ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİNİN YAYIN ORGANIDIRPERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL CONSILIULUI MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Anul VII – 2005, Nr. 4 (118)VOCEA

AUTENTICĂAPRILIE / NİSAN

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 16

Secretar de redacþie:Asan Murat

Secretar tehnic:Omer Minever

Colectiv redacþional:Abdula Gülten, Vildan Bormambet,

Firdes Veli, Iomer Subihan

Tiparul executat de:

XpressPromotion

I.S.S.N. 1224-4694

Adresa de corespondenţă:B-dul Tomis nr. 99, bl. S0, ap. 3

Constanţa – Tel./Fax: 0241-550903 8700 – e-mail: hakses@1a.ro

Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.Tehnoredactor: Fârtat Cicero

DIRECTOROSMAN FEDBI

Redactor-şefERVIN IBRAIM

s.c. s.r.l.

Const

anþa

Olimpiada de Limba ºi Literatura Turcã

Sãrbãtoarea Naºterii Profetului MohammedSãrbãtoarea Naºterii

Profetului Mohammed

Interpelarea Parlamentarã a Deputatului

U.D.T.R.

Interpelarea Parlamentarã a Deputatului

U.D.T.R.

Lansare de carte

Paginile 4, 5, 6, 14

paginile 2 şi 3

Paginile 7 şi 8Pagina 10

În perioada 17-19 martie 2005 a avut loc la Sinaia seminarul cu tema “Argumente pentru o lege privind statutul minorităţilor naţionale”, organizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României şi Centrul European pentru Problemele Minorităţilor (ECMI), Flensburg, Germania. Din partea DRI au fost prezenţi Attila Marko, secretar de stat, subsecretarii de stat Zeno Karl Pinter şi Valentin Platon, experţi.

În cadrul seminarului, la care au participat lideri ai organizaţiilor din Consiliul Minorităţilor Naţionale, domnii Christopher Decker şi Aidan Mc Garry (ECMI) au prezentat o serie de definiţii şi comentarii despre statutul minorităţilor naţionale, despre autonomia culturală şi alte teme esenţiale, care vor fi avute în vedere la elaborarea proiectului de lege menţionat. A fost prezentă, de asemenea, Roxana Ossian, asistent programe la ECMI.

În prima zi a seminarului s-au discutat probleme legate de minoritatea naţională - variante şi definiţii în Europa şi în lume, criterii de recunoaştere, abordări în România, precum şi principii care vor sta la baza proiectului de lege - prezentare UDMR. În cea de-a doua zi a seminarului s-au discutat statutul organizaţiilor minorităţilor naţionale, reprezentarea pe cele 3 paliere - parlamentar, guvernamental şi societate civilă, formule de dialog stat-minorităţi şi problema autonomiei culturale. La final s-a stabilit ca aceste consultări cu mediile interesate să continue, astfel încât legea să fie promovată într-o formulă cât mai democratică şi transparentă.

Următoarea rundă de discuţii se va desfăşura tot la Sinaia, în perioada 15 – 17 aprilie, având ca partener de dialog societatea civilă activă în domeniul protecţiei minorităţilor.

În data de 13 aprilie a.c. a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării întâlnirea Comisiei de Învăţământ şi Tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale cu domnul secretar de stat Jozsef Koto şi cupersonalul Direcţiei Generale Învăţământ în Limbile Minorităţilor din cadrul aceluiaşi minister.

Din partea DRI au participat noii subsecretari de stat: domnul Zeno – Karl Pinter şi domnul Valentin Platon. Au fost reprezentate 12 din organizaţiile minorităţilor naţionale.

Dl. secretar de stat Koto a prezentat o serie de date privind demersurile Ministerului Educaţiei pentru stimularea accesului

minorităţilor la toate formele de învăţământ, asigurarea manualelor, reluarea procesului de reformă în domeniu.

În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute problemele existente în sistemul de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, în special problema asigurării manualelor. O altă problemă dezbătută a fost cea a înfiinţării unor grupe de studiu al limbii italiene în zonele în care minoritatea italiană este compactă.

Membrii Ministerului Educaţiei şi Cercetării au anunţat evenimentul organizat în colaborare cu Ministerul Integrării Europene în data de 9 mai, denumit „Unitate în diversitate”, la care sunt invitate să participe minorităţile din Bucureşti.

Din partea U.D.T.R.au participat la această şedinţă d-nul Ervin Ibraim, preşedintele Comisiei de Învăţământ, d-nul Gevat Ismet Nejdet, consilier în cadrul comisiei, d-nul Hasan Emghil, secretar al Comisiei de Tineret.

ªTIRI

Miercuri, 30 martie 2005, la Palatul Victoria, Sala Tratatelor, a avut loc Plenara Consiliului Minorităţilor Naţionale.

La lucrările plenarei au participat domnii Mihai Alexandru Voicu, ministrul delegat pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Marko Bela, ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene, Attila Marko, Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Valentin Platon, subsecretar de stat în cadrul departamentului, preşedinţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale, deputaţi din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Cu prilejul acestui eveniment s-au purtat discuţii cu privire la proiectul de lege

a minorităţilor naţionale, invitaţii exprimându-şi punctul de vedere legat de acest proiect. Totodată, au fost discutate şi principiile proiectului de lege.

În urma discuţiilor, organizaţiile membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale au agreat ideea ca acest proiect să fie inclus, în primă lectură, pe agenda şedinţei de guvern din data de 31 martie.

Din partea U.D.T.R. au participat la această şedinţă d-nul Osman Fedbi-preşedinte şi d-na Sureia Şachir-secretar general.

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 2 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 3

INTERPELAREA PARLAMENTARÃ A D-LUI DEPUTAT IBRAM IUSEIN

- prezentarea unor argumente la afirmaţiile cuprinse în intervenţia reprezentanţilor minorităţii armene din România şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 aprilie 2005

Stimaţi colegi,Am ascultat cu surprindere intervenţia reprezentantului minorităţii armene

din România. Domnia sa s-a referit de la această înaltă tribună la o problemă care-i consideră drept victime pe strămoşii săi din Anatolia de acum 80 de ani.

După opinia noastră, acest gest reprezintă o încercare de a crea disensiuni între minorităţile naţionale, inclusiv între cea turcă şi armeană din România, ceea ce poate conduce la daune în imaginea intereselor generale ale ţării, tocmai în ajunul intrării sale în Europa. De altfel, în primii ani ai democraţiei noastre, după anul 1989, un înalt membru al comunităţii armene se adresase tot de la această tribună, în acest scop, dar la care primise răspunsul cuvenit.

Dacă astfel se tot repetă un astfel de demers, considerăm că şi la noi, la rândul nostru, ca membri ai minorităţii turce din România, precum şi în calitatea noastră de urmaşi naturali ai turcilor otomani, suntem obligaţi să luăm atitudine împotriva oricărei acuzaţii pentru liniştea şi odihna strămoşilor noştri, tot din Anatolia, şi tot din acele timpuri.

În realitate, aşa-numitul genocid armean istoric nu a existat, deşi armenii de pretutindeni l-au transformat într-o adevărată obsesie, mergând până la fanatism. Pentru a-şi dovedi adevărul lor, comunităţile armene s-au oprit în timp asupra unei date, din 24 aprilie 1915, care de fapt se referă la cu totul altceva decât fenomenul presupus de armeni.

Într-adevăr, de 90 de ani încoace, armenii din toată lumea nu au putut demonstra existenţa unui genocid armean, pentru simplul fapt că în istoria imperiului otoman şi în arhivele turceşti nu s-a găsit nici un document oficial care să incrimineze o astfel de masacrare din Turcia acelor timpuri. Aşa se explică şi din documentele unor fruntaşi dintre cei mai fanatici ai acestei comunităţi, de exemplu domnul profesor Richard Hovasnesian, de la Universitatea din Los Angeles, Denis Papazian, Aos Archizian ş.a., mai mult, la Congresul Mondial privind problemele armenilor, ţinut la Munchen în 1982, profesorul Hovasnesian declara: “Genocidul armean nu a putut fi dovedit juridic. Acest genocid nu este valabil”. De fapt şi termenul lui a expirat. Observaţiile prof. Hovasnesian se susţin prin faptul că cercetările de până acum nu au scos la iveală gropile comune ale populaţiilor musulmane din nordul şi estul Anatoliei în primul război mondial ca urmare a masacrelor săvârşite de armeni înrolaţi în armata ţaristă, cu care înaintase în centrul Anatoliei. Aşa rezultă şi din rapoarte militare ale generalilor ruşi de atunci.

Fără să dăm cifre, care depăşesc un milion de turci dispăruţi, menţionăm faptul că există volume întregi de documente şi fotografii cu gropi comune, tocmai în regiunile respective şi din anii menţionaţi. În acest context, toţi analiştii şi-au pus întrebări legitime: unde sunt gropile comune ale armenilor de care se spune că au fost ucişi?

Nu este cazul să mai amintim aici privilegiile de care s-au bucurat armenii de-a lungul Imperiului Otoman, faţă de alte comunităţi creştine, ocupând chiar funcţii de ambasadori, parlamentari, miniştri, cu o patriarhie armeană înfiinţată de sultanul Mohamed al II-lea, imediat după cucerirea Constantinopolului, de la 1453, care de sute de ani funcţionează şi astăzi.

De asemenea, când milioane de turci mureau pe câmpurile de luptă pentru apărarea teritoriului lor, inclusiv al Ţărilor Române atacate de state europene, membrii comunităţilor armene erau scutiţi de serviciul militar şi-şi vedeau în continuare numai de comerţul şi afacerilor lor.

În această problemă, un singur lucru este adevărat: după declanşarea primului război mondial, armatele ţariste, împreună cu armenii trecuţi de partea Rusiei, au ocupat o mare parte a Anatoliei de nord. Astfel, trupele otomane au fost nevoite să lupte nu numai cu adversarii din faţa lor, dar şi cu grupurile armene din spatele frontului, care au creat dificultăţi.

Atunci, guvernul otoman a fost obligat la strămutarea unor părţi din populaţia armeană din spatele frontului spre zonele mai îndepărtate din sud-estul Anatoliei, care atunci se întindeau în tot Orientul Apropiat. Desigur că în acest demers s-au ivit neajunsuri, dar în nici un caz nu poate fi tratat ca un genocid, după interpretările de astăzi ale acestor fenomene.

De altfel, statisticile de dinainte şi după primul război mondial, demonstrează fără putinţă de tăgadă că cei mai mulţi dintre armenii consideraţi dispăruţi apar în Siria, Liban sau alte părţi din Orientul Apropiat, iar populaţia armeană din nord-estul Anatoliei, zonă în care mulţi s-au retras împreună cu trupele ţariste, au crescut până la dublare.

În încheiere, ne exprimăm convingerea că membrii Parlamentului României nu se vor lăsa antrenaţi în declaraţii retorice la care a făcut apel onoratul reprezentant armean, dar fără un suport documentar. Opinia noastră este că în Parlamentul României, ca fiind cea mai înaltă instituţie de încredere a poporului român şi a minorităţilor naţionale din cadrul său, printre care şi comunităţile turcă şi armeană, încercările de dezbinare a acestor relaţii din partea unor intervenţii nu pot altera buna convieţuire a tuturor membrilor care alcătuiesc România de azi liberă, democrată şi tolerantă.

Vă mulţumesc.

TULCEA VÃ SALUTÃ10 aprilie 2005 – zi însemnată cu roşu în calendarul UDTR Filiala

Tulcea, zi de mare sărbătoare în tot judeţul Tulcea, prin marea onoare de a-l avea printre noi pe Ambasadorul Turciei în România, Excelenţa sa Dl Ahmet Rifat Őkçün.

După vizita făcută la Consiliul Judeţean Tulcea, unde a avut loc întrevederea cu Dl Preşedinte Bunduc Gheorghe, Dl Ambasador ne-a onorat cu prezenţa sa la sediul filialei Tulcea. Aşteptat cu nerăbdare, Excelenţa Sa a fost întâmpinat de oameni de afaceri, tineri, copii şi alţi reprezentanţi ai etniei turce din Tulcea.

Însoţit de personalităţi şi oameni de afaceri turci, Dl Ambasador şi-a exprimat bucuria de a se afla printre noi, pentru a ne putea asculta şi a ne rezolva, pe cât posibil, problemele pe care le avem în cadrul filialei Tulcea. D-ra Mahmudi Nurten a reperezentat vocea dorinţelor copiilor şi tineretului din Tulcea, prezentându-i D-lui Ambasador o „petiţie” cu doleanţele lor. De asemenea, oamenii de afaceri turci aflaţi la Uniune ne-au asigurat de rezolvarea a numeroase probleme administrative, atât pentru Geamia din Tulcea, cât şi pentru sediul filialei UDTR.

Dl Ambasador Ahmet Rifat Őkçün i-a înmânat D-lui Deputat Ibram Iusein, Preşedintele Filialei Tulcea, placheta Ambasadei Turciei în România, mulţumind din suflet ospitalităţii cu care a fost primit şi pentru momentele plăcute petrecute în mijlocul etnicilor turci din Tulcea.

A urmat vizita la Geamia oraşului, unde s-a ţinut o scurtă slujbă de către Imamul Tulcei Dl Nuredin Amdi.

O fotografie de grup în faţa sediului, pentru a aminti de această frumoasă zi, a încheiat această vizită memorabilă. Nu putea lipsi plimbarea tradiţională pe Dunăre, urmând apoi întâlnirea D-lui Ambasador cu etnicii turci de la filialele Isaccea şi Măcin.

O altă manifestare de amploare a avut loc pe data de 17 aprilie 2005, reprezentată de lansarea de cărţii „Isakça’da Türk izleri”, semnată de d-ra Halil Filiz, în cadrul Bibliotecii Judeţene Tulcea. Moderatoarea acestei acţiuni a fost d-na Abdula Gülten. Au luat cuvântul d-ra Părău Steluţa, directoarea muzeului de Etnografie din Tulcea, dl Viceconsul Murat Başar, dl Tahsin Aksit, Director al Liceului Atatürk din Medgidia, precum şi alţi invitaţi, care şi-au exprimat bucuria de a avea onoarea să participe la acest eveniment deosebit. Având în vedere faptul că este singura carte scrisă în limba turcă despre strămoşii noştri de pe meleagurile dobrogene, invitaţii au fost plăcut

surprinşi de bibliografia vastă şi bine studiată ce caracterizează această lucrare. Cartea vrea să vină în sprijinul etnicilor turci din România de a cunoaşte mai bine trecutul istoric, cu obiceiurile şi tradiţiile înrădăcinate în această zonă.

La sfârşit, autoarea a mulţumit tuturor celor care au ajutat-o şi au susţinut-o în realizarea acestei lucrări şi nu în ultimul rând părinţilor, bunicilor şi profesorilor cărora le va rămâne veşnic recunoscătoare. Apoi a oferit câte o carte cu autograf tuturor participanţilor .

În culisele acestei manifestări a fost un mic grup de oameni inimoşi, respectiv Negip Gelaledin, Sadula Veza, Isleam Idaet, Reşid Nazie, Geolai Ficrie, Mahmudi Nurten, Şucri Geavidan, Mehmet Muzaten şi subsemnata, cărora autoarea cărţii a ţinut să le mulţumească în mod special la sediul filialei din Tulcea.

O felicităm din toată inima pe d-ra Filiz pentru acest cadou făcut tuturor turcilor din România, sperând că pe viitor ne va mai onora şi cu alte cărţi. Îmi exprim dorinţa ca mai mulţi tineri să ia exemplul acestei tinere domnişoare şi să se implice în activitatea culturală, să ducă mai departe obiceiurile şi tradiţiile turceşti, să nu uite niciodată că suntem o etnie puternică şi cu o cultură bogată.

ABDULA CADER, Filiala TULCEA

Değerli arkadaşlar,Romanya’daki Ermen azınlığın temsilcinin

sözünü hayretle dinledim. Beyefendi, bu büyük kürsüde, 80 yılın Anadolu’daki ataların kurban oldukları problemi meydana getirdi.

Bizim görüşümüze göre, bu jest milli azınlıkların arasında nifaklar yaratılmasını temsil ediyor. Bu mesele, tam Avrupa’ya gireceğimiz sırada ülkemize zararlar getirebilir.

1989 yılından sonra, hep aynı bu kürsüde ermen azınlığın bir temsilcisi hitap etmişti, fakat gereken cevabını almıştı. Bu mesele, hep tekrarlanırsa, biz de, Romanya’daki Türk azınlığın üyeleri gibi ne Osmanlı Türklerin neslili olarak, hep aynı zamandaki Anadolu’nun atalarımızın sakinliği (süküneti) için herhengi bir suçlamaya karşı tavrımızı göstermeliyiz. Gerçekten, bu tarihi Ermen soykırımı olmamıştır.

Kendi gerçeğini ispatlamak için ermen azınlıkları, 24 Nisan 1915 tarihi üzerine durdular. Bu tarih ermen soykırımı olayını anlatmıyor, başka bir şey ifade ediyor.

G e r ç e k t e n , 9 0 y ı l d a n b e r i , dünyadaki ermenler, ermen soykırımını ispatlayamamışlardır. Osmanlı Devletin

Prezentăm în pagina 10 discursul D-rei Filiz Halil la lansarea de carte.

Romanya Parlamentosunda Türk Birliği Milletvekili Sn. İbram İusein'in Konuşması-26 Nisan 2005tarihinde ve türk arşivlerinde bu meseleyi anlatanm hiç bir resmi evrak bulunmamıştır.

Böyle bir mesele olmadığını, Los Angeles Üniverite’den Prof. Richard Hovasnesian, Denis Papazian, Aos Archizian ve başkaları açıklıyorlar.

Ermenlerin problemlerine dair, München 1982 yılında düzenlenen Dünya Kongresi’nde prof. Hovanesian açıklıyordu: “Ermen soykırımı hukuki bakımından ispatlayanmamıştır. Bu soykırımı geçerli değildir“ onun kavramı da geçerliğiniyitirdi.

Rakam vermeden, 1 milyonu geçen kaybolan Türklerin, aynı yıllarda, aynı bölgelerde toplu mezarın (çukur) fotoğrafları, evrakları ciltler vardır.

Analistler kanuni sorular sordular: ermenlerin toplu mezarı nerede?

Osmanlı Devletinde ermenlerin birtakım hakları vardı. Bu haklardan faydalanıyorlardı. Bu haklar: büyükelçi görevi, parlamento üyeleri, bakan görevinde bulunuyorlardı.

1453 yılında İstanbul fethedildikten sonra hemen, II.Mohamed Sultan’ın kurduğu ermen patrikliği, bugün de vardır.

Milyonlarca Türkler savaşta ölürken, Ermenliler, askeri görevlerinden muaftılar ve işlrine ile ticaretlerine devam ediyorlardı.

Bu meselede, bir gerçek vardır. İlk Dünya Savaşı başladığında, saviyet ordusu ile birlikte ermenler, Kuzey Anadolu’nun bir kısmını zaptettiler.

Osmanlı orduları sadece düşmanlarla değil ermen ordusu ile savaştı.

O zaman, Osmanlı hükümeti, ermenlilerin bir kısmını Anadolu’nun Güney-Doğu tarafına göçettirdi. Bu mesele soykırımı olduğunu karşılaştırılmaması.

İlk Dünya Savaşının öncesi ve sonrasının statistiğine göre kaybolan ermenler, Sirya Liban ve Yakındoğu taraflarında bulundukları ispatlanıyor. Anadolu’nun Kuzey Doğu tarafında yaşayan ermenlerin sayısı artmıştır.

Sonuç olarak,umarım ki Romanya Milletvekileri Ermen Milletvekilinin görüşlerine katılmayacaktır. Romanya'da Türk ve Ermeni toplumları demokratik ve hür bir Romanya içinde yaşamalıdır, Romanya Parlamentosu iki toplum arasındaki ilşkiler bozulmaması için faaliyet göstereceğini düşüncesindeyim.

Saygılarımla.

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 4 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 5

MEVLİT KANDİLİ VE KUTLU DOĞUM HAFTASIPeygamberimiz Hz. Muhammed (S.A.V.)’in doğumunun

1434’uncu yılı münasebetiyle “2005 Yılı Kutlu Doğum Haftası”nda düzenleyecek olduğumuz Programla ilgili olarak bilgi vermek istiyorum. Bilindiği gibi, Peygamber Efendimiz Hz. Muhammed (S.A.V.)’in dünyaya teşrifleri, asırlardır ecdadımız tarafından “Mevlit Kandili” olarak kutlanagelmektedir.

Diyanet İşleri Başkanlığı ile Türkiye Diyanet Vakfı işbirliği yaparak, Peygamberimizin doğum günü olan Mevlit Kandillerini 1989 yılından beri bir hafta süreyle ilmi,sosyal ve külkürel etkinlikler düzenleyerek “Kutlu Doğum Haftası” adı altında kutlamaktadır. Bu yıl içindeki “Kutlu Doğum Haftası” programları da 20-27 Nisan 2005 tarihleri arasında Türkiye’de ve yurtdışında gerçekleştirilecektir.

Romanya’da da Din Hizmetleri Ataşeliğimiz ve Romanya Müslümanları Müftülüğü Türk ve Tatar Birlikleri ile koordineli olarak birlikte bir Program dahilinde 20 Nisan günü camilerde, 20-27 Nisan tarihleri arasında da çeşitli etkinliklerle değişik yerlerde kutlama programları yapacaktır.

Bu programlarda gayemiz, Hz. Peygamberin insanlar arasında daha iyi tanınması, ona olan sevgi ve muhabbetin artması, onun yüce ahlak anlayışının yaygınlaşması, hayatımızın her safhasında onun örnek alınmasıdır. Bu nedenle Yüce Peygamberimizi biraz daha yakından tanıyalım.

HZ. MUHAMMED’İN DOĞUMUNDAN ÖNCE İNSANLIĞIN DURUMU NASILDI?

İlk insan ve ilk Peygamber Hz. Adem (A.S)’dan itibaren Allah tarafından din olarak gönderilen ilâhi emirler değişikliğe uğramış, sosyal ve ahlâki değerler değişmişti. Hz. İsa’dan sonra insanlar, Allah’ın emir ve yasaklarını unutmuşlardı. Böylece de her şeyi inkar eden bir nesil ortaya çıkmıştı.

Hz. Muhammed’in dünyaya geldiği yıllarda Araplar elleriyle yaptıkları putlara Allah diye tapıyorlar ve kurbanlar kesiyorlardı. Bugün Müslümanların kıblesi olan Kabe’de 360’dan fazla put vardı. Bu arada güneşe ve yıldızlara tapanlar da vardı. İnsanlar arasında hak ve hukuk diye bir şey kalmamıştı. Güven tamamen sarsılmıştı. En yakın akraba ve kardeşler arasında da bir bağ kalmamıştı. Yetimlerin, dulların ve acizlerin hakları ellerinden alınıyordu. Zulme uğrayanların sesine kulak verilmiyordu. Kadınlar insanlığın en aciz ve en mazlum bölümünü teşkil ediyordu. Kadının bir eşyadan farkı yoktu. Kız çocukları diri diri toprağa gömülüyordu. İnsani değerler kaybolmuştu. Dolayısıyla, bir çok sıkıntılarla bunalmış olan insanlık artık bir kurtarıcı bekliyordu. İşte böyle bir zamanda Peygamberimiz Hz. Muhammed (S.A.V.), Milâdî 20 Nisan 571 tarihinde dünyaya geldi. O’nun doğumuyla dünya nurlandı. Zira Yüce Allah Kur’an-ı Kerim’de : “Ey peygamber! Biz seni hakikaten bir şahit, bir müjdeci ve bir uyarıcı olarak gönderdik. Allah’ın izniyle, bir davetçi ve nur saçan bir kandil olarak gönderdik” buyurmaktadır.

PEYGAMBER OLUŞUHz. Muhammed (S.A.V.), 40 yaşına geldiği zaman, durumunda

bazı değişiklikler olmaya başladı. Çünkü Allah O’nu yüce bir vazifeyi kabule hazırlıyordu. Kulağına gaipten sesler geliyor ve “Sen Allah Elçisisin” deniyordu. Rüyaları olduğu gibi çıkıyordu. Miladın 610’uncu yılında Ramazan-ı Şerif ayında Hz. Peygamber adeti üzere Hira Mağarasına gitmişti. Burada Allah’a ibadet yapıyordu. Bir gün Cebrail (A.S.) kendisine göründü ve “Oku” dedi. Peygamberimiz “Ben okuma bilmem” diye cevap verdi. Bu durum üç defa tekrar etti. Cebrail üçüncüsünde “Yaratan Rabbi’nin ismiyle oku. O insanı bir aşılanmış yumurtadan yarattı. Oku! İnsana bilmediklerini belleten, kalemle (yazmayı) öğreten Rabbin, en büyük kerem sahibidir” mealindeki ilk ayetleri Peygamberimize obanı gözetirsin, işini görmekten âciz kimselerin ağırlıklarını yüklenirsin, fakire verir, kimsenin kazandıramayacağını kazandırırsın. Misâfiri ağırlarsın. Hak yolunda herkese yardım edersin...” diyerek, O’nun peygamberliğini hemen kabul etmiş ve daha sonra da Hz. Peygamber (s.a.v.)’i amcazâdesi Nevfel oğlu Varaka’ya götürmüştü. Varaka Tevrat ve İncil’i okumuş,

İbrânî dilini ve eski dinleri bilen bir ihtiyardı. Varaka peygamberimiz (s.a.v.)’i dinledikten sonra:“Müjde sana yâ Muhammed! Allah’a yemin ederim ki sen Hz. İsâ’nın haber verdiği son peygambersin. Gördüğün melek, senden önce Cenâb-ı Hakk’ın Musâ’ya göndermiş olduğu Cibril’dir. Keşki genç olsaydım da, kavmin seni yurdundan çıkaracağı günlerde sana yardımcı olabilseydim... Hiç bir peygamber yoktur ki, kavmi tarafından düşmanlığa uğramasın, eziyet görmesin...” şeklinde cevap vermişti.

Hazreti Muhammed (S.A.V), önce insanların vicdanında bir inkılap yaptı. Çünkü, inkılap insanların kalplerinde meydana gelmedikçe, insanın değişimi mümkün olamazdı. Peygamberin gönderiliş gayesi, insanın yaratılış gayesiyle aynı noktada birleşmektedir. O da Allah’a gerçekten kul olma noktasıdır. Bunun için Allah “Ben cinleri ve insanları ancak Bana kulluk yapsınlar diye yarattım” buyurmuştur.

PEYGAMBERİMİZ (S.A.V.) İSLÂM DİNİNİ İNSANLARA ANLATIRKEN NELERLE KARŞILAŞTI?

Hz. Peygamber (s.a.v.), tıpkı diğer peygamberler gibi ızdırap ve çileli bir dünya hayatı yaşamıştır. Zira Hz. Nuh (a.s.), bu çileyi asırlarca çekmiştir. Hz. İbrahim (a.s), bu uğurda sürgün edilmiş ve yine bu uğurda ateşe atılmıştır. Hz. Musâ (a.s.)’ın İsrailoğullarından çekmediği kalmamıştır. Hz. Yahya (a.s.) ikiye biçilmiş ve Hz. İsâ (a.s.) ise bir gün dahi gülmemiştir. Bunun örneklerini çoğaltmak mümkündür.

Bir defasında, Peygamberimize saldırmışlar ve O’nu kanlar içerisinde bırakmışlardı. Bu esnada kızı Hz. Fatıma (r.a), koşarak gelmiş, hem babasının yüzündeki kan izlerini siliyor, hem de ağlıyordu. Ancak, Allah Rasûlü (s.a.v.), o halinde dahi kızını teselli ediyor ve “Kızım ağlama, Allah babanı zayi etmeyecektir” diyordu.

Çünkü Allah Rasûlü, insanlara bir kere “Lâ ilâhe illah” dedirtebilmek için nelere katlanmış ve nelere göğüs germiştir. O, düşmanlarının bile doğru yola gelmelerini ve böylece de cennete girmelerini arzu ediyordu. O, Taif’e gittiği zaman taşlanmış, yüzü gözü kan içinde bir bağa girip saklanmıştı. Yanında azatlı kölesi Zeyd de vardı. Bu sırada Cenab-ı Hak, Melek göndererek, eğer isterse bir dağı kaldırıp kendine isyan edenlerin tepesine indirebileceğini bildirmişti. Ama O, ellerini kaldırarak, “Allah’ım! Onların neslinden- kıyamete kadar- yalnızca Allah’a ibadet edip O’na şirk koşmayan birilerini göndereceğini ümit ediyorum” diye dua ediyordu.

Peygamberimizin en yakın arkadaşlarının durumları da bundan farksızdı. Onlar, Mekke sokaklarının her hangi bir yerinde dayaktan geçirilirler, kızgın demirlerle vücutları dağlanır, kızgın kumlar üzerinde sürüklenir, göğüslerinin üzerine kaya parçaları konur, böylece de çile ve ızdırabın en şiddetlisine maruz kalırken dahi, kendilerine geldikleri zaman dillerinde “Allah Rasûlü’nün durumu nasıldır?” diye sorarken, “Allah birdir, Allah birdir” diye imanlarının gereğini yerine getirmeye çalışıyorlardı.

Müslümanlık Mekke’de doğdu, Medine’de gelişti ve Hudeybiye Barış Anlaşmasından sonra, Medine dışında yayılmağa başladı. Mekke’nin fethinden sonra, her taraftan Arap kabileleri bölük bölük Medine’ye gelip Müslümanlığı kabul ettiler. Bu husus, Nasr Sûresi’nde; “Allah’ın yardımı ve zaferi gelip de insanların bölük bölük Allah’ın dinine girmekte olduklarını gördüğün vakit Rabbine hamdederek O’nu tesbih et ve O’ndan mağfiret dile. Çünkü O, tevbeleri çok kabul edendir” şeklinde ifade edilmektedir.

Görülüyor ki, İslâmın zaferinin tamamlanmasının yaklaştığını bildiren bu sûre, Kur’an-ı Kerim’in bütün olarak inen son sûresidir. Dinin tamamlanması ise, Hz. Peygamber (s.a.v.)’in görevinin bitmesi demekti. Bu sebeple Allah Rasûlü, bu sûre inince “Bana vefatım haber verildi” buyurmuştur. Böylece, Peygamberimiz, 23 yıl gibi kısa bir zaman içinde insanlığa medeniyet, ilim ve fazilet getirdi. Üs-tünlüğün ırk bakımından değil de takvaca olduğunu beyan etti. Hangi ırktan olursa olsun inananların birbirinin kardeşi olduğunu ilan etti.

Ahmet ERDEM, T.C. Köstence Başkonsolosluğu, Din Hizmetleri Ataşesi

Camilerimizde Mevlid Kandili20 Nisan günü tüm camilerimizde mevlidler ve ilahiler okundu. Tüm camiler tıklım-tıklım dolu olup genci- yaşlısı bir araya gelip

Peygamber Efendimizin doğumunu kutladılar. Camilere giderek sizler için görüntüler aldık.Firdevs Veli

Şanlı dinimizin Islam, Allahımız’ın eskimez nizamıdır. Musluman ise, bu eskimez nizamı, bir iman ve ibadet, bir ahlak ve kultur medeniyeti olarak seçmis insandır. Musluman bu nizamla, önce kendini yaratanı, yasatanı tanıyacak ve emırlerıne uyup yasaklarından kaçınacaktır. İnsanın yaratılış hikmeti de budur.

Bu hakikati, Yuce Allahımız Kur’an-ı Kerim’de söyle ifade buyururlar:

“Ben insanları ve cinleri ancak beni tanısınlar, bana kulluk etsinler diye yarattım.”

Bu bakımdan,- sartlar ne olursa olsun- musluman, her zaman ve her yerde, Allah’ın eskimez nizamı Islam’ı yasamak ve yaymak zorundadır. Muslumanın Islam’dan ayrılması, etin tırnaktan ruhun bedenden ayrılması demektir.

Kesinlıkle bilinmelidir ki, dünyadaki herşey eskiyecektir. Eskimeyecek olan yalnız Islam’dır.

Evet, gün gelecek, ömür dolacak, kalp duracak, saat çalacak ve her şey eskiyecektir.Eskimeyecek olan yalnız İslam’dır.

Zaman eskiyecek, mekan eskiyecek, saat eskiyecek, gün eskiyecek, güneş eskiyecek, ateş vs. dağ, taş, yıldız ve sema eskiyecektir.Fakta İslam eskiyecektir.

Düşünceler, sistemler, yazılar, devletler, milletler, yurtlar, partiler, dernekler, doktrinler, sloganlar, komünizm, kapitalizm, hepsi eskiyecektir. Eskimeyecek ve eskitilemeyecek olan İslam’dır.

Caddeler kaldırımlar kasalar keseler hanlar apartmanlar arabalar mobilyalar, modalar, vitrinler, mevkiler, makamlar, şaraplar, kumarlar, zehirler eskiyecektır.Eskimeyecek olan Allah’ın kurtarıcı nizamı İslam’dır.

“Müslümanım “ deyip de, parti taassubu sebebiyle birbirlerine düşman kesilenler, sevgi, hürmet ve kardeşlik duygularını yok edenler, yalan konuşanlar, iftira edenler, hak ve hukuk tanımayanlar eskiyecektir. Eskimeyen yalnız İslam olacaktır.

İslam’ın “örtün” emrine isyan edercesine açılıp saçılanlar kaldırımlarda işyerlerinde İslam dışı kılık kıyafetlerde dolaşanlar, plajların cehennemi manzarasında kavrulanlar da eskiyecek ve sonunda gerçeği göreceklerdir.Eskimeyecek olan ise, sadece İslam olacaktır.

İki yüz yıldan beri İslam’dan uzaklaştırılıp, imanından ibadetine, ahlakından kültürüne, hukukundan ekonomisine kadar

herşeyi yok edilmek istenen müslüğman, artık bir dirilişe geçmek mecburiyetindedir.İnsanlığın, inanç, fikir, ilim ve medeniyet dünyasına İslam’ın saadet mührünü yerinden vurabilmek için bu dirilmiş şarttır.Müslüman dirilemezse, insanlık ateş çemberinden kurtulamayacaktır.

İçinde yaşadığımız cemiyete bakınız.bu ne acı manzaradır.Allah’ın emir ve yasaklarını tam olarak yerine getiren kaç kişi görebiliyoruz ?Bu ne büyük aldanıştır ki, imansızlık buhranı kapımızı penceremizi sarmış, müslüman haha birbiriyle uğraşmaya devam ediyor.Bu ne korkunç gaflettir ki, Yüce Allahımız’ın:

“...Size iyice düşünecek kimsenin düdüşünebileceği kadar ömür vermedik mi ?…” sorusuna cevap hazırlanmıyor.

“Şüphesiz dünya fanıliğini ilan etmiştir.Durumdan arkasına dönüp gidiyor...” hadis-i şerşfşnşn ışığı altında aklımızı başımıza toplayalım ve bu derin uykudan uyanalım.

Evet,Okul ve Üniversite İslam’I hor göstermenin bütün yollarını deneyecek, yayın organları, bütün şarlatanlığıyla İslamı düşünceyi yıkmaya devam edecek, Edebiyat ve kültür İslam görüşünden uzaklaştırılacak, Ayakkabı boyasını dahi toplu sözleşmelerekoyan işçi sendikaları, diniyle, ımanıyla ilgili hiçbir şart ileri sürmeyecek, gençlerin ruhu boş bırakılıp, gözlerine marksizm ve kapitalizm cilası çekilecek ve bütün bunlar karşısında müslüman, eskiyen sayılı günlerini uyuklaya uyuklaya geçiregek...Cinayet diye ifade edebileceimiz böyle bir gaflete, ancak 20. cahiliyyet asrında, yani bu asrında şahit oluyoruz.

Bilimiz ki, Allahımız’ın eskimez olan Islam, genç yavrularımıza öğretilmeden, O’nun iman, ibadet, ilim ve ahlak pınarları yeniden canlandırılmadan eskiyenle eskimeyen arasındaki büyük fark kavranılmadan müslüman, gerçek manasına kavuşamayacaktır.

İnanıyoruz ki, toprak sert, taş kuvvetli de olsa , tohumun içindeki güç, en sert toprağı yaracak ve en ağır taşı oynatacak kuvvettedir.Bu tohum, herşeyin eskidiği bir alemde, eskimeyene ımandır. O da Islam’dır.

Hutbeme, şanlı Resülümüz, biricik sevgilimiz-in şu hadis-i şerifinin mealiyle son veriyorum:

“İnsan dünyada nasıl sevinebilir Sür sahşbş boruyu ağzına koymuş, ne zaman üfüreğine dair emir beklemektedir.Emir alır almaz üfürecektir.”

Nidal Bagâş

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 6 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 7

Sărbătoarea Naşterii Profetului la filialele U.D.T.R.

Cu ocazia Sărbătorii naşterii profetului Muhammed filialele U.D.T.R.,12 filiale precum şi Cobadin, Tuzla au organizat o serie de activităţi. Cu această ocazie preşedintele filialei Cobadin Mustafa Hasan transmite următorul mesaj:

„În numele filialei Cobadin a U.D.T.R doresc să mulţumesc conducerii Uniunii pentru că la data de 20 aprilie am putut organiza şi noi ca multe alte filiale Mevlid Kandili (Naşterea Profetului Muhammed) sărbătoare importantă pentru toată lumea musulmană, D-nului Ion Corneliu, Primar al comunei, D-nei Şachir Sureia Secretar General al UDTR.

Mulţumim d-nelor: D-na Bileal Ghiulgihan - Preşedinta comisiei de femei, D-na Ziadin Ghiulserea - Vicepreşedinte, D-na Memet Mamure, D-na Mustafa Mirem care s-au implicat activ în organizarea acestei activiăţi. Cele peste 90 de persoane care au participat la această acţiune au putut admira obiectele şi veşmintele tradiţionale ce au fost expuse de către doamnele din comună la sediul filialei. În viitor sperăm că în urma donaţiilor volumul obiectelor expuse să fie cât mai mare pentru a putea organiza expoziţii la un nivel mai înalt.

Vă mulţumesc şi sper că vor urma activităţi pe care vom avea ocazia să le organizăm pentru că şi aici trăiesc turci care vor să-şi păstreze tradiţia, religia şi cultura şi numai în acest fel o pot face.”

Filiala TuzlaŞi la această filială a fost o atmosferă deosebită,

comunitatea s-a bucurat că are ocazia să participe la o asemenea activitate. Mici şi mari împreună au sărbătorit această zi specială care era dedicată profetului Muhammed(s.a.v). La acţiune au participat cca. 40 de femei din comunitate. A avut loc slujba de comemorare după care a urmat masa cu colaci tradiţionali.

Firdevs Veli

filiala Tuzlafiliala Tuzla

filiala Tuzlafiliala Tuzla

filiala Tuzlafiliala Tuzla

filiala Cobadin

filiala Cobadin

filiala Cobadinfiliala Cobadin

OLIMPIADA DE LIMBA ªI LITERATURA TURCÃ – FAZA NAÞIONALÃ

EDIŢIA A IX-A 24-27 MARTIE 2005În perioada 24-27 martie 2005 a avut loc la Colegiul Naţional

“Kemal Ataturk’’ din Medgidia, Olimpiada de limbă şi literatură turcă - ediţia a IX-a.

Deschiderea oficială a Olimpiadei a avut loc în data de 25 martie 2005,ora 10.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Medgidia, unde au luat cuvântul: d-nul Zainea Dima - Inspector şcolar general, d-nul Ahmet Erdem - ataşatul pe probleme şi religie la Consulatul Turciei, Bagâş Şahinghirai - muftuil Cultului musluman din România, d-na Sureia Şachir - secretar general a U.D.T.R., d-nul Ibram Iusein - deputatul U.D.T.R în Parlamentul României, d-nul Amet Aladin- deputatul U.D.T.T.M.R., d-nul Agiacai Saladin- preşedinte U.D.T.T.M.R., d-nul Tahsin Akşit - dir. adj. Colegiul Naţional “Kemal

Ataturk”. Mediatorul acestui program a fost d-nul Chengiali Erdin - directorul Colegiului Naţional “Kemal Ataturk”, Medgidia.Comisia Centrală a Olimpiadei a fost alcătuită din următorii membrii:

1. Preşedinte - Leman Ali - inspector specialitate M.Ed.C.2. Vicepreşedinte - Ene Ulgean - metodist I.S.J.3. Vicepreşedinte - Ibraim Ervin - metodist I.S.J.4. Secretar - Bormambet Vildan - prof.5. Gelal Ferdis - prof.6. Ali Sacikara - prof.

La Olimpiadă au participat 39 de elevi din 46 de elevi care au fost calificaţi la faza judeţenă.

Tabel nominal cu elevii care au obtinut premiile I, II, III si mentiuni la faza nationala a Olimpiadei de

limba si literatura turca, 24- 27 martie 2005

Nr.Crt. ........Numele şi prenumele .........Clasa ........Şcoala ............................. Premiul ......Punctaj ............. Cadruldidactic

1. ................ ENAN ELIDA ........................VII ...........Sc. Nr 1 Valu ......................... I ................. 9.oo ............. E. Ulgean2. ................ MEMIŞ HAYAT ..................... VIII ..........Sc.I.Jalea C-ta........................ I ................. 9.50 ............. M.Semuran3. ................ ASMI NESRIN ...................... IX ...........Col. N.Mircea cel Batran ........ I ................. 9.55 ............. G. Ferdis4. ................ IAIA SELMA ..........................X ............Lic. Int. De informatica ........... I ................. 9.25 ............. F. Arslan5. ................ BURACAI TEKIN ................. XI ...........Col. N. KA............................... I ................. 9.30 ............. S.Ali6. ................ NURLA DILEK ......................XII ...........Col. N. KA............................... I ................. 9.10 ............. S. Ali7. ................ AMET LEVENT ....................VII ...........Col. N KA................................II ................ 8.50 ............. U.Sinan8. ................ SULIMAN HULIA ................ VIII ..........Sc. C.Brancusi .......................II ................ 9.00 ............. B. Vildan9. ................ MEMET IRFAN ..................... IX ...........Col.N. KA................................II ................ 8.60 ............. U. Sinan 10. .............. ZIADIN MERDAL ..................X ............Col.N KA.................................II ................ 8.90 ............. S.Ali11. .............. MUSTAFA ILIAZ ................... XI ...........Lic.int. de informatica .............II ................ 9.10 ............. F.Arslan12. .............. MENLIVUAP GHIULFER .....XII ...........Col. N KA................................II ................ 8.95 ............. S.Ali13. .............. CADIR SELVINAR ................VII ...........Sc. C.Brancusi ...................... III ................ 8.00 ............. B. Vildan14. .............. ALI SEMRAN ...................... VIII ..........Col. N. KA.............................. III ................ 8.70 ............. U.Sinan15. .............. ASAN IULIA ......................... IX ...........Col.N KA................................ III ................ 8.05 ............. U.Sinan16. .............. ABIBULA TANER ..................X ............Col. N KA............................... III ................ 8.10 ............. U.Sinan17. .............. IURUC FILIS ......................... XI ...........Col. N K A .............................. III ................ 8.50 ............. S.Ali18. .............. GAFAR ILDENIZ ..................XII ...........Lic. teoretic C-ta ................... III ................ 8.75 ............. G. Ferdis19. .............. KIYAK BURAK .................... VIII ..........Col.N KA...............................M 1 .............. 8.20 ............. U.Sinan20. .............. AGIMAMBET SIBEL ........... VIII ..........Sc.1 Valu T ...........................M 2 .............. 8.10 ............. E.Ulgean21. .............. GAFAR ŞENIZ ...................... IX ...........Col. N M. cel Batran .............. M ................ 7.70 ............. G. Ferdis22. .............. GIUMALI DALIDA ................ XI ...........Col. N. KA.............................. M ................ 7.50 ............. S. Ali23. .............. MURAT NESRIN ...................XII ...........Col. N C. Bratescu ...............M 1 .............. 8.50 ............. G. Ferdis24. .............. ŞERIF SUZAN ......................XII ...........Lic. teoretic Traian ............... M2 ............... 8.20 ............. G. Ferdis

În a treia zi a Olimpiadei atât elevii cât şi profesorii au vizitat puncte turistice din Bucureşti, bucurându-se de o zi frumoasă de primăvară. Elevii cei mai merituoşi au primit premii din partea M.Ed.C, U.D.T.R., U.D.T.T.M.R., Cosulatului Turc şi a Centrului de Cercetare “Dunărea de jos “.

Îi felicităm atât pe elevi, pe profesori dar mai ales pe organizatorii Olimpiadei de limbă şi literatură turcă !Vildan Bormambet

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 8 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 9

Scrisori de mulţumire adresate Uniunii Democrate Turce din RomâniaU.D.T.R. a primit o scrisoare de mulţumire pentru implicare în realizarea Olimpiadei de Limba şi Literatura Turcă din partea M.E.C. - Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor

Naţionale

Cu ocazia vizitei efectuate de Dl. Ahmet Rıfat Ökçün la sediul U.D.T.R. Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti a trimis o

scrisoare de mulţumire pentru găzduirea vizitei.

Sãrbãtoarea Copiilor din Turcia la Constanþa ºi Bucureºti

Acţiunea s-a desfăşurat pe parcursul a mai multor ore, începând de dimineaţă cu secţiunile: biciclete – triciclete, role, desene pe asfalt şi abilităţi. Câştigătorii acestor secţiuni sunt:

Biciclete – triciclete:I. Refi Ferdi, Şc. 30 CţaII. Engin Memet – CumpănaIII. Pascu Claudiu – Grădiniţa 58 Cţa

Role:I. Iusein Elif, Şc. 30 CţaII. Iusein Aida, Şc. 30 CţaIII. Ablez Sevda, Şc. 30 Cţa

Desene pe asfalt:I. Sercan Bagîş – TulceaII. Seit Ali Melis – Şc. 15 CţaIII. Sibel Hamdi – Şc. 16 Cţa

Abilităţi:I. Ignis Resul – Ţc. 16 CţaII. Memedula Seçil - Şc. 15 CţaIII. Mustafa Selçuk – Tulcea,

A doua parte a programului a constat în concursuri diverse: grup vocal, recitare, solo, teatru şi dans. Juriul a fost compus din următoarele persoane: Serap Ataay – Consul General al Republicii Turcia la Constanţa, Fedbi Osman – Preşedinte U.D.T.R., Agiacai Salatin – Preşedinte U.D.T.T.M.R., Preda Elena – Director Palatul Copiilor Constanţa, Memet Kıymet, Neriman İbraim, Emurla Leula, Sureia Şachir – Secretar General U.D.T.R., Serhan Osman.

Rezultatele concursurilor sunt:

grup vocal:I. Şc. 7 MedgidiaII. Şc. 4 MedgidiaIII. Grădiniţa Bilingvă Medgidia

recitareI. Ozkan Vural - Şc. 4 MedgidiaII. Reşid Ünal - Şc. 30 CţaIII. Kadirli Aria - Şc. 12 Cţa

SoloI. Alev Gafar – Liceul de Artă CţaII. Embie Ýusein - Liceul de Artă CţaIII. Selçin Asan - Şc. 5 Cţa

TeatruI. Şc. 7 MedgidiaII. Şc. 11 CţaIII. Colegiul Naţional K.Ataturk Medgidia

Dans:I. TulceaII. Liceul de Artă CţaIII. Grădiniţa Bilingvă Medgidia

În încheiere, precizăm că, tot cu ocazia zilei de 23 Aprilie, la Bucureşti a avut loc în organizarea Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti un spectacol pentru copii la Palatul Copiilor din Bucureşti la care au participat numeroase şcoli. Au fost prezentate în cadrul spectacolului diverse dansuri, cântece, poezii, momente folclorice şi de balet.

Ervin Ibraim

Pentru Republica Turcia, ziua de 23 aprilie are o însemnătate deosebită: la această dată, în anul 1920 s-a întrunit pentru prima dată Parlamentul Republicii Turcia, naţiunea turcă dobându-şi astfel independenţa, suveranitatea şi libertatea.

După 8 ani, marele om de stat Mustafa Kemal Ataturk a dedicat această zi copiilor, ea fiind sărbătorită nu numai de copiii din Turcia ci şi de copiii din întreaga lume.

Şi pentru că nimic nu este mai frumos decât zâmbetul unui copil într-o zi de primăvară, Uniunea Democrată Turcă din România împreună cu Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Musulmani din România a organizat o amplă manifestare dedicată copiilor duminică, 24 aprilie 2005, la Palatul Copiilor din Constanţa.

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 10 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 11

Stimată doamnă Consul General,Stimate domnule deputat,Stimaţi reprezentanţi ai instituţiilor românesti,Stimate Preşedinte al UDTR domnule Osman Fedbi,Stimaţi reprezentanţi ai UDTTMR,Stimate domne şi domni profesori,Stimate doamne şi domni,

Îmi exprim satisfacţia şi mulţumirea pentru amabilitatea de a răspunde invitaţiei şi a mă onora cu prezenţa dumneavoastră la lansarea cărţii mele “Repere ale Culturii şi Civilizaţiei Turcilor din Isaccea“, acţiune organizată de UDTR sub ocrotirea şi sprijinul Guvernului României, Departamentul Minorităţi Naţionale.

După cum este bine sţiut, minoritatea turca din România reprezintă una dintre cele 18 minorităţi conlocuitoare, care de sute de ani convieţuieste în relaţii de armonie, toleranţă şi bună înţelegere cu populaţia majoritară, mionritate care pe parcurs a sute de ani ţi-a adus un aport însemnat de dezvoltarea eco-nomică, socială şi culturală a României. Lucrarea de faţă este realizată sub semnul interdisciplinarităţii, la interferenţa dintre istorie, cultură, civilizaţia, folclorul şi graiul turcilor din Isaccea.

Turcii din Isaccea, asemenea turcilor care trăiesc în Români, au respectat şi respectă valorile naţionale, legislaţia şi justiţia ţării, ai cărei cetăţeni loiali îi sunt, dar în acelaşi timp şi-au conservat şi perpetuat identitatea etnică, culturală, tradiţiile şi obiceiurile, religia şi limba, urmându-şi cursul vieţii de zi cu zi prin raportarea la aceste coordonate.

Îsaccea este aşezarea cu ecouri istorice pe scena căreia şi-au dat concursul ma multe culturi şi civilizaţii; a fost martoră la îmbinarea armonioasă a elementelor de culură română cu elementele de cultură turcă, începând cu venirea primelor valuri turcice cum ar fi: pecenegii, uzii, cumanii, tătarii, selgiuchizii şi continund cu turcii otomani.

În perioada domniaţiei otomane un număr însemnat de populaţie turcă se aşază în Isaccea, se construiesc fortăreţe, poduri peste Dunăre, hanuri, băi comunale, cişmele, depozite de cereale şi tutun, geamii, astfel Isaccea devenind un important centru cultural, comercial şi militar al Imperilui Otoman. Din perioada otomană astăzi s-a putut conserva doar geamia Mahmud Yazici, construcţie finalizată în 1864, precum şi cişmeaua din Capaclia, renovată cu câţiva ani în urmă.

Din perioada selgiuchidă datează monumentul funerar ridicat în memoria misionarului turcmen Ishak Baba, care la începutul sec XIII împreună cu deservenţii săi au propagat religia musulmană.

În urma consultării diferitelor izvoare istorice şi în urma analizei cuvântului ISHAKÇA, aşa cum apare în izvoarele istorice vechi, după părerea mea, denumirea oraşului Isaccea provine de la misionarul turcmen Ishak. Ca argu-ment, denumirea de Ishakçı, apare inscripţionat pe aversul emisiunilor monetare bătute în atelierele oficiale ale Hoardei de Aurla mijlocul şi sfârşitul sec. XIII, perioadă care coincide cu aceea a asezării în Isaccea a susţinătorilor lui Ishak Baba. Tot din acea perioadă, căşătorii străini care vizitează Isaccea consemnează numele oraşului ca İshakçı. Pe de altă parte, în urma analizei lingvistice, constatăm ca İshakçı este un cuvânt compus format din substantiv nume propriu Ishak + sufixul derivaţional çı, iar cuvântul rezultat İshakçı traducându-se în limba română prin “susţinătorii lui Ishak“

După 1877 când Dobrogea este anexată României, relaţiile dintre România şi Turcia nu s-au destrămat, ele au

luat amploare în perioada Turciei moderne al lui Mustafa Kemal Ataturk şi au continuat să se dezvolte până în zilele noastre. În ceea ce priveţte particularităţile lingvistice specifice specifice turcilor din Isaccea, cu excepţia unor transformării fonetice, morfologice şi construcţ i i accidentale ale frazelor şi cuvinte preluate din vocabularul de bază al turcilor din Isaccea nu a suferit modificări sesnţiale.

Trebuie menţionat că un număr însemnat de cuvinte din limba turcă au fost preluate numai de către vorbitorii de limbă română din Isaccea, anumiţi termeni nefiind preluate de către vorbitorii de limbă română din Isaccea, anumiţi termeni nefiind preluaţi şi de către vorbitorii de limba română din alte zone. Dacă ar fi să dam câteva exemple acestea ar fi: bair (bayr), caigana (kaygana), calbur (kalbur), camiş (kalmış), caric (karık), caun (kavun), ceair (çayır), ceamur (çamur), ceardac (çardak), cevrea (çevre), cingel (çengel), cenac (çanak), derea (dere), dervent, ghiol (göl), hap, harbuz (karpuz), ialak (yalak), iatac (yatak), iorgan (zorgan), iorgangi (zorganci), meidan (meydan), mera, merac (merak), oluc (oluk), paceaura (paçavra), sel, tertip, tizic (tezek).

Motivul care m-a determinat să întreprind această lucrare este faptul că am vrut să consemnez existenţa, cultura, obiceiurile şi tradiţiile legate de naştere, căsătorie şi moarte, portul vechi, sărbătorile religioase şi tradiţionale, cântecele, catrenele populare, proverbele şi graiul vorbit de turcii din Isaccea şi nu în ultimul rând să ilustrez atitudinea corectă, cinstită şi tolerantă pe care au avut-o turcii în decursul istoriei faţă de populaţia român şi celelalte grupuri etnice cu care au convieţuit.

Cu speranţa ca această lucrare va contribuit la cercetările istorico-culturale româno-turce din zona Isaccea, dar şi Dobrogea, o dedic turcilor din Isaccea şi mulţumesc pe această cale UDTR, Guvernului României Departamentul Minorităţi Naţionale, doamnei Consul General, doamnei Gulten Abdula precum şi familiei mele pentru sprijinul material şi moral pe care mi l-au acordat.

Discursul D-rei Filiz Halil la lansarea cãrþii „Isakça'da Türk Izleri“ Tulcea 17 aprilie 2005

Nevruzul – un nou an la popoarele turcice din

toata lumeaFlacara Nevruzului s-a aprins din nou anul acesta la Constanta pentru a

pastra vii traditiile poporelor de neam turcic din Romania. In tara noastra peste 66 de mii de turci si tatari, cu aproximativ aceleasi obiceiuri, au sarbatorit venirea primaverii si inceputul unui nou an.

Nevruzul nu este cea mai importanta sarbatoare a turcilor dobrogeni, dar este cea mai veche, celebrindu-se de peste 5000 de ani.

Din China, pina in Asia si Europa, fiecare popor isi are proriile legende in legatura cu Nevruzul. Una dintre legende spune ca in urma cu mii de ani turcii au fost izolati in Erghenegon pe niste munti de care nu puteau trece, datorita unor cataclisme naturale. Ei si-au continuat viata, au extras zacamintele de carbuni, au crescut animale. Intr-o zi au vazut un lup intrind si iesind printr-o strimtoare si, urmarindu-l, au iesit din Erghenegon. Este ziua in care poporul turc s-a raspindit in cele patru zari ale lumii. Musulmanii suniti leaga momentul de Nevruz de nasterea lui Ali, fiul profetului Mohamed.

Desi nu pentru toti Nevruzul incepe in primul minut din dimineata zodiei berbecului, turcii si tatarii din Romania sarbatoresc venirea primaverii pe 21 martie. La unele popoare ea tine intre 3-7 zile, la altele poate dura si pina la 14 zile. Cuvintul “Nevruz”, in traducere din limba persana, insemna “Nev”, adica nou si “ruz”, adica zi. Este o noua zi in care natura reinvie, si oamenii se bucura de inceputul unui nou an. Aceasta sarbatoare incepe cu o curatenie generala, iar lumea arunca in foc hainele vechi si-si cumpara altele noi, aceasta simbolizind ca necazurile si supararile se arunca odata cu hainele cele vechi. Apoi, oamenii sar peste foc. Se gatesc peste sapte feluri de mincare, pentru ca sapte este un numar cu noroc. Se fac foarte multe prajituri, mincaruri din carne de oaie, bucate traditionale specifice.

Se vopsesc si oua rosii care semnifica speranta, bucuria, lumina. Oamenii ciocnesc ouale pentru ca este un vechi proverb care spune ca “Pina ce coaja oului nu va cadea la pamint, nu va sosi primavara”.

La musulmanii suniti ouale se fierb de persoanele necasatorite, dar nu se vopsesc. Este sarbatoarea unitatii, a bucuriei popoarelor turce din China, Asia, Europa, zeci de popoare.

Tinerii iau o craca pe care o impodobesc cu ghiocei, cu batiste brodate, cu flori de primavara, si colinda din casa in casa sa aduca Nevruzul, adica vestea primaverii. Sint rasplatiti cu dulciuri, prajituri, si banuti, iar aceste mici daruri se numesc “nevruzie.

Nu sint uitati nici mortii. In aceste zile se face curatenie la morminte, se rasadesc flori, se citesc rugaciuni si se da de pomana saracilor.

Simbolurile Nevruzului sint griul incoltit, care semnifica noul an, focul prezent si in casele oamenilor care aprind luminari in cele patru colturi ale camerelor. De asemenea, tinerii fac focuri in jurul carora danseaza si recita versuri despre aceasta sarbatoare.

Pentru a pastra vii traditiile sarbatorilor de primavara, Uniunea Democrata Turca din Romania (UDTR) impreuna cu Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Judetean Constanta si Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educatie si Cultura “Dunarea de Jos” au organizat la Constanta festivalul “Primavara Comunitara”.

Festivalul a unit etniile din Dobrogea intr-un spectacol de dans si bucurie, propunind si discutii despre obiceiurile de primavara si de Nevruz ale minoritatilor din zona, o expozitie de desene ale copiilor minoritari si un minicampionat de fotbal al etniilor. . “Este frumos sa fim impreuna cu totii, pentru ca ne indreptam spre o societate noua, europeana, iar cetatenii Europei trebuie sa-si pastreze identitatea, traditiile, cultura, indiferent in ce colt de tara ar fi”, spune Abdula Gulten, presedintele comisiei de cultura a UDTR.

Autor: Gabriela Vieru

Allah Preainaltul a spus in Sfantul Coran: “Noi [Allah] am pogorat pomenirea [Coranul] si Noi [Allah] iL vom avea in paza” iar Profetul Muhamed (s.a.s) a spus: “Cel mai bun dintre voi este cel care invata Coranul si apoi ii invata si pe altii”.

Fundatia Taiba - Romania organizeaza concurs cu premii pentru femeile de la cursurile de Coran din Romania.

Concursul va consta in memorarea unor capitole din Coranul Cel Sfant si anume de la sura numarul 93, We-Dduha la sura numarul 114, En-Nas (ultima sura din Coran).

Premiile sunt:1. Pelerinaj la Mekka2. Trei milioane lei3. Doua milioane lei4. Un milion lei

Concursul va avea loc pe 25 IUNIE 2005 ora 11.00. Este asteptata toata lumea!

Profetul MuhammedDin punctul meu de vedere profetul nostru,

Muhammed Mustafa (S.A.V) a fost întruchiparea perfecţiunii, a frumuseţii şi a cumpătării. Modul său de viaţă este un exemplu care ar trebui urmat de toţi musulmanii, un ţel, un model al desăvârşirii la care să aspirăm (spre care să tindem). Consider că profetul nostru este cea mai importantă personalitate în istorie deoarece el a fost pentru musulmani atât un conducător religios cât şi un orânduitor social. Un om de o inteligenţă covârşitoare, a deprins cu uşurinţă.ştiinţa artei militare. Şi a coordonat în mod direct toate luptele purtate de musulmani cu necredincioşii. Am certitudinea şi cred în faptul că în răstimpul de 23 de ani în care a fost profet, El prin atitudinea sa a întregit Coranul, cea mai mare minune a lumii.

Enver Vuap , Colegiul Mihai Eminescu

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 12 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 13

Bilgi için...Bizi geliştiren bilgidir.Öğretmenlerimizin, öğrencilerimizin gözbebeğidir,Atatürkün ‘ mücadelesinin delilidir.

“Çocuklar, gelin öğrenelim,Geleceğimize gülümseylim,Kendimizi geliştirelim!”

“Öğretmenler, bize yardım edin,Bizi sevin,öğretin ,destekleyin,Bugünki çocukla, yarınki doktorlara mimarlara gülümsesin!”

Bilgi güzel bir çiçektir,Bizleri hayata bağlayan sebeptir,Yarınımızın aynasıdır, kulağımıza küpedir.

Bugün öğrendiklerimiz,Vatan denen annemiz,Bizle gurur duysun,”Öğrenelim hepimiz!”

Bilgi bizim güneşimizdir,Ülkemizin geleceği bilgi ile kardeştir,Atatürk ün mücadelesinin delilidir.

Çanakkale’nin şehitlerine…

Bir diyar vardır ki,Türkiye’nin batısındadır yeri,Amma o diyar sarstı tarihi.

Yaşlı, genç davrandılar tez zamanda,Tek bir hedefle çıktılar yola,Çanakkale’yi kazandırmak için vatanımıza.

Binlerce şehitler, silahlar,Çanakkale’yi kapladılar,Şimdi de anılır orada olanlar.

Çanakkale’nin kuru toprağını,Binlerce askerin kanları suladı,Doludur şehitle mezarlıkları.

Ağır bir harpten sonra, bir çığlık,Son nefesiyle söyledi bir asker “başardık”Bir gözyaşı, toprağa emanet gitti bırakıp.

“Belki o gün gittiniz,Amma, bu gün dillerdedir isimleriniz,Teşekürler, ey şehitlerimiz!

Ruhunuz rahat dursun,Toprağınız bol olsun!”Diyor bugünki nesilleriniz.

İLKLERYıldızlı bir gecede,Güneşli bir günde,Dalgalı bir denizde,İlk gün ışığnı gördüm.

Tatlı bir suda,Denizde,bir sandalda,Acvariumun karşısında,İlk su damlasını gördüm.

Işıklı bir odada,Masanın başındaSarı bir katın üzerindeYazdım ilk siirimi.

Bu güne kadar pencereden,Baktım dışarı vitrinden,Hepsinin sahte gülüslerinden bıktım,Bir odadaki hayattan usandım.

DOSTUMBugün belki çocuğuz,Yarın da yaşlı oluruz,Belki ayrılırız, sonra buluşuruz,Amma biz hep dostuz!

Bir gün ağlar,Bir gün yanar,Bir gün güler,Bir gün de bizi ayırırlar!

Eski dostlar, hep dost kalırlar,Birlikte yaraları kanar,Birlikte türkü dinler,Amma, hep dost olurlar!

Bir gün yaşlı olupta,Kapımı kimse çalmazsa,Saçlarım beyaza boyansa,Biz hep dost kalırız!

Ummadığım anda,Kapım çalınsa,Gitsem, baksam,Karşımda sen olsan.

Eski şarkıları mırıldansak,Eski günleri hatırlasak,Ayrılığımızdan öcümüzü çıkarsak,Hep dost kalsak.

Dostlar bugün zor bulunuyor,Herkes içine kapanıyor,Sahte gülüşler sahnede oynuyor,Amma biz, hep dostuz!

ÖğrenMerhaba demeği ögren,Hoşçakal demek için.Yalnızlığı ögren ,Yalnız kalmamak için.Mutsuzluğu ögren,Hep mutlu olmak için.Ayrılığı öğren, Aşkı yaşamak için.Kendini öğren ,Beni sevmen için.Beni sevmeği öğren,Şiir yazmak için.Ağlamayı öğren,Hep gülmen için.

ªiirleryazan: Hayat Memiş

Repere Istorice (II)După acest lung şir de victorii obţinute pe teren, trupele ţariste au suportat o clară înfrângere militară şi au fost nevoite să

accepte un armistiţiu cu acord de pace. Cu toate acestea, diplomaţia rusă la Congresul de la Paris (1856) va pierde numai sudul Basarabiei, protectoratul exclusiv asupra Moldovei, Ţării Româneşti şi Serbiei, împreună cu circulaţia flotei ruse în Marea Neagră, dar va câştiga Crimeea la masa tratativelor, deşi în această regiune Rusia suportase cele mai grele înfrângeri, fiind respinsă de pe toate fronturile. După aceste momente, înregistrăm un lung exod de populaţii tătare care s-au retras periodic între anii 1785 – 1945 din Crimeea peste Dobrogea şi Caucaz către Imperiul otoman. A. Fisher, citat de Ekrem Menlibay, apreciază existenţa a 6 valuri de emigraţie cu un total de cca. un milion de persoane astfel:1. Între anii 1785 - 1788, perioadă fără cifre exacte, estimate de unii cercetătorii la nivelul a mii de persoane.2. Între anii 1789 -1800 numărul celor plecaţi spre Imperiul otoman este de cca. 500.000.3. În anul 1812 ruşii ajung pe Prut cu anexarea Basarabiei. Nu se cunosc cifre asupra refugiaţilor.4. Între anii 1815 - 1818 numărul refugiaţilor este de cca. 200.0005. Între anii 1860 - 1862, după războiul Crimeii există cifre pentru 227.687persoane6. În anul 1890 numărul refugiaţilor tătari s-a cifrat la 18 – 20.000 de persoane.

Dar procesul a continuat şi după anul 1900 pentru că după cucerire ruşii au trecut cu forţa la creştinism o parte însemnată a tătarilor de pe Volga. Marile procese de migraţiune către Turcia s-au resimţit prin scăderea semnificativă comunităţilor turce şi tătare din România în toată perioada interbelică, la care s-au adăugat şi modificărilor postbelice de graniţe din această parte a Europei. Semnalăm în acest sens câteva date de Recensământul Populaţiei României din anul 1930 - tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 Populaţiei României din anul 1930 „după neamuri şi provincii“. (Sursa Recensământul – 1930 , vol. II, pag. XXVIII )

Provincii România Oltenia Mun- Dobro- Moldova Basa- Buco- Transil- Banat CrişanaNeamuri tenia gea rabia vina vaniaTotal 18.057.028 1.513.175 4.028.008 815.475 2.433.596 2.864.402 853.009 3.217.988 939.958 1.390.417Români 12.981.324 1.475263 3.761.527 360.572 2.185.632 1610757 379.691 1852719 511.083 844.078Unguri 1.425.507 2.557 33.806 2.194 20.964 829 11.881 934.642 97.839 320.795Germani 745.421 3.442 20.829 12.581 8.098 81.089 75.533 253.429 223.167 67.259Ruşi 409.150 713 6.841 27.426 6.997 351.912 7.948 3.559 1.598 2.156Ruteni-Ucraineni 582.112 45 777 96 1.249 314.211 236.130 2.153 3.885 23.569Sârbi, CroaţiSloveni 51.062 1.347 3.935 962 1.068 345 63 668 40.503 2.171Bulgari 366.384 538 3.664 185.279 1.644 163.726 133 886 10.012 502Cehi, Slovaci 51.842 425 2.697 165 558 540 671 9.110 14.096 23.580Polonezi 48.310 174 2.644 240 3.202 8.104 30.580 2.291 592 483Huţani 12.456 1 - - 1 4 12.437 - 7 6Evrei 728.115 3.305 86.545 3.795 158.421 204.858 92.492 78.626 11.248 88.825Greci 26.495 629 10.806 9.023 3.784 2.044 23 133 27 23Albanezi 4.670 117 1.929 589 185 1.809 1 21 11 8Armeni 15.544 185 5.558 5.370 1.507 1.509 260 1.041 14 100Turci 154.772 588 2.148 150.773 348 541 49 98 171 56Găgăuzi 105.750 8 108 7.126 304 98.172 28 3 - 1Tătari 22.141 - 22 22.092 5 14 - 3 3 2Ţigani 262.501 22.239 71.784 11.446 32.194 13.518 2.164 75.342 17.919 15.895Alţii 56.355 1.496 12.137 15.480 6.752 8.975 2.317 1.893 6.975 330Nedeclarat 7.114 101 1.251 266 683 1.445 608 1.374 8o8 578

După colonizarea rusă din nordul Mării Negre, deşi izolaţii într-o “mare slavă”, tătarii de pe Volga şi-au dezvoltat o cultură naţională modernă, cu o elită intelectuală activă de formaţie occidentală, franceză şi germană. Cunoscutul pedagog şi ziarist Ismail Gaspirali (1851-1914) a reprezentat prototipul acestei intelectualităţi. În anul 1917 cu ocazia revoluţiei bolşevice s-a format Republica Tătară din Kazan, care după crearea URSS a fost inclusă în cadrul ei ca stat autonom. La fel, între anii 1919 – 1945 se va înfiinţa şi Republica Autonomă Crimeeană, dar cel de al doilea război mondial a schimbat profund structura etnică a acestei regiuni. In această perioadă un nou model de intelectual tătar a fost Ulkusal Mustecep Hagi Fazil (1819 – 1996), născut în Dobrogea în comuna Tătaru (fostul Azaplar), este absolvent al Seminarului Musulman de la Medgidia în anul 1915, iar între anii 1922 – 1926 este student al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Pentru că în Dobrogea exista un nucleu activ care milita pentru cauza crimeeană – condusă spiritual de Geafer Seydamet Karaomer, fost ministru de externe al Republicii Autonome Crimeea în anul 1918, din iniţiativa lor la Bazargic, în România, apare primul număr al revistei Emel în anul 1930, cu scopul principal ,,de a insufla ideea ca tătarii şi turcii sunt fraţi de aceeaşi origine’’. Revista va apare timp de 11 ani ( după cel de al doilea război mondial apariţiei ei se va muta din anul 1980 la Ankara). Dar în anul 1941 când armatele germane trecuse la invadarea Uniunii Sovietice o buna parte din popoarele răsăritene ale URSS, încurajate de înaintarea lor s-au dat de partea nemţilor cu declaraţii de independenţă. Printre acestea au fost tătarii din Crimeea, calmucii de pe Donul inferior, cecenii şi inguşii din Caucaz, la fel letonii şi estonienii din nordul URSS. De amintit că iniţial şi populaţia ucraineană a primit cu aplauze pline de speranţe sosirea trupelor germane. In anul 1941 când se aştepta din zi în zi căderea Moscovei, Ulkusal Mustecep a sperat că va putea profita de conjunctura politică şi militară a momentului pentru obţinerea unui sprijin din partea Germaniei la cauza tătară.

Ahmet Miktat Gârlan

- Aprilie / Nisan 2005 pagina / sayfa 14 Aprilie / Nisan 2005 -pagina / sayfa 15

Fantasio’ da Kutlu Doğum

Haftası Proğramı

Peygamber Efendimiz (s.a.v)’ in doğum yı l dönümü münasebetiy le Romanya Müslümanları Müftülüğü ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ateşeliği ortaklaşa düzenlenen “Kutlu Doğum” proğramı Fantasio’ da gerçekleşti. Proğramı Müftü yardımcısı Murat Yusuf Bey sundu. Hünkar Caminin imamı Rüştü Çoşkun Bez Kuran-ı Kerim okudu, T.C Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşesi Ahmet Erdem Bey bir konuşma yaptı ve şiir yarışmasının ödüllerini sunduktan sonra özel misafir olarak Doç. Dr. Ahmet Keleş T.C.Dicle Üniv. İlahiyat Fak. Öğretim Görevlisi, Peygamber Efendimizi anlatarak sohpetiyle davetlileri duygulandırdı.

Sayfayı hazırlayan: Firdevs Veli

SĂPTĂMÂNA NAŞTERII

PROFETULUI LA TEATRUL

FANTASIOCu ocazia aniversării zilei naşterii

Profetului Muhammed (pbuh), Muftiatul Cultului Musulman din România împreună cu Consulatul General al Republicii Turcia Ataşatul pe probleme religioase, au organizat Săptămâna Naşterii Profetului la Teatrul Fantasio. Programul a fost prezentat de către D-ul Murat Yusuf, Consilier al Muftiului. Deschiderea s-a făcut cu recitarea unor versete din Coran de către imamul Geamiei Hünkar, D-nul Rüştü Coşkun. D-nul Ahmet Erdem ataşat pe servicii religioase a ţinut un discurs şi a premiat elevii ce au participat la concursul de compuneri de poezii. Invitatul special a fost Conf. Dr. Ahmet Keleş de la Universitatea Dicle Facultatea de Teologie din Republica Turcia.

23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramı – Yalova - TÜRKİYE

17- 24 Nisan 2005 tarihler arasında Yalova Valiliği, İl Milli Eğitim Müdürlüğü ve Altınay Spor Kulübü’nün ortaklaşa uluslararası çocuk şenliği düzenlendiler.

Türkiye, Gürcistan, Tataristan, Kuzey Kıbrıs, Romanya ve Bulgaristan ekipleri katıldılar.

Romanya’dan, Mecidiye’deki 1 nolu ” Constantin Brancuşi” İlkokulu, 4 nolu , 7 nolu ve 6 nolu İlkokullarından oluşan Römen halk oyunlarıyla katıldılar. Bu okulların Yalova’da kardeş okulları var ve onlar çocuklarımıza ev sahipliği yapt ı lar.Çocuklar ın yo lcu luğu Mecidiye Belediyenin tarafından karşılanmıştır.

İlk gününde, yani 18 Nisanda tüm ülkelerdeki ekiplerinin katıldığı gruplardan oluşan kortej, Yalova sokaklar ından geçip, açı l ış ın yapılacağı Gençlik Spor İl Müdürlüğü Kapalı Spor Salonuna yürüdüler. Açılış töreninde tüm ekipler hareketli

şarkılarla ve neşeli oyunlarla herkesi coşturdular.İkinci günü öğrenciler ve öğretmenleriyle birlikte Yalova Belediyesi’ne ait Hatıra Ormanı’na ağaç dikip bol bol hatıra fotoğrafları

çektiler. Misafir öğrenciler Yalova’daki kardeş öğrencileriyle birlikte birer ağaç dikerken bu kardeşliği uzun süre yaşatmak istediklerini ve Yalova’daki dostuklarından çok memnunn olduklarını belirttiler.

Çarşamba günü İstanbul’da Aya Sofya müzesini, Top Kapı Sarayını, ve Kapalı Çarşıyı ziyaret ettiler.Perşembe günü Şehir Stadyumun’da bayram provalaı yapıldı.23 Nisan cumartesi, saat 10’da Bayram töreninde Yalova Belediye Başkanı, Milli Eğitim Müdürü ve Yalova valisi çok güzel

konuşmalar yaptılar. Saat 14’te Gala Programında tüm eküpler gösteriler yapıp ödüller aldılar. Vildan Bormambet Hanım, Romanya Demokrat Türk Birliğin “Mehtap” Kadınlar korosunun temsilcisi olarak, Yalova’daki Müsiki

Derneğin başkanına – sayın Faruk Öskan Beye kardeşlik bağlantılarını sundu ve olumlu cevap aldı.Yalova’daki “Cumhuriyet” İlkokulun müdürüne-sayın Fatıh Şatıroğlu Beye, Çiflikköy’den GSD İlkokulun müdürüne- sayın Ali

Karslı Beye ve Öğretmen Evin müdürüne – Halim Küçüküstel Beye candan teşekkür ederiz.Vildan Bormambet

KOLAY GELSİNBir dostumuz harflerle ve rakamlarla çok haşır neşir.Türk alfabesinin her harfine sıra ile 1’den başlayıp 29’A kadar sayı vermiş.

A - 1 / B - 2 / C - 3 / Ç - 4 / D - 5 / E - 6 / F - 7 / G - 8 / Ğ - 9 / H - 10 / I - 11İ - 12 / J - 13 / K - 14 / L - 15 / M - 16 / N - 17 / O - 18 / Ö - 19 / P - 20R - 21 / S - 22 / Ş - 23 / T - 24 / U - 25 / Ü - 26 / V - 27 / Y - 28 / Z - 29

Dostumuz bunların bazı kelimelere tatbik edilerek o toplumla ilgili ipuçlarının bulunacağına inanıyormuş. Araştırması sosyal bir olgu olduğu içinde sonuçları yüzde ile ifade etmiş.

Aşağıdaki örneklere bakarak silerde çeşitli toplumumuza uyan yüzdeleri ifade edecek kelimeler bulabilirsiniz.

KOLAY GELSİNÇ A L I Ş M A K4 + 1 + 15 + 11 + 23 + 16 + 1 + 16 = % 75D E N E Y İ M5 + 6 + 17 + 6 + 28 + 12 + 16 = % 90Y A L A K A L I K28 + 1 + 15 + 1 + 14 + 1 + 15 + 11 + 14 = % 100