Emil BELU. Licenliat al Facultdlii de Electronici qiTelecomunicalii (Institutul politehnic, Bucureqti). Em!greazd in ,Germania (1990) qi se stabileqte in oragulMontr6al (Canada, I 995). Lucreazl in domeniul televiziuniide inaltd definif,e qi cel al comunicaf,ilor prin satelit, fiindcolaboratorul unor companii de prestigiu din Germania giCanada. A publicat eseuri in: Dilema Si Dilema veche,Romdnia literard, Pagini romdne$ti (Montr6al, Canada) etc.

Emil Belu, Vdmile albastre@ 2019 Institutul European, pentruprezenta edif;e

INSTITUTUL EUROPEANIaqi, str. Grigore Ghica Vodd nr. 13, cod700469,o. P.6, C.P. 1309euroedit@hotmail. com; www.euroinst.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiBELU, EMIL

Vimile albastre / Emil Belu. - Iagi: Institutul European,2019

rsBN 978-60 6-24-0260-0

821.13s.1

Reproducerea (par!ial6, sau totalS) a prezentei cdr\i, ftrd,acordul Editurii, constituie infracfiune qi se pedepseqte inconformitate cu Legea rv.8/1996.

PRINTED INROMANIA

EMIL BELU

EFr

TP,

ir:b((d,

d,

pucel

,R

rte'

Ip

cn

llr1

Ia

VAMILE ALBASTRE

INSTITUTUL EUROPEAN2019

EFTPIb((d,

dpuce

,R

fte

,,Cerul deasupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecend-o."Horaf,u, Epistole,I, 11

Cuprins

Asinus aureus I 11

Merci, Baudelaire! / 14

Chilipirul ca terapie / 18

Puqcdriaq devoie I 22

V[mile albastre 125Floarea natjonald I 26

Pluta meduzei I 29

Griunte de ecumenism 132Strigdtul / 35

Colierul gi crabul / 38

Maria diLorenzo I 4lEpifaniile amdgirii I 44Mircea Eliade I 46

Labirintul lecturii / 48

Un vagabond la porlile sublimului / 55

Cine-i scriitor? / 58Aristocratul indoielii I 62

Tenebre qi lumini / 68

Politica qi specialiqtii / 70

Vasalii gravitaliei I 72MocirlS qi diamafie I 73

Ispite de dreaptal 78

Sclav sau 1rval? I 84Paranormalul: imbold creator gi terapie miraculoasd / 90

Lecturi in iglu / 93

Ne trage timpul peroatd I 95

Contemplafi a in stferin[d I 97

Ip

cn

1l

t1

I

EFTPitb((ddpuce,R

fte

Puerto Vallarta I 99Aborddri circumspecte I 103Secretul veqniciei / 107Surpriza din cog / 1 10

Evanescenla spiritului creator I 112Reverii pascale / 115

TriaddcosmicS/ 117Hecho en Mexico / 120Hypatia / 125Ierarhii inocente I 129Ciocul mic, noi am venit laei! I I34Pow-Wow/ 139

Cafeteria I 146Patia ca o umbri / 148Subterana / 150Eminescu intre politici gi religie / 153Parastas antum / 158Terapii culturale I 163Coasta zdpezilor I 165Literahxa de sertar / 168Marchiza / 174Moartea, o inven[ie I 179Intre Vltava qi DunEre / 182Despre literaturd qi scriitori / 184Giina lui Gheorghild I 190Nu ai carte, aiparte / I93Critica frr6ftontiere I 196Biblioteca,leac sau otravd? 1201Calvarul, gen literar qi existenfia|/ 210Din canonul frumuselii in cel al uitdffii l2l3Lamentdrile unui des!6rat / 215Bonne Annde, Boss! / 219Nabab alnoplii I 221

8

Refuzul canonului / 224Ion, patriotul I 228Ou1lui Basile 1230

$etul qi magina de spdlat I 233

Cartea qimd\oaga I 237

A doua, ladreapta I 241Mariajul salvator 1247Ecologisf.tl1252Dulcea!6 arnard I 256Ermili, solitari, rdtdcili I 259

Ip

c

n

ir1

Ia

lrF

TPirb((ddp

u(e

R

ft

o

tp

c

rir1

I

2

Asinus aureus

Pe arqi16, pe ploaie, pe vAnt, mdgarul era mereu 1a

datorie. De o veqnicie pdrea a invdrti acel butuc de lemn

care, printr-un angrenaj rudimentar, frdmAnta argila

dintr-un bazin circular, incins in ghizduri grele de ciment.

Din deparlare, strania ardtare sugera, mai de grabd, silueta

unei fdntAni, rdtdcite intre plopii de pe malul Dundrii,decAt o ingenioasd manufacturd !6rdneasc5.

intr-un sat toropit sub dogoarea amiezii, cAnd

lucrdtorii istovili cdutau un petic de umbrd, mdgarul iqi

continua neistovit travaliul. Hatnic, ursuz, adesea

fldmdnd, punea un strop de sudoare in fiecare !igl[ sau

oland zdmislita in acel loc, ciruia !6ranii ii spuneau

simplu:,,La {igldrie".Ndscut mdgar, nu ca ,,ftatele" Lucius, metamor-

fozat dintr-o eroare - incurcarea de cdtre Fotis a

borcanelor ce confineau alifia magicd -, iqi accepta cu

supunere soafia. Nu visa coroana de trandafiri de pe

,,capul sacerdoliului zei,tei egiptene", nu accepta gluga

trasd pe cap ca sd nu ameJeascd in interminabilele rotirizilnice, nici qanful circular, ,,logisticd" de care asinulgrec a avut pafte, invArtind pietrele grele ale unei mori.Din cAnd in cAud, obosit, se oprea qi arunca cdte o privirespre islazurile inverzite din lunca Dundrii, impdrS{ia luidupd ldsarea inserdrii. in zori se intorcea de bund voie la

datorie, un ritual numai de el qtiut, ritual in care abaterea

era exclus6. Nu a ar,ut parte nici mdcar de un autor,

asemeni lui Apuleius, care si-i descrie tragica existenfd,

iar visul ajungerii intr-un ,,port al Odihnei qi un altar al

indurdrii" nu 1-a anrt niciodatd.

11

uF

TPirb((ddpu

{i

EMIL BELU

Mdgarul lui Sancho Panza a vdzut-o pe Dulcineeadin Toboso, ba chiar spera sd ajungd pe insula promiside Don Quijote vestitului scutier, gi ce nume de rezo-nantd, ar fi purtat: ,,Mdgarul guvematorului!" Cel de pemalul Dunirii nu a al'ut qansa lui Rucio, mdgarulscutierului. El vedea zilnic aceleaqi fele obosite, aceleaqifemei desculle cu lutul intins pdnd aproape de genunchi,cu maramele ingdlbenite de soarele dogoritor, cu qor,turide culoare incertd, aceiaqi ldrani in izmene pline de hum[gi nisip, aceleagi pildrii de paie nicldite de sudoare.Nimeni nu-i qtia vdrsta, gi la ce i-ar fi folosit? ln amefi-toarea-i rotire ddduse, cu sigurant5, de cdteva ori ocolPdmAntului. Suporla cu stoicism foamea, setea, arqitaucigdtoare a amiezit, biciul qi loviturile. Pdrea impicat cuacest calvar, invArtind fdrd oprire acel butuc, convins decosmica lui misiune. invdfiea, poate, ,,Osia Lumii".

Pdnd intr-o zi cdnd,lemnul ce frdmAnta lutul pdreao cumpbnd de fintAnd pdrdsitS. Doar vAnhrl toamnei maiquiera printre stelajele din qoproanele pdrdsite, Lmde,alt5datd, se uscau liglele gi olanele. Focul cuptorutrui se

stinsese demult, iar printre gipcile rare qi putrede alegardului nu se mai zdrea lipenie de om. Mdgarul trecusela cele veqnice qi totul s-a dus de izbeligte.

Imaginea lui m-a urmdrit tot timpul. il caut mereu,il caut peste tot: pe lungile cirdri ale transhumantei,asudat, poate, sub greutatea samarului; in reprezentdrilecelor din breasla lui messer Vasari; pe Pajiqtile Raiuluiinchipuite de John Steinbeck. Dar, unde nu-l caut!

Mi s-a pirut a fi qi el in nelipsitul alai ce-L insofeape M6ntuitor in Fuga in Egipt. Se zice cE el ar fi vdzutingerul pe care Balaam nu l-a zdrit. Asinul, ne spuneCornelius Agrippa, rudE de spirit cu abatele Tritemius,,,este discipolul adevdrului, emblema forfei qi curajului".

12

tp

C

t:

irII

Viimile albastre

insemnul speciei, ,,asinitas", l-a transferat apostolilor, ca

un elogiu. Din pdcate, indrlzne{ul filozof a stArnit m6nia

clerului, atotputemic in epoc6.

Mdgarul i-a purlat in spate pe inallii prelafi, in

obositoare cdlStorii spre obscure concilii. El a fbcut cor-

vezile m[ndstirilor gi pe spinarea lui tdbicitd gi-au tocat

sutanele generalii de cdlugdri. Dispreprl i-a fost rdsplata!

Acelagi Comelius Agrippa, bun cunoscdtor al tagmei

cdlugdreqti, le-a intors-o cu asprime: ,,Tutmd obraznicd

de monqtri bdgali in glugi".Apuleius, autorul nemuritorului roman Asinus

atffeus (Magaml de aur), l-a frcut sd parlicipe la serbdrile

zeilei Isis, ajungAnd s[ se inllupte chiar din trandafiri!Bineidcdtoare rdsplatd. Mdgarul era in rdnd cu zeli- Fdrept, a mai gre;it qi el, a mai dat de pdmdnt cu cAte un

viitor sfdnt, dar qi-a rSscumpdrat cu demnitate greqeala, iar

episodul Toma din Aquino, nu-i singunrl. Shakespeare l-a

caicaturtzat - meteahni de dramaturg ! -, transfotmdndu-lpe Bottom in mdgar, inmuindu-i inima Titaniei. inschimb, Fra Angelico l-a imofializat in uimitoarea-isimplitate, in scenele biblice din chiliile mindstirii San

Marco. L-aq fi preferat pictat in ipostaze de care nu prea a

avut parte; bun5oard, pdscAnd pe sub cedrii seculari ai

Florenlei. Dar, destinul i-a fost de vegnicd slug5.

Poetd sensibild, Anna de Noailles l-a vdzut tntr-o

,,robust[ voiogie qi candoare", mgAndu-se ,,sd fie acotdatd

ancestrala nevinovd{ie dobitoacelor". O fbcuse cu multinainte Sfhntul Getmanus, dAndu-i rnigarului un nimb de

nemurire: a fost singurul dintr"e animale care a inviat!Alber1 Schweitzer, marele umanist, privea, mut de

uimire, porlalul cu Fuga tn Egipt al celebrei catedrale

,,Sagrada Familia", minunea arhitecturald a capitaleicatalane. Scetra era atAt de vie, atdt de nafural[, incAt

avea senzafia cd ,,trecdtorii urcaserd pe fresc5". Gaudi,

IJ

EF

TPirb((ddpuce

Tftc

EMIL BELU

automl acestui proiect de o conceplie stranie, proiectnefinalizat nici pdnd astdzi, i-a explicat celebruluiv izitator :,,Ios if gi Maria, copilul-Ii sus, preof ii templelor,erau cu to{ii luafi dupS fiinle vii". Cu mdgarul, insd, afost mai greu. Nu avea nevoie de un exemplar falnic,robust, plin de fo45. Nu. ii trebuia unul ,,supui qi plin debundtate". De unde sa-l ia?

A ciutat toatd Barcelona pAnd l-a g5sit. ,,Arcuitsub greutatea poverii, cu capul in pdmdnt, trdgea o cdru{dcu nisip, m6nat de o femeie amdrdtd,. El era cel cdutat!Dar cum ar putea opri acest harnic animal dinistovitoarea-i indeletnicire? Am convins cu greu femeiasd vini cu mdgarul la mine. Cdnd am inceput sd iaumulajul mlgarului, bucati cu bucat[, femeia s-a pus peplAns, g6ndindu-se cd migarul nu va rezista", povesteqteGaudi. Era in anul 1905.

Mi-a revenit brusc in memorie mdgarul tigldrieidin acea margine de sat. Era exemplarul ideal pentru ailustra scena. Gaudi l-ar fi imortalizat cu siguranfd peportalul Sagradei Familia. iqi merita din plin nemurirea.

Din pdcate, se ndscuse prea tdrzitt. Trecuse maibine de o jumdtate de secol de la cdutdrile arhitectuluicatalan.

Mercio Baudelaire!

Am sosit pe pdmAnt canadian intr-un februarie,in plind iarn6, cu dese temperatLrri in jurul a minustreizeci de grade Celsius. Ger de crdpau pietrele, dupiexpresia romAneascd binecunoscutd. Pe o asemeneavreme, deplasdrile exterioare sunt limitate - numaipentru urgenle. Fac cdteva drumuri strict necesare, in

14

t-

p

c

l-r

ir1

I

2

Vdmile albastre

special pentru tot soiul de interviuri in vederea fina-lizdrii tuturor documentelor de rezidenfd. Fdrd aceste

hafiii - de fapt, dreptr-rnghiuri din plastic, asemdndtoare

cdrlilor de joc, unde sunt inscrise codificat datele

personale -, nu poli face un pas. $i pentru a intra inposesia 1or, eqti purtat pe drumuri cAteva sdptdmAni.

Cdteodatd, chiar mai mult.Acum, cu ,,patalamalele" in ordine, md gdndesc

sd testez piala locurilor de munc[. Cam grlbitd decizie,

aveam sd constat mai tdrziu. Zilnic citesc presa, inspecial rubrica cotidiand aiob-ur1lor. in general, oferlanu e prea mare, aproape nimic care sd corespundd

specialitSlii mele. Fiindcd sunt incd la inceput, rdmAn

optimist. intorc filele unui cotidian qi ochii imi cad pe

un anunt al unei celebre companii montrdaleze, care

vestea incheierea unor contracte substanliale qi, inconsecin{5, o irninentb extindere a produc}iei. La ase-

menea afacere, mi-am zis, imposibil sd nu aibi nevoie

de noi angajafi, poate chiar in meseria mea. Dupd oscur16 chibzuinf5, trec la atac!

Primul pas, qi cel mai impoftant intr-un aseme-

nea demers, este redactarea unui Curriculunt vitae pe

mdsura aspirafiilor. Fac multe ciome, citesc cAteva bro-quri in domeniu, md sfhtuiesc cu noii prieteni pe care i-am cunoscut la biblioteca din caftier, iniliali inasemenea gen de scrieri. Dupd vreo saptdmdnd de

trudd, mi se pdru a-i fi dat o formi acceptabild. Acum e

acum, unde sd-l trimit?Nicio oferld, nimic pentru mine! Firma

montr6alezd, pomenitd mai stts, rdm[sese o obsesie.

Ce-ar fi sd-l trimit acolo? Voi incerca, nu am ce pierde.

Dupd cAteva zile de agteptare, surpriz[! Ladeschiderea cutiei pogtale, dau de un plic cu sigla

l5

IIF

TP

irb((ddpuccR

ft

c

tp

c

t't

ir

II

'r1,

EMIL BELU

companiei, de acum binecunoscute. il desfac, cu lungiezitdri, de parcd nll-mi era destinat. Eram sugrumat deemotie. Am dat lovitura, mi-am zis! Ce operativitate,cdt respect pentru candidafii la un loc de munci! Dar,cum se intdmpld adesea, decep{ie: intr-un scuft text,cAteva fraze de circumstantd in care nu uitd sd-mimultumeascd de ,,interesul pe care il aveli pentrucompania noastr[", sunt intrebat, intr-o ultimd, frazd,subliniatd: ,,De unde afi luat informatia despre noiangajdri? Ba, mai mult, agteptdm rdspunsul dumnea-voastrd".

Aceastd ultimd frazd, m-a pus pe gAnduri. DupdcAteva clipe, mi-am zis cd tdcerea ar fi cel mai bunrdspuns. Apoi, am mai chibzuit gi mi s-a pdrut cdrenuntarea ar fi un gest necivilizat. Ce sd le rdspund?

C6teva zlle am fost r[v6git de aceastl int6mplare.intr-un tdrziu, mi-am adus aminte d,e o frazd, cititd incelebrul Journal al lui Charles Baudelaire. Nu imi maiaminteam nici editura din RomAnia unde apdrusecartea, o traducere parlial5 a tomului binecunoscut, nicinumele traducdtorului. Am trecut-o pe hArtie, aga cumam putut s5 mi-o amintesc pe moment: ,,Lucrul ldcut latimp, chiar prost, valoreazd. mai mult decdt visarea".MulgLrmit de gdselnild, imi frecam mdinile bucuros de

,,isprava" mea cultr"ralS. Dat, cAnd am trecut laredactarea rdspunsului, altd problemd: cum s-o traduc?O traducere ,,personal5", in ftanceza mea rudimentarS,cu siguran{5 va avea destule erori qi va face o proastdimpresie. Ar trebui sd caut fraza in original, a$a clrmeste scrisi in Journal. Nu cunoqteam edilia francezd,dupd care s-a licut traducerea in limba rom6nd, aga ciam luat la vAnhrrat librdriile qi anticariatele. Nu amgdsit nimic. O bibliotecard, profesionisti adevdratd,

16

Vdmile albastre

dublatd de o profundd cunoscdtoare a poeziei franceze,

mi-a dat o indicalie care m-a dus direct la linti:incearcd la librdria ,,Renaud-Bray", Bibliothique de la

Pldiade,Editions Gallimard. Cum de nu m-am gAndit?

A doua zi, ,,inarmat" cu creion qi hArtie, iau

drumul librdriei. Aici alti barier6: toate cdrlile celebrei

coleclii sunt inchise in dulapuri cu uqi de sticl6. Motivuleste uqor de bdnuit: pre{ul ridicat al acestor bijuteriitipografice - hArtie de biblie, graficd deosebitd, inser{ii

cu aur etc. Apelez la o vAnzdtoare s[ deschidd dulapul

unde, prin uqa de sticld, zirisem Journal-ul' Amabil6,ba chiar simpaticd la inceput, vdzdnd in mine, cred, un

potenfial cumpdrdtor al unei cdrfi aqa de scumpe, itnisugeri qi alte titluri de mare succes din aceeaqi colectie.

Doud volume de aproximativ o mie doud sute de

pagini, costau in jurul a trei sute dolari, ba md mome$te

qi cu o reducere de pref, a$a ca pentru dumneavoastrd.

Nu qtia, biata de ea, cd imi bdtea vAntul prin buzunare.

Am luat cafiea de pe raft gi am inceput sd o rdsfoiesc'

Fraza, niciieri! Vdnzdtoarea nu md slibea din ochi

nicio clipd. Am accelerat cdtfiatea, aldt cdl am putut.

Din cauza emoliei, degetele transpirate incepuserd sd se

lipeascd de pagini. Simleam broboanele reci de sudoare

alergAnd pe qira spinlrii. Departe de mine gdndul

renun!6rii. Din cAnd in cAnd, simlindu-m6 cu musca pe

clciuld, ii mai adresam cdte o intrebare relativd la obiec-

tul febrilelor mele cdutdri. SesizAnd precaritatea france-

zei mele, s-a interesat din ce lari vin. RomAnia, i-am

rdspuns, urmdrindu-i reaclia. Ei bine, dacd pAnd acum

md mai ldsa singur lAngd dulap, dAnd cdte o fugd pe la

cas5, chematd de clienli, din acest moment nu s-a mai

dezlipit de dulap. O fi intrat la bdnuieli, mi-am zis!

Nalionalitatea, bat-o vina...

t7

IlliTP

irb((ddp

LI

(cIt

(_)

L

llc

I'

ir'l

I

EMIL BELU

Dupd aproape o jumdtate de ord de cdutiri, daupeste pasajul care md interesa. Scot creionul qi hdrtia,transcriind in grabd fraza cupricina, sub privirea miratda ,,gardianului" de lAng5 mine. ii mullumesc pentnrserviciul fbcut, citindu-i pe fafi nemullumirea cd a datpeste un asemenea client.

Ajuns acasd, adaug citatul din Journal la scri-soarea de rdspuns pentru amintita companie. Eram,sincer, mulfumit de realizare. Gdsisem, exact, ce trebuia!

Dupd cAteva zile mi-a venit rispunsul: ,,A fost oincdntare pentru noi citatul din Baudelaire. L-am distri-buit spre lecturd tuturor colegilor din departamentulRessources Humaine,s. RdmAneli in banca noastr[ dedate, sperAnd intr-o ocazie favorabild".

Cu mulgumiri, semndturd indescifrabild.Nu m-au mai c5utat. Niciodatd!Merci, Baudelaire!

Chilipirul ca terapie

Rare sunt locurile in care sentimentul echitl{ii sa

fie mai puternic ca intr-un magazin de vechituri. Autoh-toni qi desldrali, boga{i qi sdraci, tineri qi bltrdni, cotro-bdie ore in gir in cdutarea chilipirului. E locul undetitlurile nobiliare dispar, sAngele albastru trece in ruginiulcomun, rangurile sociale nu mai conteazd,, iar diplomeledob6ndite prin renumite universitdli particulare nu maiau nicio relevan{d. Un spafiu in care ifosele gi opulen}anu mai sunt agresive.

Dacdla Centre Bell, in zilele de festin hocheistic,cei de la ,,cucurigu" privesc cu invidie la cei ageza{i inprimele rdnduri, l6ngd mantineld; dacd la Hotelul Ritz

18

Vdmile albastre

Carlton, cerberul cu aer de general qi lAfne de absolvent

Academy West Point ili cAntiregte instantaneu punga qi

starea sociald; dacd in bogatul caftier Westmount -cafiier unde locuiesc cdfiva dintre fogtii prim-miniqtri ai

Canadei - priveqti fascinat prin grilajul de fier forjatdesfbqurarea unui party, cu mese aranjate savant la

marginea piscinei, cu lumAndri qi frc1ii aprinse, cu

muzica discretd a unui cvafiet de coarde ce ocupd o

estrada laterald, aici, in schimb, eqti egalul 1or.

O lume pestrild cu gusturi eteroclite, cum std binegloatei, aflatd intr-o continud migcare. Ochi incercdnafi

de griji cotidiene sau cine qtie ce abisuri existenliale,doamne in ,,ultimul pdtraf', in toalete anacronice qi

vizibile operalii estetice, invalizi in cdntcioare, orbicFiil:rzili de cAini dresa{i, totul dd impresia unui drum al

Damascului, o posibila ,,mAntuire" pe intorlocheatelecdrdri ale unui banal magazin de vechituri.

Sd aibd chilipirul virtufi terapeutice?Tineri in pantaloni rupli ;i petice puse unde

trebuie qi unde nu trebuie, in c[mdgi voit sffigiate,

bocanci scdlciafi in plini vard, amintesc anii de inceput

ai strdmoqr,rlui Cristofor Columb: ,,In zdrenfe, cu copilulde mAni, b6tand in poafia mdndstirii Rabida, cerdnd

ajutor", cum qi-l imagina Simon Wiesenthal. Ado-lescen{i, ce par locuitori ai unei cet6{i medievale, blinda}iin armuri, bocanci cu bombeuri din olel inoxidabil,curelc doldora de linte metalice, brdldri qi lanfuri,

amulete, cercei peste tot: in urechi, in nas, pe 1imb5,

agdfa{i de spr6nceand, iar buricul, de deparle, pare cel

mai chinuit. Cu tolii par a spune adio! maselor plastice,

intorc0ndu-se in epoca fierului.Fiecare sperd sd g6seascd ceva. intre nenumdratele

tablouri ag[fate pe un perete cogcovit de vreme qi de

nepdsare, unul mai norocos, poate gasi tttr Van Gogh, un

l9

I1

F'

TP

irb((drlp

U

(cR

c

t

Ic

t'

if,I

I

I

EMIL BELU

lan de floarea-soarelui, galben-auriu, intr-un Arles incen-diat de soarele amiezii. Altul, mai de-al nostru, se poatebucura de un ibric emailat, roqu-aprins, cu mdnerul uqorciobit, Made in Romania, zdmislit ?ntre dealurileMediaqului.

La mare cdutare sunt sculpturile inuite, Tucrate enpierre aLt savon, reprezentAnd, in general, animale qipeqti. Totemurile cioplite in rezelaliile de pe coastaPacificului aduc o undd de mister gi religiozitate inaceastd insuld, preponderent profan5. Peste tot troneazd.frunza de arlar, simbolul nalional canadian, conservatd incele mai bizare materiale. La intrare, un imens evantai defrunze uscate, ruginii, ne reamintegte averlismentulnaturii:,,Totu-i trecdtor!"

O familie zgomotoasl pare incAntatd de achizilie,un fel de record al kitsch-ului: o fotografie mdritd,reprezentdnd un leu cu gura c[scati, col1i asculiti, gata sbte sfbqie, luminafi fiecare de led-uri in diferite culori,clipind amenint[tor. ii scoli bateria,l-ai imbl6nzit!

Un african - dupl fizionomie - tArlqte o rogojindplini de gduri, degirati pe margini, lird nicio calitateaparent5, nici funcfionalS, nici esteticd. Sd fie o relicvddin inventarul corabiei lui Thor Heyerdahl, cea cll care aatins Caraibele? Un ddruit al sintezelor vizuale ar puteareconstitui o istorie vie, de la primele caravele, p6nd laultima generafie de computere. Dar, in acest vacarm, cuiii mai arde de istorii?

Rochii de epocd, pantofi de mdtase cu insemneleunor celebre manufacturi dispdrute; baldachine cu aervefust ce par scoase la vdnzare de o CasS Regald ajunsila ananghie; lenjerii brodate ce amintesc de tinerele fetecare, venind din Franfa pentru a se mdrita in Canada,primeau din partea Regelui un modeste trousseau; aceste

20

Vdmile albastre

tuques de laine, necunoscute europenilor -, totul se

constituie intr-un adevdrat risfEf al privirii.Senza{ie de imp[rdlie a inutilului: sfeqnice de

alamd cu ceara impietritd de timp pe brafele ce se

bdldngdne jalnic; 16mpi de petrol mAncate de mgind;

evantaie destrdmate aduse din cine qtie ce col! asiatic; o

maqind de cusut ieqitd de multi vreme dinuz, incapabild

de a mai tigheli nici pdnza de pdianjen, intinsd din belqug

intre pedald qi suveic[. Totul se cumpdrd: aparaturd

electronici, piane sparte, gramofoane vechi, chiar qi un

clopot mut. Cineva i-a gterpelit limba.La rafturile doldora de carli este afluentd mai

mare ca la librdria Gallimard de vis-it-vis. Incunabule

aduse peste ocean de cine qtie ce iubitor de slovd scrisd,

romane de duzind, vechi horoscoape in misterioase

ideograme, literaturl ezotericd, albume cu lucrdrile unor

pictori celebri, benzi desenate, o adevdratd bibliotecd ce

indeamnd la lecturd. Vdrstnicii, aqezali pe cele cdteva

scaune de rdchitd, intorc cu evlavie paginile ca4ilorreligioase, in copefte cu cotoare aurii de mare efect sub

incidenla luminii. Cei tineri, pulini la num5r, le

frunzdresc la raft", ilustrAnd parcS un gAnd cioranian:

,,Destuld pasiune pentru a ne apropia de El, dar nu

destulS naivitate pentru a crede".

Zumzetde stup supra-aglomerat. Labirint din care

nimeni nu vrea sd iasd. Creuzet misterios in care s-au

topit toate idiomurile lumii.Doar indianul cu figuri inconfundabild - mohmuk

din rezervafia Kohnawake, aqezatd pe malul drept al

fluviului Saint-Laurent -, rezemal de un perete pe care

este pictatd in manierd naivd o harl6 a celor doud

continente americane, omatd din belqLrg cu sdbii qi cruci

purtate de conchistadori cu musta{i lioroase, privegte

21