VULCANII NOROIOŞIVULCANII NOROIOŞI- - ccăăllăătoritoriaa selenar selenarăă - -

Clasa a III-a B Înv. Mariana FeherClasa a III-a B Înv. Mariana Feher

- 27 Mai 2013 -- 27 Mai 2013 -

Localizare: Subcarpaţii de CurburăLocalizare: Subcarpaţii de Curbură

JJud.ud.:: Buz Buzăăuu

CComunaomuna:: Berca Berca

Vulcanii NoroioVulcanii Noroioşşii zonzonăă declarat declaratăă monument al naturii, monument al naturii, rezervarezervaţţie botanicie botanicăă şşi geologici geologicăă..

“Pe vremea lui Mihnea al III-lea şi a Doamnei Neaga trăia un balaur care locuia în acea zonă unde azi găsim localitatea Berca. Sătenii acelei zone o îndrăgeau pe doamna Neaga, dar când balaurul a început să le prade agoniseala şi să pârjolească tot pe unde trecea, s-au plâns Doamnei şi i-au spus că doar Arbanas, fiul ei, poate, cu sabia şi inima lui să înfrângă balaurul. Băiatul era tânăr şi dornic să îşi măsoare forţele cu cineva pe măsură sa pentru a dovedi oricui că are în el os domnesc; aşa că a pornit la drum. Trece peste dealuri şi ajunge în Valea Slănicului unde vede nenorocirile provocate de balaur şi oamenii necăjiţi şi rămaşi fără provizii pentru iarna ce urma să vină. Luându-se după urme, ajunge la un deal golaş pe coama căruia se odihnea balaurul, dar o pereche de ochi din cele şapte capete rămăsese de veghe fiindcă la apropierea flăcăului balaurul s-a trezit. Viteazul Arbanas îi ţinti unul din capete cu o săgeată şi până să se dumirească balaurul ce s-a întâmplat, flăcăul îi taie capul cu paloşul. Îngrozit de durere, balaurul a fugit spre ascunzătoarea lui. Pe drum în zadar a încercat să se apere aruncând flăcări spre flăcău, acesta, prin mişcări agere şi îndrăzneţe, mai tăie încă un cap balaurului. În final lighioana a intrat printr-o gură tainică în glod, la ascunzătoarea din Berca şi a ramas pentru veşnicie acolo, nemaîndrăznind să iasă la lumină de teama lui Arbanas. Prin preajma ascunzătorii n-a mai crescut de atunci şi nu creşte nici în ziua de azi fir de iarbă, iar pământul este vânăt şi crapă peste tot. Din loc în loc fierb mici ochiuri de nămol şi ies la lumină mici băşici ca de săpun. Zice legenda că pământul uscat ar fi pielea balaurului, iar prin ochiurile în necontenită fierbere ar ieşi sângele murdar şi blestemat al fiarei.”Le

gend

Lege

ndăă

Lege

ndLe

gend

ăă

Vulcanii noroioşi au fost remarcaţi pentru prima dată de către francezul

H.Cognand în anul 1867 cu ocazia unor prospecţiuni petroliere în zonă.

Declarată încă din anul 1924 monument al naturii, zona este printre puţinele locuri din Europa în care pot fi văzuţi vulcani noroioşi, fenomene similare înregistrându-se doar în

Siberia, Australia şi insula Trinidad din Caraibe.

OdatOdatăă ajun ajunşişi aici, aici, am fostam fost surpri surprinşinşi de de o senzao senzaţţie neobiie neobişşnuitnuităă..

AAm avutm avut impresia c impresia căă suntemsuntem ppăămmâântenntenii afla aflaţiţi pe o alt pe o altăă planet planetăă. .

Vulcanii noroioVulcanii noroioşşi au api au apăărut datoritrut datorităă gazelor naturale provenite de gazelor naturale provenite de la adla adââncimi de peste 3000 de metri care, trecncimi de peste 3000 de metri care, trecâând prin solul nd prin solul argilos argilos şşii,, îîn combinan combinaţţie cu apa, formeazie cu apa, formeazăă n năămolul ce este molul ce este îîmpins mpins spre suprafaspre suprafaţăţă..

O datO datăă ajuns la nivelul solului, n ajuns la nivelul solului, năămolul se rmolul se răăceceşşte te şşi se usuci se usucăă îîn contact n contact cu aerul, dcu aerul, dâând nand naşşteretere,, treptat treptat,, unor forme conice de culoare brun – unor forme conice de culoare brun – cenucenuşşie, asemie, asemăănnăătoare vulcanilor de mari dimensiuni, cu o deschizaturtoare vulcanilor de mari dimensiuni, cu o deschizaturăă îîn partea de sus, de tipul unui crater.n partea de sus, de tipul unui crater.

De-a lungul timpului, avDe-a lungul timpului, avâând o activitate continund o activitate continuăă, vulcanii , vulcanii îşîşi mi măăresc resc dimensiunea dimensiunea şşi se unesc, ajungi se unesc, ajungâând uneori snd uneori săă aib aibăă un diametru al craterului un diametru al craterului de pde pâânnăă la 2 – 3 metri. Noroiul este la 2 – 3 metri. Noroiul este îîmpins continuu de gazele naturale mpins continuu de gazele naturale spre gura vulcanilor, prelingspre gura vulcanilor, prelingâându-se pe perendu-se pe pereţţii exteriori ai acestora sub ii exteriori ai acestora sub forma unor pforma unor pâârrââiaiaşşe.e.

DatoritDatorităă usc uscăării rii îîn contact cu aeruln contact cu aerul,, suprafa suprafaţţa pa păămmâântului capntului capăăttăă aspect crustat cu craspect crustat cu crăăppăăturituri;; ''peisajul'' ''peisajul'' se se schimbschimbăă permanent mai permanent mai ales datoritales datorităă ploilor, atunci form ploilor, atunci formâându-se adevndu-se adevăărate rate şşiroaie de apiroaie de apăă ce ce ssaappăă îîn noroiul uscat o multitudine de n noroiul uscat o multitudine de şşananţţuriuri, , unele dintre acestea unele dintre acestea ajungajungâând nd îîn timp la adn timp la adââncimi destul de mari.ncimi destul de mari.

DeDeşşi peisajul lasi peisajul lasăă impresia c impresia căă vegeta vegetaţţia nu ar putea fi ia nu ar putea fi îîntntââlnitlnităă aici aici niciodatniciodatăă, locul este , locul este îînconjurat de o multitudine de plante, ce se nconjurat de o multitudine de plante, ce se dezvoltdezvoltă,ă, îîn principaln principal,, îîn locuri n locuri îîn care solul conn care solul conţţine sine săăruri. ruri.

Pot fi Pot fi îîntntââlnite plante precum: liliacul, slnite plante precum: liliacul, săărrăăcica, branca, pelinul, cica, branca, pelinul, rugina, dar rugina, dar şşi plante foarte rarei plante foarte rare;; Nitraria schoberi Nitraria schoberi şşi Obione i Obione verrucifera, foarte rar verrucifera, foarte rar îîntalnite ntalnite îîn Europa n Europa şşi pentru protejarea ci pentru protejarea căărora rora zona Vulcanilor Noroiozona Vulcanilor Noroioşşi a fost declarati a fost declaratăă rezerva rezervaţţie naturalie naturalăă..

Am plecat spre casă!!!Am plecat spre casă!!!