total sugestiile verbale. Oricum, atunci cand sunteti pregatiti sa treceti la recunoasterea obiectelor, esteindicat ca atunci cand faceti incercarile pentru potrivire sa si numiti obiectul (de ex. In loc sa spuneti :Aseaza langa celidentic, profesorul spune: Aseaza langa prajitura. Aceasta va permite studentului sa se familiarizeze cu recunoastereaobiectului.

Pentru a-i spori motivatia, folositi materiale si concepte care prezinta interes pentru elev (de ex.: mancare, jucariietc.)

Indicatii:Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, raritiindicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.Criteriu de initiere :Studentul poate sta asezat pe scaun si poate tine obiecte. In cazul in care contactul vizual este slab, acesta este unprogram bun pentru dezvoltarea acestei abilitati, din moment ce privitul este esential pentru a da raspunsul corect.Criteriu de performanta :Studentul raspunde corect la 9 din 10 incercari, fara nici un ajutor, avand 2 variante, si raspunde corect la 8 din 10,avand 3 sau mai multe variante.Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.

Faza 1: Obiect-la -obiect (3D).

Folositi perechi identice de obiecte care sunt familiare studentului, inclusiv cele care sunt usor de potrivit: (de ex: bile,cani, linguri, cuburi etc.). Alegeti doua obiecte cu care sa incepeti. Asezati primul obiect pe masa ( nu lasati nimic pemasa care ar putea sa-i distraga atentia). Inmanati-i studentului obiectul-corespondent, si spuneti-i: Aseaza-l langa celidentic. Treptat, puneti rapid pe masa un obiect care sa-l distraga. Cand studentul raspunde corect de aproximativ 3 oricu obiectul in plus prezent, si fara ajutor, repetati cu obiectul nr.2. Cand ati terminat si cu obiectul nr. 2, intorceti-va sirepetati obiectul nr. 1, si apoi iarasi obiectul nr. 2. La final, asezati simultan ambele obiecte-tinta, si incepeti sa le ceretiin mod aleatoriu. Aceasta poarta numele de rotatie aleatorie. Imediat ce fiecare obiect este retinut, alegeti un obiectsuplimentar pentru antrenare. O data ce obiectul nou a fost invatat in mod izolat, trebuie sa fie amestecat printrecelelalte obiecte deja invatate.Obiecte-suport:

Cani - farfuriiBile - cosuri

Conuri asezate invers -tavaO data ce studentul se descurca sa potriveasca obiectele de pe masa, aceasta poate fi facuta si prin spatiul camerei incare se afla, pentru a gasi obiectul-corespondent. Puteti sa-i inmanati obiectul-mostra, dupa care sa se ghideze, pentru a-i fi mai usor. Ulterior, puteti face asta fara sa-i mai dati obiectul ( doar sa se uite la el).

Faza 2. Fotografie-la-fotografie ( obiecte, persoane, animale identice).

Incepeti in momentul in care studentul stapaneste 10 obiecte de la Faza 1. Folositi perechi identice de fotografii. Alegetiobiecte care ii sunt cunoscute studentului.Alegeti 2 obiecte cu care sa incepeti. Urmati procedura antrenarii pentru diferentiere descrisa la Faza 1. Pe masura cefiecare obiect este stapanit, alegeti un obiect suplimentar pentru antrenament.Daca studentul intampina dificultati la trecerea de la obiecte 3-D la fotografii, alegeti o varietate de obiecte care,progresiv, devin mai subtiri. Pot fi folosite obiecte ca: suporturi pentru pahare fierbinti, capace, suport pentru bauturi,sau patrate din materila textil, iar grosimea si greutatea sa scada treptat.

Faza 3. Fotografie-la-fotografie (fotografii de actiune identice).

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 2. Procedura este la fel ca si la Faza 2, dar folositifotografii in care este redata un tip de actiune.

Faza 4. Culoare.

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartiecare sunt identice din toate punctele de vedere, mai putin al culorii.Varsta de dezvoltare la care apare aceasta abilitate,conform Brigazii de Inventariere a Dezvoltarii Copilului, este listata in paranteze, dupa ani si luni:

a) rosu, albastru (B: 2-0).b) verde, galben, portocaliu, purpuriu (B: 2-6).c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0).d) alb (B: 4-0).

Faza 5. Forma.

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartiecare sunt identice din toate punctele de

8


9/104

vedere, mai putin al formei.a) cerc, patrat (B: 3-0).b) triunghi, dreptunghi (B: 4-0).c) romb (B: 5-6).

Faza 6. Marimea.

Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere, mai putin almarimii.

Faza 7. Obiect-la-fotografie ( 3-D identic la 2-D )

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Urmati aceeasi procedura ca la Faza 2, numai castudentul potriveste obiectul cu fotografia corespunzatoare.

Faza 8. Fotografie-la obiect ( 2-D identic la 3-D )

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Urmati aceeasi procedura ca la Faza 2, numai castudentul potriveste fotografia cu obiectul corespunzator.

Faza 9. Gaseste-l pe cel identic ( prin aratare ).

Pentru aceasta abilitate, studentului ii sunt aratate un obiect sau o fotografie, dar profesorul continua sa le tina in mana.Profesorul ii spune studentului gaseste obiectul identic. Raspunsul este ca studentul sa arate obiectul corect. Dupa ceaceasta proba este stapanita la masa, studentul va trebui sa gaseasca obiectul prin camera.

Faza 10. Dimensiuni multiple ( combinatii de culoare / forma / marimi identice ).

Urmati aceleasi proceduri ca la fazele 2, 4, 5 si 6, cu exceptia faptului ca studentul va trebui sa potriveasca obiecteleconform dimensiunilor combinate( de ex. Cerc rosu vs. patrat rosu vs. cerc verde vs. patrat verde). Inmanati-i un patratrosu si spuneti-i sa-l potriveasca cu cel identic. Raspunsul corect este sa-l potriveasca cu patratul rosu. Asezarea lui cualt obiect colorat in rosu, sau langa un patrat colorat diferit nu este corecta.

Faza 11. Sortarea.

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 probe din Faza 1 si 2. Dati studentului 2 obiecte sa le sorteze pe rand, apoimariti treptat numarul obiectelor. Sugestia verbala este sorteaza. Ca si ajutor puteti spune : Sorteaza Pune langacel identic . Extindeti catre activitatile functionale zilnice.

Sortarea.

Culoare ZarzavaturiForma HaineMarime Arginatarie, VaseFotografii AlfabeticCategorii Imbracat

Faza 12. Obiecte diferite ( 3-D ).

Incepeti acest proces cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 7 sau 8. Faceti seturi de obiecte care suntasemanatoare din punct de vedere vizual, dar nu identice. Un exemplu ar fi diferite feluri de prajituri. Spuneti-istudentului sa formeze gramezi de obiecte ( de exemplu : prajituri vs. pantofi ). Ordinul verbal va fi Aseaza-l la[prajitura] .

Faza 13. Fotografii diferite. (2-D).

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 10. Faceti seturi de fotografii care sunt asemanatoare dinpunct de vedere vizual, dar nu identice.Un exemplu ar fi de caini diferiti. Spuneti-i studentului sa formeze doua teancuri de fotografii (de ex.: caini vs. masini).Ordinul verbal va fi Aseaza-l la [caine] .Corespondenta diferita.

Prajituri masini caini mingi.Pantofi camasi flori carti.Oameni

Faza 14.Obiect-la-pictura si pictura-la-obiect diferite.Faza 15. Actiuni diferite.Stabilirea unor corespondente unor fotografii infatisand oameni diferiti care fac aceleasi actiuni.

Faza 16. Cantitatea.Corespondenta intre cartoane cu acelasi numar de obiecte descrise. ( de exemplu: trei rate cu trei stele).

Faza 17. Asocieri (obiecte care se potrivesc).

9


10/104

Inmanati studentului un obiect sau o fotografie, si intrebati-l :Cu ce se potriveste aceasta?. Studentul ar trebui sa opotriveasca cu obiectul asociat.

Asocieri.Creion / hartie lopata / caldareSoseta / pantof lingura / castronPerna / pat periuta de dinti / pasta de dintiServetel / farfurie haina / palarieCostum de baie / prosop pranz / sandvisCreta / tabla de scris foarfece / hartieFlori / vaza caseta / casetofonCaseta / aparat video camasa / pantaloniManusa / mana soseta / piciorMinge / bata lumanari / tortVopsele / pensula bicicleta / cascaMinge de baschet/ cerc matura / farasUlcior / ceasca perie de par / uscator de par sapun / haina tren / sinabebelus / biberon creion / carte de coloratpiulita / surub ciocan /cuimasina de tuns iarba / iarba

Faza 18. Emotii.

Potriviti figurile care exprima aceeasi emotie.

Faza 19. Pre-locatii.

Potriviti fotografiile care arata diferite obiecte in aceleasi locatii.

Faza 20. Litere, numere si cuvinte.

Observatie: Caracterizarea este un concept mult mai avansat decat potrivirea obiectelor diferite. Va rugam, respectaticategoriile programului. Potrivirea este, de asemenea, o faza preliminara a conceptelor cantitative si de citire.

4. DESEN

Obiective: 1. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motrice. 2. Dezvoltarea activitatilor placute.

3. Dezvoltarea imitatiei, interactiunii sociale si a creativitatii.4. Sa invete sa urmeze instructiuni.5. Imbunatatirea abilitatii de a urma pasii succesivi.6. Dezvoltarea pregatirii pentru scoala.7. Dezvoltarea pregatirii pentru povesti.8. Dezvoltarea pregatirii pentru scris.

Procedura:Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa el. Folositi un creion usor de tinut intre degete, o coala alba de hartie

sau o tabla de scris care poate fi stearsa.Profesorul demonstreaza o actiune, si spune : Fa asta, sau foloseste alte ordine verbale ca cele listate mai jos.Intotdeauna folositi miscari de la stanga la dreapta, si de sus in jos. Fiti atent la felul in care studentul tine creionul, si cemana foloseste. Oricum nu incercati sa fortati sustinerea de tripod inainte ca el sa fie suficient de dezvoltat pentruaceasta. Organizati-va lucrul pe hartie intr-un mod sistematic. Sa nu sariti pe toata suprafata colii.

Abordati problema intr-o maniera ludica. In afara de desenul pe tabla, puteti folosi Magna-Doodle, creta pentru desenatpe trotuar, pe pereti sau picturi.Puteti desena un cerc pe fata unei pisici, o linie la tren etc. Generalizati de la marker la creion, pix, si asa mai departe,dar in majoritatea timpului, permiteti-i sa se foloseasca de mijlocul lui preferat. Cautati moduri de a introduce desenulin alte activitati( de ex: desenati casute pe trotuar pentru sotron).

Indicatii:

Folositi indrumarea fizica pentru a dirija studentul pe durata actiunii. Treptat, renuntati la ajutor si limitati-va la osimpla atingere.Criteriu de initiere :Studentul poate sta asezat pe scaun, sa priveasca obiectele pentru lucru, si sa tina creionul.

10


11/104

Criteriu de performanta :Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece, fara nici un ajutor. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a celputin doi profesori.

Faza 1 : Controlarea creionului / mazgalitul.

Profesorul face demonstratia actiunii, spune : Fa asta , si da creionul studentului. Orice semn facut pe hartie esteacceptat.

Faza 2. Diferentiaza miscarile creionului : impingere / tragere vs. Miscare circulara continua.

Profesorul face demonstratia actiunii, spune : Fa asta , si da creionul studentului.

Faza 3. Incarcarea delimitarii (colorarea).

Incepeti cand studentul poate realiza Faza 1 si 2 cu succes. Folosind o singura culoare, desenati o forma simpla, cum arfi un dreptunghi. Apoi, lasati studentul sa incarce aceasta zona cu o alta culoare. Ca ajutor, colorati interiorul unei zonelata cam de 1,5 inci. Pe parcurs ce studentul reuseste sa se pozitioneze si sa ramana in interiorul liniilor, scadetilargimea zonei pe care o colorati. Treptat, cresteti complexitatea figurii, si generalizati cartile de colorat. Un alt mod desugestie este sa delimitati desenul cu lipici de culoare alba, si sa-l lasati sa se usuce. Aceasta creeaza o margine pe careo poate simti cu markerul.

Faza 4. Pictatul.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Incepeti cu carti care cer doar aplicarea culorilor cu apa.Profesorul asigura materialele si spune studentului picteaza . Treceti apoi la folosirea unui set pentru pictat.

Faza 5. Trasarea figurilor.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Profesorul deseneaza o linie intrerupta, stearsa, putinvizibila, pentru a trasa un cerc, o linie dreapta sau orice alta figura. Studentul este indrumat sa urmeze linia.

Figuri de trasatLinie verticalaLinie orizontalaCercDiagonala + XC (desenat in toate pozitiile)

Atentie : Sabloanele pot fi folosite pentru a facilita acest pas, daca este nevoie.

Faza 6. Unirea punctelor.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Fazele 1 si 2. Profesorul deseneaza doua puncte mari si spunestudentului : Uneste punctele . Progresati de la trasarea unor puncte simple la desenarea unor figuri cum ar fi o casa.

Faza 7. Copierea figurilor.

Atunci cand studentul poate realiza cu succes faza 5 incepeti imitatia (copierea) figurilor. Profesorul deseneaza o figurasi spune studentului Fa asta .

Faza 8. Copiatul desenelor care infatiseaza obiecte cunoscute.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7.

Fata Casa SoareCopac Floare Om de zapadaMasina Pisica GargaritaUmbrela Steag Omida.

Faza 9. Deseneaza forma cu mana libera.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7, si cunoaste numele figurilor pe care le va desena. Profesorulspune studentului : deseneaza [ o figura]. Nu exista nici un model la vedere.

Figuri de desenat:CercPatrat

TriunghiRomb

Faza 10. Folositi rigla pentru a desena linii.

11


12/104

Faza 11. Desenarea obiectelor cunoscute cu mana libera. Nu exista nici un model la vedere.

5.Jocul

Obiective: 1. Dezvoltarea comportamentului de inlocuire pentru auto-stimulare.2. Dezvoltarea abilitatilor care vor permite cresterea independentei

si intrebuintarea constructiva a timpului liber.3. Generalizarea limbajului si a aptitudini de invatare.4. Asigurati locatia pentru dezvoltarea si folosirea imaginatiei,

creativitate si gandire abstracta.5. Cresterea atentiei.6. Imbunatatirea starii de bine fizice si psihice si a respectului de

sine.7. Oferiti ocazii pentru invatarea prin observatie.8. Stabiliti mijloace pentru a interactiona social cu colegii.9. Dezvoltarea intereselor specifice varstei.10. Imbunatatirea calitatii vietii.

Procedura:Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Trebuie sa alegetiun numar de la trei la cinci obiecte cu care sa lucrati pe rand. Unele dintre obiecte pot fi introduse in cadrul Programuluide Imitatie Non-Verbala. Altele sunt mult mai adecvate pentru a lucra cu ele in timpul jocului. Acestea sunt, deasemenea activitati folositoare pentru a le intercala intre programe, in timp ce studentul esteinca asezat pe scaun. Faceti demonstratia si/sau explicati cum sa se joace cu jucaria. Treptat, mariti perioada de timp incare studentul are activitate, si mariti varietatea modurilor in care studentul manuieste jucaria.

Initial, studentul i se vor arata conditiile esentiale ale jocului, intr-o situatie cat se poate de naturala. In orice caz, arputea fi necesar sa incepeti in cadrul unui mediu de invatare mai structurat. In afara de reducerea posibilelor lucruri careatrag atentia, aceasta il poate feri de a se simti stigmatizat pentru ca nu a invatat comportamentul potrivit pentru joc.Procedurile instructionale vor include demonstratie, interpretare de roluri si practica. Imediat ce abilitatile esentiale suntstapanite, el va exersa si va continua sa-si dezvolte capacitatile intr-un mediu cat mai natural cu putinta.ESTE ESENTIAL CA APTITUDINILE DE JOC SA FIE ADECVATE VARSTEI. PRIN URMARE, ESTERECOMNDAT SA SE URMAREASCA GRUPUL DE COLEGI PENTRU A-I IDENTIFICA APTITUDINILE DEJOC. DE ASEMENEA, S-AR PUTEA SA FIE NECESAR SA SELECTATI APTITUDINI CARE DETERMINA

COMPORTAMENTE AUTO-STIMULATOARE.

Nu va limitati doar la acele activitati de joc care considerati dvs. ca studentul le-ar indragi. Scopul acestui program estesa-i largiti gama de interese, iar aceasta dezvoltare va dura. Initial, va fi important sa-i asigurati suficiente consolidaripentru a-l atrage intr-o activitate, chiar si pentru o scurta durata de timp. Asigurati-va ca la inceput cerinta de timp sa fiescurta, astfel incat sa nu o perceapa ca fiind plictisitoare. In timp, veti putea sa mariti durata si, treptat sa renuntati laconsolidare, din moment ce activitatile insele devin astfel intrinseci.

Indicatii.Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, raritiindicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.Criteriu de initiere:

Aceste aptitudini ar trebui abordate imediat ce studentul face progrese in Imitatia Non-Verbala.Criteriu de performanta:Studentul raspunde corect la opt din zece incercari fara nici un ajutor. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a celputin doi profesori.

STRATEGIA GENERALA A PREDARII

1. Selectati aptitudinea-tinta pentru joc.2. Impartiti aptitudinea in parti care pot predate.3. Predati fiecare etapa pe rand.4. Stabiliti durata de timp a cerintei destul de scurta, si prelungiti-o treptat.5. Asigurati consolidari numeroase, accentuand afectul animat: ( OAU!!nu-i asa ca este amuzant?).6. Reduceti supravegherea in timp ce incurajati, si consolidati studentul pentru jucatul adecvat.

7. In cazul in care comportamentul auto-stimulator este prezent la cote inalte, analizati natura stimulului siidentificati activitatile de joc care includ acest stimul. De exemplu, folositi un joc cu bile intr-un labirint pentrucopiii care cauta stimularea vizuala; activitati precum decupatul si lipitul pentru stimularea tactila; si jucarii

12


13/104

care scot sunete pentru stimularea auditiva. Comportamentele fata de stimuli care intervin in activitatea de joctrebuie redirectionate.

CAMPURI DE JOC

Acestea sunt exemple de tipuri de activitati de joc care ar trebui introduse ca parte din programul de joaca alstudentului:

1. Senzoriale2. Jucarii3. Puzzle4. Arte si meserii5. Media6. Jocuri cu planse

Stadii de dezvoltare ale jocului

Varsta (in ani si luni) la care aparde obicei aceste aptitudini pentru joc sunt date in paranteze. Aceste norme sunt luatedin Brigada de Inventariere a Dezvoltarii Copilului.

1. Angajarea intr-un joc care il exclude ( de ex. Sa perieze parul unei papusi, sa plimbe un camion) ( 1 an - 0 luni)2. Joc simplu de simulare (de ex: mancatul, dormitul) (1 an - 6 luni).3. Imitatul activitatii din gospodarie ( de ex. maturatul) (1 an - 6 luni).4. Asocierea unui obiect in cadrul jocului ( de ex: scoate cainele la plimbare) (1 an - 6 luni).5. Foloseste jucarii pentru a juca o scena (2 ani - 6 luni).6. Angajarea intr-un joc de roluri casnice, timp de cel putin 10 minute ( 2 ani -6 luni).

Exemplu:1. A face o prajitura.2. Cuburi:a) sa ridice un cubb) A face o gramadac) Sa faca o coloana orizontala

d) Modele, turnuri, poduri, cladiri etc.3. Puzzle4. sortarea dupa forma5. lego6. papusa: mangaieri, imbratisari, hranitul, leganatul, culcarea etc.7. Marionete: sa interpreteze actiuni, sa vorbeasca inainte si inapoi, sa confectioneze marionete ca un proiect de

meserii, sa interpreteze o poveste preferata.8. Camion: sa-l plimbe inainte si inapoi, incarcat si descarcat9. Mingea: aruncarea, prinderea, a o face sa sara, lovirea cu piciorul, rostogolirea.10. Jucatul cu obiecte: jucarii, cine e in cutie?, baloane, ascunsa, fabrica de jucarii.11. Ritm si activitati pe muzica.12. Cantat si dansat.13. Petrecere cu ceai, deghizare.

14. Locatii de joaca: ferma, benzinarie, aeroport, teren de joaca, casa papusii.15. Echipamente: Capul D-lui Cartof, Erector Set Jr., Trenuri Brio, ceas care se desasambleaza.16. Jocuri pe planse : Unu, Leaga patru, jocuri de corespondenta/ cu carti, razboi, jenga, domino, bingo, memorie /

concentrare, Nu te supara, frate!Stapanul mintii, scrabble, retragerea, nu sparge gheata, furnici in pantalonii tai.

17. Jocuri de miscare : Semafor rosu / verde, de-a v-ati ascunselea, inele, rata-rata-gasca, bata, cartoful fierbinte,Piratul rosu, Urmati conducatorul, Simon spune

18. Sporturi : tenis, baschet, biliard, ping pong, t-ball, fotbal.

MUNCA SI JOCUL INDEPENDENT

Obiective :

1. Cresterea duratei comportamentului in timpul unei ocupatii.2. Dezvoltarea independentei.3. Promovarea activitatilor adecvate in timpul liber.4. Contributie la integrarea cu succes in colectivul clasei.

13


14/104

5. Atenuarea comportamentului auto-stimulator.

Procedura :Copilul trebuie mai intai sa stapaneasca abilitatea care va fi testata. Scopul acestui program este cresterea perioadei detimp in care copilul poate sta concentrat la o tema, fara nici o indicatie sau feed-back. Pe parcurs, va fi necesar sa sereduca treptat apropierea adultului.

Faza 1: O activitate.Dati-i studentului o insarcinare pe care este capabil sa o termine intr-o perioada scurta de timp. La inceput, insarcinarilear trebui sa fie activitati preferate:( de ex: puzzle, privitul unei carti, jocuri etc.), si la final, sa includa si munci( de ex : atarnarea hainei in cui, ducerea gunoiului, facutul patului, adunarea jucariilor). Reduceti prezenta dvs. in timpce NU DATI NICI UN FEL DE INDICATIE PENTRU INDEPLINIREA INSARCINARII. Daca studentul indeplinesteinsarcinarea in timpul alocat, asigurati-i apoi o activitate preferata.In schimb, daca nu are succes, puneti-l sa o mairepete o data . Treptat, mariti durata activitatii.

Exemple de joc :Sortarea dupa formaPuzzleCuburiLegoJoc cu bilePapusi / Marionete / AnimaleJoc de carti solitar / Cubul lui RubikJocuriDesenat / Colorat / PictatDecupare si lipire.

Confectionare : masti din hartie, forme din nisip, bijuterii, tesaturi.Origami :avion,palarie, barcaCreare modele : masini, avioane, etc.Privitul cartilorPrivitul unui album cu fotografiiArgila / lut :

- sculptare- forme si modelareBaschet, handbal, tenis, saritul cu coarda, invartitul cercurilor, skateboard, plimbatul cu bicicleta, trambulina.Trenuri brioDesen punct-cu punctCarti pentru puzzle:- fotografii ascunse- labirinte- jocuri cu cereale- exercitii modele

Construirea unei fortarete/ a unui turnDeghizarePlimbarea cainelui

Scormonitul dupa viemi, prinderea insectelorJocuri videoAbilitati vitale si pentru traiul zilnic:Sortarea ( de ex. sosete, haine, argintarie, zarzavaturi).Insarcinari de auto-ingrijire: (de ex: imbracatul, spalarea pe Cinti).Lacuirea unghiilorGradinaritPrepararea pranzului / a mancarurilor simple / floricele la microundeActivitati casnice:

- adunarea hainelor- adunarea jucariilor- strangerea mesei- aranjarea mesei

- ducerea gunoiului- impaturirea hainelor- stransul patului- maturatul

14


15/104

- aspiratul- stersul prafului.

Faza 2: Doua activitati succesive.Faza 3: Trei activitati succesive.

Interpretarea scenariilor

Obiective :1. Predarea unei game largi de capacitati de joc.2. Dezvoltarea complexitatii limbajului.3. Dezvoltarea imaginatiei si creativitatii.4. Largiti gama de interese si numarul subiectelor de conversatie.5. Asigurati conditii pentru invatare prin observare.6. Sa invete sa urmeze regulile, sa interpreteze roluri si sa fie introdus in regulile de

comunitate si societate in ceea ce priveste comportamentul social.7. Cresterea interactiunii sociale.

Procedura :Scenariile ar trebui astfel concepute incat sa fie un ajutor pentru profesor despre cum sa conduca piesa de joc. Oricandstudentul este capabil sa creeze propria forma de joc, profesorul va trebui sa se indeparteze de scenariu, pana inmomentul in care piesa incepe sa fie jucata prost. La inceput, aceste scenarii pot fi invatate folosind imitatia non-verbalasau instructiuni receptive. In timp, scopul este ca studentul sa genereze propriile variatiuni ale piesei. Succesiuneadezvoltarii piesei spontane este :

1. Scenariile2. Combinatie creativa a elementelor din scenarii diferite.3. Studentul inventeaza elemente noi pentru scenariu.4. Studentul creeaza un nou scenariu pentru o topica data.5. Studentul alege o noua topica, si inventeaza un scenariu.

Indicatii :Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, raritiindicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.

Criteriu de initiere :Succesiune continua a imitatiei non-verbale.Criteriu de performanta:Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor, avand doua variante, opt din zece, avand treisau mai multe variante.Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.

Scenariu 1:

Construirea de obicte si crearea unei iesiri (la iarba verde). Aceasta este o dezvoltare a Imitarii Cuburilor.Burgerul McDonalds.Construirea restaurantului.Indreptarea spre meniu.

Comanda pentru mancare.Decizia a ce se mananca in restaurant sau se ia la pachet.Plata la casa.Daca se mananca in restaurant : Alege locul unde sa stea, sa manance, golirea tavii : plecarea.Daca se ia la pachet : unde sa plece ; sa manance ; stransul.Alte lucruri de construit : magazinul cu jucarii, magazinul de animale, pista de curse, magazin cu haine, alimentara,mol.Scenariu 2 : O iesire cu masina la plimbare.

Construirea unei strazi cu blocuri.Construirea unei benzinarii.Condusul spre benzinarie.Parcarea, alimentarea de la pompa de benzina, plata.Spalarea geamurilor, verificarea benzinei si a franelor.

Iesirea la o plimbare.Scenariu 3 : Vanatoare de comori.

Ascundeti piese din comoara (consolidari) prin casa. Incercati sa folositi parti din jocul Nintendo sau din altaactivitate preferata.

15


16/104

Faceti harti sau scrieti pe cartonase indicii cu privire la locatia comorii. Aceasta este o ocazie buna pentru a folosiconcepte precum prepozitiile.Cu fiecare piesa din comoara pe care o gaseste va gasi si un indiciu pentru locul urmatoarei piese. Comoara de la sfarsitva fi una considerabila.Scenariu 4 : Cei 3 purcelusi.

Construieste fiecare casa in parte : din paie, din bete, si din caramida.Interpretare de roluri intre purcelusi si lup : Voi sufla si iti voi darama casa .Distruge casa.Reconstruirea caselor.Scenariu 5 : Pirati.

Toti canta : YO-ho-ho .Imbarcarea pe vas.Tragerea cu tunuri : incarcare, pe locuri ; tintiti, foc ! bum !Navigarea spre insula.Gasirea hartii cu comoara.Cautarea comorii.Scenariu 6 : Nave spatiale.

Imbracarea costumului de astronaut, casca etc.Incataramarea.Lansarea !!!Explorararea planetelor Marte, Luna, etc.Executarea unui mers in spatiu.Ramane prins intr-o ploaie de meteoriti.Amerizat intr-un ocean.La parada.Scenariu 7 : Interpretarea unei carti de povesti.

Folositi o carte de povesti preferata care are poze pe fiecare pagina. Incercuiti personajele si indiciile necesare pentruinterpretarea scenei de pe fiecare pagina.De ex :Numai eu si bunica, Mickey si Minnie merg la plaja.Scenariu 8 : Simularea servirii unei mese la restaurant.

Indicatii : masa, tacamuri, imaginarea meniului, imaginarea mancarii, banii.Conduce pana la restaurant, parcheaza, intra.Indicarea locurilor de catre seful de sala.Primirea meniurilor si comanda.

Chelnerul aduce mancarea.Simularea mancatului / bautului.Chelnerul aduca nota de plata.Facerea platii si plecarea.Scenariu 9 : Mersul la plaja.

Incarcatul masinii cu bagaje.Condusul / parcarea.Caratul lucrurilor, gasirea unui loc pe plaja.Intinderea cearcafului, asezarea umbrelei.Aplicarea cremei de protectie anti-solara, punerea ochelarilor.Prezenta pe terenul de joaca.Construirea castelelor de nisip.Cautatul scoicilor.

Picnic la pranz.Scenariu 10 : Construirea unei ferme.

Construirea unui tarc.Umplerea lui cu animale.Transportul fanului cu tractorul.A da fanul de mancare.O plimbare pe cal.A lua o inghititura de apa.Alte idei :

Vanatoarea de animale.Construirea unui fort cu perne, paturi, si scaune.Spectacol de magie.Mimati imaginea unor oameni faimosi.

Simularea.Castele.Interpretarea Povestii jucariilor .Peter Pan si Capitanul Hook.

16


17/104


18/104

Mangaie cainele Sufla balonase Sufla in fluier.Faza 3: Realizeaza actiuni descrise in fotografii / desene.

Acesta faza este destinata elevilor care au dificultati cu limbajul receptiv cerut la faza 2. In cazul studentilor caretermina cu succes faza 2, puteti sa sariti peste acesta faza, sau sa va intoarceti la ea mai tarziu. Aratati-i stimulul sispuneti :Fa asta. Acesta poate fi extinsa la o serie de pasi prezentati intr-o schema.

a) secventa primului pasb) secventa celui de-al doilea pasc) secventa celui de-al treilea pasd) secvente extinse.

Faza 4: Pe scaun.

Incepeti cand studentul stapaneste cinci actiuni din faza 2. Acestea sunt actiuni simple care pot fi realizate stand pe loc.Ordin verbal pe scaun:Bate din palme Indeparteaza bratele ZambesteRidica-te / aseaza-te Atinge-ti nasul GadilareFa pa-pa Sari Da-mi____ Loveste masa Mananca_________ Ia____ Ridica bratele Bea______ Arata spre____Imbratiseaza-ma Loveste din picioare Trimite o bezeaIncepe / Opreste-te (deseneaza o linie pe hartie / plimba o masina).

Atentie : Copiilor le place sa primeasca o imbratisare cand se ridica. Oricum, profesorii nu trebuie sa lase sa inteleagaca ridicatul in picioare este rasplatit imediat cu o imbratisare, altfel studentul va ajunge sa confunde intelesullui : Ridica-te .Faza 5: Simularea actiunilor.

Dormit Condus Zborul in avionBaut Mancatul inghetatei Vorbitul la telefon.Faza 6: Ordin verbal jos de pe scaun, in aceeasi camera

Aceasta poate fi inceputa cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 4.

Aprinde beculArunca la gunoi Ciocane la usaInchide usa Alearga MergiIncepe / Opreste-te Deschide usa Adu o hartieMergi Adu-mi____ Pune obiectul pe raft.

Faza 7 : Du-te in alta camera si intoarce-te.Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 6. De asemenea, este necesar ca mai intai studentul sainvete numele diferitelor camere din casa. De ex: Du-te la bucatarie.Faza 8: Du-te in alta camera, fa o actiune si intoarce-te.

Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 7. De exemplu: Du-te la bucatarie si adu o ceasca.Faza 9: A spune vs. a face:

Studentul face diferenta intre directivele de a vorbi vs. directivele de a repeta o fraza.SF1: spune: ridica-te.R1: Studentul repeta fraza.SF2: Ridica-teR2: Studentul realizeza actiunea.

SF3: Rotatie aleatorie a SF1 vs. SF2Faza 10: Cerinte in 2 etape.

O data ce 20 de actiuni din oricare dintre fazele 2, 4 sau 6 sunt realizate, puteti de asemenea sa incepeti sa legatiraspunsurile intre ele intr-un raspuns in doua etape.Este cel mai usor daca incepeti cu raspunsurile la manipularea obiectelor, folosind indicatii verbale, apoi reduceticontextele. Mai tarziu, treceti la raspunsuri prin actiuni ale corpului. Folositi numai actiunile care au fost ulteriorantrenate ca instructiuni de o singura etapa. Spuneti studentului sa rezolve prima parte din raspuns, asteptati ca acestasa raspunda, apoi treceti la a doua parte a raspunsului. Treptat, reduceti durata in care asteptati a doua parte de raspuns,pana cand puteti rosti toata intrebarea o data, si studentul poate sa raspunda corect. Daca este nevoie de ajutor pentru atrece la a doua parte de raspuns, folositi o indicatie oarecare cum ar fi : continua.Faza 11: Cerinte in 3 etape.

Imediat ce studentul realizeza faza 10 cu precizie de 90%, dati-i cerinte in 3 etape. Folositi aceeasi procedura ca la Faza10.

Faza 12: Directive conditionale. Aceasta este o aptitudine avansata. Invatati studentul sa asculte cerinta si decidetidaca i se potriveste. Asigurati-va ca intelege conceptele si poate raspunde cu da/nu la intrebarile care au fost puse inlegatura cu conceptele care au fost utilizate. (de ex: Tu esti baiat?).Instructiuni conditionale:

18


19/104

Daca numele tau este Ion, ridica mana!Toti baietii, duceti-va la masa voastra!Daca aveti pantofii in picioare, tropaiti-va picioarele!Daca purtati pantaloni albastri, ridicati-va in picioare!Daca aveti o carte, ridicati mana!Nota:Multe din raspunsurile initiale care urmeaza a fi invatate in acest program ar trebui stabilite mai intai in Imitatia Non-verbala. Instructiunile receptive duc la Indeplinirea Cerintei si invatare prin observare. Exista de asemenea un capitoldin Imaginatie care apartine urmatoarelor directive verbale. Conceptul de a nu face ( a face ceva) este predat inProgramul de Negare.

RECUNOASTERILE RECEPTIVE

Obiective :1. Invatarea numelor de obiecte, activitati si concepte.2. Baza recunoasterii expresive.3. Dezvoltarea gandirii abstracte ( de ex: a face deductii).4. Facilitarea capacitatii de participare.

Procedura :Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa sau vis-a vis de el. Asezati unul sau mai multe obiecte pe masa,distantate suficient unul de celalalt. Spuneti studentului : Atinge-l [obiectul]. Schimbati locul obiectelor dupa fiecareincercare.Multi elevi se vor implica mult mai activ in proces, daca raspunsul este sa inmaneze obiectul profesorului. In acest caz,cerinta va fi: Da-mi [obiectul].Pe cat de repede posibil, va trebui sa variati formularea cerintei ( de ex: atinge.., da-mi.., Arata spre, Arata-mi.., Unde se afla..? etc). Cateodata, este preferabil sa se omita cuvantul de comanda, si sa se numeasca doarobiectul dorit.Astfel ii va veni mai usor studentului sa-si indrepte atentia doar asupra cuvantului esential. Interesul poate fi crescutprin schimbarea modului in care materialele sunt prezentate. De exemplu, studentul se poate plimba prin camera pentrua gasi obiectele numite, sau sa aleaga obiectele de pe o plansa.

Alegeti obiecte care motiveaza studentul sa le invete si sunt functionale.

Indicatii:Folositi indrumarea fizica, indicarea spre obiect, sau indicatia asupra pozitiei. Treptat, rariti indicatiile astfel incatstudentul sa se descurce independent.Criteriu de initiere :Studentul poate potrivi corect elementele (vezi Programul de corespondenta), poate fi antrenat sau poate imita o actiune.Stabilirea unor directive verbale simple care pot usura progresul in cadrul acestui program, dar nu este o conditieobligatorie.Criteriu de performanta:Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.

Faza 1: Cerinte.

Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elemente sau activitati pe care studentul ar vrea sa le invete ( de ex:mancare, bautura, joc, televizor, radio, leganat etc.).Intrebati studentul : ce preferi? . In momentul in care arata spre obiect sau fotografie, cererea lui este recompensata.Obiecte auto-stimulatoare ar trebui incluse la posibile alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator va fi diminuata decatre elev prin alegerea altor obiecte (de ex. : o prajitura), in locul obiectelor auto-stimulatoare. Faza 2: Partile corpului.

[Nota : Faza 3 poate fi inceputa in acelasi timp sau inaintea acestui pas]. Incepeti cu o singura parte a corpului. Spunetistudentului: Atinge-ti [elementul]. Cand prima proba este realizata corect fara nici un ajutor, timp de trei incercari,intorceti-va si revedeti prima proba. Continuati sa verificati cele doua elemente pana cand studentul este capabil sa lerealizeze la cerere aleatorie. Adaugati pe rand elemente suplimentare si rotati-le cu elementele invatate anterior. Pemasura ce fiecare element nou este stapanit, adaugati un altul pentru antrenament.Stadii de dezvoltare:

a) Gura, ochi, nas, picioare (B: 1-6)

b) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate, dinti, degete de la picioare.(B : 2-0).

c) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-0).d) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-0).

19


20/104

e) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-0).f) Talie (B : 6-0).

Faza 3: Obiecte (3-D).

Aceasta poate fi inceputa in acelasi timp cu Faza 2. Folositi obiecte care sunt cunoscute studentului si care au fostexersate in Faza 8 de Corespondenta. Alegeti doua elemente cu care sa incepeti. Asezati primul element pe masa (nulasati prin preajma vreun obiect care sa distraga atentia), si spuneti da-mi-l [obiectul].Cand studentul raspunde corect la patru probe din cinci, cu alte obiecte prezenta si fara ajutor, repetati proba cuelementul nr. 2. Cand proba doi este terminata, intorceti-va si reluati proba elementului nr. 1 , si apoi iarasi elementulnr. 2.La final, asezati ambele elemente in acelasi timp pe masa, si incepeti cu probe aleatorii. Pe masura ce fiecare elementnou este stapanit, adaugati un altul pentru antrenament.Obiective de recunoscut :Haine Jucarii AnimaleMancare Elemente de gospodarie Mobila.

Faza 4: Fotografii cu obiecte.

Profesorul cere studentului sa arate spre obiectul dintr-o fotografie.Faza 5: Fotografii cu actiuni.

Profesorul arata fotografii infatisand diferite actiuni si cere studentului sa arate spre fotografia numita.Faza 6: Fotografii cu oameni.

( Cateodata, copiii pot retine acest proces 2-D mai rapid ca 3-D). Profesorul arata fotografii cu persoane si cerestudentului sa arate spre persoana numita. Inclusiv propria persoana, familia, angajati, si colegi.Faza 7: Oameni (3-D).

Profesorul ii cere studentului sa arate spre profesor, sau catre o alta persoana prezenta.Faza 8: Incercati cu doua elemente. ( de ex: Da-mi ceasca si pantoful).Faza 9: Marimea (mare / mic) (B: 2-0).Faza 10: Culoarea. Asigurati-va ca faceti aceasta etapa cat mai amuzanta posibil.Trebuie sa folositi obiecte care sunt asemanatoare in toate privintele, mai putin a culorii. ( de ex: folositi cesti colorate siascundeti o recompensa sub culoarea ceruta).Folositi beculete colorate, si cand raspunde corect beculetele se aprind.Stadii de dezvoltare:

a) rosu, albastru (B : 3-0).b) Verde, galben, portocaliu, purpuriu ( B : 3-6).c) Maro, negru, roz, gri (B: 4-0).

d) Alb ( B: 5-0).Faza 11: Forma.Stadii de dezvoltare:

a) cerc, patrat (B: 3-6)b) Triunghi, dreptunghi (B: 4-6).c) Romb ( B: 6-0).

Faza 12: Combinatii de obiecte/culoare .

Faza 13: Doua atribute abstracte combinate (de ex: marime / forma).Faza 14: Trei atribute combinate ( culoare / marime/ obiect sau culoare/forma / marime).Faza 15: Fotografii cu locuri / camere din acasa si in colectiv. Profesorul aseaza fotografii cu locuri / camere pemasa si cere studentului sa arate spre un anume.Faza 16: Emotii.

Faza 17: Concepte cantitative:

Stadii de dezvoltare:a) multe / unul ; mare / mic (B : 2-0).b) Gol / umplut ; usor / greu (B: 3-0).c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 3-6).

d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-0).e) Stramt / larg ( B : 5-0).

Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.

COMUNICAREA FUNCTIONALA

Obiective :1. Predati puterea comunicarii prin modalitati non-verbale.

2. Asigurati mijloace pentru a intruni nevoile intalnite la copiii care nu vorbesc.3. Diminuati comportamentele distrugatoare cauzate de frustrarea data de incapacitatea de a comunica.4. Asigurati baza dezvoltarii vorbirii.

Procedura :

20


21/104

Acest program este folosit pentru studentii care nu sunt pregatiti sa formuleze cerinte. Le permite un mijloc decomunicare non-verbala cu ceilalti. Folositi elemente efective sau poze ale elementelor drept mijloc pentru ca studentulsa-si exprime dorinta sau nevoia.Indicatii:Folositi indicatii verbale si fizice, si aratatul. Treptat, reduceti indicatiile.Criteriu de initiere :Studentul poate potrivi obiectele identice.Criteriu de performanta:Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.Faza 1: Alegeri.

Prezentati doua sau mai multe elemente studentului. Intrebati-l : Pe care il vrei ? . Dati-i studentului obiectul pe careil doreste, si indepartati toate celelalte elemente. Asteptati un timp pana il intrebati iarasi ce obiect vrea, deoarece s-arputea sa faca o alegere incorecta. Daca studentul devine frustrat, deoarece nu reuseste sa numeasca obiectul pe care ildoreste, dati-i o indiciu (aratati spre el sau puneti mana peste mana lui) pentru a-i indica obiectul pe care credeti dvs.ca il vrea.Faza 2: a) Potrivirea fotografiilor cu elemente.

Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe elemente pe masa, in fata lui. Inmanati-i ofotografie studentului si spuneti : Pune-o langa obiectul identic. Ajutati-l numai daca este nevoie. Contribuiti cu omica parte din obiectul care este in fotografie.

b) Potrivirea elementelor cu fotografii.

Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa, in fata lui. Inmanati un obiectstudentului si spuneti : Pune-l langa cel identic. Ajutati-l numai daca este nevoie. Contribuiti cu o mica parte dinobiectul care este in fotografie.Faza 3 : a) Aratatul spre fotografia unui obiect. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa, in fata studentului.Aratati-i un obiect (tinand obiectul in mana, iar studentul sa nu poata ajunge la el), si spuneti :Arata spre cel identic.b) Aratatul spre obiectul prezent in fotografie. Puneti doua sau mai multe obiecte pe masa, in fata studentului.Aratati-i o fotografie ( tinand-o in mana, iar studentul sa nu poata ajunge la ea), si spuneti :Arata spre cel la fel .Faza 4 : Realizarea unei alegeri dintr-o fotografie. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes cinci elemente dinfazele 2 si 3. Lasati la indemana studentului o fotografie cu un element foarte dezirabil. Folositi un indemn fizic pentrua-l face sa ridice fotografia respectivului obiect si sa v-o inmaneze. Numiti imediat obiectul din fotografie, si apoioferiti-i obiectul in realiate pentru fotografia din mana lui. Orice fotografie atinge, dati-i apoi obiectul infatisat acolo.

Va trebui, de asemenea sa folositi fotografii care sa reprezinte activitati de pe langa casa, si in exterior. Mergeti in zonacea mai apropiata unde elementul/ activitatea au fost surprinse, si desfasurati proba acolo. Apoi, puneti-l imediat sa facaelementul prezentat in fotografie (de ex: mancatul elementului respectiv, bautul, mersul la baie, mersul catre leaganetc). La inceput, lasati studentul sa fie foarte aproape de locul in care elementul este situat. Apoi puneti-l sa inmanezefotografia unui adult si imediat sa indeplineasca actiunea.

Imediat ce studentul raspunde pozitiv la cerinte, puteti sa cresteti numarul de fotografii prezentate. La inceput, folositiun singur element pe care nu-l prefera, pentru a-i distrage atentia, si pentru ca studentul sa faca alegeri care auinsemnatate. Treptat, cresteti distanta si numarul fotografiilor care ii sunt prezentate. Pastrati fotografiile la dispozitiastudentului, ca un mijloc pentru el sa-si poata exprima dorintele pe parcursul zilei.

Comunicarea prin fotografii. (Elemente mostra).Baie caseta video plimbatul pe afara

Muzica bautura calculator.Mersul cu masina capitanul crantzCheetos leagane

Faza 5 : Indeplinirea directivelor prezentate cu o fotografie. Faceti poze studentului cand desfasoara diferite activitati,ca de ex. cele facute in cadrul programului Instructiuni Receptive. Aratati-i fotografia si spuneti studentului : Fa asta.Nota de referinta : Sistemul de Comunicare prin Schimb de Fotografii (SCSF) de Bondy si Frost.

TENTATII DE COMUNICARE

Obiective :1. Cresterea dorintei studentului de comunicare.

2. Faceti comunicarea distractiva.3. Stabiliti puterea de comunicare.4. Dezvoltarea folosirii spontane a limbajului.5. Aducerea actului de vorbire sub control la stimuli de mediu adecvati.

21


22/104

Procedura :Acest program este destinat copiilor care au abilitatea de a face aproximari rezonabile de cuvinte simple pentru aexprima dorinte. Articularea nu este nevoie sa fie exacta, dar ascultatorii trebuie sa fie capabili sa faca diferenta intrediferitele cuvinte pe care le rosteste. In cazul copiiilor a caror aptitudine de vorbire nu este dezvoltata la acest nivel,referiti-va la programele cu privire la realizarea alegerii si Comunicarea Functionala.

Aranjati situatii care vor usura nevoia studentului de a formula cereri. Aceasta procedura a fost descrisa de Wetherby &Prizant (1989). Unele dintre strategiile listate mai jos au fost initial descrise de Margery Rappoport in Maurice et al (1996). Daca ajutorul devine necesar, folositi comportamente non-verbale (de ex : inclinatul sau privitul intens,ridicarea din umeri pentru a transmite informatia ca ceva nu a fost inteles). Evitati sa puneti intrebari directe cum ar fi : Ce vrei ? . Nu-l intrebati ce vrea. Ajungeti pana la reactii mai naturale cum ar fi pauza, astfel incat studentul saumple golul.Indicatii:Incepeti cu indemne verbale complete. Reduceti pana la indemne verbale partiale, si apoi indemne prin limbajulcorpului.Exemple :

1. Mancati un fel de mancare preferata, sau jucati-va cu o jucarie preferata in fata studentului, fara sa-i oferiti silui.

Playdoh Figuri in miscareTrenulet PrajituriDati-i o mica parte cand realizeza cererea, asta pentru a facilita repetarea cererilor.2. Oferiti-i ceva de mancare care nu-i place, sau bagati-i mana intr-o punga de budinca ( pentru a obtine un

protest verbal).3. Porniti o jucarie care se invarte, lasati-o sa se opreasca si inmanati-o lui.4. Deschideti un tub cu balonase, suflati balonasele, apoi inchideti tubul usor si dati-i tubul inchis studentului.5. Spuneti-i studentului ca a terminat treaba, dar nu-l lasati sa plece pana nu spune : Vreau sa plec .6. Incepeti un joc social cu studentul (de ex : gadilat, rasucirea lui in aer etc), pana in momentul in care el isi

manifesta placerea, apoi opriti jocul si asteptati.7. Pregatiti un joc, lasand la o parte o piesa importanta ( de ex : zaruri, titirez, piese de joc etc. ), si

spuneti : Hai sa ne jucam .8. Umflati un balon, si apoi desumflati-l incet. Inmanati-i balonul desumflat sau tineti-l in dreptul gurii si

asteptati.9. Incepeti sa rezolvati un puzzle. Dupa ce studentul a potrivit cateva piese, dati-i una care nu se potriveste.

10. Selectati un obiect pe care studentul in vrea sau unul care face zgomot, si puneti-l intr-un recipient. Tinetirecipientul si asteptati.11. Pregatiti-l sa picteze cu guase. (de ex : asigurati hartia, vopsele, pensule etc), si dati-i o ceasca fara apa.12. Spuneti-i studentului ca poate iesi afara sa se joace, dar usa sa fie incuiata.13. Cand da semne ca ii este sete, dati-i o cana goala.

14. Serviti cina fara furculita.15. Asezati-l in cada fara apa.16. Tineti o carte la care va uitati impreuna cu susul in jos.17. Asamblati o jucarie cunoscuta intr-un mod gresit ( de ex : puneti mana in locul capului).18. Cantati un cantec preferat si omiteti un cuvant, si continuati numai daca studentul completeaza cuvantul.19. Daca studentul vrea sa fie ridicat, tineti bratele intinse dar nu-l ridicati pana cand nu spune sus , sau o

aproximare.20. Asezati-l intr-un leagan. Impingeti-l de cateva ori. Apoi opriti leaganul, si asteptati-l sa spuna continua sau

impinge sau un alt cuvant asemanator.

IMITATIA VERBALA.

Obiective :1. Construirea unei baze pentru limbajul vorbit.2. Cresterea vocalizarilor.3. Forma articularii.4. La final reducerea ecolaliei ( de ex : prin aducerea vorbitului la stimulii adecvati de control).5. La final, reduceti discursul monoton si mecanic.

Procedura :De cele mai multe ori, acest program da rezultate mai bune daca se desfasoara intr-o maniera mai putin formala. Infunctie de faza, se poate sa nu existe o directiva clar exprimata pentru student. Uneori este mai bine sa nu folositi

22


23/104

cuvantul : spune , si doar sa se modeleze sunetul/cuvantul. Este foarte important sa faceti acesta activitate amuzanta,si sa nu faceti sa para ca un program. Pentru unii copii, s-ar putea sa fie de ajutor sa stea asezati pe scaun.Altora le va face placere sa il ia ca pe un exercitiu, dar majoritatea copiiilor vor fi mult mai entuziasti daca este realizatintr-un context ludic. In momentul prezentarii discursului catre student, va trebui sa experimentati sa vedeti daca estemai eficient sa prezentati materiale vizuale sau nu. Prezentarea materialelor vizuale ( de ex : cartonase cu fotografii),confera un context cu inteles pentru discurs, dar pentru unii copii, adaugarea celei de-a doua modaliati distrage atentia.Pentru acei copii care nu beneficiaza de pe urma prezentarii simultane a materialului vizual, puteti exersa abilitateafizica de a rosti cuvinte separat de invatarea sensului, si ulterior sa se combine.

Profesorul va trebui sa arate o sustinere extraordinara, si daca este nevoie de corectare, aceasta trebuie facuta intr-omaniera incurajatoare. Fiti glumet in abordarea dvs. (de ex : folosind gadilaturi si spunand lucruri ca Haide, poti s-ospui ! ). Fiti dispus sa dati cateva indicatii care sa nu aiba legatura cu actiunea, pentru a mentine experienta acumulatacat se poate de pozitiva. Folositi o consolidare la un nivel mai scazut pentru comportamentul care sta jos si participa,pastrand consolidarile cele mai puternice pentru producerea vocala.

Pentru facilitarea limbajului :1. Selectati sunete si cuvinte care sunt emise cel mai frecvent de catre student.2. Selectati sunete care sunt sunt potrivite din punct de vedere al dezvoltarii (de ex : M in loc de Z ).3. Selectati sunete care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex : sunete scoase de animale : mu ,

bee , sss ).4. Selectati cuvinte care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex : prajitura, suc. Tv, deschis, ajutor,

nu, toti plecati, uu-oo, yupii, ieee, sus, mergi, mai mult, afara, gadilat etc).5. Aratati-i o fotografie sau un obiect in timpul probei ( numai daca nu se dovedeste ca nu-i distrage atentia).

6. Cuvintele pot fi rostite accentuand un anumit sunet ( de ex : P-rajitura).7. Lucrati intr-o situatie amuzanta ( de ex ; la McDonalds, in timpul leganarii, in cutia cu nisip, la bazin etc.).8. Imitati sunetul studentului.9. Semnalizarea sau gesturile pot fi utile ca indicii vizuale, care vor fi asociate cu vocalizarea.

Indicatii:Folositi indrumarea fizica sau demonstratia. Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.Criteriu de initiere :Studentul produce niste sunete spontane, si dezvolta contactul privirilor , si stapaneste cel putin trei raspunsuri non-verbale.Criteriu de performanta:

Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.

Faza 1: Cresterea vocalizarilor.

De fiecare data cand studentul reuseste sa rosteasca cateva cuvinte, laudati-l.Lucrati la aceasta cand studentul se afla intr-o dispozitie buna, si in timpul cand este implicat in activitatile preferate( de ex : leganat, sarit, inot, cand este gadilat, la masa etc). O cale buna pentru a creste vocalizarile dorite este sa repetatiinapoi catre student orice sunet pe care il produce. Retineti orice activitate care este asociata cu un numar mare devocalizari spontane. De asemenea, folositi muzica, cantatul, si obiecte care se misca sau produc zgomot in momentul incare studentul isi foloseste gura ( de ex : corn, fluier, baloane etc).

Folositi cantece cu miscare pentru a obtine vocalizarea.Incercati sa faceti studentul sa termine frazele pe care le incepe profesorul. Incercati cu : Micuta Stea Stralucitoare, A-

B-C, Rotile autobuzului, Micutul Paianjen etc.Faza 2: Imitarea oralo-motrica .

Incepeti aceasta faza cand studentul poate realiza fazele 2 si 4 din Imitarea Non-verbala. Alegeti nu mai mult de treielemente cu care sa incepeti , si adaugati cate un element pe masura ce fiecare element este invatat. Profesorul facedemonstratia si spune: fa asta.Imitarea oralo-motrica.Atinge limba atinge dintiiTrimite saruturi canta in tubRoteste-ti capul stramba/tuguiaza buzeleClipeste incrunta-teDeschide gurabosumflarePlescait din buze a da din cap ca daZambeste musca buza

Clatina capul in semn ca Nu suflaUmfla-ti obrajii limba in coltul guriiAtinge obrazul cu limba misca din urecheA da din nas sunetul clic-clic

23


24/104

Loveste buzele respira pe nasSunete de indian strange buzeleSuge-ti obrajiituseste.Casca.

Faza 3: Manipularea obiectului cu sunete.Profesorul spune fa asta , si face miscarea de demonstratie a unui obiect, si scoate zgomotul asociat cu obiectul.

Plimba masina vroom .Alunecarea sarpelui din cauciuc ssssss .Jucatul cu lei rauuuu .Jucatul cu pisicuta miau.Caderea unei jucarii poc .Mersul trenului uuuu-cica cica.McCauley Culkin oo, nu ! .(palmele pe obraji)Gadilatul cu gaza bzzz .Ridicatul receptorului alo .Iepuras care salta hop-hop .Lasarea unei figurine sa alunece yupii .Gadilatul cu mainile gadili-gadili.Ciocanul in mana uiii .Apasarea claxonului la o masina de jucarie tii-tii .Faza 4: Discriminarea temporala.

Incepeti acesta cand studentul produce destul de des o varietate de sunete asemanatoare vorbirii. Pregatiti o situatieamuzanta pentr el, dar mentineti totusi o structura lejera, si straduiti-va sa-l mentineti concentrat.Intrebati de sunete pe care l-ati auzit facandu-le. Spuneti-i : Vorbeste . Ajutati-l prin scoaterea unui sunet pe care l-atiauzit, facandu-l de unul singur. Asteptati timp de cinci secunde raspunsul. Daca studentul produce orice sunet in timpulacesta, reluati imediat. La acesta faza, nu este important daca sunetul este cel pe care l-ati cerut, atat timp cat apare lacateva secunde dupa ce l-ati intrebat.Faza 5: Imitarea sunetelor si a cuvintelor.

Incepeti acesta faza in momentul in care studentul realizeaza discriminarea temporala ( faza 4) 80% din timp. Incepeticu cinci sunete sau cuvinte usoare, si adaugati altele suplimentare pe masura ce fiecare este stapanit. In cazul in care

este ecolalic, sau rosteste cuvintele spontan, puteti sa-l intrebati de cuvintele pe care l-ati auzit rostindu-le. Deasemenea, alegeti sunete care fac parte din cuvintele care pentru el sunt functionale. Aceasta include mancarea preferatasau jucariile favorite, si elementele de zi cu zi care ii sunt cunoscute ( de ex : pantof). Spuneti-i studentului : Spune[sunetul], [cuvantul] . Accentuati sunetul sau partea de cuvant pe care o poate spune cel mai prompt. Poate fi util sa iiaratati elementul in timp ce rostiti cuvantul, dar acest lucru ii poate distrage pe unii copii.Urmatoarele sunete sunt listate in ordinea cresterii varstei de dezvoltare.Vocale usoare :Ah, oh, oo, ee, iiConsoane usoare :m, b, p, dSunete mai dificile :W, h, t, nAw, uh, oo, er, ar

A, e, i, ochi, tu, ow, oyG, k, f, v, ng, yR, l, ch, sh, th, zhS,z, j, t, wh.Faza 6: Combinatii.

Incepeti cand studentul stapaneste cel putin cinci sunete din faza 5. Folositi silabe formate din consoane si vocale pecare studentul deja le-a invatat. Spuneti studentului sa rosteasca prima parte a silabei, asteptati raspunsul, apoi cereti adoua parte din silaba. Treptat, scadeti intarzierea cu care cereti rostirea celei de-a doua parti a silabei, pana cand putetirosti o data intreaga silaba, iar studentul poate raspunde corect.Combinatii.M+ ah, oh, oo, ee, ayB+_____________D+_____________

Uh, ay, u +PUh, ay, ai +SFaza 7: Sunete fara sugestii vizuale.

24


25/104

Incepeti cand studentul stapaneste cel putin zece sunete din faza 5. Spuneti-i sa rosteasca sunetul/cuvantul, daracoperiti-va gura astfel inact sa un vada cum produceti sunetul.Faza 8 : Imitarea modulatiei.

Cereti studentului sa spuna un cuvant sau un sunet. Repetati doar raspunsurile care corespund modului in care dvs.scoateti sunetul.Modulatie :Tare/incet inflexiuneSunet inalt lung/scurtFaza 9: Inlantuiri.

Spuneti studentului sa combine silabele singure in cuvinte din doua silabe.Omogene : mama, pa-pa, pu-pu, etc.Discriminari intre una vs. doua silabe : da vs. dada, bau vs. bau-bau, etc.Eterogene : ma-mi, dul-ce, co-pil, etc.Faza 10 : Articularea/ imitarea cuvintelor.

Spuneti studentului sa imite cuvinte si folositi modelarea pentru a obtine o articulare corecta. Sunetele-tinta care suntadecvate varstei, si pe care cateodata le rosteste corect, dar inca nu le stapaneste cum ar trebui. Deosebit de importantesunt erorile de articulare care reduc inteligibilitatea lor. Rostiti cuvinte de lauda si aveti pregatite recompense inmomentul in care aproximarile sunetelor dorite sunt din in ce in ce mai bune. Intercalati sunete pe care el le poatepronunta mai bine pentru a-i mentine increderea. Fiti atenti sa nu exagerati cu corectarea in momentul cand vorbeste. Artrebui sa acceptati cele mai bune rezultate ale lui de la 75 la 90%. Pentru rezultatele care sunt de calitate intermediara,puteti sa-i adresati cuvinte de lauda si modelati-i un discurs mai bun, dar nu-i cereti sa le repete. Numai 10-25% din ceamai nesatisfacatoare articulare ar trebui sa fie vizata pentru corectare. Un exemplu de corectare este : Spune asa t-o-r-t.

Ca exersarea imitarii verbale sa fie mai interesanta, puteti introduce acest exercitiu in cadrul altei activitati. De exemplu,in cazul copiiilor carora le plac puzzle-urile si construirea din cuburi, spuneti-le sa rosteasca un cuvant si apoi vor primipiesa lipsa din puzzle sau din constructie care ii completeaza jocul. Incercati asta cu cartonase cu fotografii. Imitarea sepoate realiza si cand va uitati impreuna la o carte cu fotografii. De asemenea, puteti sa exersati aceasta in momentul incare va jucati cu mingea, sau cand sare pe trambulina, la inot, la tobogan etc.Faza 11. Imitarea frazelor.

Puneti studentul sa imite fraze de la doua la cinci cuvinte care sunt articulate foarte clar. Este cunoscut faptul ca, uneoricalitatea articularii scade pe masura ce lungimea propozitiilor creste. Ar trebui sa exersati lungimea ceva mai mare aunei propozitii pe care studentul o poate imita cu usurinta. Daca fraza are in jur de trei cuvinte, fragmentati propozitiilemai lungi in grupuri de doua sau trei cuvinte.

Incercati sa grupati cuvintele in fraze normale astfel incat discursul studentului sa nu sune intrerupt.

Dificultati in articulare.

Majoritatea copiiilor tineri autisti cu care veti lucra abia acum invata sa vorbeasca. Retineti nivelul de dezvoltarea alcopilului. Cand interactionam cu un copil neuro-tipic in varsta de 1 an, din instinct stim ca nu trebuie sa corectamgreselile de articulare, ci mai degraba sa fim incantati la orice incercare a copilului de a comunica verbal. La fel artrebui sa procedam si cu un copil autist in varsta de 3 sau 4 ani, al carui nivel de vorbire este de al unuia de 1 an. Inafara de invatare, vorbitul reprezinta un proces de dezvoltare caruia ii trebuie acordata o buna perioada de timp pentru ase desfasura. Cand nu exista nici un fel de progres, atunci urmatoarele strategii pot fi folositoare :

1. In momentul exersarii imitatiei verbale este esential ca experienta acestui episod sa fie cat se poate de pozitiva.2. In cazul in care corectarea trebuie facuta integral, atunci ea trebuie realizata intr-o maniera incurajatoare.3. Cand sunetele nu sunt articulate clar, la inceput acceptati raspunsul dar apoi reluati-l.

4. Cand studentul invata sa vorbeasca, sa modeleze articularea ( de ex : cei mai lenti cer aproximari mai bune).5. la inceput, acceptati pronuntia slaba a studentului si modelati articularea clara ( de ex : Bine, t-o-r-t ).6. la un moment dat nu mai acceptati raspunsurile prost articulate, dar faceti-o intr-un mod amuzant pe cat de

amuzant posibil ( de ex : cand obiectul dorit este de fapt, suc, spuneti : Oh, vrei spanac ).

7. Folositi un program receptiv de discriminare in care studentul invata sa identifice cine articuleaza bine si cinenu. Persoana care articuleaza slab trebuie sa imite dificultatile de articulare ale studentului.

8. Identificati sunetele le care studentul are greutati in a le articula, si faceti-le tinta programelor de imitareverbala.

Nota de referinta :Recunoasteri expresiveConversatieTentatii de comunicare

Recunoasterea expresivaObiective :

1. Asigurati baza pentru construirea limbajului.

25


26/104

2. asigurati-i studentului un mijloc prin care sa isi comunice dorintele.3. asigurati studentului un mijloc de interactiune.4. cresterea intelegerii din partea studentului si constiintei fata de lumea care il inconjoara.

Procedura :Profesorul ii arata un element si il intreaba : Ce este aceasta ? . La inceput personalul il va ajuta sa dea un raspunslasandu-l sa arate spre obiect ca la programul Recunoastere Receptiva, sau dandu-i o sugestie verbala. Indicatiile vor fireduse cat de curand posibil.

ESTE ESENTIAL SA ALEGETI CUVINTE CARE SUNT STIMULATIVE PENTRU INVATAT( de ex : mananca,deschide, ajuta, nu, tv, etc.). ESTE DE ASEMENEA IMPORTANT SA FOLOSITI INSTRUCTIUNI DIFERITE CATDE RAPID POSIBIL. (de ex : Spune-mi ce vezi , ce se intampla aici ? etc.)Indicatii:Folositi Programul de Recunoastere Receptiva sau indicatiile verbale. Reduceti ajutorul prin aducerea lui la stadiul desoptit, sau rostind primul sunet din cuvant.Criteriu de initiere :Studentul stapaneste elementele din faza 1 si 2 din Corespondenta si Recunoastrea Receptiva a fost abordata. DacaRecunoasterea Receptiva nu este stapanita, incercati sa lucrati Recunosterea Expresiva cu indicatii verbale. Nu estenevoie intotdeauna sa asteptati ca studentul sa invete Recunoastere Receptiva pentru a o incepe pe cea Expresiva.Criteriu de performanta:Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.Faza 1: Cerinte.

Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elementa sau activitati care studentului i-ar placea sa le realizeze ( de ex :mancare, bautura, joc, Tv, radio, leganatul, etc.),. Puneti studentul sa spuna ceea ce doreste pentru a putea obtine acellucru. Obiectele auto-stimulatoare ar trebui incluse ca alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator va scadea candstudentul va alege alte obiecte (de ex : prajitura ), in locul acelor obiecte.

Faza 2:Partile corpului.Stadii de dezvoltare:

g) Gura, ochi, nas, picioare (B: 2-0)

h) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate, dinti, degete de la picioare.(B : 2-6).

i) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-6).j) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-6).

k) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-6).l) Talie (B : 6-6).

Faza 3: Obiecte: jucarii ; animale; haine; mancare;elemente de gospodarie; mobila. Aceasta faza poate fi inceputa inacelasi timp cu faza 2. Unii copii gasesc acest pas ca fiind mai usor de invatat decat partile corpului.Faza 4:Fotografii ale obiectelor. Profesorul arata fotografia unui obiect si intreaba, Ce este asta?.Faza 5: Fotografii cu actiuni. Profesorul arata o fotografie care reda o actiune si inreaba : Ce[face/fac] [el/ei]?.Faza 6 : Actiuni prezentate pe viu. Profesorul face demonstratia unei actiunisi intreaba : Ce fac eu acum ? .Faza 7 : Fotografii cu oameni. Profesorul arata fotografia infatisand o persoana, si intreaba : Cine e aici?.Faza 8 : Oameni (3-D). Profesorul arata spre el , spre student, sau spre alta persoana prezenta si intreaba : Cine esteacesta ? .Faza 9 : Marimea (mare/mic) (B : 2-6).Faza 10 : Culoare ( Ce culoare e asta ? ).

Stadii de dezvoltare:

a) rosu, albastru (B: 2-0)b) verde, galben, purpuriu (B: 2-6)c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0)d) alb (B: 4-0)

Faza 11 : Forma. ( Ce forma are ? )Stadii de dezvoltare:a) cerc, patrat (B: 4-0)b) triunghi, dreptunghi (B: 5-0)c) romb (B: 6-6).

Faza 12 : Fotografii ale locurilor/ camerelor din casa. Profesorul arata fotografii ale locurilor/ camerelor si intreabastudentul Ce loc/ camera este aceasta?.Faza 13 : Locuri / locatii in comunitate. ( locatii reale).Faza 14 : Emotii.

Faza 15 : Concepte cantitative.Stadii de dezvoltare:

a) multe / unul ; mare / mic (B : 2-6).b) Gol / umplut ; usor / greu (B: 3-6).

26


27/104

c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 4-0).

d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-6).e) Stramt / larg ( B : 5-6).Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.Nota de referinta: Imitatia verbala este o conditie esentiala. Recunosterea Expresiva conduce catre ExtindereaLimbajului I si Bazele Conversatiei

Bazele Conversatiei

Obiective :1. Extinderea folosirii limbajului expresiv.2. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.3. Cresterea oportunitatilor sociale.4. Stabilirea puterii limbajului de a controla oamenii si pentru a-si indeplini dorintele.

Procedura :Scopul este ca studentul sa invete sa foloseasca fraze conversationale in situatiile de zi cu zi. La inceput, va invata sadea raspunsuri invate pe de rost, in situatii inventate. Indicatiile se vor reduce treptat, din moment ce el trebuie safoloseasca acest limbaj in situatii care apar in mod normal.ESTE ESENTIAL SA ISI DEA SEAMA CA RASPUNSURILE INVATATE PE DE ROST II SUNT FURNIZATE.ORICUM, FURNIZAREA SUTELOR DE RASPUNSURI NU VA FACE O PERSOANA SA DEVINA

CONVERSATIONALA. ABILITATILE DEZVOLTATE DE OBSERVARE, INTERACTIUNE SOCIALA, SIINSISTAREA CA EL SA DEVINA SOCIABIL SUNT ESENTIALE !!!Faza 1: Salutul. Studentul ar trebui sa raspunda cand cineva ii spune : Buna . Mai tarziu, raspunsul la salut ar trebuisa includa si numele persoanei.Faza 2 : Porunca (conducerea comportamentului unei alte persoane).

a) Vino, [numele] cand doriti asistenta unei alte persoane.b) Misca, te rog .c) da-mi [obiectul] .d) da-i drumul .e) Vino si prinde-ma cand jucati prinsa.f) pleaca .g) liniste cand cineva este mult prea zgomotos.

Faza 3 : Parti de propozitie :

a) Vreau sa..... .b) Este o....... .c) Aceasta este.... .d) Vad......... .e) Eu am..... .

Faza 4 : Comentariu. Acestea sunt exemple de fraze pe care studentul ar trebui sa le foloseasca in diferite situatiipentru a-si manifesta interesul sau a starni interesul altei persoane. Scopul este ca acestea sa apara fara nici un indiciu.

a) Poftim, [numele] (in momentul in care inmanati un obiect unei persoane).

b) Uite aici ! si aratati spre ceva interesant.c) Iata [nume] sau Uite ce fac .d) Uite cum merge (in timp ce jucaria este impinsa sa se miste).e) Am reusit ! .f) Asta e amuzanta !

g) Ai patit ceva ? (cand copilul s-a lovit).h) Eu / noi / facem ceva ! . De ex : Noi construim un castel MARE !!

Faza 6 : Raspunsul

a) Aici si arata (atunci cand este intrebat unde se afla un lucru).b) Ce ? (atunci cand este strigat de la distanta).c) O.K. ( cand este rugat sa faca ceva).d) oh, chiar asa ? oau, sau supertare ( cand iti spune cineva ceva).e) Sunt gata .f) Sunt aici (cand este intrebat : unde te afli ? ).g) Pe aceasta (cand este intrebat : pe care o doresti ? ).h) Intra (cand da drumul la usa)

Afirmarea

Obiective :

27

work_in_progress fb

Documents