f BEDÁCflUNKA,Ádmlmlftr*-

BBU?OT, Pi»t*-m*re 90.M w i i u f r a a t l t n f i M »- Keanearipte n m rétitek —

IN S E R A T E : Mftrimeso la Adminlittf tiune Bra^or la biraa-

rlle ürmitoare:n m U H. Duke« HeoW., H e te i* lékelek, Budelf V o ih . — la l i l e - félte U Beketelu Bernit, IaU «a**»>

pold, Bloekner I, |PBquL IN8ERATELW. '

Un flr petit 20 bsni pon­tra o publicare. Publioiri

M i éeia ia p i tutik fi Im U iBüfébe pe pag. a ft-a X

Vir 20 báni.

NrTelefon: Mr. 226.

„GAZETA- apare ZfLNlO.Abonament* pentru Auttre-Unear,

pe un an2 4 oor. pe 6 luni 12 oor. pe tr*t lant 6 ocr. —M-rlI de Dumineci

patra cor. pe an.Peatra România il itriinătate:

un en 40 franci, pe { i m luai *0 (ranci, pe trei luni 10 franci.

N-rîl (fa Dumineca 8 fir. an.*e foaie prenumăre la toate oficiile poftele preenru fi la d-nii colectori.

AboflaiiisntiU pentru Braşov:L* Admlnletrstia .GAZETEI“. *e1 an 20 C.Pe 6 luni 10 O. pa trei Ioni 5 O. Ou daniiueetê : Pe un en 84 Cor. Pe * leni l| Oor. Pe trei Inni 0 Oor. Dm «rem­plir 10 beid. - AU» abonamentele cit fl inoertluile 00 pttteee

âr.»;in.» ■■*■+*•*

Braşov, Mercnri, 12 (25 Ianuarie 1911.

Votul secret.(v. mol.) In zilele acestea au a-

părut în „Tribuna“ o serie de foile­toane interesante.

Un ziarist ungur a scris o carte despre moravurile societăţii ungureşti din Arad, „oraşul minciunilor“, cum SI numeşte autorul şi „Trib.“ a tradus din ea.

Cartea aceasta are un capitol ins­tructiv şi plastic din cale afară, unde descrie o alegere de deputat diu Ocna-Sibiiului.

Abstrăgând delà o oare-care doză de parţialitate a autorului, care pare à uita intenţionat, că jumătatea ale­gătorilor din Ocna sunt Maghiari şi că nici aceştia nu sunt nici cu un gram mai puţin coruptibili şi politi­ceşte mai puţin démoralisa ţi decât „valahii aceia proşti“, — ziaristul ungur prezintă un desgustător tablou despre felul cum se fac alegerile în linele cercuri ale Ungariei.

După faimoasele alegeri aran- giate de d*l Khuen din vara asta, unde milioanele de o dubioasă sor­ginte s ’au revărsat nu numai asupra ‘Ájégátorílor.români,.' ci poate mai cu îmbelşugare asupra alegătorilor ma­ghiari, nu face nirae serviciu bun causei drepte a unei reforme electo­rale basate pe sufragiul universal, egal şi secret, când în punctul co­ruptibilităţii alegătorilor face deose­bire între alegătorii maghiari şi de fiâţionalitate.

du toate aceste dacă e să fim juşti, trebue să concedem, cade când s’a - decretat activitatea în 1905 şi până azi, In ce priveşte curăţenia ale­gerilor şi a alegătorilor, am putea zice, că la Români se poate observa o hotărâtă înbunătăţire.

Partidul naţional român sărac în mijloace materiale şi cu escepţia a lor 2— 3 inşi, Sărac şi în bărbaţi bo­gaţi, cari eventual ar putea jertfi la alegeri, prin însa-şî firea lucrului hu a putut întrebuinţa alte arme, decât cele, de natura curat ideală : puterea cuvântului imufleţitor şi forţa mulr Urnei, care i oăătâ câştigată pentru tanflidatulnaţîdnăly ^răpeşte. cu şine şi 'tpş (iei măi, şopăelnici şi mai lacomi.

Deci toate acele zeci de mii de voturi, cari s ’au dat pentru candida­ţii naţionali în decursul celor 3 cam- pafi^, electorale, la . cari am luat partfr .delà 19 QÖ încoace, sunt itot atăţea Wfiêie' mântuite de corupţie ş i d e d ă 'fer^tdein fluenţe neiertate.

Alegerea despre care vorbeşte ziaristul din Arad, unde s’ar fi în­tâmplat • cea ipai odioasă cumpărare ,de suflete, unde toţi preoţii "şi frun- ♦fe?îî" rômâni ár fi foáft eorteşii bine, p t íf i âi jidânăştiiui botezâţdîn Cur-, ítóft*. ftóámplat. pe timpul prèli- denţîei Ipi Sgéjl Krimin, aşa dară fâiidr npl eram înoâ fiw pasivitate.

^Faptul acesta * încă e tm motiv |téiii)aht’ pêntrtf lâî#|Şţorii aceia, <ïès- ÿre ;câàh jţîiidtiça destulâ^bravurâ pe lângă candi­datul nostru naţional.

Nu vreau să fac pe advocatul nechemat al nimănui.

Simţul de dreptate însă nu mă lasă să-mi ridic în relief vinovăţia acelora, pe lângă cari păcatul Româ­nilor din Ocna Sibiiului apare aproa­pe ca o faptă inconştientă.

Vinovatul principal nu e nici candidatul de deputat, care cearcă să între în casa ţării prin cumpărarea unui cerc electoral, ci e sistemul pă­cătos din ţară, care tolerează o astfel de corupţie, e opinia pu­blică, a cărui simţ moral tâmpit nu vede nimic cUflamant în atari fapte.

j Caşuri analoage de insanitate| sau tâmpire a simţului moral vedem | de altcum şi în alte domenii ale vieţii j publice din Ungaria, i Opinia publică înfierează de es. \ cu sigilul infamiei pe femeia nenoro- j cită, care şi-a uitat pe o clipă de I preceptele moralităţii şi n’a resistat | ispitelor cutărui Don Iuan sedu- i câtor.j Dar tot aceeaşi opinie publicăI uită să pedepsească, să stigmatizeze | pe seducătorul, care a abuzat de credulitatea bietei femei.

Ba sunt oameni, cari în o astfel de faptă văd un lucru de fală, o distracţie virilă nevinovată.

Inzâdar vine statul şi statoreşte pedepse aspre celor cari primejduesc libertatea alegerilor, dacă legile a- cestea rămân numai pe hârtie şi dacă societatea, care aruncă cu dis­preţ din sânul ei pe un fur sau pe un escroc, nu aplică aceeaşi măsură asupra celor ce corup şi dettiorali- sează pe alegători, eumpărându-le sufletul şi convingerile.

Faptul acesta să ne pună pe gânduri.

Ori cât de mândrii am fi noi de virtuţile politice ale ţăranilor noştrii, cari în multe părţi au dat probe frumoase de însufleţire şi înnălţare morală, respingând ispitirile materi­ale, totuşi va trebui să ne cugetăm serios şi la posibilitatea succoinbării în faţa unei lupte purtate cu arme atât de neegale.

Căci şi noi suntem numai oa­meni din carne şi oase, supuşi ace­loraşi patimi ca şi alte popoare.

In faţa presiunilor oficiale, şi a răzbunărilor după alegeri, în faţa aurului ademenitor, care se varsă din belşug în buzunarele alegătorilor noştri, oare ne putem noi încrede şi, pe viitdr numai în forţele morale, de cari dispunem şi în sfinţenia legă­turilor de sânge, ce ne leagă de po­porul nostru?

Iată im şir de idei Şi -întrebări, asupra cărora am meditat serios şi le-am făcut obiectul unui studiu con- stenţios şi amănunţit.

Rezultatul, la care am ajuns în urma acestor studii e, că p en tru v i- itorul luptetor noastre <t*ţ ro ă p e n u este o chestie ă e ă Cardinală fftsemnăiaţe, decât votu lu i secret.

Nu 'ştia care va -tfi so&rtea Asto-

iragiului universal în Ungaria. Poate, că i . urma urmelor elementele radi­cale şî célé reacţionare vor ajunge la un compromis, mulţumindu-se deocamdată numai cu o lărgire a dreptului de vot.

Eu însă am curajul a afirma şi la cas de lipsă chiar a dovedi, că pentru noi Românii este neasămă- nat mai favorabilă şi numai o lăr­gire oare care a dreptului de vot d. e. prin scăriţarea censului elec­toral, dar astfel ca votarea să fie secretă, decât tm sufragiu universal nelimitat, msâ fără votare secretă.

Mă opresc de data asta la con­statarea acestui adevăr şi închei ar­ticolul de azi cu făgăduinţa, că în curând voiu relua firul acesta de idei, arătând şi dovedind cu pilde scoase din viaţa altor popoare mai luminate din Apus, însemnătatea mai presus de toate a votului secret

Religia in limba maghiară, ş >viniştiio el a liceul reformat din Orăştie perzistă în vechea lor apucătură, de*a torţa preda­rea în limba maghiară a studiului răi* giunii şi la elevii români, înscrişi în liceu. Fiind limba liturgică a bisericilor noastre limba română, dorinţa şoviniştiior nu se poate împlini. In liceu şunt înscrişi la 100 de elevi români gr. orientali. Apropiin- du-se finele primei jumătăţi a anului, di­recţiunea liceului a comunicat părinţilor elevilor români, că dacă copii lor la ju­mătatea anului uu vor primi notă din re­ligie, vor pierde acea jumătate de an, deci îi roagă să intervină pe lângă protopopul Domşa din Orăştie, să propună religia în limba maghiară.

Metropolitui Meţianu a raportat că­zui din Orăştie ia ministerul cuitelor şi instrucţiunei, rugându-1 să intervină, pen­tru ca elevii să nti fie lipsiţi de instrucţia religioasă, cum de fapt sunt de prezent.

»Kel. Ért.“ anunţând acest caz, zice, că drept urmare a presiunii direcţiunii asupra părinţilor este, că două familii ro­mâne au trecut ia biserica reformată.

Se poate să fie familii româneşti, atât de uitate de sine V

Proces de agitaţie. Cum ştim, proce­sul de »agitaţie« al părintelui Constantin Luttimu din Dorolt, care eră să se per- trăcteze in 25 Nov. c. s’a amânat atunci fără să se ştie din ce cauză. Acum s’a, fixat ziua de pertractare pe 6 Febr. n. c.

Camerele române. Cum am anunţat, alegerile legislative gerierâle pentru ca­mera deputaţilor ş| pebtru senat, se fac în a doua jnhiâtâte â jupei Februărie Vi.

AieŞferi le în balotaj vor avea loc în următoarele zile : Miercuri 23 Februarie, "Vineri 25 şi Duminecă 27 Februarie pen­tru Cameră şi Marţi t Martie, Joii 3 şi( Kâmbătă 5 -Martie pentru Sertat:

Camerile vor fi Convocate în sesiUtoe* extrăordinaiă în piua ăe - Luni 7 MartieV. C i ;

ÜB COmUDiCat »Neues Wiener Tage- blatt« publică un coinùhicat " ţi^ciSs, prin cate dln partea pi-ea înaltă lse recunosc

meritele partidului muncii şi greutăţile cu cari are să se lupte guvernul.

Factori prea înalţi îşi trag seamă cu împrejurarea, că proiectul băncii co­mune nu se va vota până în 15 Febr. c. dar, conform comunicatului, aceasta nu va fi spre stricăciunea, nici a guvernului, nici a »naţiunii«.

E evident, că acest comunicat sună la adresa opoziţiei şi va fi pus la cale tle guvern.

Noul guvern al României.— Voci de presă germană. —

Mai multe ziare germane publică ar- ticoii eiogioşi la adresa noului guvern al României. Reievăm din aceste următoarele:

» Reichspost«.

Ziarul vienez »Reichspost« publică o corespondenţă despre cabinetul conserva­tor, prezidat de d*l P. P. Carp, spunând, că noul minister a tăcut cea mai bună impresie, nu numai în România, dar şi in întreagă Europa, dar mai cu seamă fn Statele, cari fac parte din tripla alianţa, deoarece se apreciază talentul politic al d-Jui P. P. Carp, înalta cultură intelec­tuală şi marea experienţă dobândită de acest bărbat de stat

Ziarul încheie acest articol spunând, că ţara românească are un guvern com­pus din bărbaţi politici experţi şi conser­vatori, In sensul cel mai favorabil al cu­vântului şi călăuziţi de spiritul inovaţiu- nilor democratice.

^Deutsche Tageszeitungt.

Ziarul din Berlin »D. Tageszeitung«, organul agrarienilor germani, se ocupă pe k lung în un articol cu noul cabinet ro­mân, vorbind despre fiecare ministru.

La încheiere, revenind asupra alege­rilor viitoare, ziarul nu crede, câ liberalii s-ar putea cartela cu cons,-democraţi, de oarece aceştia fiind democraţi, le-ar face concurenţă în viitor.

» Harnb. Nachrichten«.

Marele ziar mondial, »Hamburger Nachrichteo« publică un articol de fond asupra nouei schimbări de regim.

In acest articol, după ce ziarul vor­beşte despre eşifeă d-lui Ţake Ionescu din partidui conservator şi despre fonda­rea noului său partid conservator-demo- crai, face aprecieri asupra noului cabinet, înşirând date despre activitatea şi rolul de până aci al fiecărui ministru în deosebi.

Relativ la situaţia şi tendenţa mi­nisterului, ziarul scrie astfel:

»Asupra .capacităţei noului minister âi României nu se formulează aci nici o îndoială.

Se spune însă; că dânsul va avea de învins mari greutăţi cu ocazlunea alegeri­lor generale, Ce vor avea loc în luna Fe­br nari e* Aceste temeri sunt bazate pe exa- geraţiuni. Liberalii nu vor face nici .< .uq compromis cu t^kiştH. Grija de propria lor existenţă ie impune să nu dea ajutor uhui partid, ce îşi zice conservatbr-deinocrafc şi care deci calcă pe propriul lor teren.

Take Ionescu a avut până actmiâ parţhmni multişori, căci socoteau, că dân­sul va fi chemat să formeze cabinetul.

Acum însă conservatorii se află In şea, au început să lo sosească mulţi takişti.

într-o ţară, tn care guvernul poate M prăpădească atâtea existenţe şi îh schimb să m e x e siu Să desvoalte altele, unde poaţe să împlinească sau să iase ne- realizate atâtea aşteptări, lucrul nu este âe g irare.

Tocmai acestui roi vrea să-i puiei \

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 7.-1911

°apăt odată pentru totdeauna cabinetul Garp.

Atunci numai, când miniştrii singuri se vor schimba, vor putea juca un rol exclusiv convingerile politice.

Acest lucru &.e poate ura din inimă acestei ţări, care se ridică«.

Intr-o telegramă din acelaş număr se comunică din Bucureşti lui »Hambur- ger Nachrichfcen«, programul noului gu­vern.

De-ale recenzământului.O decepţie amară. — Sporirea naţionali• tăţilor. — Alte constatări. — Un necrolog.

Budapesta, 22 Ian. 1911.

In capitala jidovită a ţării — mare vaiet şi jale. S’a prăbuşit un vis măreţ şi sublim, visul neîmplinit de-a vedea din prilejul recenzământului celui nou, capi­tala Budapesta, avansată In rândul «ora­şelor mari» — locuite de milioane de ce­tăţeni, fără considerare de au, sau nu perciuni. Toate ziarele jidano-maghlare, începând cu «A z Újság» până la cea mai de rând fiţuică, deplâng în bocete amare prăbuşirea acestui vis plămădit cu ani de zile în creerii înferbântaţi ai purtătorilor «Ideii de stat naţional unitar maghiar».

Din oficina oficiului statistic al ţării a pătruns adecă în publicitate trista veste, că poporaţiunea capitalei deabea dacă a atins cu i Ianuarie cifra rotundă de 847 mii locuitori. Ştirea aceasta, care a căzut ca o bombă în mijlocul patrioţi­lor patentaţi, a pricinuit o grozavă con­sternare. Scrutând deceniile trecute, spai­ma şi groaza ii-s’a potenţat şi mai mult, eăci au trebuit să constate, că pe când sporirea poporaţiunei Budapestei a fost în deceniul 1890*—1900 de 228 mii suflete, în deceniul trecut aceiaşi poporaţiune s’a sporit deabea cu ceva peste o sută mii, adecă nici măcar cu jumătatea sporului din deceniul premergător. Prin urmare un regres grozav, care trebue să pună foarte mult pe gânduri pe patrioţii noştri. Cauza acestui fenomen întristător? E foarte uşor de ghicit: scumpetea enormă, uzura crescândă şi alte multe mizerii, cari au tăcut pe locuitorii mai săraci să ia lumea ’n cap sau să se aşeze ia ţară.

Şi durerea patrioţilor este cu atât mai amară, cu cât tocmai acum soseşte din Viena ştirea, că poporaţiunea capita­lei austriac© a trecut cu l Ianuarie 1911 milionul al doilea. După statistica oficiu­lui central austriac Viena a avut m l lan. a. c. două milioane 4 mii două sute locuitori, fără a număra miliţia stabilită în Viena în număr de 26.600 soldaţi. Faţă de deceniul 1890— 1900, poporaţiunea Vie- nei s’a înmulţit in deceniul espîrat cu 355.000 suflete, dacă să iau In conside­rare şi locuitorii circumscripţiunei XXI eu 71.000 locuitori, care s’a adaus în de­ceniul trecut. Prin urmare procentul cu­rat al creştere! poporaţiunei vieneze In deceniul trecut este de 18$. Interesantă este şi constatarea oficiului vienez de statistică, că numărul edificiilor Vienei s’a sporit în ultimi 10 ani cu 6895 case. Viena numără azi cu totul 40.025 case.

Pressa maghiară &e ocupă cu prile­jul noului recensământ şi cu trecutul Bu­dapestei, dând după însemnările vechi, găsite în archi va ţării, statistica locuito­rilor Budapestei din deceniile trecute. Din aceste însemnări reţin pe cea mai veehe, care datează din anul 1720 şi în care se spune, că in ace) an au locuit în Budapesta pe malul drept şi stâng al Dunării 12.200 oameni. Prima statistică oficială a poporaţiunei ţării şi prin ur­mare şi a Budapestei s’a făcut sub îm­păratul Iosif a ill- lea , în anul 1787. In anul aceia Budapesta a avut 47,290 locuitori.

’>■' • • .Tbt din oficiul teatral Teg. statistic

a străbătut şi altă veste, care desigur va contribui In măsură, şi mai mare la - de oepţia patrioţilor noştri. Iată; ce a aflat între él tele ziarul «Âz Újság» din gura unui Inait funcţionar ai ofieiului de sta*

„Din tabelele de recenzământ, ce ne au sosit de săptămâni de zile — scrie „Az Újság“ — n8 putem face deja un tablou Incâtva lămurit: sporul poporaţiunei din Ungaria va ti cam de 8—10°/0, adecă resulta- tul recenzămâutuiui va arăta u n spor de 1 m ilion ş i jum ăta te suflete in acest deceniu, Sporul este mai mare în ţinuturile de nord ale ţării în urma imigrării (Perciunaţii din Galiţiaf Not. Red.) şi mai mic în Alföld, în urma emigrării... Mie teamă, că vom avea însă de înre­gistrat şi câteva apariţii triste pe urma acestui recenzământ. Un fapt trist să desluşeşte deja din noianul acestor tabele: naţionalităţile arată un spor neproporţionat de mare faţă de maghiari...“

Ne sporim adecă noi naţionalităţile, şi asta înseamnă în iimbagiut funcţiona­rului din fruntea oficiului de statistică — «apariţii tr is te »!

Să le fie de bine! Fără voie îmi vine în minte vorba Românului; Suntem proşti d-le, dar — m ulţi! Ce-o să fie însă atunci, când pe lângă că ne înmulţim, vom deveni tot mai puţin proşti !! Dar asta s’o lăsăm pe alte vremuri, mai bune!

*

încă câte-va spicuiri din statisticile noului recenzământ. Poporaţiunea Bosniei şi Herţegovinei este cu 1 lan. 1911 de1.893,632 suflete. Dela anuJ 1895 s’a Bpo- rit cu 325.591 suflete, ceea-ce corăspunde unui spor de 20.76^.

Iată şi statistica nouă a locuitorilor câtor-va oraşe mai mari din Ungaria: Poporaţiunea oraşului Seghedin — scuzaţi, că încep cu acest oraş, care nu vă prea este în plăcută amintire — numără cu 1 Ian. 1911, 123.000 locuitori cu cătane şi cu deţinuţii politici cu tot. Spor cam slab, spun foile din Seghedin. Numărul locuito­rilor oraşului Pécs s’a urcat In ultimul deceniu dela 42,226 la 50,769, numărul lo­cuitorilor din bikis-csaba s’a urcat dela 37,547 )a 43,547. Timişoara număra cu 1 Ian. 72,000 locuitori. Mai puţin spor, ba chiar o decreştere îngrozitoare se arată în comitatul Timişului. Ca dovadă ziarele maghiare aduc comuna Merczyfalva, ai că­rei locuitori în decurs de 20 ani au scă­zut aproape la jumătatea numărului. In l890 comuna aceasta a avut 2870 locuitori, în anul 1900—1750, iar acum cu 1 Ian. 1400 locuitori. Cauza? 1 Acelaşi cântec vechili: casele stau goale şi părăginite iar bieţii locuitori au luat toiagul pribegiei spre America.

In oraşul Miskolcz se va face o nouă conscriere. Vre-o 10,000 cetăţeni s’au po­menit adecă, că au fost »scăpaţi din ve­dere« de cătră organele de recenzământ, şi în loc să fie trecuţi pe colite recensă­mântului, au fost trecuţi gratis pe lumea cealaltă. Fără voie trebuie să mă cuget ia acei mulţi Români de-ai noştri din alte ţinuturi, cari de sigur vor fi fost şi ei »scăpaţi din vedere* de câte un comisar împintenat, numai ca B& contribue la »în ­florirea« statului maghiar unitari

>Az Ujsdg* varsă în primul sftn.de azi următoarele lacrim i: j i ;

..„»Din datele cunoscute pfthă^oum, putem conchide, că de abia ne vom* putea buciira de rezultatul recenzămâutuiui: po­poraţiunei.

Raportul guvernului de pé 1909, res­pective aotiarul statistic a deşteptat sus- piţlunt neplăcute. Anume în anuar cetim, că poporaţiunea ţărilor de sub córoana sftuiui Ştefan s’ar putaa fixa pe hârtie cti oifra de 21 milioane 130 mii, din cari 18*4 milioane s’ar reveni Ungariei şi 2*7 mii Croaţiei, Dar oficiul statistic constată tót acolo, câ numărul locuitorilor nu va fi la finea anului 1909 de 21 milioane. Astăzi e sigur, că rezultatul recenzământului va 0 cu mult mai mic, decât cifra de 31 milioane«.

De încheiere notez, că poporaţiunea Ungariei faduaive Croaţia şi fátöéhie, a fost în anul 1900 de 19 milioane 254 mii

559 locuitori. După toate prevederile po- poraţiunea Ungariei şi a Croaţiei — S la -5 voniei de abia va trece cu l Ian. 1910 ci- I fra de 20l/2 milioane suflete. 1

vbr. !

Esterne.Agitaţia în Portugalia.

Ziarul »Le Journal« află dela fron­tiera spaniolă-portugheză, că monarhiştii portughezi desfăşoară o activitate febrilă. Ei speră, că vor putea reînfiinţa monar­hia. Directorul ziarului monarhist, a cărei redacţie a fost devastată acum de curând, a anunţat, că ziarul său va apare din nou. Şeful poliţiei i-a comunicat, că nu-şi ia nici o răspundere in privinţa pagubelor ce se vor naşte în urma reapariţiei ziarului. Presa monarhistă se poate considera ca suprimată.

Din Madrid încă se anunţă: De câ­te-va ore n’a mai sosit nici o ştire din Portugalia. Lipsa de ştiri pare a fi o ur­mare a cenzurel sau a unei noui măsuri a guvernului portughez. Se anunţă, că muncitorii din oraşele portugheze nu sunt satisfăcuţi de măsurile guvernului.

Ziarul „ImparciaU anunţă, că rezer­viştii portughezi refuză de a se supune ordinelor de mobilizare. Autorităţile din Capsmaior au cerut de urgenţă trimiterea a două batalioane, nu se ştie pentru ce motiv. Guvernul a refuzat a trimite trupe, răspunzând că forţele nu sunt îndestu­lătoare.

*Agravarea chestiune! cretane.

O escadră compusă din 2 cuirasate, 2 crucişătoare şi 4 torpiloare va pleca zi­lele acestea în arhipelagul turcesc. Se crede, că este vorba despre o demonstra- tiune în potriva Cretei.

In comitetul tinerilor turci domneşte o mare agitaţiune din cauza silinţelor ere* tanilor pentru unirea cu Grecia cât şi din cauza, că musulmanii din Creta vor să ape­leze la sprijinul marilor puteri. Iritaţia t i­nerilor turci a sporit în urma ştirei, că trupele greceşti construiesc întăriri nouă la frontiera turcă. Ministerul de războiu a recomandat trupelor dela frontiera Bul­gariei şi Greciei vigilenţă şi precauţiune.

Depozitele de muniţii dela frontieră au fost complectate.

Donaţi ani frumoase.Cu ocaziunea înmormântărei re­

gretatului I. Baiulesou, inginer ins­pector general al căilor ferate ro­mâne, s-a donat din partea:

Societăţei politechnice rom âne 200 lei = 189 cor

In g in erilo r ş i func ­ţionarilor dela serviciul de întreţinere a căilor ferate române 300 cor.

Inginerid îii-inspector general A - Chiriac 200 Tei = 189 cor.

Totalul donaţiunilor : 678 cor.Din această samă, şi

după destinaţia donato­rilor s-a plătit o cunună de fiori pe coseiugnl ră­posatului cu cor. 48 —

iar restul s-a împăr­ţit a*tiel:

Reuniuhei femeilor române pentru creşte­rea ietiţei or orfane cor. 225*87

Fendulu/i jubilar al „Gazetei Transilvaniei1* pentru ajutorarea zia­riştilor cor. 202*06

Mesei studenţilor, cu destinaţie de a se forma un fond „I. Baiulescuu oOr. 202 00

Totalul cheituelilor cor. 678*

*~ -10 Ianuarie v.

«Boboieu i* Ia b itirte i 8f. HHtoitt joi hi 6 Işo. v. s’a serbat: «Bobotează» Ia biserica Sf. Nlcolae din Braşov, eu o deo- săbttă şi impunătoare solemnitate, anim* ţaţă dis de* dimineaţă prin bubuitul piuli­ţelor tradiţionale. Serviciul divin, eăre s’a început la oarele 9 a. m., a fost Ofiriit eu

multă solemnitate de preoţii Dr. V. Suflu Ioan Prişcu şi diaconul Dr. N. Slinghe Biserica cea vastă a « '7' -"~o* a fostîn adevăratul înţelesde un public foarte ^între cari, pe lângă p ibi* n ? luat parte întreg ccrţu u h .. nizoana Braşov, în fr i ; ^de brig. Mib. Şandru\ * : remarcat p© d-nul gei* .‘V. - / t şi nenumăraţi streini, atraşi do frumseţa acestei serbări. Răspunsurile liturgice, esecutate de corul bisericesc sub dirigenţa măiestrului G. Dinoa, au ridicat şi mai mult nimbul serbării, fiind ascultate cu o deosăbitâ atenţiune, atât de credincioşi, cât şi de streini.

După terminarea serviciului divin în biserică, publicul, în frunte cu preoţii şi cu purtătorii de prapori a ieşit In piaţa Prundului, unde în haine de paradă, era înşiruită miliţia. In timpul sfinţirei apei, soldaţii au dat trei salve, muzica mi ii rară a eşec utat imnul re*? a*, iar d*n grădina şcoaiei bubuiau piuliţele, Arbaiea s’â încheiat aproape de oarele H bo^ta rea creştinilor.

Pentru masa studenţii« ornam dinBraşOV au intrat: dela d-1 i.. . - r Xîbc^o Premie (Ia fondul abiturienţi din ISJl şi 897) 20 lei în amintire inspector general al C. F. K. A a .j Hat'-.- lescu ; — dela d-l Z&novie Popovici paroh în Satulung 2 cor. cotizaţie anuală.

Primească generoşii donatori since­rii© noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- lelcr medii gr. or. rom. din Braşov.

Episcopul Radu în primejdie de a fiUCÍS. Ziarele din România au ştir« dela Budapesta, că episcopul Dr. Radu, dela Oradia-mare, era să cadă ert victima unei întâmplări. Episcopul eşise la plimbare în­soţit de secretarul său d-nui Corne! Bulz. La un moment dat se auziră două împuş­cături. Un glonte trecu pe lângă capul e- piscoputui. Intorcându se episcopul, văzu doi indivizi cari se luaseră ia ceartă. Unui dintr-ânşii trase două focuri de revolver asupra adversarului său. Atentatorul a rut t-o la fugă, când a văzut că episcopul se ia după ei, dar a fost arentat de poliţie.

Maj. Sa monarhul la BdViena se anunţă, că )a inceputm büA A bruarie Maj. Sa monarhul n 4r ; a*pentru câteva »îl© ta &ttdttp< t.

Grfgorie lövésen, major ^ini. 85, a reposât Duminecă fcS ib ii'v-* fi înmormântat mâne în cimiterul militar de acolo.

Raconzământul Io Mediaş a înregis­trat următorul rezultat: La 31 Deo. 1910 prezenţi In Mediaş — afară de militari — 8611, o creştere în 10 ani de 923 suilete.

jefuitorul bisericilor, Aron Cornea, ailândii-se deţinut în Braşov, a fost con­dus ieri de poliţie Ia biserica rom. de »Pe Tocile«, unde încă s-a fost comis turt cu spargere. Ajuns la faţa locului, Cornea a declarat că aceasta biserică u-a jăfuit-o el. A recunoscut însă, precum am anunţat ia timpul său, alte cazuri jăfuîr*.

Himen. D-şoara Viorica Luc1 htânasie Bogăţian ne anunţi f Jigioasă, care se va celebra ,,.•> T 29 Ianuarie c. n. in blserb j Arad.

Nostr ificarea diplomelor oxta. .dicîior. Foaia oficioasă publică un ordin al ministrului de culte şi instrucţiune, în sen- zul căruia universităţilor maghiare numai In acei caz le e permis să nostrlfice diplo­mele absolvenţilor medicinlşti, câştigate în Austria sau la universităţi din ţări streinei, dacă şi ele dau o diplomă analogă diplo­mei externe. Fiecare proprietar al unei diplome medicinale externe trebue aă do­vedească, că şi-a câştigat diploma în urma pregătirilor egale cu cele recerute ia uni­versităţile maghiare (examen de maturi­tate, timp de studiu egal, obiecte dé în­văţământ şi examene). Ordfoaţiunea in­dicii apoi modalităţile, ce sunt de observat la nostrificare.

Saşii pontra wattodra ittoalM f tor*Cu drept cuvânt se mândreşte ztoMriMób. Deutscb. Tgbl.« din Sibiiu frumoase ce Ie aduc compatrioţii aăr? tru şcoalele lor, cari şi de altcum ytau tp fruntea tuturor şcoale/or din patr,if A gbişorenii plătesc după florenu) t " 30, orăştienil 10, blstriţenil \% br *2Ö, reginenU 22, medieşenil 40 şi - <40^ tó favorul şeoalelor săseşti : <naie. Aceste jertfe săseşti pentru ■ pót servi de bun exemplu muRor comune româneşti, ai căror locuitori fac gura chiar şi pentru ceîe o% ce li-se eer I» favorul

1 şeoalelor confesionale româneşti.

Nr. 7.— 19i l G A Z E T A T R A N ö I L V A N I E I . Pagina 3.

Reuniunea de Înmormântare a distric­tului protopopesc gr. cat. a Sibiiului îşi ţine to senzul § 13 al statutelor sale adu­narea sa generală ordinară !n 29 a l . c.

a î ~y2 oare, în sala şcoalei române * t . lin strada Podului Nr. 7. Obiec- e i îă r ii: 1. Revizuirea ratiociniului

■ -ij:;. nul aspirat. 2. Alegerea unui-mem­bru î » onz/JiuI administrativ, în locul unui . decedat. 3. Deciderea asupra even­tualelor propuneri. Sibiiu în 15 Ianuarie 1811. - luliu Bardosy director. Pompiliu Simonetfci, Romul Botezan cassar.

Un pretins atentat contra Arcbiducelni Francisc Ferfiinand. »vossische zeîtung« din Berlin relnoieşte ştirea despre pretin­sul atentat contra archiduceiui Francisc Ferdinand, care trebuia comis cu ocazia vizitei sale în România.

Autorul moral al acestui atentat este prinţul George al Sârbiei, care a angajat o persoană să omoare cu revolverul pe arhiducele Francisc Ferdinand, dacă acesta se va duce la Bucureşti.

Ministerul de externe din Viena, a f r ;: ;s în curent cu această ştire şi ca Lvmi -e, a intervenit ca arhiducele aus­triac să nu se ducă la Bucureşti, ci numai•Î» Swct.l:-,.

La -că s’au mai confiscat încă trei scrisori, in eari prinţul George dă indica­ţii u c Francisc de Felice din Bari, cum să comită atentatul şi apoi du­pă comiterea iui să se întoarcă în Sârbia prin Ungaria.

in acest scop prinţul George a depus la o bancă din Bucureşti pe seama Iui Francisco de Felice 500 napoleoni.

Felice şi un prietin al Iui, Glovani aveau afi plece cu un automobil la Sinaia: Fe­lice va rămânea acolo singur, iar Giovan- ni îl va aştepta cu automobilul pe şosea­ua care duce la Predeal. Atentatul trebuia comis in acea zi la oarele 4 după amiază.

înainte de a comite atentatul Felice a fost arestat şi asupra lui a fost găsit uo revolver. Giovanni a luafc’o la fugă dispărând. »Budapesti Hlrlap« află din sur­să deamnă de încredere din Viena, că din această ştire nimic nu este adevărat.

Oîirou Gabcr a mărit. Deputatul die- Ls« i'gr-ii Gabor, unul dintre cei mai aprig: 'ii mai consecuenţi membrii m par* independent, a răposat subit P^rnin . i u î « foctiittţa sa cftit Bu-

fi adus la Szombatfalva, în - . Io va ii înmormântat în cripta

fi v ă . » < am era ungară şi-a exprimatla protocolul şedinţei de ieri,

şi sub conducerea prezidentului va lua parte, corporativ la înmormântare.

Sancbet. In onoarea numirei de con­silier comercial a d-lui Gregoriu Şimay comerciant în Braşov, s’a dat Sâmbăta tre­cută un banchet Sn restaurantul Transil­vania, de c&tră prietinii şi stimatorii dis­tinsului. Au luat parte sute de cetăţeni de fonte naţionalităţile şi s’ati rostit nu- ihăroase vorbiri ocazionale.

»Doică Baco vină«. La sfârşitul anului 1910 înstreinafa Bucovină avea 174 de ad-

nfjtre aceştia numai 16 Români niilc n de alte naţionalităţi; iârres-

' ana sută patrn-zeci şi şase+ , vrei. Şi apoi, — scrie *F. P.<

•aţi, Ct'suM \ nu crezi, că eşti în Pa­tere i* '*** 9put

e le■ I** Azia ostică, anume în•UmririgHîria şi o parte a Chinei bântuie în «si-ară nare ciuma. In jurul Pechingului s?au ivit mal multe cazuri urmate de de­cese. la multe localităţi dea le Mandgiuriei sunt decese în masse. Cadavrele zac neîn» gTOoate pe strada.

Rlsbunlrl electorală ia Făgăraş. Dinpb iiu ni-8e acrie: »Tuturor preoţilor gr. or» din comitatul Făgăraşului, ii-s-a detraa dh* dotaţla congruală, întreg reiatul de euartir. »Conducătorii bisericei« de acolo pót merge, ded, la respectiva petrecere de împăciuire cu dragă inimă. Ore.

Hăprazăetteta or*făBăaăcl a Braşo- vttfuf, Işi va ţinea adunarea generală ordi­nară Miercuri ht 25, eventual Joi in 26

, ianuarie, în eala cea mare din casa »Sfa- tukiic, la Secare zi la 3 Oare p. m. La or­dinea zilei 31 de obiecte.

^DbliClţltWf. Târgul de ţară pentru nî$ ^nSebăşul săsesc, care era să ae ţină la 26 şi 27 Ianuarie 19H, ou se poate $ăat din cauza boalei de vite, constatată

comuneledm jur. S’au luat însă dispo- ziţtuni, ca în 1 Martie 1911 să se ţinft uo % de vite aaplenftor. Târgui de ţa r i p e * .;« mărfuri se va ţinea în 30 Ianuarie 1911. Sebeşul săsesc Ia 20 lanuarle l9M .

Magistratul ordşentsc.

Vindecarea paraliziei. La clinica pentru boalele nervoase din Viena se fac de mult timp experimente pentru vindecarea para­liziei. Experimentele au dat rezultate des­tul de bune. S’a constatat, că la bolnavii paralitici, care sufereau in aceiaşi timp şi de febră, se poate obţine o ameliorare succesivă, ba chiar şi vindecarea. S’a pro­vocat o febră artificială, făcându-se bolna­vilor injecţii cu mercur şi tubercotina lui Koch. Dintre 83 paralitici au fost vinde­caţi 23. Aceştia şi-au recâştigat facultatea de a vorbi şi de a cugeta In aşa fel, încât au fost în stare să-şi reia ocupaţiunile lor de mai înainte. Această metodă încă nu e perfectă, căci încă nu se cunoaşte cauza vindecărei.

ApOllO BiOSkOp. Mercur! şi Joi ere următorul program: Furtul dela mort (hoţie senzaţională, secretul unei familii nobile, colierul de diamante pierit, secre­tul cavoului familiar, misteriosul mort simular.) Femeia (dramă). Protejiatul (film de artă). Anteprenorul rar (bumoristic). însurătoarea per dută (rolul principal îl joacă renumitul comic Max. Linder) (humor). Viaregio (fotografiat după natură ve­dere). Prăpăstiile din Farnessia (vedere). Romeo dela ţară (humor) Vineri nu se ţine reprezentaţie. Sâmbătă şi Duminecă program nou, senzaţional.

Deia înmormântarea inginerului Ioan Baiulescu.

Din discursurile rostite la Înmormântarea in­ginerului I. Baiulescu, dăm azi discursul fu­nebru, ţinut de d-nui N. Gallea, inginer in­

spector general.

Întristată adunare!Cine ar fi crezut, eri o săptămână,

că Inginerul-inspector generai ioan Baiu­lescu era destinat de soarte să dispară aiaitâeri dintre noi pentru veoie.

Pe cine nu l-a surprins această întâm­plare? Pe cine n’a lovit ea un trăsnet această moarte prematură? Pe cine nu emoţionează până la iaorămi corpul tău rece înaintea noastră, iubite camarade?

Tu suflet nobil, cult, bine crescut, (iu m o d e l, funcţionar integru, drept, activ, şi devotat!

Mare a fost taina boalei taie şi un vis a fost viaţa ta.

Tu dispari pe neaşteptate, precum dispare un f raude fir atins de ger şi noi care te plângem, în ioc sâ’ţi prezintam fe­licitări la onomastica ta de azi, pentru me­ritele şi calităţile tale eminente, suntem siliţi cu regrete şi suspine ia mormânt să te însoţim ; de trupul tău cu jale şi mâh­nire în veci să ne despărţim.

Fatală crudă soartă! Tot ce-i bun în lume, curând din lume piere. Ferice de cel ce iasă măcar un dulce nume, familii şi prietenilor In durere.

Dulce nume şi plăcute suvenirl ne laşi, regretate camarad, dar nu ne cruţi de acest trist moment.

Fulgerătoare a fost vestea morţei tale şi dureroasă este această privelişte, la care asistăm.

Prin moartea ta, suflet bun şi devo­tat, bătrâna ta mamă perde o comoară scumpă, nemângăi&ta ta soră un razitn puternic, bunii şi ueconsolabijii tăi fraţi un sfătuitor fără păreche şi administraţia C. F. R., a statului român liber, un isvor abondent de ştiinţă şi de muncă, im func­ţionar ou maniere neprefăcute şi ou merite distinse şi loiale.

In faţa acestei perderl simţitoare şi ireparabile, daţi-mi voie, jalnici însoţitori, să arăt, deşi emoţionat, cine a fost ingi­nerul şi camaradul, al cărui, trup rece la ultimul lăcaş îi părăsim.

inginerul-inspector Ioan Baiulescu, a fost fiu al Braşovului, născut In 1852 din părinţi cu poziţie modestă, onorabilă şi mult respectată nu numai In Braşov, dar în tot ţioutul Braşovului.

Tatăl său, părintele protopop Baiu* ieşea, pe lângă alte binefaceri, care Ie-a făcut neamului, a fost întemeietorul şi ido­lul frumoasei şi numeroasei corporaţhrai de meseriaşi români, stabiliţi cu locuinţa io acest oraş.

Sub scutul protegător ai acestui tată, ioan Baiulescu din frageda copilărie, prin îngrijirea neobosită * vrednicilor săi pă­

rinţi, primi o educaţiune aleasă, care îi servi de bază şi de piedestal la desvolta- rea. măreaţă, la care ajunsese el acum.

La etatea de 19 ani, în anul 1871, a obţinut diploma de maturitate (bacalauriat) cu nota *praiclaro8€ la toate materiile ce se predau atunci în gimnaziul luteran din Braşov.

In anul 1872 s’a înscris la politech- nicul din Viena, pe care l’a absolvit cu distincţie în 1877.

Simultaneu cu politechnica a urmat 2 ani şi facultatea de drept dela Universi­tatea din Viena. In toamna anului 1877 a trecut în România liberă, căci în ţara lui natală n’avea câmp destui de larg pentru activitatea lui.

Pe baza diplomei din Viena, ingine­rul Ioan Baiulescu, a fost primit în cadre­le corpului technie al României libere cu gradul de inginer ordinar ci. III şi a fost trimis de Statul român, să facă practică în Germania, unde a lucrat până In anul 1879 ia construcţia liniei Dusseldorf-El- berfeld-Barmen şi la studiul preparator al liniei Solingen-Altan kirchen.

In anul 1879, întorcându-se tot în ţara Românească, a fost însărcinat cu su­pravegherea construcţiei staţiei Focşani depe linia Buzău—Mărăşeşti, care a fost cea dintâiu linie construită numai de că- tră ingineri români.

In anul 1882 a fost trecut ca inginer şef de secţie ia construcţia liniei FSurei- Feteşti, unde a lucrat până la 1885, fiind trimis în acest interval cu misiune de în­credere în Anglia pentru ca să recepţio­neze şinile cu accesoriile lor trebuincioase liniei Făurei-Feteşti de 89 kilometri, Bâr- tad-Văslui 52 kilometri, Orasna-Huşi 33 kilometri.

Dela 1885 la 1888 a lucrat ca şef de secţie cu gradul de inginer ordinar cl. 1. la construcţia liniei Bârlad-Vaslui şi Ora­sna-Huşi.

Dela 1888 la 1901 în calitate de sub- şef de serviciu, având de şef pe marele inginer Ânghel Saligny, a lucrat la stu- diUl şl construcţia liniei Feteşti-Cernavoda, care leagă România cu Dobrogea, prin falnicul pod de peste Dunăre, de un renume european.

La traseul şi calcularea acestui pod important, inginerul Ioan Baiulescu s-a dis­tins mult şi s-a pus In evidenţă într-atât, încât !a 1901, când s-a desfiinţat serviciu! de construcţie ai podurilor, i-s’a încredin­ţat inginerului Ioan Baiulescu, care avea atunci gradul de inspeotor general el. Ii., postul de şef de serviciu ia întreţinerea clădirilor, podurilor şi liniilor de pe toată reţeaua de căi ferate române.

Din capul acestui serviciu, când era în plină activitate, vicleana moarte cu tăi­şul ei ascuţit i-a străpuns şi ca într-o clipă victima ei l-a făcut, lăsând un gol simţitor în administraţia, pe care cu dem­nitate o servea, şi in serviciul de întreţi­nere, pe care cu mult zel li conducea.

Ca funcţionar activ şi conştienţlos, Ioan Baiulescu, nu se simţea că trăeşte liniştit decât atunci, când vedea, că acti­vitatea lui corăspunde interesului şi sigu­ranţei instituţiunei mari româneşti, pe care o servea cu credinţă fanatică, k Ca profesor la şcoala de poduri şi şoseie, inginerul-inspector, general ioan Bahilescu, cscela prin punctualitate, drep­tate şl conşţienţiozitate.

Meritele inginerului Ioan Baiulescu au fost recunoscute în toate părţile.

in cadrele corpului teehnic ei ocupa cei mai îoalt grad.

Dela inginer cl. Iii, Ui 1877 eJ a fost avansat inginer ordinar cl. 11. in 1881, in­giner ordinar c i i în 1884, inginer-şef cl>II. în 1886, inginer-şef cl. i. in 1896, ingi- ner-inspeetor general cl. II. în 1895 şi in- giner-inspector general cl. 1. în 1904.

Acesta este ultimul şj cel mai înalt grad în corpul teehnic al statului româu.

Pe lângă distincţiuuea în corpul tech- oic inginerul Ioan Baiulescu a fost ono­rat şi eu decoraţiuni, dela gradul de cava­ler al coroanei României el ajunsese la gradul de mare ofiţer, trecâad prin gra­dele de ofiţer şi comandor.

In toate serviciile şi în toate delega* ţiile şi misiunile, unde a fost inginerul Ioan Baiulescu, a lucrat cu pricepere, cu zel, cu cinste şi cu dreptate.

Toţi şefii, cari l-au cunoscut, l-au apreciat şi l-au onorat.

Marele profesor E. Winkler dela po- litechnicul din Viena şi mai târziu permu­tat la cel din Berlin, iubia şi simpatiza pe elevul din şcoala politechnică din Viena Ioan Baiulescu, atât de mult, încât i-a fă­cut marea onoare de a-1 găzdui în casa sa din Berlin, în tot timpul cât a lucrat Ioan Baiulescu ca inginer în Germania, unde fusese trimis în misie de cătră statul român.

Până la ce grad era apreciat ingine- rul-inspector generai Ioan Baiulescu şi acum în serviciul important ce-1 ocupa în România liberă şi mereu înfloritoare, se vede din comunicarea directorului generai al C. F. R., prin care a făcut cunoscut în­tregului personal încetarea lui din viaţă şi care se încheie aşa:

»Să deplângem din toată inima pier­derea acestui bărbat eminent, om de şti­inţă, inginer distins, şef de serviciu de mare valoare«.

»Dacă familia sa încearcă o mare durere prin această moarte prematură şi venită oarecum pe neaşteptate, administra­ţia C. F. R. pierde într-ânsul pe unul din­tre conducătorii săi de frunte, iar perso­nalul de întreţinere un şef drept, bun, şi animat de cele mai nobile şi umanitare sentimente pentru personal«.

Acesta a fost, jalnică adunare, omul şi funcţionarul, pe care cruda şi neîndu- rata moarte i-a răpit din mijlocul nostru pe neaşteptate, şi nouă, cari îi plângem şi îi regretăm, nu ne rămâne decât o amin­tire neperitoare şi o mângăere de a-i pu­tea adresa în numele întregului personal ai serviciului de întreţinere, reprezentat aci în doliu printr-o numeroasă delegaţie de ingineri, de Impiegaţi, picheri şi lucră­tori, un ultim adio, zicându-i:

»Memoria ta, regretate şef şi cama­rad, va rămânea neuitată între funcţiona­rii, Sn capul cărora erai«.

»Toţi, mari şi mici vor şopti al tău nume cu jale totdeauna, precum şoptesc acum In doliu un adio intim la mormân­tul tău.

Fie-ţi ţărâna uşoară şi memoria eternă.«

U LTIM E ŞT IR I.Budapesta* 24 la n . (P r in tele­

fon ). Petiţia dată contra m andata* lu i lu i Szász P á l d in cercul Ig h iu - lu i ( contra candidat a fost d l D r* A l Va id a - Voevod — R ed .) a fostazi respinsă de Curie. M o tivu l: g re ­şeli de fo rm ă .

Agram, 24 I an. Eri a fost des­chisă camera croată. S’a prezentat între altele budgetul autonom al ţării pe 1911, care face 28 mii. 112 mii cor. Percepţiunile şi erogaţinnile se egalează. Lorkoyici a prezentat o propunere de urgenţă, în chestia neîndreptăţirii Um bei croate în ca* m era u n ga ră . Şedinţa se. încheie în mijlocul unui măre sgomot.

Bucureşti, 24 Ianuarie. Eri Ia oarele 21/, d-1 P. P. Carp a cetit ixt cameră şi apoi în senat decrettür prin care se disoalvă corpurile legiui­toare şi se anunţă atât convocarea colegiilor eieetorale, cât şi convoca rea pentru 7 Martie a noului parla­ment.

Proprietar : Dr. Aurel JAuregiaun, Succesorii.

Redactor rhsp. Ioan 8pnderoa

St s t k u x. cromm i lMkfUM Ir. 29 - Tini

Con sn ltaţinniaut ée/eérkápM meéíottfo, oo »paaiaMşîii ém

fœèftatim de madiomà éh MTtltfoa ar. 17985-

G A Z E T A R T A N S I L V A N I E 1 . Nr. 6 — 1911.Pagina 4.

„ S P E R A N Ţ A “ ,reuniune de împrumut şi păstrare în Borgoprund*

C o n v o c a r e .Reuniunea de împrumut şi păstrare „SPE R AN ŢA“ va ţinea a

{XXVi-a adunare generală ordinară.In Borgopruud, la 26 Februarie 1911, la 3 oare p. m.

Ob i e c t e l e s1. Cenzurarea raţiunilor, statorirea bilanţului şi împărţirea dividendelor.2. Propunerile direcţiunei şi ale consiliului de inspecţiuue.3. Transformarea reuniunei de împrumut şi păstrare „Speranţa“ în

societate acţionară:a) Stabilirea statutelor,b) Hotărîri de esecutivă.

4. Alegerea direcţiunei.5. Alegerea comitetului de reviziune.6. Eventuale propuneri.Pentru cazul că la acest termin nu s’ar aduna membrii de ajuns

în înţelesul statutelor, tot prin acest anunţ se convoacă a doua adunare generală pe 12 Martie 1911 la 4 oare p. m.

B o r g o p r u n d , în 26 Ianuarie 1911. j

Dr. 7 - Hăngânuţ m. p.t |directorul reuniunei. j

1108. szám.1910. végreh.

Árverési hirdetmény.Alulirott bírósági végrehajtó az

1881. évi LX , t-c. 102, illetve az 1908. évi X L l. t.-c. 19. §-a értelmé­ben ezennel közhírré teszi, hogy a brassói kir. törvényszéknek 1911. évi 836 polg. számú végzése illetőleg a csödváiasztmánynak 1911. évi já- naár faó I l ikén hozott határozata értelmében Dr. Leményi Jenő ha­gyatéka e^őd ügyében felvett s, a. osödkiUár 1 — 113 tétel alatti ingó­ságig, u. m.: irodai berendezés, tör­vénykönyvek, pánzszekrény, Írógép stb, nvilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek Brasóban Oérna utca 1. szám alatt leendő megtartá­sára 1911. évi Január hó 30 ik nap- jának délutáni 3 órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándé­kozók ezennel oly megjegyzéssel hi­vatnak meg, hogy az érintett ingó­ságok a« 1885. évi LX .' t.-o 107. és 108. §-ai értelmében készpénzfizetés mellett a legtöbbet ígérőnek, szük­ség esetén becsáron alul is el fog­nak adatni

Keit Brassó 19 l l . évi Január IS -ik napján.

TankáJáaos.

T ó n i n és fe d é lc s e ré pw }J 1 h e la d á s a irá n t i

Hirdetmény.Alóíirott csődtömeggondnok köz­

hírré részi, hogy a vb. szentpéteri gőztégla- és fedélcserépgyár Stenner, Sehildkraut és Társai B. T. brassói cég csődtömegéhez tartozó 232 200 darab tégla, 5690 darab padoló té­gla, 57.720 darab holdfarku — és 22.164 darab hornyolt (títrangfalz) fedelcserép tégla [zárt írásbeli aján­lattal kapcsolatos szóbeli nyilvános árverés utján eiadatik.

A zárt írásbeli ajánlatok 1911. évi január 30 napjának délutáni 6 órájáig nyújtandók be alóíirott csőd­tömeggondnok irodájába (Brassó, Búzasör 9) a hol a részletes árve­rési feltételek is betekinthetők, a melyek kívánatra posta utján is meg­küldetnek.

A szóbeli nyilvános árvei és a helyszínén, Brassóban Aruraktár-utcá* bán, a vasúti állomás mellett fekvő „Stenner, r childkraut és Társai“ ra­kodó telepén 1911 évi január 31 napján délelőtt 10 órakor fog meg­tartatni.

B r a s s ó , 1911 évi ianáur hó 20-án.

Dr. Mandl Adolf,ügyvéd |

csődtömeggondnok. I

Recomandăm cetitorilor ziarului nostru, Magazinul de haine

şi Confecţiuni de dâme

Braşov, Strada Inului Nr. 26.unde pot cumpăra de superioritate constatată haine pentru bărbaţi, băeţi şi copii, asemenea şi pentru dame şi fetiţe: Jachets, Costume de dame, Foi, Haîatnri, Blitz», Jnpoane etc.

Bogat asortiment de blănuri pentru călătorii, pentru oraş, Sacco scurte blănite, precum şi mantale pentru Dame cu căptuşală de blană.

Comande cu posta se efectuează completcu rambursă.

■ i~ri»wTi vai ii r iiti ~v»

Când se comandă, notaţi lăţim ea pieptului, co­loarea stofii şi cam cu ce preţ

' 1148,7-100

Pentru ce nu convine se dau banii îndărăt.

3 g ® S 0 @ 9 @ f ^

f ' T H E ' C Ü 1 C F S E L L ' I©Fabrică de motoare cu renume mondial, lifereazâ cele maibuneconstruite şi durabile©

BENZIN- '**"só Uleiu erud-0,

= GĂS­II ASUGATIV- LOCOMOBILE

f i Cea mai eftină

> > sigură

» » netulburată0 funcţionare. w*tér-

cPreţuri ieftine. = Coniiţimi ie plaţi favoraMle. = Garanţie la toată uriviuţa.

Représentant General :

T T ic to r *,Telefon 04—04

6ky

ç&

kir. bir. végrehajtó.

PENTRU COMBATEREA anemiei gătbânărei, slâbieiunei generală, mis­tuire grea, lipsă de apetit, nervosi- tate, friguri, este probat şi cu efeet

'Vinul feruginos China'

Se capătă la producerit:

farmacia V. Klein, Braşov,

llans Apfelbach,Laregsle guleriîor.

Braşov, Strada Porţii Nr. 18.Cel mai splid şi mai ieftin magazin cu arttediele^ele tricdtaş, albituri pen­tru bărbaţi şi cravate moderneM are aM ertim faţ tl«v «to rap i de eop ll, b ă rb a ţ i ş l dam e. 1143,1—52.

*

*

M I H A E L M O S S E R jPrim a fabrică de bieicle fin Ardeal $B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 39- 0 ;

Oeposit de maşini de cusut.Cel mai mare Atelier de reparaturi pentru

bielele ai maşini de eu&ut.Reprezentantul fabricelor vestite de automo­

bile. Garaj pe.it»u Automobile.

Ploiaroa si sosirea {renurilor de slat ni m le Braeo?;Valabil âin 1 Ost. st. n. 1910 şi până în 1 Main st. n. 1911

(|) Repr«

■SW VîW \ / S iS

/•FHÎEDRICH KARGELEIN

m»gaaşln eu ceaso rn ice de an r şi m ă r fu r i de a rg in t.

S pec ia lis t d e scu le a rd e len e C A t e l ie r p ro p r iu d e rep a ra tu r i. C

Candele literate foarte tine.C u m p ără eu p re ţ buia obiecte de :

} aujr stricate ş i p ietre «e am p e i( 1140,1-52. .

CI

i

PLeearoa trenurilor din Braşov.Cela Braşov !a Budapesta:

[. Trenul mixt la óra 6*36 min. diinin. îl. TivaeoeLfpeste Ciuşiu) Ia ó.-2*20 m. p. m.

HI. Trenai de pers. ia óra 7 J0 min. séra. iV. Ţr. aeeei. p. Árad ia óiéle 10*05 m. séra. V. Tr.aocél. p. Arad ia orele 8 00 min. dun.

Dels Braşov. SaBucurescI: ^1. Trenul de peraóne ia óra’ 3*16 m. dim

11. Trenul mixt'la orele !2*32 m. p. m.£ li. Trenul acoel. & óra 2*34 min;'p. m.

(cuvine pe lâ Ofaişhi). s LV. Tren mixt i& óreie 6*40 «éra. * .

V

Abonamente; la;Transilvan iei“

se p o t tape o r i ş ie â n d pa timp mai în de lu n ga t jsau lunare.

.Adxsduistr. * ö&setei Ţraas:*

Sosirea trenurilor m Braşov rDelâ Budapesta ia Braşov :

Í. Tren ace. p: Arad la ovele n*18 m. dim; II. Trenul de per,só ne la óra 7*53 dim. ‘ II. Tr. accel. peste Gluşift la 0.2*19 m. p. ci

IV. Trenul mixt la1 óra - 8 50 min. »éra,.IV. Trenul acoel. la óra 10 04 «eara. :'

Deia Bucüriftscí la Braşov:I. Tren. de pers,' la óra..6x0 min. dim*p,,

II. Trenai aecel. la jóra 2:0 inip. p; m- r(Are legătura cu Sibiii şi Cluj).

III. Trenul peţsn la opa 5 09 ,m.; ţ».. m.» (c.re ciiculS. .ramsHa j IV. twBttl m iit l i Vtfá Í0 * miilP síra.'.

V . 1 ren aocel. la . oţele &36 nnii. dimin.* I y. T r‘enui adoil. la <n* W H i*u . 'soara.*.(* pană Iá lo Noeînvriei **' -• * 1 , ' ; ■ *', . . - • _. .. . i ( pănă la 1b «oenivrie;. ...

Sola Braşov la Zírnescí toar« BarieiometH)) ie| (a grasiv (par. terMome'«.f. TrAnVd mVYt. 1 9*.07 mi.-i a m * 'L Trendi ’mixt ú óra 9*27 minr a. -m.

II. Trenul mixt ia era 2'48 kiin. p- ăl. Ţii. Tren îoai la őrs 10*11 séra.;1. D&la gara Bartblcrmoiu la făsăraş:

41 Tren'de: pér»;Ha óíá 4 ThíÖÜii. V. T^-en. .lă. ma 35T minute 'dimineaţa;.* U). Ţjren pra ţ 0 [ - p. m. ( . -V .are legătură păiiă íá Nsgyszeben 803. 8 o9 seâra).IV. Tren fa ora 3 27 minute p.V. T f « î la íRTíi 5 5ö fninute - p. rn.

- • Fekaiebalomów . ;

:;:î. Trenul mixt la óta-7*|Ö min. dhn.rII. Trenul mixt la óra 1*20 min. p. m.

III. Trén mixt la 7:27■■’aórá."' gara Bâiţofojnfiu:L Tren h ora 7dJ l min, dimineaţa.II. Tren la óra Íp':2Ö min; a. ro.*.

III. Tren Iá ora ■ 1155 fiftni, a. m.1IV . ---fîr.e« la otă. -7^V. Ţreir la ora 9 59 rninuté,j; ■; -; ■ . ;(*,4ekívI’ étebídoaaf)0:. .

^ p o p ttâ a MufăşânQ ISraşo?,