INSULA MARE A BRAILEI LABORATOR NATURAL SI AMELIORATIV

Un omagiu adus naturii si omuluiCADRUL NATURAL SI AMELIORATIV

AL INSULEI MARI A BRAILEI

1. CADRUL NATURAL

1.1. LOCALIZARE

Balta Brailei, cum era cunoscut teritoriul Insulei Mari a Brailei acum amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare, reprezenta cea mai mare unitate naturala din Lunca Dunarii Inferioare avand o suprafata de 76 700 ha.

Situata in perimetrul judetului Braila – fig. 1, este inconjurata de apele Dunarii - Bratul Macin (Dunarea Veche) la nord, est si sud, Bratul Vilciu si Dunarea Noua intre km 252 si km 170 la vest.

Insula, cu o forma alungita, masoara 65 km in lungime si intre 12 si 15 km latime.

In regim natural, inainte de indiguire, acest teritoriu era inundat de apele de revarsare ale fluviului cu o frecventa de o data la 3 ani.

BIG ISLAND OF BRAILA, NATURAL AND IMPROVEMENT LABORATORY

A tribute to nature and humanTHE NATURAL AND IMPROVEMENT ENVIRONMENT

OF THE BIG ISLAND OF BRAILA

1. NATURAL ENVIRONMENT

1.1. LOCATION

Braila Slough, as it was known within the Big Island of Braila now decorated with intricate land reclamation, represent the largest natural unit of the Lower Danube Floodplain an area of 76 700 ha. Located within the county of Braila - fig. 1, is surrounded by the Danube - Macin Arm (Old Danube) to the north, east and south, and Vilciu Arm and New Danube between km 252 and km 170 west. The island, with an elongated form, measuring 65 km in length and between 12 and 15 km wide. In natural conditions, before the dam, this area was flooded by the overflowing waters of the river with a frequency of once every three years.

Fig. 1 – Localizarea unitatii naturale Insula Mare a Brailei

Fig. 1 - Locating natural unit Big Island of Braila

Folosinta terenurilor inainte de amenajare era constituita din vegetatie specifica luncii inundate, stufarisurile si padurile ocupand peste jumatate din teritoriu. Agricultura se practica pe zonele mai inalte (grindurile Dunarii si ale privalelor), iar cresterea animalelor pe pasunile naturale dupa retragerea apelor de revarsare. Lacurile si baltile, ce se pastrau si dupa retragerea apelor de viitura, constituiau resursele piscicole ale localnicilor.

Dupa indiguire si aplicarea lucrarilor hidroameliorative complexe (desecare, drenaj, irigatie), exploatarea agricola a pasit diverse etape, in momentul actual Insula Mare a Brailei constituie o adevarata oaza antiseceta de productie agricola performanta, cu perspectiva unui cadru ecologic armonios, in care tehnica agricola se infrateste cu natura.

1.2. RELIEFUL

Insula Mare a Brailei este produsul procesului de aluvionare realizat in decursul timpurilor de Dunare fiind caracteristic luncii largi, cu numeroase formatiuni negative (lacuri, balti, japse, privaluri) si pozitive (grinduri).

Incinta are forma unei covate intinse, cu marginile ridicate si mijlocul coborat ; formele de microrelief specific 1uncii reflecta succesiunea proceselor de aluvionare si eroziune desfasurate de fluviu in trecutul geologic.

Se disting urmatoarele forme de microrelief :- lacurile si baltile, forme depresionare rotunde sau alungite, cu

marginile neregulate ;- privalele si japsele, forme alungite diferit orientate, ce faceau in

trecut legatura intre lacuri si balti sau intre acestea si Dunare. In cadrul programului de amenajare a Insulei, parte din privale au fost nivelate, iar altele au fost transformate in colectoare de desecare ;

- grindurile, forme pozitive de relief, de regula alungite, situate in lungul privalelor si Dunarii. Latimea grindurilor Dunarii variaza de la aproximativ 1 km in partea amonte a incintei la 200-500 m in partea aval. Grindurile interioare ferastruiesc Insula in bazine sau depresiuni ce se succed de la sud spre nord si gazduiesc principalele lacuri: Scurtu, Patiu, Serbanu, Ulmu, Zagna, sa. Raionarea formelor de microrelief se prezinta in fig. 2.

Zona grindului fluvial, situat la cote de 5-7 m, cu latimi de 200-500 m in aval si 800-1 000 m in amonte, impreuna cu grindurile interioare ocupa 38 % din suprafata totala a incintei.

Zona intermediara, cea mai extinsa zona, ocupand 41% din suprafata incintei, cu cote situate in limitele valorilor de 4-5 m, constituie zona de trecere de la grinduri la zona joasa.

Prior land use planning was composed of specific floodplain vegetation, bushes and forests occupying more than half the territory. Agriculture is practiced on higher areas (sand banks of the Danube and flash flood), and livestock on natural pastures after receding water overflow. Lakes and Sloughs that are maintained when the flood waters retreat, were of local fisheries. After damming and complex drainage works applied (draining, drainage, irrigation) agricultural exploiting stepped on different steps, currently the Big Island of Braila is an true oasis anti-drought for agricultural production performance, with the prospect of a harmonious ecological framework in which agricultural technics is harmonized with nature.

1.2. RELIEF

Big Island of Braila is the product of alluvial process conducted during the characteristic times of the Danube wide flood plain with numerous negative formations (lakes, sloughs, backwaters, flash flood) and positive (levees). The enclosure is shaped like a large pan with raised edges and down the middle, forms of micro-relief specific for floodplain showing the sequence of alluvial and erosion processes undertaken by the river in the geological past. We distinguish these forms of micro-relief: - lakes and sloughs, round or oblong depression forms with irregular edges - flash flood and low hollows, differently oriented elongated shapes, which they did in the past connection between lakes and ponds, or between them and the Danube. In the program planning Island, part of the private leveled, others were converted into drainage collectors; - levees, positive forms of relief, usually elongated and flesh flood located along the Danube. Danube levees width varies from about 1 km in the upstream chamber at 200-500 m in the downstream. Interior levees in basins or depressions Island windows that succeed from south to north and hosting major lakes: Scurtu, Patiu, Serbanu, Ulmu, Zagna.  Zoning of micro-relief forms shown in Fig. 2.The fluvial sand bank, located at 5-7 m levels, with widths of 200-500 m downstream and 800-1 000 m upstream, with inner levees fill 38% of the total area of the enclosure. Intermediate zone, the largest area, occupying 41% enclosure area, with level values within the range of 4-5 m, is the transition from the low area levees.

Fig. 2 – Raionarea microreliefului in Insula Mare a BraileiFig. 2 - Zoning microrelief on the Big Island of Braila

Zona joasa, inglobind fostele lacuri, balti, japse si privale, acopera 23 % din suprafata totala a incintei si este situata la cote ale terenului sub 4 m.

Zonarea pe cele trei forme de microrelief - grind, intermediara, joasa - constituie cadrul in care se diferentiaza insusirile fizice, hidrofizice si hidrologice ale solurilor, elemente ce contribuie la diferentierea masurilor tehnice ce se aplica in exploatarea agricola si hidroameliorativa a acestor paminturi desecate si irigate.

The low zone, incorporated former lakes, sloughs, backwaters and flash floods, covering 23% of the total area of the enclosure and is situated at levels up to 4 m. Zoning land under the three forms of microrelief - grind, intermediate, low - the framework in which differentiates the physical, hydro and soil hydrological elements that contribute to the differentiation of technical measures that apply in farm and hydro drained and irrigated these lands.

1.3. CADRUL CLIMATIC

Din punct de vedere climatic, unitatea naturala Insula Mare a Brailei, apartinand zonei fizico- geografice a Baraganului de nord, este situata in zona de stepa cu formula climatica dupa Koppen BSax, insemnand climat de stepa, cu temperatura lunei celei mai calde de vara peste 22 0C, cele mai multe precipitatii cazand la inceputul verii.

Verile sunt calduroase si uscate, datorita maselor de aer continentale sub influenta valorilor mari ale radiatiilor solare (125 kcal./cm2), cu precipitatii reduse, cu caracter torential si inegal repartizate ; iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si continuu si influentate de anticiclonul siberian.

Regimul temperaturii aerului, prin valorile medii lunare si in special prin amplitudinea absoluta, reflecta cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental.

Temperatura medie anuala a aerului la Braila este 10,9 0C.Temperaturile medii lunare variaza pe un ecart destul de mare,

de la luna cea mai rece –ianuarie cu media multianuala -2,5 0C, la luna cea mai calda-iulie, a carei multianuala are valoarea de 22,80C.

Temperaturile extreme in zona Baraganului de nord, s-au inregistrat cu valoarea maxima absoluta +44,5 0C la statia Ion Sion in august 1951, iar minima absoluta -30,0 0C la Grivita in luna ianuarie 1942.

Important pentru agricultura este parcurgerea unor praguri termice.

Astfel pragul de 0 0C, important pentru inceperea activitatilor agricole, este depasit in general in a doua parte a lunii februarie, iar scaderea sub 0 0C se produce in prima jumatate a lunii decembrie. Intervalul cu temperaturi peste 0 0C este cuprins intre 294 si 302 zile

1.3. THE CLIMAT FRAMEWORK

In terms of climate, natural unit Big Island of Braila, belonging to physical and geographical area of North Baragan is situated in the steppe climate by Koppen BSax formula, meaning steppe climate with the warmest summer month temperature over 22 0C, most precipitation falling in early summer. Summers are hot and dry, because continental air masses due under the influence of high levels of solar radiation (125 kcal./cm2) with low rainfall, torrential and unevenly distributed; winters are cold, without a stable and continuous snow cover and influenced by Siberian anticyclone. The air temperature regime, by monthly average and especially by absolute amplitude reflects most clearly the characteristics temperate continental climate. The annual average temperature of Braila air is 10.9 0C. Monthly average temperatures range from a gap big enough for the coldest month, January with annual average -2.5 0C, the warmest month of July, whose multi-year amounts to 22.80 C. Extreme temperatures in the Northern Baragan were recorded absolute maximum value 44.5 0C at Ion Sion station in August 1951, and the absolute minimum -30.0 0C to Grivita in January 1942. Important for agriculture is going through thermal thresholds.

Thus the threshold of 0 0C important to start agricultural activities is generally outperformed in the second part of February, and falling below 0 0C occurs in the first half of December. Above 0 0C temperature range is between 294 and 302 days of the year and the amount realized totals 3950-4200 0C temperatures.

din an iar suma temperaturilor realizate totalizeaza 3950-4200 0C.Trecera temperaturilor prin pragul termic de 5 0C se produce

primavara, in a doua decada a lunii martie, iar toamna in a doua decada a lui septembrie, la un interval de 240-247 zile si la o suma a temperaturilor totalizand 3035-4069 0C.

Pragul termic de 10 0C este pasit in a doua parte a lunii aprilie, iar scaderea sub acest prag in ultima decada a lunii octombrie, la un numar de 191-199 zile si o suma a temperaturilor in limitele 2450-3710 0C.

Intervalul cu temperaturi de peste 15 0C se produce pe durata a 140-151 zile, desfasurandu-se aproximativ in perioada - prima decada a lunii mai si ultima decada a lunii septembrie, insumand 2484-3060 0C.

Intervalul cu temperaturi de peste 20 0C, corespunde aproximativ anotimpului de vara, incepand cu prima decada a lunii iunie pana la prima decada a lunii septembrie, pe durata a 78-92 zile la o suma a temperaturilor de 1685-2018 0C.

Numarul zilelor in care temperatura maxima depaseste 25 0C (zile de vara) este 112 iar cel al zilelor foarte calduroase, in care temperatura maxima depaseste 30 0C (zile tropicale) este 42.

Fenomenul de inghet, insemnat prin data medie de producere a primului inghet (toamna), in general ultima decada a lunii octombrie, iar ultimul inghet (primavara), prima jumatate a lunii aprilie.

Din durata aproximativa a perioadei de inghet de 110 zile, numai in 30-35 zile temperatura aerului este sub 0 0C noaptea si ziua, in cca. 80 zile temperatura aerului este negativa noaptea producand inghetul si pozitiva ziua producand dezghetul.

Regimul precipitatiilor in Insula Mare a Brailei, unitate fizico-geografica cu o extindere majora in arealul Campiei Brailei, se subinscrie legitatilor de manifestare si distributie a fenomenului pluviometric pe ansamblul teritoriului.

Precipitatiile lichide si solide in zona Baraganului de nord sunt sub valoarea de 500 mm, cu valori medii variind intre 400-490 mm, cele mai mici cantitati inregistrandu-se in Balta Brailei (P.Gastescu, I.S.Gruescu, 1973).

Variabilitatea anuala a precipitatiilor si repartizarea inegala in timpul anului reflecta caracterul continental al climei din zona (tabel 1).

Switching temperatures by 5 0C thermal threshold is happen spring in the second decade of March, and autumn in the second decade of September, at an interval of 240-247 days and in an amount totaling 3035-4069 0C temperatures. Thermal threshold of 10 0C is stepped in the second half of April, and decreased below this threshold in the last decade of October, a total of 191-199 days and an amount of 2450-3710 0C temperature limits. The range of temperatures over 15 0C occurs during the 140-151 days unfolding around in - the first decade of May and the last decade of September, totaling 2484-3060 0C.

The range of temperatures over 20 0C corresponds approximately summer season, from the first decade of June until the first decade of September, during 78-92 days at temperatures of 1685 to 2018 0C amount. Number of days with maximum temperature exceeds 25 0C (days of summer) is 112 and the number of very hot days, the maximum temperature exceeds 30 0C (tropical days) is 42. The phenomenon of frost meant the average date of first frost production (autumn), in general the last decade of October, and the last frost (spring), the first half of April. From the approximate duration of 110 days frost period, only 30-35 days air temperature is below 0 0C night and day, in approx. 80 days air temperature is negative causing night frost and thaw producing positive day. Rainfall regime in the Big Island of Braila, physico-geographical unit with a major expansion in Braila Plain area is enrolled on legalities of expression and distribution of rainfall throughout the territory phenomenon. Liquid and solid precipitation in the Northern Baragan are below 500 mm, with average values ranging between 400-490 mm, the smallest amounts recorded in Slough Braila (P.Gastescu, ISGruescu, 1973). Annual rainfall variability and uneven distribution during the year reflect the character of the continental climate (Table 1).

O analiza statistica la Braila atesta aportul in precipitatii a anului agricol mediu (50 % asigurare) de 447 mm cu valori de 267 mm – 60%

A statistical analysis at Braila attest contribution in the agricultural year average precipitation (50% assurance) on 447 mm 267

in perioada calda a anului (IV-IX) si 180 mm – 40% in perioada rece a anului (X-III).

Anul agricol umed (5% asigurare) asigura un aport de apa din precipitatii de 599 mm din care 418 mm in perioada calda a anului.

Anul agricol uscat (80% asigurare) aduce un aport pluviometric de 342 mm din care 180 mm in perioada calda a anului.

Perioada cea mai umeda a anului o constituie mai-iunie, in care se asigura in anul mediu 115 mm -26% din venitul mediu anual de apa. Luna iunie, luna cea mai ploioasa asigura 126 mm in anul umed si numai 34 mm in anul secetos

Perioada cea mai saraca in precipitatii din cursul anului agricol si cu ecou deosebit in infiintarea culturilor ce se seamana in toamna este septembrie – octombrie, care in anul mediu asigura 60 mm, doar 13% din totalul veniturilor pluviometrice ale anului.

Ploile din perioada calda sunt in mare parte de natura convectiva sau frontale, capatand adesea caracter de averse, insotite uneori de grindina.

Precipitatiile maxime pe perioade scurte - 24, 48 si 72 ore, la asigurarea de 5% prezinta valorile : 60,7 mm, 66,2 mm, si respectiv 81,7 mm - influenteaza in mod deosebit bilantul hidrologic, constituind parametri insemnati ce se iau in seama pentru eficientizarea exploatarii agricole si hidroameliorative a teritoriului Insulei.

Parte din cantitatea de precipitatii produsa in perioada rece a anului agricol este sub forma de zapada, apreciindu-se ca reprezinta cca. 20-23% din totalul anual al precipitatiilor.

mm values - 60% in the warm period (IV-IX) and 180 mm - 40% in the cold season (X-III). Wet agricultural year (5% assurance) provide a storm water intake of 599 mm of which 418 mm in the warm period. Dry agricultural year (80% assurance) brings a contribution rainfall 342 mm, 180 mm in the warm period. Most humid period of the year is the May-June, which ensure in average 115 mm -26% of average annual income water.In June, the rainiest month provide 126 mm in wet year and only 34 mm in the dry year. The period of low rainfall during the agricultural year establishment resonance in what looks like autumn is September-October, which in average year assures 60 mm, only 13% of total revenues rainfall of the year. Rains during warm period are mostly convective nature or frontal character often gaining showers, sometimes accompanied by hail. Maximum rainfall in short periods - 24, 48 and 72 hours, to ensure 5% shows the values: 60.7 mm, 66.2 mm and 81.7 mm respectively - particularly influences the hydrological balance, constituting parameters mean that take into account the efficiency of farming and hydro to the island. Part of rainfall produced in the cold season is agriculture as snow, appreciating that is approx. 20-23% of total annual precipitation.

Stratul de zapada nu este continuu si de lunga durata, persistand in medie 40 de zile in campie si 30 de zile in Insula. Numarul zilelor cu ninsoare este 15-20 in campie si 10-15 in Insula. Prima ninsoare are loc in perioada 1-10 decembrie iar ultima in a doua parte a lunii martie.

Datorita uniformitatii reliefului si a vantului puternic de nord-est si nord in timpul iernii zapada este spulberata in canalele de desecare si in jurul asezarilor, cel mai adesea campul ramanand desgolit.

Snow coating is not continuous and long-lasting, persisting on average 40 days in the plains and 30 days in the Island. Number of days with snow is 15-20 in plain and 10-15 in Island. First snow occurs during December 1 to 10 and the last in the second half of March. Because uniformity relief and strong North-East and North winds in winter snow blow in drainage channels and around settlements, usually remaining field uncover.

Tabel 1Table 1

PARTICULARITATILE CLIMATICE ALE ANILOR AGRICOLI 1996-2013 COMPARATIV CU MEDIA MULTIANUALA

CLIMATIC PARTICULARITIES OF AGRICULTURAL YEARS 1996-2013 COMPARATIVE WITH ANNUAL AVERAGE

Elemente climatice si hidrologice

Climatic and hidrological elements

PerioadaPeriod

Valori lunare :Month values

Total (medii) an agricol

Total (average)

agricultural year

X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX

PrecipitatiiPrecipitation

(mm)

Normala1996/19971997/19981998/19991999/20002000/20012001/20022002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/20102010/20112011/20122012/2013

31166286454

13604716355

812137703126

3646754216221867144771105318222217

3339711236152224314921157724

1148322

107

275

3622295

1547622730277

6489607066

27588

28257

26184111162

2770214047

29291830133651243831403815292824

31

367015493824374813486329441110723916

52524042273211308461401886325440

13756

6311135

1106398501071716

104025

165545146

478539128

1115176

1221164017

4388392349

42533696157

2311

1342656960

1619317427

2921355479919

50308931356015212

3560

447531470563397368407473664622464300481363717496527536

Temperaturi aerAir

temperatures (0 C)

Normala1997/19981998/19991999/20002000/20012001/20022002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/20102010/20112011/20122012/2013

11,79,311,611,311,012,58,510,112,711,112,411,812,112,89,29,813,6

5,65,73,04,39,54,07,86,76,15,16,73,96,67,2

11,13,07,4

0,40,1-4,71,83,0-4,5-4,9-0,22,51,92,30,13,30,2-0,22,6-1,5

-2,5-0,5-0,3-4,71,0-1,6-1,7-3,61,0-4,33,6-1,30,3-3,3-2,7-1,5-1,2

-0,32,61,01,62,35,5-4,20,4-1,0-1,02,82,62,50,2-3,0-7,02,8

4,63,96,25,67,87,52,06,53,84,57,78,35,65,14,75,94,5

10,914,012,.214,011,410,49,311,710,811,511,312,311,511,610,114,013,0

16,916,716,018,116,618,320,415,917,416,619,016,317,517,817,018,319,3

20,722,322,521,219,.321,622,419,819,521,323,621,621,421,221,022,822,2

22,823,524,924,025,524,322,321,922,723,025,822,924,523,523,426,422,9

22,122,622,723,023,921,423,321,222,122,823,624,322,625,022,323,623,2

17,516,717,916,017,417,015,816,917,617,716,616,317,617,519,718,816,1

10,911,511,111,312,411,410,010,611,310,912,911,612,111,611,011,411,8

Tabel 2 Table 2

BILANTUL CLIMATIC GLOBAL SI CERINTA DE IRIGATIE PENTRU ZONA BRAILEI(BARAGANUL DE NORD)

GLOBAL CLIMATE BALANCE AND IRRIGATION REQUIREMENTS FOR BRAILA AREA(NORTH BARAGAN)

Elemente climaticeClimatic elements

Caracterizare climaticaClimatic description

An uscatDry year

An moderatMedium year

An umedWet year

Precipitatii P (mm)Precipitation (mm)

350 450 550

Evapotranspiratie-ET

Evapo-transpiration(mm)

Potentiala - ETP (consum teoretic) 700Reala - ETRO

(consum culturi)True(crop

consumption)

Cereale toamnaWinter cereals

360

Culturi primavaraSpring crops

520

Deficit apa (mm) si cerinta de irigatiiWater deficiency

and irrigation requirements

Potential P – ETP -350 -250 -150

Real P – ETROTrue

Cereale toamnaWinter cereals

-80(1-2 n)

-30(0-1 n)

+25(fara irigatii)

(without irrigation)

Culturi primavaraSpring crops

-170(2-3 n)

-70(1n)

+30(fara irigatii)

(without irrigation)

NOTA - Frecventa anilor : - uscati excesiv uscati 39 %- moderati 21 %

NOTE - Frequency years: - dry excessively dry 39% - moderate 21% - wet excessively wet 40%n - number of waterings

- umezi excesiv umezi 40 % n – numar udari

Vantul constituie element climatic cu mare impact asupra agriculturii practicate in Insula, avand influenta majora asupra regimului hidrologic al solurilor, comportamentului culturilor, calitatii irigatiei, s.a.

In privinta frecventei, studiile climatice atesta frecventele anuale diferentiate astfel : vantul din nord – 21,3 % , vantul din nord-est – 18,0 % , cel de sud – 16,7 % si cel de sud-vest 12,8 % .

Viteza medie a vantului pe directia nord este 3,1 m/s iar pe cea de nord-est 2,9 m/s.

Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este in zona de campie de cca. 70 iar in Insula in jur de 10.

Vanturile cele mai cunoscute in Baraganul de nord sint Crivatul, vant rece si uscat, care bate in timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian cu directie nord, nord-est si suhoveiul, vant uscat si cald, care bate vara din est, avand o frecventa mai mica.

Umiditatea relativa a aerului este in medie lunara 55-65 % in perioada calda a anului, atingand valori de 75-80 % in perioada rece.Vara sub actiunea vanturilor uscate poate scadea in anumite ore sub 30 %. In lunile iulie si august valorile medii lunare la ora 14 scad in general sub 45%.

In tabelul 1 se prezinta principalii parametri climatici ai ultimilor 17 ani agricoli (1996-2013) atestand variabilitatea mare in timp a cadrului climatic zonal. Apar ani umezi (1997, 2004, 2005, 2010), ani secetosi (2000, 2001, 2002, 2007, 2009), ani medii (2003, 2006, 2011) si intreaga suita de particularitati termice si hidrologice din aer si sol determinand diferentieri de implicatii tehnologice in exploatarea agricola si ameliorativa a teritoriului Insulei

Cerinta de irigatieÎn cadrul climatic al zonei Bãrãganului de nord, cerinţa de irigaţie

este deosebit de actualã.Aşa cum rezultã din bilanţul climatic global (tabel 2), deficitul

climatic de apã (diferenţa dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia

The wind is an climatic element with big impact on agriculture practiced in the Island, having major influence on the hydrological regime of soils, cultural behavior, quality of irrigation, etc. In terms of frequency, climate studies attest annual frequencies differentiated as follows: wind from the North - 21.3% , wind from the North-East - 18.0%, wind from South - 16.7% and from South-West 12.8%.  Average wind speed on the North direction is 3.1 m / s and on the North-Eastern direction is 2.9 m / s. Average annual number of days with strong winds (above 11 m / s) is on the plain area with approx. 70 and the Island around 10. The notorious winds in the North Baragan are Crivatul, cold and dry wind that beats in winter, determined by Siberian anticyclone with direction north, northeast and “suhoveiul”, hot and dry wind, blowing from the east in summer, with a frequency smaller. Relative air humidity is 55-65% monthly averages in the warm period, reaching values of 75-80% during cold period. In summer, under the action of dry winds can drop below 30% in some hours. In July and August monthly average at 14 o’clock generally lower than 45%. Table 1 shows the main parameters of the last 17 years agricultural climate (1996-2013) attesting variability in regional climate time frame. Appear wet years (1997, 2004, 2005, 2010), dry years (2000, 2001, 2002, 2007, 2009), average years (2003, 2006, 2011) and the entire suite of thermal and hydrological features of air and soil causing differences on technological implications and improvement in island’s territory. Irrigation requirement On climate framework of North Baragan, the irrigation requirement is particularly timely. As shown in the global climate balance (Table 2), climatic water deficit (difference between precipitation and potential

potenţialã) este accentuat în cele trei ipostaze de ani : uscaţi, moderaţi, umezi şi îmbracã valori cuprinse în limitele 150-350 mm.

evapotranspiration) is emphasized in the three phases of years: dry, moderate, wet and comprises values within 150-350 mm.

Cerinţa de irigaţie la nivel general apare astfel evidentã atât pentru cerealele de toamnã (1-2 udãri) cât şi pentru culturile de primãvarã (2-3 udãri), în anii excesiv de secetoşi numãrul udãrilor în mod firesc fiind majorat.

1.4. LITOLOGIA DEPUNERILOR ALUVIONARE

Litologic in Insula Mare a Brailei se disting doua mari complexe de pamanturi. Complexul de suprafata, format din depozite semipermeabile cu argile lutoase, luturi argiloase, nisipuri argiloase si maluri, avand o grosime de 4-10 m. In aceste depozite este cantonata panza de apa freatica. Aluviunile avand textura grosiera sint mai raspindite in amontele Insulei si pe grindurile Dunarii, iar cele cu textura fina sunt mai frecvente spre aval si in zona centrala.

Spre bratul Macin permeabilitatea paminturilor este mai mare decit a celor situate spre bratul Vilciu, datorita grosimii mai mici a depozitelor semipermeabile (4-5 m spre bratul Macin, 10-15 m spre Vilciu).

Complexul de adincime este format din nisipuri fine pina la 20-30 m, apoi din nisipuri grosiere si pietrisuri pina la cca 100 m adincime. In acest complex se gaseste panza acvifera de adancime, aflata in stransa legatura cu apele fluviului (fig.3).

Dupa continutul de fractiuni argiloase si caracteristicile geotehnice, pamanturile din stratul superior se grupeaza in urmatoarele categorii :

- tip A – nisipuri fine continand cca. 10 % argila ;- tip B – nisipuri argilo- prafoase continand 10-20 % argila ;- tip C – prafuri argiloase continand 20-30 % argila ;- tip D – argile continand peste 30 % argila ;- tip E – pamanturi argilo-maloase .Din cartarea geotehnica de suprafata rezulta ca stratificatia

terenului este in general alcatuita din pamanturi argilo-prafoase (tip D) si pamanturi argilo-maloase (tip E), astfel :

- pamanturile de tip A ocupa 2.480 ha respectiv 3,5 % ;- pamanturile de tip B ocupa 9.810 ha, respectiv 13 % ;

Overall irrigation requirement thus appears evident both for winter cereals (1-2 waterings) and spring crops (2-3 waterings), in the excessively dry years number of watering is increased.

1.4. LITHOLOGY OF ALLUVIAL DEPOSITS

Lithological in the Big Island of Braila there are two large complexes soils. Complex surface composed of silty clay deposits with semi-permeable, loamy clays, clayey sands and shores, with a thickness of 4-10 m. In these deposits is quartered groundwater table. Silts with tickness texture are more widespread in upstream Island and levees of Danube and the fine texture are more common downstream in the center area.  To Macin arm the lands permeability is higher than those located at Vilciu arm due to the lower thickness of the semipermeable deposits (4-5 m to arm Macin, 10-15 m to Vilciu). Deep complex consists of small sands up to 20-30 m, coarse sand and gravel then up to about 100 m depth. This complex is located deep aquifer canvas, closely related to the river (Figure 3).

After the clay fraction content and geotechnical characteristics, land in the top layer are grouped in the following categories:

- type A - fine sands containing approx. 10% clay - type B - clay-silty sands containing 10-20% clay - type C - powder clay containing 20-30% clay - type D - clays containing more than 30% clay - type E - clay- muddy soils. From geotechnical mapping results that stratification land surface is generally composed of clayey-silty soils (type D) and clay-muddy soils (type E), as follows: - type A lands occupies 2,480 ha, means 3.5% ; - type B lands occupies 9,810 ha, means 13%; - type C lands occupies 3,180 ha, means 4.5%;

- pamanturile de tip C ocupa 3.180 ha, respectiv 4,5 % ;- pamanturile de tip D ocupa 30.020 ha, respectiv 51,4 % ;- pamanturile de tip E ocupa 19.210 ha, respectiv 27,5 %.Se remarca o mare variatie in spatiu a diferitelor tipuri de

pamanturi. In ceea ce priveste caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor, se constata o imbunatatire a acestora dupa realizarea desecarii. Astfel consistentele au devenit mai ridicate iar compresibilitatea mai scazuta, in special in partea de nord a incintei.

- type D lands occupies 30 020 ha, means 51.4%; - type E lands occupy 19.210 ha, means 27.5%.  We notice a large variation in space of different types of soils. In terms of physical and mechanical characteristics of soils, it was observed an improvement after realizing their desiccation. Such consistencies became higher and lower compressibility, especially in the north of the enclosure.

Fig. 3 – Profil hidrogeologic transversal prin Insula Mare a Brailei

Fig. 3 - Hydrogeological profile cross the Big Island of Braila

1.5. CADRUL PEDOLOGIC

Inainte de indiguire, solurile din Balta Brailei evoluau in functie de conditiile hidrologice si orografice ale teritoriului. Pe terenurile permanent submerse pe care se producea permanent aluvionarea, procesul de solificare nu se manifesta, iar formatiunile pedologice caracteristice erau aluviunile. Pe terenurile periodic submerse se formau soluri aluviale stratificate, procesul de solificare fiind periodic intrerupt prin suprapunerea de noi strate aluvionare. Pe terenurile neinundabile pe care s-a putut practica agricultura si inainte de indiguire, procesul de solificare a fost mai rapid.

Dupa indiguire conditiile pedogenetice s-au modificat astfel :- a incetat total procesul de aluvionare ;- s-a realizat coborarea generala a nivelului freatic cu pastrarea pe aproape

intreaga suprafata a conditiilor de hidromorfism ;- s-au luat in cultura terenurile, prin destelenirea pasunilor, defrisarea

padurilor si nivelarea privalelor.Ca urmare a acestor modificari, proprietatile fizico-mecanice s-au ameliorat,

iar procesul incipient de evolutie al solurilor s-a generalizat.Solurile aluviale stratificate sunt predominante, iar local in zonele foarte rar

inundate in trecut procesele pedogenetice fiind mai intense se intalnesc soluri aluviale cernoziomice.

Textura solului este predominant fina si mai putin medie si grosiera. Asa cum rezulta din cartarea pedologica efectuata in anul 1974 de OSPA Galati, solurile cu textura grosiera ocupau 2.470 ha (3,5 %), solurile medii 21.520 ha (30,5 %), iar solurile cu textura fina 36.710 ha (66 %) – fig. 4.

1.5. PEDOLOGICAL FRAMEWORK

Before damming, soils evolve in the Slough of Braila function by hydrological and orographic conditions of the territory. On permanently submerged lands that are permanent alluvial soil formation process does not occur, and soil formations were characteristic of silt. On periodically submerged lands are alluvial soils formed layered soil formation process is periodically interrupted by overlapping new drift. On non-inundation land that could farming and before the dam, soil formation process was faster. After damming the pedological conditions were modified as follows: - alluvial process was total stopped; - was made a general lowering of the groundwater by keeping almost the entire surface of hydro-morphism conditions; - were taken in culture land by grubbing pastures, deforestation and leveling flashfloods.  As a result of these changes, physical and mechanical properties were improved, and the early evolution of land was widespread. Stratified alluvial soils are prevalent and rarely local areas flooded in the past soil genesis processes are more intense alluvial soils are chernozems. Soil texture is smoother and less predominantly medium and tichness. As result of pedological mapping conducted in 1974 by OSPA Galati, coarse textured soils occupying 2,470 ha (3.5%), medium soils 21 520 ha (30.5%) and fine textured soils 36 710 ha (66%) - fig. April.

Fig. 4 - Raionarea texturala a solurilor din Insula Mare a Brailei Pe zona grindului fluvial sunt localizate soluri cu textura grosiera in jumatatea sudica a incintei si textura medie in jumatatea de nord. Aceste soluri s-au format pe depuneri aluviale cu textura grosiera sau medie sau pe soluri fosile. Grindurile interioare au in majoritate textura medie si grea la suprafata si usoara sau medie in adancime. In zona de tranzitie dintre grindul fluvial si zona depresionara, sunt localizate soluri cu textura medie si fina sau uneori grosiera.

In zona depresionara, in profilul solurilor predomina depunerile aluviale de textura fina in stratele superioare si fina si medie in adancime.

Influenta apei freatice asupra solurilor este prezenta peste tot in intensitate si forme diferite, de la gleizarea slaba la gleizarea intensa. Sunt prezente de asemenea fenomene de amfigleizare, pseudogleizare si stagnogleizare.

Studii hidrofizice efctuate in anul 1978 atesta existenta unei permeabilitati deosebit de ridicate a solurilor, datorita macroporozitatii create de resturile vechii activitati biologice (cochilii, rizomi, radacini), Aceste caracteristici sunt specifice Insulei atestand existenta unei permeabilitati mai mari pe fostele funduri de lac (Viteze de infiltratie >50-130 mm/ ora) si mai mici pe grinduri (Viteze de infiltratie = 3-40 mm/ora).

Conductivitatea hidraulica are valori medii de 9 m/zi, frecvent intre 2 si 14 m/zi si chiar mai mult (Visinescu, 1978). In aceste conditii. circulatia apei in sol se face cu usurinta si are consecinte favorabile asupra regimului hidrologic si salin al teritoriului.

Solurile au un continut ridicat de carbonati, sunt bogate si foarte bogate in humus si bine aprovizionate cu azot. Aceste proprietati fizice si chimice, alaturi de aportul freatic mare, confera solurilor incintei o fertilitate deosebit de ridicata. Studiul pedologic execuat la scara 1 : 25.000 de OSPA Galati delimiteaza in perimetrul studiat 117 unitati de sol. Este caracteristica varietatea mare de soluri pe arii restranse : astfel in fiecare ferma a carei suprafata nu depaseste de regula 1.700 ha, numarul unitatilor de sol variaza intre 17 si 20. Starea actuală a solurilor din Insula Mare a Brăilei

Datele pedologice mai vechi, reluate şi reinterpretate in cadrul lucrarilor de reambulare, permit să se precizeze următoarea situaţie a solurilor din incintă (fig. 5, tabel 3) :

- soluri hidromorfe : soluri gleice pe 29 % din teritoriu şi lăcovişti pe 5 % ; - soluri neevoluate : soluri aluviale pe 58 % şi protosoluri aluviale (aluviuni) pe 6 % .

In privinţa conţintului în săruri solubile din soluri facem menţiunea că deocamdată nu sunt probleme în această direcţie, solurile mai afectate (moderat şi puternic sărăturate) nu ocupă mai mult de 6 % din intreg teritoriul Insulei şi sunt localizate cu precadere pe unele areale din sudul teritoriului, cu un drenaj intern defectuos.

Procesul de salinizare slabă, aşa cum rezultă din cercetările în dinamică efectuate, este un proces labil, modificându-se în timp şi spaţiu datorită pe de o parte lipsei unor surse de săruri (teritoriu este insular iar aportul in saruri al Dunarii este neesential), iar pe de altă parte datorită proceselor alerte de levigare a sărurilor, în condiţiile unor permeabilităţi încă ridicate ale solurilor.

Pe această linie trebuie să facem precizarea că este foarte important a urmări şi sesiza arealele pe care acest proces se intensifică, degradarea salină devine evidentă afectând plantele, impunând aplicarea unor soluţii ameliorative specifice.

In privinţa grupării solurilor pe clase de calitate (în funcţie de sol, relief, climă, apă freatică), solurile Insulei se dispun astfel (tabel 3):

- clasa a II-a - soluri fertile (61-80 puncte de bonitare ), sunt soluri neafectate sau slab afectate de fenomene de degradare si sunt raspandite pe cea. 66 % din întreg teritoriul;

- clasa a IlI-a - soluri mijlociu fertile (41-60 puncte), moderat afectate de fenomene de degradare, sunt raspandite pe cea. 28 % din teritoriu ;

- clasele a IV-a şi a V-a (sub 40 puncte) - soluri slab şi foarte slab fertile ce sunt dispuse pe suprafeţe restrânse (6 %), sunt puternic şi foarte puternic afectate de fenomenele de degradare prin saraturare sau exces de apa.

Tabel 3

RAIONAREA PEDOLOGICA A INSULEI MARI A BRAILEI

Clasa si tipul de solSuprafata Clasa de calitate

Ha % II III IV VHa % Ha % Ha % Ha %

Clasa solurilor hidromorfe 22.852 34 2.392 4 18.370 28 320 0 - 3 - lacovisti 3.132 5 2.392 4 - - Salinizat

puternic 320

0 Salinizat puternic alcalizat moderat

420

1

- sol gleic 19.720 29 - - 18.370 28 - - Salinizat puternic1.350

2

Clasa solurilor neevoluate 43.336 64 - 62 - - 1.750 3 - - - protosol aluvial 3.780 6 3.780 6 - - - - - - - sol aluvial 39.556 58 37.806 56 - - Salinizat

puternic- moderat

1.750

3 - -

Clasa solurilor saraturate 1.950 2 - - - - - - - - - lacoviste salinizata puternic alcalizata moderat

310 0 - - - - - - - -

- sol gleic salinizat 710 1 - - - - - - - - - sol aluvial salinizat puternic alcalizat moderat

930 1 - - - - - - - -

Clasa solurilor halomorfe 88 0 - - - - - - 88 0 - solonceac 88 0 - - - - - - 88 0

Total : 66.276 100 43.978 66 18.370 28 2.070 3 1.858 3 Nota : ponderea sub 0,5 % a unor categorii de soluri s-a notat cu 0 %

Fig. 5 – Situatia pedologica a unitatii naturale Insula Mare a Brailei in cadrul judetului Braila

Harta solurilor

Precizam anterior principalele atuuri ale potenţiaulului de fertilitate naturală ridicată a solurilor incintei : conţinutul ridicat în elemente nutritive, permeabilitatea bună şi aportul substanţial de apă pentru plante asigurat din stratul freatic. Aceste atuuri, aşa cum rezultă din observaţiile din teren, au fost afectate într-o oarecare măsură în decursul exploatării agricole şi hidroameliorative prestate în timp, datorită amplificării unor factori restrictivi ai producţiei agricole : excesul periodic de apă, corelat cu descreşterea în timp a capacităţii rezolutive a amenajării de desecare-drenaj şi reducerea permeabilităţii pentru apă a solurilor prin compactare, pe unele areale, proces datorat mai cu seamă agrotehnicii necorespunzătoare aplicate in trecut.

Studiile pedologice mai recente (1995), dar efectuate parţial (în treimea nordică a incintei), atestă manifestarea şi a unor procese de degradare a structurii în stratul arabil al solului şi de formare a crustei la suprafaţa solurilor pe unele suprafeţe.

2. CADRUL AMELIORATIV AL INSULEI MARI A BRAILEI

Pentru punerea in valoare a potentialului acestui teritoriu scos de sub apele de revarsare, s-au prevazut lucrari complexe de indiguire, desecare-drenaj si irigatie – fig. 6. In prima etapa s-au realizat indiguirea, reteaua principala de desecare (canale colectoare si de evacuare), defrisari, destufizari, nivelari, sistematizarea asezarilor si a drumurilor, iar in etapa a doua s-au introdus irigatiile, s-a completat reteaua de desecare si s-au executat lucrarile de drenaj.

2.1. INDIGUIREA

Primele lucrari de indiguire in Balta Brailei au protejat unele suprafete agricole si asezari omenesti (Frecatei, Bandoiu si Strimba).

In anii 1957-1959, I.A.S. Salcia a suprainaltat la asigurarea de 5% digul ce inchidea o suprafata agricola de 4.200 ha, desecata cu o retea de canale ce insuma 41 km si irigata pe 3.070 ha, cu apa din bratul Macin, pompata prin doua statii plutitoare cu un debit total de 1,7 m 3/s. Indiguirea intregii Insule s-a realizat in anul 1964, printr-un dig circular, proiectat cu cota de aparare la asigurarea de 10%, cu o lungime de 152 km si inaltimea medie de 4 m. Suprafata aparata este de 71.994 ha, iar zona dig-mal de cca 4.700 ha. Volumul terasamentelor puse in dig este de 10 milioane m3, revenind 63 m3/ml de dig si 152 m3/ha indiguit. In profil transversal, digul are latimea coronamentului 5,5 m, taluzul exterior 1/4 si cel interior 1/3.

Cu ocazia apelor exceptionale din anul 1970 si mai cu seama a celor din anul 2006 si din 2010, s-a verificat capacitatea de aparare a digului si a aparut necesara inaltarea cotei coronamentului la asigurarea de 1%. Digurile de compartimentare pentru limitarea pagubelor in cazul unei calamitati, desi au fost proiectate (pentru delimitarea a trei compartimente) nu s-au executat.

2.2. DESECAREA SI DRENAJUL TERENURILOR AGRICOLE

Pentru evacuarea apelor care provin din precipitatii, infiitratii din Dunare si pierderi din sistemele de irigatii, in perioada 1965-1970 s-a realizat desecarea prin executia a sapte sisteme independente, cu suprafete cuprinse intre 5.000 si 15.000 ha. Lungimea totala a canalelor este de cca 1.500 km, iar adincimea medie de 2 m. Volumul total sapat insumeaza 20 milioane m3.

Canalele principale de desecare, situate la distante de 350-1.000 m, au trasee rectilinii, iar canalele colectoare urmaresc traseele privalelor naturale principale : Filipoiu, Gemenele, Maicanu, Boul s.a.

Evacuarea apei din incinta se asigura prin sase statii de pompare reversibile si una nereversibila situate la dig, avand un debit instalat total de 45 m3/s.

Fig. 6 – Amenajarea hidroameliorativa complexa Insula Mare a Brailei

Din zonele joase apa este preluata de sase statii de prepompare interioare, ce asigura un debit total de 30 m3/s si refulata in canalele colectoare.

Debitul specific de evacuare mediu pe incinta este de 0,62 1/s.ha, si prezinta variatii pe sisteme in limitele 0,57-0,82 1/s.ha.

Dupa anul 1976, o parte din reteaua de canale colectoare de ordin inferior a fost desfiintata in vederea mutarii mecanizate a aripilor de udare pe cca 45.000 ha. Trebuie mentionat ca lipsa acestor elemente de regularizare a scurgerilor s-a evidentiat in perioadele excedentare, canalele tertiare noi amplasandu-se pe aceleasi locatii ale canalelor demolate.

Pentru controlul mai riguros al apelor freatice in zonele joase, pentru interceptarea infiltratiilor din zona digului la ape mari si a celor din canalele de aductiune pentru irigatii, s-au introdus lucrari de drenaj tubular, in sisteme locale, apa colectandu-se prin canale sau drenuri colectoare. Pentru preluarea apelor din amenajarile de drenaj s-au prevazut 18 statii de pompare, cu debite cuprinse intre 0,6 si 1,4 m3/s.

Dintr-un studiu pe model analogic Hele-Shaw a rezultat ca pentru prevenirea excesului de umiditate din infiltratiile din fluviu si din precipitatii produse simultan cu viitura Dunarii, drenurile subterane trebuie instalate la distante de 20-30 m si adincimi de 1,7-2,2 m.

Folosind si experienta altor incinte din Lunca Dunarii, in Insula drenurile au fost instalate la 1,1-1,4 m adincime si 30-60 m distanta intre ele, pentru a asigura un debit specific de 0,6 1/s. ha.

Amenajarile de drenaj executate in perioada 1979-1985, pe o suprafata de 9 347 ha, au fost organizate pe 19 sisteme : 13 pentru drenaj in camp, patru pentru interceptarea infiltratiilor din fluviu si doua pentru preluarea infiltratiilor din canalele de aductiune pentru irigatii. La drenaj s-au folosit tuburi ondulate (riflate) din P.V.C. de 50, 80 si 110 mm diametru si in mai mica masura tuburi din ceramica, materiale filtrante geotextile (drenatex, liatex, madril), guri de descarcare din piese prefabricate din beton, P.V.C. si azbociment.

Dintre parametrii tehnici ai lucrarilor de drenaj se pot mentiona : debit specific de drenaj 0,6 l/s.ha, pante ale drenurilor absorbante 2 ‰, lungimi ale liniilor de dren 150-180 m, distante frecvente intre drenuri 25-40 m si adancimea de pozare a acestora 1,10-1,70 m.

Drenajul de centura la dig s-a executat pe suprafata de 2.170 ha si a constat in cinci linii de drenuri dispuse la distante variabile intre liniile de drenuri de 20-50 m, fasia acoperita cu drenaj de centura avand o latime de 175-265 m.

Reteaua de desecare insumeaza o lungime totala de canale de 1.500 km, reprezentand o densitate de 0,2 km canal/ha.

Productiile prevazute in Studiul Tehnico Economic la neirigat si care au fost realizate prin aplicarea programului de masuri in prima etapa au fost urmatoarele:

- porumb boabe 4.500 kg/ha ; - floarea soarelui 2.500 kg/ha ; - borceag masa verde 12.000 kg/ha - porumb siloz 20.000 kg/ha

2.3. IRIGATIA

Pentru acoperirea deficitului de apa din perioada de vegetatie, intre anii 1976 si 1981, incinta a fost amenajata pe 69.730 ha pentru irigatie prin aspersiune, din care, pe cca 53.000 ha cu conducte ingropate si statii de punere sub presiune, pe restul suprafetelor dispuse in treiea amonte a incintei irigatia aplicandu-se cu agregate de pompare semistationare. Apa se preleva din Dunare prin cele sase statii de pompare reversibile, iar aductiunea la cele 34 statii de punere sub presiune se face prin canale insumind 140 km.

Norma de irigatie asigurata de amenajare este de 3.300 m3/ha pentru anul secetos, norma de irigatie lunara maxima este 1 300 m3/ ha (pentru luna iulie), iar norma de udare 650 m3/ha, la o durata zilnica de aplicare a udarii de 10 ore si un timp de revenire de14 zile.

Amenajarea a fost organizata pe 41 sectoare de irigatie cu suprafete cuprinse intre 1.100 si 2.600 ha.

Pe suprafata neta irigata de 66.710 ha s-a prevazut realizarea mutarii mecanizate pe 74 %, pe restul suprafetei de 26 % mutarea urma sa se efectueze manual.

Statiile de punere sub presiune avand debite cuprinse intre 798 si 1.270 l/s au fost echipate cu agregate de pompare VDF – 200 si VDF – 300, care ulterior prin lucrarile de modernizare au fost inlocuite.

Pentru distributia mai uniforma a apei de irigatie in sol, pe zonele mai framantate insumand 14.900 ha s-au aplicat lucrari de nivelare si modelare.

Productiile medii prevazute a se realiza in perspectiva aplicarii masurilor ameliorative din etapa a II-a, au fost : porumb boabe 8.000 kg/ha, floarea soarelui 3.000 kg/ha, borceag masa verde 30.000 kg/ha, porumb siloz 45.000 kg/ha.

La documentatiile de proiectare s-au prevazut indicatori ai lucrarilor de investitie specifica (preturi 1965) astfel : investitia specifica generala 18.464 lei/ha, irigatii 12.273 lei/ha, desecari 3.806 lei/ha, drenaje 11.201 lei/ha, modelari 4.487 lei/ha, nivelari 10.139 lei/ha. Durata proiectata de recuperare a investitiei a fost de16 ani.

Realizarea amenajarii hidroameliorative complexe a incintei Insula Mare a Brailei s-a bazat pe o strinsa si foarte buna colaborare intre activitatile de cercetare, proiectare si executie.

3. MODIFICAREA CADRULUI NATURAL AL LUNCII IN URMA INDIGUIRII SI APLICARII LUCRARILOR HIDROAMELIORATIVE

3.1. MODIFICAREA FOLOSINTEI TERENURILOR

Situatia folosintelor terenului inainte de amenajare se prezinta in tabelul 4. Exploatarea piscicola pe aproape jumatate din suprafata Insulei a constituit in trecut principala

modalitate de valorificare a Baltii Brailei. In perioada 1950-1951 s-au executat lucrari de amenajare piscicola constand din cca. 100 km canale de legatura intre lacuri si numeroase stavilare pentru barare si dirijarea apelor.

Tabel 4

Folosinta terenurilor inainte de indiguirea Insulei Mari a Brailei

Folosinta Suprafataha %

ArabilPasuneStufarisPadure

Lacuri, baltiIntravilan, drumuri

14.8808.52024.08016.55012.070

600

19,411.131,421,615,70,8

Total 76.700 100,0

Terenurile arabile, situate pe aproape 20 % din toata suprafata, erau exploatate cu randamente agricole scazute: cca 1.500 kg/ha la griu si 1.000-2.000 kg/ ha la porumb.

Se aflau in exploatare silvica specii de arbori de esenta moale: salcia si plopul.

Fig. 7 – Hidrografia Baltii Brailei in regim natural

Asezarile omenesti nu au avut conditii favorabile pentru a se statornici datorita pericolului provocat de inundatii. Localitatile actuale : Tacau, Bandoiu, Rata, Strimba, Marasu, Stoienesti, Agaua, Titcov si Frecatei s-au stabilizat pe terenurile mai inalte din amontele Insulei.

Din cele cca 77.000 ha terenuri de lunca inundabila, 12.000 ha erau acoperite cu luciu de apa, stufarisurile dispuse in jurul acestor zone acopereau o suprafata de doua ori mai mare (24.080 ha).

Lacurile mari (Serbanu, Orza, Gemenele, Rusava, Scurtu, Bobocu, Lunguletu, Ulmu, Zaton si altele) aveau cite o garla prin care se alimentau la viitura cu apa proaspata din Dunare ; tot atunci intra si pestele, indeosebi crapul. Mai aveau si cite o garla de scurgere in Filipoiu si prin acesta la Dunare - fig. 7.

Se pescuia toamna la gardurile de pe garlele de scurgere si de pe Filipoiu.Dupa G r. A n t i p a (1910), intr-un an nefavorabil (1905), productia de peste a fost de numai

921 t sau 12 kg/ha (daca o raportam l suprafata astazi valorificata de cca 72. 000 ha). Intr-un an foarte bun (1908), productia a fost de 7 ori mai mare, adica 6.448 t (89 kg/ha).

Desi productia aceasta este apreciabila pentru conditii naturale, mai ales ca anii acestia aveau o frecventa dubla fata de cei slabi, ne spune tot A n t i p a, nu se poate compara cu productia de porumb, realizata dupa indiguire, fie si numai de 5.000-6.000 kg/ha. De aceea, valorificarea prin agricultura a fost solutia cea mai avantajoasa.

Dupa desecare si destufizare a urmat etapa catre care au tintit toate eforturile, aceea a punerii in valoare prin cultivare. De fapt luarea in cultura a pamanturilor noi s-a desfasurat aproape simultan cu lucrarile de hidroamelioratii. Ritmul introducerii in cultura a terenurilor desecate se reda in tabelul 5. In tabelul 6 se prezinta modificarea structurii folosintelor dupa prima etapa de lucrari hidroameliorative.

Tabel 5 Cresterea arabilului dupa indiguirea Insulei Mari a Brailei

Anul Suprafataha %

196619671968196919701971

1975-1985

23.71028.76044.34058.40062.88066.15068.130

34,842,265,185,792,397,1100,0

Tabel 6

Structura folosintelor in urma aplicarii lucrarilor hidroameliorative in Insula Mare a Brailei

Folosinta Suprafataha %

Teren arabilTeren ocupat cu lucrari (canale)

Constructii si drumuriLacuri

68.1302.0701.420380

91,62,92,00,5

Total 72.000 100,0

Paminturile noi au fost cultivate, in cea mai mare masura, cu cereale. In perioada 1981-1985, structura de culturi si ponderea acestora era urmatoarea: porumb 47%,

griu 20%, orz 14%, floarea-soarelui 11% si soia 8%.Pe cca. 400 ha, ramase inca sub apa, este vorba despre cele doua foste bucle ale Dunarii, Zaton

si Dunarea Veche ramase in perimetrul indiguit, s-a pastrat in continuare folosinta piscicola.

3.2. MODIFICAREA REGIMULUI HIDROLOGIC AL LUNCII

Pe baza cercetarilor de durata (peste 40 de ani) desfasurate in incinta, s-au pus in evidenta factorii determinanti si parametrii evolutivi ai apelor freatice si solurilor in decursul exploatarii complexe a teritoriului Insulei.

In urma indiguirii, lunca a fost sustrasa inundatiilor periodice din regimul natural, solurile aluviale suferind procese de maturare si evolutie, in functie de etapa ameliorativa realizata.

In urma introducerii lucrarilor de desecare si epuismentul apelor de suprafata, treptat, pe masura stabilizarii efectului lucrarii de desecare, s-a realizeat un regim hidrogeologic compensator. Acesta se caractererizeaza prin existenta unei fluctuatii ale nivelurilor panzei freatice sub influenta factorilor naturali, fluviu (infiltratiile la viituri) si climat (aportul precipitatiilor si evapotranspiratia potentiala), care in plan multianual se compenseaza. In anii excedentari, nivelurile freatice sunt compensate prin niveluri freatice coborate in anii deficitari, in asa fel incat variatia multianuala atesta abateri in plus sau in minus fata de un nivel de echilibru fig. 8.

Dupa introducerea irigatiilor, in lunca a avut loc o transformare a regimului compensator intr-unul cumulativ, regim in care s-a produs o crestere progresiva a nivelurilor freatice de la un an la altul, ca urmare a pierderilor de apa din amenajari, pe traseul canalelor de aductiune si in camp, randamentele amenajarilor de irigatii fiind reduse, sub 65-70 %.

Dupa anul 1990, datorita reducerii suprafetelor irigate, regimul cumulativ s-a transformat intr-un regim de echilibru relativ, in care s-a atins o stabilizare hidrologica, fluctuatiile periodice (anuale, sezonale) ale nivelurilor freatice fiind determinate cu precadere de cadrul hidroclimatic, influenta irigatiilor reducandu-se substantial.Trebuie mentionat ca aceeasi dinamica a regimului hidrologic produsa in lunca, a avut loc si in campie.

Tabel 7

Indicii procesului evolutiv de crestere a nivelului freatic datorita irigatieiin Insula Mare a Brailei

Perioada Adancimea medie ponderata (m) la :Maxim hidrogeologic lunar Minim hidrogeologic lunarValoarea

medieLimita de variatie

Valoarea medie

Limita de variatie

Inainte de introducerea irigatiei 1970-1978

1,99 1,45-2,52 2,57 2,50-2,65

Dupa introducerea irigatiei1979-1990

1,58 1,18-1,87 2,10 1,72-2,33

Variatia adancimii apei freatice +0,41 - +0,47 -Perioada 1991-1995 1,68 1,36-1,79 2,07 1,97-2,15Anul 1997 1,31 - 2,00 -

Fig. 8 – Dinamica regimului hidrologic in conditii naturale si de amenajare hidroameliorativa

Asa cum rezulta din tabelul 7, in Insula Mare a Brailei, dupa introducerea irigatiilor, adancimea apei (valoare medie ponderata) a crescut la maximul hidrogeologic de la cca. 2 m, inainte de introducerea irigatiilor, la cca. 1,50 m dupa introducerea irigatiilor (perioada 1979-1990), pentru ca sa se stabilizeze la 1,68 m in perioada 1991-1995.

Tabel 8

Raionarea hidrogeologica medie multianuala a Insulei Mari a Brailei, pe etape ameliorative

Etapa ameliorativa Situatia hidrogeologica

Raioanele (%) cu apa freatica situata la adancimea de :0-1 m 1-2 m 2-3 m 3-4 m peste 4 m

Exploatare in regim indiguit si desecat

De primavaraDe toamna

152

3417

3350

1627

24

Exploatare in regim indiguit, desecat si irigat

De primavaraDe toamna

258

5044

2134

412

02

1997 AugustNoiembrie

3410

5137

1542

011

00

In lunca In campie

Regimul hidrologic in conditii naturale si ameliorative

Elementele bilantului :Ri - infiltratii din fluviuP - precipitatiiEt - evapotranspiratieIr - irigatie

Nivel fluviu Conditii

naturale Regim compensator

Regim cumulativ

Regim de echilibru relativ

Conditii naturale

Regim cumulativ

Regim de echilibru relativ

Raionarea hidrogeologica atesta cresteri substantiale ale raioanelor cu apa freatica situata la adancimi sub 2 m in primavara de la 49% la 75%, iar in toamna, de la 19% in regimul compensator la 52% in regimul cumulativ, pe unele areale depresionare manifestandu-se excesul de apa. Corespunzator se reduc suprafetele cu ape freatice adanci de la 18% la 4% in primavara si de la 31% la 14% in toamna (tabel 8).

Prognoza hidrologicăDinamica nivelurilor pânzei freatice este un efect al măsurii elementelor bilanţului hidrologic,

respectiv infiltraţiile din emisari (fluviu, râu) (Id), aportul de apă din precipitaţii (P) şi irigaţii (Ir) la intrările de apă şi consumul de apă al culturilor (evapotranspiraţia - Etr, evacuările prin amenajarea de desecare - Ev, scurgerea subterană - Ss, la ieşirile de apă din bilanţ).

Aşa cum rezultă din figura 9, bilanţul hidrologic în Insula Mare a Brăilei mediu multianual, cu cele două componente: general - referitor la întregul complex: sol şi pânza freatică şi, efectiv, referitor doar la pânza freatică, atestă ponderea mare în bilanţul apei freatice a infiltraţiilor din Dunăre cu 52% şi irigaţiile cu 24% la intrările de apă, conducând la ridicarea nivelurilor pânzei freatice în perioadele excedentare şi evapotranspiraţiei - 60% şi evacuările din amenajare - 35%, la ieşirile de apă, conducând la coborârea nivelurilor pânzei freatice în perioadele deficitare.

Fig. 9 - Bilanţul hidrologic în Insula Mare a Brăilei - media multianuală

Observatiile rigurase de durata privind regimul hidrogeologic a permis realizarea unei banci de date cuprinzand situatii (harti) hidrogeologice lunare si parametri tehnici aferenti exprimati prin raionari pe intervale de adancimi ale apei freatice (0-1 m ; 1-2 m ; 2-3 m; 3-4 m; si mai mari de 4 m) precum si valori medii ponderate ale acestor adancimi.

Pa baza acestor date s-au putut intocmi grafice de corelatie intre cotele apelor Dunarii (factor preponderent in determinarea situatiei hidrogeologice) si ponderea diverselor intervale de adancimi freatice (fig.10).

Fig. 10 - Prognoza hidrogeologica în Insula Mare a Brăilei

Asa cum rezulta din exemplul prezentat in grafic pentru situatia lunii mai 1974, la o cota medie a Dunarii la mira Braila de 400 cm si in conditiile unei perioade uscate manifestate in aceasta luna, verticala ridicata la intersectia cu perioada 1 si orizontala ce intersecteaza diversele zone de adancimi, atesta o situatie prognozata prin grafic de 2,45 m adancime medie ponderata, 3% la intervalul de adancimi 0-1 m, 28% pentru intervalul 1-2 m, 40% pentru intervalul 2-3 m si 22% pentru intervalul 3-4 m, valori apropiate de situatia reala determinata prin observatiile din teren.

3.3. MODIFICAREA REGIMULUI SALIN AL APELOR FREATICE SI SOLURILOR

Regimul sarurilor din apele freatice si soluri este corelat cu dinamica regimului hidrologic al luncii dupa indiguire.

Apele freatice, initial slab mineralizate, s-au concentrat in saruri in etapa regimului hidrologic compensator (in lipsa irigatiei), pentru ca apoi sa-si reduca concentratiile in etapa regimului hidrologic cumulativ (dupa introducerea irigatiei).

Astfel, de la o mineralizare medie ponderata pe incinta de 1,17 g/l in 1965, dupa indiguire, s-a produs o concentrare substantiala a apelor freatice la nivelul de 2,46 g/l in perioada 1966-1970, dupa aplicarea desecarii si o reducere a acesteia la 1,26 g/l in perioada 1981-1985, dupa aplicarea irigatiilor, tabel 9.

Tabel 9

Indicii evolutiei regimului hidrochimic pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei

Perioada Etapa ameliorativa Mineralizarea apei freatice (g/l) Rata evolutiei (mg/l.an)Media

multianualaLimitele de

variatie1965 Situatia initiala 1,17 - -

1966-1970 Indiguirea si aplicarea desecarii 2,46 2,35-2,57 +2581971-1976 Exploatarea in regim indiguit si

desecat1,78 1,52-2,12 -113

1977-1980 Introducerea irigatiei 1,63 1,45-1,97 -381981-1995 Exploatarea in regim indiguit,

desecat, drenat si irigat1,26 1,12-1,64 -37

Raioanele cu ape slab mineralizate (sub 1 g/l reziduu mineral) s-au redus de la 51 % din suprafata incintei, cat erau initial, la 24 % - dupa aplicarea desecarii, pentru a creste la 46 % dupa introducerea irigatiilor. In mod corespunzator s-a produs reducerea suprafetelor cu ape mai intens saraturate (puternic salcii si slab sarate) de la 25% in regim indiguit si desecat la12% in regim indiguit, desecat si irigat (tabel 10).

Tabel 10

Raionarea hidrochimica medie multianuala pe etape ameliorative a Insulei Mari a Brailei

Etapa ameliorativa Perioada Raion (%) cu apa fratica :Dulce

0-0,5 g/lSlab salcie 0,5-1,0 g/l

Mediu salcie

1,0-2,0 g/l

Puternic salcie

2,0-4,5 g/l

Slab sarata 4,5-10,0 g/l

Situatia initiala 1965 8 43 44 3 2Exploatarea in regim indiguit si desecat

1971-1976 1 23 51 21 4

Exploatarea in regim indiguit, desecat si irigat

1981-1995 7 39 42 11 1

Solurile, initial libere de saruri, dupa scoaterea lor de sub apele de inundatie, acumuleaza saruri in stratul superior (0-25 cm) la nivelul de 183 mg/100 g sol (valoare medie ponderata), dupa aplicarea doar a desecarii, pentru ca in perioada 1981-1995 sa-si reduca continutul in saruri la 115 mg/100 g sol (tabel 11).

Tabel 11

Indicii evolutiei regimului salin al solurilor in stratul 0-25 cm pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei

Etapa ameliorativa Perioada Salinizarea soluluimg/100 g sol

Rata evolutiei mg/100 g sol.an

Media multianuala

Limita de variatie

Situatia initiala 1965 0 - -

Indiguirea si aplicarea desecarii 1966-1970 183 - +37,0Exploatarea in regim indiguit si desecat

1971-1976 126 102-170 -9,3

Introducerea irigatiei 1977-1980 121 107-136 -1,2Exploatarea in regim indiguit, desecat si irigat

1981-1995 115 93-137 -0,8

In mod corespunzator, solurile nesalinizate, care in 1965 dupa indiguire aveau o pondere de 98% din suprafata incintei, au scazut la 2% in perioada 1966-1970, dupa aplicarea desecarii si apoi au crescut la 55 %, dupa aplicarea irigatiei (tabel 12).

Tabel 12

Raionarea salina a solurilor pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei

Etapa ameliorativa Perioada Raionarea incintei (%) dupa continutul de saruri din sol in stratul 0-25 cm

Nesalinizat<100 mg/100 g

sol

Salinizare slaba 100-250 mg/100 g

sol

Salinizare moderata 250-600

mg/100 g solSituatia initiala 1965 98 2 -Indiguirea si aplicarea desecarii

1966-1970 2 90 8

Exploatarea in regim indiguit si desecat

1971-1976 52 47 1

Exploatarea in regim indiguit, desecat si irigat

1981-1995 55 44 1

Slaba salinizare a solurilor in stratul superior (0-25 cm), s-a manifestat ca un proces labil in privinta localizarii in teritoriu si a manifestarii in timp, datorita bunei permeabilitati a solurilor, ce a permis antrenarea sarurilor din soluri in perioadele excedentare.

4. AMELIORAREA CADRULUI NATURAL PUTERNIC ANTROPIZAT IN EXPLOATATIILE AGRICOLE DIN LUNCA

Coabitare armonioasa agricultura - mediu

Soluţiile de protecţie a mediului şi ameliorare ecologică a cadrului agricol al Insulei Mari a Brăilei se fundamentează pe crearea zonelor împădurite, a perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, a unor zone de agrement amenajate peisagistic fructifer, intr-un sistem agricol prietenos (infratit) cu natura asigurandu-se astfel :

- valorificarea terenurilor afectate de exces de apă şi cu productivitate redusă; - armonizarea intervenţiilor antropice din spaţiul agricol al luncii cu natura; - ameliorarea cadrului climatic tot mai excesivizat al luncii îndiguite; - protectia si refacerea biodiversităţii;

- un sistem agricol ameliorativ ce conserva si sporeste fertilitatea solurilor.Aceste soluţii de protecţie a mediului şi ameliorare ecologică sunt în deplină concordanţă şi

armonie cu :

-reţeaua hidrotehnică de canale de irigaţie, canale de desecare, staţii de pompare şi conducte îngropate;

- planurile de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole existente;- dispunerea zonelor cu exces de apă şi a terenurilor neproductive;- spaţiile ce oferă condiţii de agrement, turism şi peisaj;Soluţiile de împădurire a zonelor neproductive şi cu productivitate redusă datorita excesului de

apă sunt reglemenate prin HG nr. 786/30.12.1993 şi OG nr. 81/25.08.1998, privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate.

Excesul de apa semipermanent si permanent este specific zonelor joase (foste privale, japse, funduri de lac) situate la cote inferioare fundului canalelor din zona si astfel fara posibilitati de descarcare a apei din panza freatica situată la zi.

Periodic, in conditii hidroclimatice deficitare, pot fi libere de apa, dar pe durate mari de timp nu pot fi cultivate – parte din aceste areale fiind cuprinse cadastral la teren neagricol.

Suprafata totala propusa la inpadurire este de 5.514 ha din care majoritatea, 5.327 ha teren se afla in exploatarea S.C. AGRICOST S.R.L. Iasi, 121 ha la S.C.D.A. Braila si cate 43 ha respectiv 24 ha la comunele Marasu si Frecatei.

Din aceasta suprafata, majoritara este folosinta agricola - 4.595 ha (83%) si doar 919 ha (17%) teren neagricol.

Perdelele silvice de protecţie a terenurilor agricole ce urmeaza a se infiinta prezinta o suita de efecte favorabile asupra spatiului agricol:

- reduc viteza vântului cu 25-50 % (în funcţie de depărtarea de perdea), cu efect benefic în reducerea eroziunii solului prin deflaţie (fenomen evidentiat iarna pe solurile dezgolite de zăpadă), depunerea mai uniformă a zăpezii în câmp, uniformitatea udărilor prin aspersiune, protecţia plantelor la stresurile termice ; - creează un microclimat în zona protejată asigurând majorarea reţinerii precipitaţiilor cu 10-15 %, reducerea pierderilor de apă din sol cu 25-35 %, creşterea umiditaţii relative din aer cu 10-15 %; - constituie o nişă ecologică pentru organismele animale şi vegetale : păsări, insecte, animale mari (vulpi, căprioare, mistreţi)

Dintre parametrii tehnici de proiectare ai perdelelor silvice de protecţie a terenurilor agricole se pot mentiona : - lăţimea perdelei 7-10 m ; - inălţimea perdelei 10-15 m ; -compoziţia silvica şi silvo-pomicola de protecţie : specii arboricole (frasinul, ulmul, glădiţa, stejarul ş.a.), specii arbustive (sălcioară, lemn câinesc, amorfa, ş.a.), specii pomicole (corcoduş, zarzăr, măr pădureţ, gutui, ş.a.).

Perdelele de protecţie a digurilor sunt dispuse în zona dig - mal asigurand protecţia digului la acţiunea apei de revărsare prin curenţi şi valuri. Speciile silvice ce alătuiesc aceste perdele sunt specifice zonelor inundate : salcia, plopul, frasinul ş.a.

Zone amenajate peisagistic, fructifer şi pentru agrementUn concept actual utilizat in tari europene exprima prin « spatii verzi

extravilane » posibilitati de valorificare a zonelor din afara localitatilor prin folosinte diverse, agricole, turistice, sportive, in ideea de infratire a mediului modificat antropic cu natura.

In acest sens pentru Insula Mare a Brailei sunt tratate doua perimetre, lacurile Blasova si Zaton. Sistemul agricol prietenos (infratit) cu natura asigura prevenirea degradarii si a poluarii, conservarea si inbunatatirea fertilitatii solului, cadru ospitalier pentru biodiversitatea atat agricola cat si naturala prin :

- tehnologii specifice de lucrare a solului incluzand reciclarea resturilor vegetale (incorporare in sol si introducere in procesul pedogenetic); - reducerea consumurilor de substante chimice (ingrasaminte, pesticide) prin structuri si rotatii de culturi, tehnologii si utilaje de administrare localizat, combatere integrata a bolilor si daunatorilor, promovarea sistemului de fertilizare organica prin culturi verzi in perioada rece a anului; - generalizarea sistemului de lucrari minime ale solului; - monitoringul starii de fertilitate a solului; Solutii strategice de protejare a microfaunei (albine si insecte polenizatoare) precum si a macrofaunei (mistreti, caprioare, iepuri, pasari, pesti) prin asigurarea unui habitat nepoluat si conditii bune de hrana si cazare.

5. STAREA ACTUALA A LUCRARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI MASURI DE REABILITARE IN AMENAJAREA HIDROAMELIORATIVA COMPLEXA INSULA MARE A BRAILEI

Amenajarile de eliminare a excesului de apa

Starea operationala a amenajarilor de eliminare a excesului de apa s-a redus in decursul exploatarii datorita neaplicarii lucrarilor de remediere si modernizare necesare.

In privinta starii operationale a amenajarilor de eliminare a excesului de apa se fac precizarile: - reteaua de canale de desecare si-a redus capacitatea resolutiva cu 25-30 % pe canalele de ordin superior (colectori, canale principale) si chiar mai mult pe cele de ordin inferior (secundare, tertiare), datorita colmatarilor avansate si imburuienarii accentuate ; - aceasta situatie este mult mai expresiva in treimea amonte a incintei in care pe langa unii factori litologici favorizanti ai degradarii retelei de canale mai intervin si unele neimpliniri din proiectare, cum ar fi canalele cu functii mixte (desecare si irigatii) care sunt focare de mentinere a excesului de apa ;

- amenajarea de drenaj orizontal se afla intr-un stadiu deosebit de avansat de degradare, in mod special prin deteriorarea gurilor de descarcare a drenurilor.

Masurile necesare pentru readucerea amenajarilor la parametrii normali de functionare se pot esalona astfel :

a. Masuri pe termen scurt :- efectuarea de lucrari de remediere pentru aducerea canalelor de desecare, a drenurilor si a

constructiilor hidrotehnice aferente la parametrii proiectati (reprofilari de canale, remedieri de constructii hidrotehnice, refaceri guri de scurgerte la drenaje sa.) ;

- efectuarea esalonata a unor completari la reteaua de desecare cu canale tertiare situate in zonele critice privind excesul de apa ;

- efectuarea unor actiuni eficace de defrisare a vegetatiei acvatice de pe reteaua de canale (cu utilaje specifice sau prin erbicidare). Aceasta actiune dealtfel a fost demarata in zonel cele mai critice de catre beneficiarul agricol.

b. Masuri pe termen lung :Modernizarea amenajarii de desecare-drenaj prin :- echiparea statiilor de pompare cu agregate de pompare cu randamente ridicate, activitate deja

in curs de desfasurare ;- reproiectarea si completarea retelei de canale de desecare ;- echiparea amenajarilor cu aparate si instalatii hidrometrice in vederea optimizarii regimului

scurgerilor prin reteaua de colectare-evacuare.Masurile ce se impun pentru readucerea amenajarilor la parametrii normali de functionare

explicitati pe elemente concrete sunt :

- modernizarea celor 24 de statii de desecare ; - readucerea la parametrii geometrici proiectati a intregii retele de desecare : canale colectoare, principale, secundare, tertiare si canale de preluare a infiltratiilor care insumeaza 1.562 km si care necesita excavatii de cca. 6 mil. mc. pamant ; - refacerea amenajarilor de drenaj existent pe cele 9.972 ha la parametrii normali de functionare; - schimbarea folosintei agricole pe unele suprafete cu cote foarte joase, afectate de exces de apa pe perioade lungi de timp. Pe aceste microzone bine delimitate se pot infiinta rachitarii sau exploatatii silvice ; - refacerea constructiilor hidrotehnice pe reteaua de desecare ; - executarea unor subtraversari de scurgere a apelor de suprafata spre reteaua de evacuare pe sub deponiile rezultate din decolmatari si depozitate in lungul canalelor de desecare ; - dotarea amenajarilor de desecare cu utilaje de defrisare a vegetatiei acvatice de pe canale.

Amenajarile de irigatie

In vederea eliminarii principalelor deficiente din sistemele de irigatii, constand in pierderi de apa pe canalele de irigatie (randamentul amenajarii sub 65-70 %), lipsa de operativitate a amenajarilor deservite de statii de pompare semistationare, se propun masurile :

a. Masuri pe termen scurt :- lucrari de remediere la reteaua de conducte ingropate ;- lucrari de remediere la reteaua de canale de aductiune la statiile de pompare de punere sub

presiune ;- lucrari de remediere la amenajarea cu statii de pompare semistationare.b. Masuri pe termen mediu-lung :Modernizarea amenajarilor de irigatii va avea in vedere :- captusirea canalelor de irigatii folosind solutii tehnice eficiente care sa reduca pierderile de

apa ;- transformarea amenajarii cu statii de pompare semistationare (15450ha) in amenajare

deservita de statii de pompare centralizate de punere sub presiune ;- echiparea statiilor de pompare cu agegate avand randamente ridicate ;- dotarea amenajarilor cu aparatura de debitmetrie si automatizare care sa asigure optimizarea

functionarii si gestiunea stricta a apei ;- completarea dotarii fermelor cu echipamente automate de aplicare a udarilor.

- reproiectarea alimentarilor cu apa pentru statiile ce se alimenteaza cu apa improprie pentru irigat din Lacul Blasova (SPP 9, SPP 10).

Lucrarile de indiguire

Digul Insulei Mari a Brailei are o lungime de 175 km (include si digul interior de la Salcia).Starea digului, sub aspectul potentialului de aparare si a comportamentului la infiltratii s-a

testat cu prisosinta in perioada apelor exceptionale la viitura Dunarii din perioada aprilie-iunie 2006 si mai-iulie 2010.

Observatiile efectuate in perioada actiunilor de aparare au precizat :-suprafete cu luciu de apa adiacente digului – 52,5 ha ;-suprafete cu exces de apa adiacente digului – 530 ha ;-infiltratii pe sub corpul digului – 21,3 km ;-infiltratii aparente pe taluz – 0,5 km ;-grifoane - 16 buc.Lucrarile ce sunt necesare la dig :a. Masuri pe termen scurt

-suprainaltari ale cotei coronamentului digului in zonele necorespunzatoare, protejate cu saci de pamant la vitura din aprilie-mai 2006 - 2,5 km ;

-executarea de banchete in zonele pe care s-au observat supurari de apa pe taluze - 3,6 km de dig;

-efectuarea consolidarilor de taluze pe tronsoanele de dig afectate de procese de degradare .b. Masuri pe termen mediu - lung- reproiectarea cotei coronamentului digului in cadrul actiunii de actualizare a intregului

sistem de aparare la Dunare ;- compartimentarea incintei in 3 compartimente prin diguri de compartimentare.

6. STAREA ACTUALA A SISTEMULUI DE MONITORING PEDOHIDROLOGIC SI

DE REABILITARE

Facem precizarea ca in Insula Mare a Brailei a existat o retea de puturi hidrogeologice totalizand 155 bucati, ce acoperea densitatea de un punct la 400-500 ha, ceruta prin normativul ID 24-65 “Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, exploatarea si intretinerea retelei de puturi de observatii hidrogeologice pentru hidroamelioratii”.

Tipul de put hidrogeologic folosit avea o adancime de 6 m, tub de plastic, filtru la panza freatica, ghizd din beton si capac cu sistem de incuiere.

In perioada 1970-1991 observatiile hidrogeologice se efectuau cu o frecventa saptamanala, de o echipa de 6 observatori pe intreaga Insula si se corelau cu observatiile periodice de regim hidrologic si chimic al solului in puncte reprezentative. Datele se prelucrau rezultand harti hidrogeologice si hidrochimice utilizate la avertizarea irigatiei si la monitoringul evolutiei chimice a solurilor.

Dupa 1991 programul de observatii s-a intrerupt din lipsa de fonduri, reteaua de puturi neexploatata si neintretinuta degradandu-se in totalitate.

Consideram ca este util: reproiectarea unei noi retele de puturi hidrogeologice dotata cu sisteme automate de observare

si transmitere a observatiilor ; executia retelei de puturi si darea in exploatare asigurandu-se un sistem permanent de

monitoring al adancimii si chimismului apei freatice si solului ; adoptarea unui program computerizat de stocare si prelucrare a observatiilor,rezultand

documente utile activitatilor de monitorizare a mediului (dinamica, evolutii a apelor freatice si solurilor), diferentiere a tehnicii agricole corelat cu particularitatile locale pedohidrolgice, proiectarea cadrului agricol periodic si a celui de perspectiva.

7. REZERVORUL FREATIC AL LUNCII SI VALORIFICAREA LUI PENTRU AGRICULTURĂ

a. Indicii pedohidrologici ai rezervorului freaticTeritoriile din luncă sunt caracterizate prin existenţa unui rezervor de apă freatică la mică

adâncime (sub 3-4 m), ce devine utilizabil pentru plantele din cultură asigurând o aprovizionare a acestora cu apa ridicată prin capilaritate.

Gradul de utilizare a acestuia depinde, în primul rând, de configuraţia geomorfologică ce determină zone intens aprovizionate cu apă freatică (zonele joase), moderat (zonele intermediare) sau zone neaprovizionate freatic, zonele înalte, de grind (fig. 11).

Fig. 11 - Profil geomorfologic şi localizarea rezervorului freatic util

Pentru ilustrarea gradului de utilizare a rezervorului freatic şi a intensităţii aprovizionării freatice, s-au observat doi indici pedohidrologici specifici.

Gradul de utilizare a rezervorului freatic (G.u.f.), în %, reprezintă ponderea dintr-un teritoriu, fermă, tarla, în care rezervorul freatic prin adâncimea sa este operaţional pentru alimentarea culturilor.

Aşa cum rezultă din figura 12 pentru 14 ferme (S Stăvilaru, F = Filipoiu etc.) din două complexe din Insula Mare a Brăilei, se evidenţiază o netă diferenţă între acestea privind darul oferit de natură - rezervorul freatic. Astfel, ferma Filipoiu (F) din complexul Filipoiu are indicele G.u.f. cel mai mare (63%, respectiv 63% din teritoriul fermei beneficiază de un aport freatic bun). în contrast, ferma Dimuleasa (D), din complexul Lunguleţu, are indicele G.u.f de 8%. Se diferenţiază astfel areale cu valori G.u.f. foarte mari (peste 60%), mari (40-60%), moderate (20-40%) şi mici (0-20%).

Notaţii privind gradul de utilizare a rezervorului freatic: GfM = foarte mare GM = mare Gmod = moderat Gm = mic

Fig. 12 - Gradul de utilizare a rezervorului freatic

Indicele aportului freatic util (I.f.u), în m3/ha, reprezintă media intensităţii aprovizionării culturilor într-un sezon agricol din apa freatică pentru fiecare hectar din arealul studiat.

Reluând cazurile analizate anterior, în ferma Filipoiu, fiecare hectar va beneficia de un aport freatic de 1400 m3/ha, pe când, în situaţia opusă, ferma Dimuleasa va beneficia doar de 170 m3/ha (fig. 13).

Fig. 13 – Indicii aportului freatic util

b. Valorificarea rezervorului freatic pentru agriculturăPe baza unor investigaţii detaliate, în teritoriul agricol se pot delimita raioane divers

aprovizionate din apa freatică impunând o tehnologie specifică de diferenţiere a regimului de irigaţie în funcţie de cultură, sol, condiţii climatice.

Cercetări de durată efectuate Ia Staţia de lizimetre din Insula Mare a Brăilei au permis acumularea unui bogat bagaj de date ştiinţifice devenite operaţionale pentru diferenţierea regimului de irigaţie în diferite ipostaze pedologice şi climatice pentru principalele culturi de câmp.

In figura 9 se prezintă un model al acestei tehnologii pentru porumbul, cultivat pe un sol aluvial cu textură fină (valori medii multianuale).

Aportul freatic, după cum rezultă din grafic, este maxim în luna august şi reprezintă 82% din consumul total al culturii de porumb pentru aceasă lună la o adâncime a nivelului freatic de 0,5 m; 65% la adâncimea de 1,0 m, 49% la adâncimea de 1,5 m şi 6% la adâncimea de 2 m.

Corespunzător acestor condiţii de aprovizionare cu apă din pânza freatică, în a doua parte (de jos) a graficului este prezentat regimul de irigaţie diferenţiat. Acesta atestă că pentru adâncimi ale apei freatice până la 1 m nu sunt necesare udări decât numai în anii foarte deficitari şi doar în stadiile de vegetaţie timpurii când cultura are înrădăcinare superficială. La adâncimea apei freatice de 1,5 m sunt necesare două udări (decada a II-a a lunii iulie şi decada I din august) iar la adâncimi freatice de 2 m sunt necesare trei udări (decada a IlI-a din iunie, a Il-a din iulie şi I din august).

Fig. 14 - Tehnologii de reducere a consumului de apă la irigaţie pe solurile aprovizionate freatic

Se demonstrează astfel că o echipă de cercetători este în măsură ca, pe baza unor condiţii concrete pedoclimatice detaliate de pe teritoriul unei ferme agricole, să realizeze un proiect de inginerie tehnologică vizând optimizarea factorilor de vegetaţie şi care să asigure randamente agricole net superioare stadiului actual.

Pe această linie în cadrul unor ferme reprezentative din punct de vedere morfopedohidrologic din Insula Mare a Brăilei s-au realizat astfel de studii de optimizare a factorilor de vegetaţie, lucrări deosebit de utile atât pentru fermele respective, cât şi pentru fermele vecine ce preiau elemente tehnologice de la aceste ferme etalon.

Continutul lucrarii

Cercetari privind optimizarea tehnologiei la cultura de rapita in Insula Mare a Brailei

Partea I-a Cadrul natural si ameliorativ al Insulei Mari a Brailei

1. Cadrul natural1.1. Localizare1.2. Relieful1.3. Cadrul climatic1.4. Litologia depunerilor aluvionare1.5. Cadrul pedologic

2. Cadrul ameliorativ al Insulei Mari a Brailei2.1. Indiguirea2.2. Desecarea si drenajul terenurilor agricole2.3. Irigatia

3. Modificarea cadrului natural al luncii in urma indiguirii si aplicarii lucrarilor hidroameliorative

3.1. Modificarea folosintei terenurilor3.2. Modificarea regimului hidrologic al luncii3.3. Modificarea regimului salin al apelor freatice si solurilor

4. Ameliorarea cadrului natural puternic antropizat in exploatatiile agricole din lunca - Coabitarea armonioasa agricultura – mediu – 5. Starea actuala a lucrarilor de imbunatatiri funciare si masuri de reabilitare in amenajarea hidroameliorativa complexa Insula Mare a Brailei

6. Starea actuala a sistemului de monitoring pedohidrologic in Insula Mare a Brailei7. Rezervorul freatic al luncii si valorificarea lui pentru agricultura.

Lista figurilor

1. Localizarea unitatii naturale Insula Mare a Brailei2. Raionarea microreliefului in Insula Mare a Brailei3. Profil hidrogeologic transversal prin Insula Mare a Brailei4. Raionarea texturala a solurilor din Insula Mare a Brailei5. Situatia pedologica a unitatii naturale Insula Mare a Brailei6. Amenajarea hidroameliorativa complexa Insula Mare a Brailei7. Hidrografia Baltii Brailei in regim natural8. Dinamica regimului hidrologic in conditii naturale si de amenajare hidroameliorativa.9. Bilantul hidrologic in Insula Mare a Brailei – media multianuala.10. Prognoza hidrogeologica in Insula Mare a Brailei.11. Profil geomorfologic si localizarea rezervorului freatic util.12. Gradul de utilizare a rezervorului freatic.13. Indicii aportului freatic util.14. Tehnologii de reducere a consumului de apa la irigatie pe solurile aprovizionate

freatic.

Lista tabelelor

1.Particularitatile climatice ale anilor agricoli 1996-2008 comparativ cu media multianuala 2. Bilantul climatic global si cerinta de irigatie pentru zona Brailei (Baraganul de nord) 3. Raionarea pedologica a InsuleiMari a Brailei

4. Folosinta terenurilor inainte de indiguirea Insulei Mari a Brailei 5. Crestera arabilului dupa indiguirea Insulei Mari a Brailei 6. Structura folosintelor in urma aplicarii lucrarilor hidroameliorative in Insula Mare a Brailei 7. Indicii procesului evolutiv de crestere a nivelului freatic datorita irigatiei in Insula Mare a Brailei 8. Raionarea hidrogeologica medie multianuala a Insulei Mari a Brailei pe etape ameliorative 9. Indicii evolutiei regimului hidrochimic pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei 10. Raionarea hidrochimica medie multianuala pe etape ameliorative a Insulei Mari a Brailei 11. Indicii evolutiei regimului salin al solurilor pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei 12. Raionarea salina a solurilor pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei

Bibliografie

1. I. Vişinescu - Cercetări privind efectul ameliorativ al lucrărilor de desccarc-drenaj şi irigaţie din Insula Mare a Brăilei, Sesiunea anuală de referate ştiinţifice, ICITID, Bucureşti, 26-28 martie 1986.2. I. Vişinescu - Modificarea regimului hidrosalin în Insula Mare a Brăilei sub efectul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, Analele ICITID, vol. VI ( XVII), 1991.

3. M. Botzan, C. Haret, I. Stanciu, I. Vişinescu, L. Buhociu - Valorificarea hidroameliorativă a Luncii Dun`rii Rom@nesti şi a Deltei, Ed. Tehnică, Craiova, 1991. 4. I. Vişinescu - Optimizarea măsurilor ameliorative în vederea ridicării potenţialului de producţie al solurilor de luncă din Insula Mare a Brăilei, Sesiunea de referate ştiinţifice ICITID Băneasa- Giurgiu, martie 1992. 5. I. Vişinescu, G. Leţ - Modificări ale condiţiilor naturale din Lunca Dunării prin îndiguire şi efectele asupra biodivcrsităţii, al-V-lea Simpozion Internaţional "Ecosistemul Dunărea si conservarea biodiversităţii europene”, Brăila, 5-8 iunie 1997. 6. I. Vişinescu, I. Dan - Modificări ale condiţiilor naturale şi solutii in exploatare agricola şi hidroameliorativă a luncilor îndiguite cu referire la Insula Mare a Brăilei, Lucrările simpozionului "Protecţia mediului în agricultură", Bucureşti, Ed. Helicon, 1998.

7.I. Vişinescu, I. Nedelcu - Soluţii tehnice privind reabilitarea teritoriului amenajat

hidroameliorativ complex Insula Mare a Brăilei, Masă rotundă "Ziua pădurii", Brăila, 22 aprilie 1999.

8. I Vi]inescu - Modificari ale conditiilor naturale ale luncii sub efectul lucrarilor de imbun`t`\iri funciare aplicate (Lucr`rile sesiunii tehnico-]tiin\ifice AGIR Br`ila), Ed. AGIR Bucure]ti, 2001 9. I.Vi]inescu – Natural condition modification under damming on Great Braila Island, International Conference “Soils under Global Change – a Challange for the 21st Century, Constantza, september, 2002. 10.I. Vi]inescu – Rezervorul de ap` freatic` ]i diferen\ierea regimului de iriga\ie [n lunca amenajat` hidroameliorativ, Coferin\a na\ional` cu participare interna\ional` “Cercetarea ]tiin\ific` [n condi\iile

integr`rii europene”, Buletin AGIR, iunie 200411. P. Gastescu, I.S. Gruescu, Monografia judetului Braila, 1973