1 Prof. IOAN HAPCA

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREADIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEMEVERBUL, diatezele şi locuţiunileLecţii recapitulative pentru elevii din claseleV-VIIICine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.(Romani 12:7)

2Informaţii şi exerciţii din

manual:Diatezele Prozatorul scrie un roman. Romanul este scris de către prozator. Prozatorul se gândeşte la romanul său. Descoperiţi! Diateza 1. Indicaţi subiectul celor trei propoziţii de mai sus.

2. Cele trei enunţuri de mai sus prezintă aceeaşi situaţie, darinteresul emiţătorului se îndreaptă de fiecare dată spre altaspect: autorul acţiunii sau obiectul care suportă acţiunea.Stabiliţi corespondenţa dintre cele două aspecte în propoziţiiledate. Reţineţi! Diateza indică relaţia dintre acţiune, subiectul gramatical şiobiectul care o suportă. Verbul are trei diateze: activă, pasivă şi reflexivă.CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

3Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Diateza activă Ce relaţie este în prima propoziţie între subiectul gramatical şi autorulacţiunii? Reţineţi!

Diateza activă arată că subiectul gramatical este autorul acţiunii verbului pecare o exercită asupra unui obiect. Verbul la diateza activă nu are o marcăspecifică: Copilul citeşte o carte. Diateza pasivă 1. În a doua propoziţie de la începutul lecţiei, subiectul gramatical faceacţiunea sau o suportă? 2. Ce funcţie sintactică are cuvântul prin care se exprimă autorul acţiuniiverbului? Reţineţi! Diateza pasivă arată că subiectul gramatical este obiectul care suportăacţiunea făcută de autorul ei. Verbele la diateza pasivă sunt construite cuverbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat: este lăudat. Verbul auxiliar a fise conjugă la toate modurile şi timpurile. Participiul îşischimbă forma după genul şi numărul subiectului gramatical. Cuvântul caredenumeşte autorul acţiunii verbului ia diateza pasivă are în propoziţiefuncţia sintactică de complement de agent: Cartea este citită de către copil.

4Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Complementul de agent mai poate determina: • un adjectiv provenit din participiu: — Casa construită de tata este frumoasă. • un verb la modul supin: —Maria are calităţi uşor de constatat de către colegi. Complementul de agent se exprimă prin: • substantiv — Elevul este lăudat de către profesor. • pronume — Apartamentul bunicilor este îngrijit decătre ai mei.

• numeral cu valoare substantivală: — George a fost felicitat de către cei doi. Construcţiile active pot fi transformate în construcţiipasive şi invers:CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

5Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Reţineţi! Diateza reflexivă arată că subiectul gramatical este autorul unei acţiuni lacare participă intens. Verbele la diateza reflexivă sunt însoţite obligatoriu deun pronume reflexiv în cazul acuzativ (el se gândeşte la o scenă de luptă) saudativ (el îşi închipuie o scenă de luptă). Pronumele reflexiv intră în structura verbului şi nu se analizează separat. Exersaţi! 1. Analizaţi verbele din enunţurile următoare, după modelul dat:

• Sora mea s-a bosumflat, fiindcă a fost certată de mama, din cauză că s-ajucat în loc să scrie tema pentru mâine. • Căţelul se gudură pe lângă bunica, fiindcă este hrănit de ea şi aşteaptă unos. • Dicţionarul a fost cumpărat de tata, fiindcă preţul a fost redus de cătredistribuitori. • Maria nu se abţine să nu mănânce. „s-a bosumflat” — verb predicativ, conjugarea I, diateza reflexivă cupronumele reflexiv în cazul acuzativ, modul indicativ, timpul perfect compus,persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal. 2. Identificaţi complementele de agent din enunţurile de la exerciţiul 1 şianalizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă. 3. Transformaţi construcţiile pasive de la exerciţiul 1 în construcţii active.CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

6Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS

• Maria se îmbracă modern. > Mama o îmbracă modern. • Ea îşi spune că nu poate cumpăra rochia. > Mama îi spune cărochia este prea scumpă. • Ele s-au întâlnit în magazin. > Ana le-a întâlnit în magazin. • Ele îşi zâmbesc. >Ea le zâmbeşte. • Ea şi-a pătat fusta. > Căţelul i-a pătat fusta. Descoperiţi! 1. Arătaţi ce fel de pronume sunt cele subliniate în prima şi în adoua coloană. 2. Reluaţi pronumele din prima coloană printr-o formăaccentuată. 3. Ce funcţie sintactică au pronumele din prima coloană?CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

7Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS

Reţineţi! Verbele active pronominale sunt verbele la diateza activă, însoţite de pronumereflexiv, care îndeplineşte separat funcţie sintactică. Verbele active pronominalesunt: obiective — pronumele reflexiv are funcţie sintactică de • complement direct — El se laudă. • complement indirect — El îşi impune un comportament civilizat. reciproce — pronumele reflexiv are funcţie sintactică de • complement direct — Ei se ceartă. • complement indirect — Ei îşi scriu. posesive — pronumele reflexiv are funcţia sintactică de • atribut pronominal în dativ (dativ posesiv) — El şi-a murdărit pantofii. Aceste verbe acceptă: • reluarea pronumelui reflexiv printr-o formă accentuată: El se laudă pe sine. El şi-apierdut cartea lui (sa). • apariţia unui pronume personal alternativ cu pronumele reflexiv: El se laudă. El îllaudă pe George. Pronumele reflexive care însoţesc verbele active pronominale seanalizează separat, neintrând în structura verbului (în analiză, pronumele reflexiv sescrie în paranteză). CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

8Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Exersaţi! 1. Indicaţi verbele la diateza reflexivă din enunţurile următoareşi analizaţi verbele active pronominale, ca în modelul dat: • Mă gândeam să-mi iau umbrela, fiindcă o să plouă. • El se lamentează din cauză că nu ştie să-şi facă tema lamatematică. • Cei doi prieteni s-au privit de la distanţă, s-au recunoscut şis-au mirat că s-au întâlnit tocmai în munţi. • Şi-a curăţat ferestrele camerei. • El se spală pe mâini. „să-(mi) iau” — verb predicativ, activ pronominal posesiv,conjugarea I, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent,

persoana I, numărul singular, funcţia sintactică de predicatverbal.CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

9Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS „Şi toamna, şi iarna / Coboară-amândouă; / Şi plouă, şi ninge — / Şi ninge, şi plouă.” George Bacovia — Moină Descoperiţi! Verbele personale şi verbele impersonale 1. Identificaţi verbele din versurile de mai sus şi arătaţi cine face acţiunea acestor verbe. 2. Arătaţi dacă acţiunea verbelor din enunţurile următoare este făcută de o persoană şi dacă înpropoziţiile în care apar cu funcţia sintactică de predicat există subiecte: • Nu-i pasă de ploaie. • Este un frig năprasnic. • Mi-e dor de vacanţă. • Îmi trebuie o carte pentru ora de română. • Îi place literatura. • Ne miră rezultatul obţinut la concurs. • Ţi-a ajuns învăţatul pe ziua de azi. • Pentru tema de acasă, vă rămâne completarea tabelului. • Ne convine plecarea în excursie sâmbătă. • Îi doare dezinteresul tău pentru învăţătură. • Vă prieşte plimbarea zilnică. • Ne trebuie două dischete noi.

CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

10Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS 3. Indicaţi predicatele nominale din enunţurile următoare şi arătaţi dacă subiectulacestora este persoană: • Este bine că ai sosit la timp. • Era de aşteptat să reuşeşti. Reţineţi! Verbele personale sunt verbele a căror acţiune este făcută de o persoană — Dan ascris tema. Aceste verbe au toate cele trei persoane. Verbele impersonale sunt verbele a căror acţiune nu este făcută de o persoană. Verbele impersonale nu au subiect gramatical • când exprimă fenomene ale naturii: fulgeră, tună, burniţează etc. • când referirea la persoană se face printr-un complement indirect — Îi arde de joacă. au subiect gramatical, exprimat printr-un substantiv care nu denumeşte opersoană. — Este o toamnă târzie. • Verbul copulativ a fi poate fi şi impersonal — Este rău să nu înveţi zilnic. • Verbele impersonale pot fi la diateza activă (geruieste), reflexivă (se stă comod înfotoliu), pasivă (ţi-a fost dat a suferi).

• Unele verbe personale pot deveni impersonale — Am ajuns la şcoală (verbpersonal). Mi-a ajuns efortul (verb impersonal). • Verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a, numindu-se din aceastăcauză verbe unipersonale. CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

11Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Exersaţi! 1. Identificaţi verbele personale şi verbele impersonale din textul următor: „Era frig în acea zi de noiembrie şi am rătăcit pe la şosea prin preajma lacurilor. Eram fericitcă scrisesem un roman de la început până la sfârşit (fiindcă mai începusem şi altele, dar nu leterminasem) şi această certitudine îmi ajungea. Eroul era un librar. «Scriitorul trebuie să neiniţieze în ceea ce există dincolo de realitatea vizibilă.», spunea el.” După Marin Preda — Viaţa ca o pradă 2. Analizaţi verbele impersonale din textul de la exerciţiul 1, după următorul model: „era”— verb predicativ, conjugarea a IV-a, diateza activă, modul indicativ, timpul imperfect,impersonal. 3. Analizaţi verbele din textul următor, indicând şi funcţia lor sintactică: „Faptul că ninsese înainte de sfârşitul lui noiembrie îi dăduse toamnei o strălucire nouă. Bolta

de frunze nu lăsase neaua să ajungă jos, dar străzile fuseseră eliberate de troiene de cătrelucrători şi erau readuse de ei la mizerabila lor umezeală noroioasă. M-am gândit că laperiferie zăpada trebuie să reziste şi mi-a convenit când am aflat că era necesar să înlocuiescun coleg şi să aduc un transport de cărţi preluate de biblioteca noastră de la un depozitmărginaş.” Ana Blandiana — Toamna 4. Explicaţi ce este greşit în enunţurile următoare: • Nu se există să nu fie frig toamna. • Nu se merită să cumperi o umbrelă nepliabilă.CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

12Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Descoperiţi! Locuţiunile verbale 1. Găsiţi în replicile de mai sus câte un sinonim pentru grupurile de cuvinte scrise cursiv. 2. Arătaţi de ce părţi de propoziţie sunt determinate cele trei grupuri de cuvinte. Reţineţi! Locuţiunea verbală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un verb şise comportă în propoziţie ca verbul, fiind determinată de complemente. • Locuţiunile verbale au întotdeauna în componenţa lor un verb.

• Locuţiunile verbale nu pot fi determinate de atribute şi substantivele dincomponenţa lor sunt, de obicei, nearticulate. Deci în enunţul Mihai a dat vesteaproastă a pierderii meciului nu este o locuţiune verbală, pentru că substantivulvestea este determinat de două atribute, proastă şi a pierderii. • Locuţiunile verbale pot fi determinate de complemente indirecte, directe şicircumstanţiale. • Locuţiunile verbale apar mai ales în limbajul oral. Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale Indicaţi funcţia sintactică a verbelor şi a locuţiunilor verbale din textul următor:Terminând orele, am pornit repede spre casă, pentru că cerul era înnorat. Am luatola sănătoasa fără a ezita. A te juca este de dorit, dar nu poţi rămâne sub ploaiaşiroind, chiar dacă te saturi de stat în camerăC. LICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

13Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS

Amintiţi-vă!

Verbele predicative şi locuţiunile verbale la moduri personalesunt în propoziţie predicate verbale. Verbele copulative lamoduri personale intră în alcătuirea predicatelor nominale. Verbele şi locuţiunile verbale la moduri nepersonale sunt înpropoziţie: • subiecte — A învăţa este datoria noastră; • nume predicative — Cartea este de citit; • complemente directe — Pot munci; • complemente indirecte — M-am plictisit de ascultat muzică; • complemente circumstanţiale — A răspuns fără a se gândiprea mult; • atribute — Exerciţiul de scris este greu.CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

14

Informaţii şi exerciţii din manual, edit. HUMANITAS Exersaţi! 1. Identificaţi locuţiunile verbale din următorul text şi analizaţi-le după modelul dat: „Până l-am dat la brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul. Numai eu îi vin de hac.Alt stăpân în locul meu nu mai face brânză cu Harap-Alb. Mie unuia ştiu că nu-misuflă nimeni în borş; când văd că mâţa face mărazuri, ţ-o strâng de coadă, demănâncă şi mere pădureţe, căci n-are încotro...” Ion Creangă — Povestea lui Harap-Alb „am dat la brazdă” — locuţiune verbală alcătuită din verb, conjugarea I, diatezaactivă, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana I, numărul singular +prepoziţia „la” + substantivul „brazdă”, genul feminin, numărul singular, nearticulat. 2. Analizaţi verbele şi locuţiunile verbale din textul următor, indicând şi funcţia lorsintactică: „Mi-e frică de câini, habar n-am de ce. Am doi câini, de cea mai pură rasămaidaneză. Pe primul i-am promis că i-l iau fie-mii, când o să facă şapte ani. I-amspus Emil şi după aia am observat că e fată şi a trebuit să-l rebotezăm — Mila. Mila

e albă, lânoasă, şmecheră, nevricoasă. E de ajuns să crapi un pic poarta şi ozbugheşte afară. Se repede la oameni fără a se gândi. Are un teritoriu de apărat.Celălalt a fost botezat de fie-mea Papy. E negru, tălâmb, fricos. L-au găsit fetele pestradă, cu un picior făcut zob! A fost operat de un chirurg, s-a înzdrăvenit, a crescutşi locul lui e aici, în curte. S-a întâmplat să îi oploşesc, se întâmplă să-i îndrăgesc.” Liviu Papadima — S-a întâmplatCLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

15VERBUL, diatezele şi locuţiunileConcept original şi realizare:Numai pentru UZ INTERN laŞCOALA CU CLASELE I-VIIIVişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞstr. Principală, nr. 1111Tel. 0262-368013E-mail: ihapca2002@yahoo.comDĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!http://sites.google.com/site/ihapca2002/