valesasan adria - internetul

8/16/2019 Valesasan Adria - Internetul

1/11

INTERNETUL


2/11

Internetul

Figură 1

ermenul internet provine din împreunarea artificială i par ială a douăș ț

cuvinte engleze tiș : inter connected = interconectat iș net work = re ea.ț

TCuvântul are două sensuri care sunt strâns înrudite, în func ie de context:ț Substantivul propriu !nternet" #scris cu ma$usculă% desemnează o re eaț mondială unitară

de calculatoare i alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conformș

protocoalelor #regulilor% de comunicare Transmission Control Protocol " i ș Internet

Protocol ", numite împreună stiva TCP/IP ". &recursorul !nternetului datează din '()*,

când +gen ia pentru &roiecte de Cercetare naintate de +părare - a inisteruluiț+părării, Department of Defense sau DoD din S/+ # Defence Advanced Research

Projects Agency, en: 0+1&+% a creat prima re ea de computere interconectate subț

numele +1&+net.

o Super-re eaua !nternet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globulț

pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei re ele ini iale +rpanet.ț ț

+zi pe glob există un singur !nternet, care însă este uria 2 el oferă utilizatorilor săiș

o multitudine de informa ii i servicii precumț ș e-mail, 333, 4T&, 5ăzduire

3eb #web hosting % i multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.șo Termenul !nternet" nu trebuie confundat cu serviciul internetic orld ide

eb #333%. +cesta este doar unul din multele servicii oferite pe !nternet, vezi

sec iunea +plica ii !nternet" mai $os.ț ț

2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Englez%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Englez%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calculatorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calculatorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calculatorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttps://ro.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1965https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttps://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttps://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttps://ro.wikipedia.org/wiki/ARPAnethttps://ro.wikipedia.org/wiki/E-mailhttps://ro.wikipedia.org/wiki/E-mailhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Wwwhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Wwwhttps://ro.wikipedia.org/wiki/FTPhttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83zduire_webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83zduire_webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calculatorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/TCP/IPhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1965https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttps://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttps://ro.wikipedia.org/wiki/ARPAnethttps://ro.wikipedia.org/wiki/E-mailhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Wwwhttps://ro.wikipedia.org/wiki/FTPhttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83zduire_webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83zduire_webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Webhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Englez%C4%83


3/11

Internetul

Substantivul comun internet" #scris cu minusculă% desemnează re ele speciale ceț

interconectează 6 sau mai multe re ele autonome aflate la mare depărtare unele fa ă deț ț

altele. /n exemplu de 6 re ele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosin aț ț

acestui nume este $ustificată: re eleleț S!&17et iș 4ido7et. 1e elele de tip internet nuț

trebuie confundate cu super-re eaua !nternet" de mai sus.ț

3

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=SIPRNet&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=FidoNet&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=SIPRNet&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=FidoNet&action=edit&redlink=1


4/11

Internetul

UTILIZARE

&otrivit unui comunicat de presă al funda ieiț 8C09 în 6; aproximativ ;< din popula iaț

globală nu folosea !nternetul >'?.

&otrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line !nternet@orldStats,

în noiembrie 6A rata de penetrare a !nternetului în 1omânia a atins nivelul de


5/11

Internetul

comunica ie", care descriu toate regulile i protocoalele deț ș

transmitere a datelor în această re ea. Dezi i articolul despre odelulț ș

de 1eferin ăț ES!.

&rotocoalele fundamentale ale !nternetului, care asigurăinteroperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate

inteligente care le implementează, sunt !nternet

&rotocol#!&%, Transmission Control &rotocol #TC&% iș /ser 0atagram

&rotocol #/0&%.

+ceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale

!nternet, care mai include i protocoale de control si aplicative, cum ar ș

fi: 07S,&&&, S9!&, !C&, &E&


6/11

Internetul

uri = dulapuri speciale standardizate pentru ecipamentul clientului, care se află în aceea iș

cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte i rapide între fermele de servere iș ș backbone-

ul re elei.ț

0acă un pacet trimis în backbone este destinat unui !S& sau unei companii deservite de aceea ișcoloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. &entru a permite pacetelor să treacă dintr-

un backbone în altul, acestea sunt conectate în 7+&-uri # !etwork Access Point %. n principiu un

7+& este o sală plină cu rutere, cel pu in unul pentru fiecareț backbone conectat. E re ea localăț

conectează toate aceste rutere astfel încât pacetele să poată fi retransmise rapid din orice

coloană în orice alta. n afară de conectarea în 7+&-uri, backbone-urile de dimensiuni mari au

numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tenică numită conectare privată # private

peering %.

/nul dintre paradoxurile 1!nternetului este acela că !S&-urile, care se află în competi ie între eleț

pentru câ tigarea de clien i, cooperează în realizarea de conectări private i între inereaș ț ș ț

!nternetului.

Termeni înrudi i cu !nternet" i internet":ț ș

• intranet: o re ea particulară cu principii de func ionare similare cu cele ale !nternetului,ț ț

dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la

care primesc acces numai anga$a ii companiei. !ntraneturile sunt de obicei separate deț

!nternet.

1 PARADÓX, paradoxuri, s. n. 1. Enun contradictoriu i, în acela i timp, demonstrabil; părereț ș ș(absurdă) contrară adevărului unanim recunoscut; p. ext. ciudă enie; enormitate,țabsurditate. 2. (În sintagma) Paradox hidrostatic = faptul că presiunea unui lichid pe fundul unuivas nu depinde de dimensiunile i de forma vasului respectiv. [ș Pl. iș paradoxe! "#in fr. paradoxe.

6


7/11

Internetul

•

Numarul de siteuri we din Internet

2008

2007

2006

2005

extranet: un

intranet particular al unei companii, la care însă au acces #măcar par ial% i anumite persoaneț ș

sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau

firme cliente. +ccesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul !nternetului.

Ist!ric

&unctul de pornire în dezvoltarea !nternetului a fost rivalitatea între cele două mari puteri ale

secolului al HH-lea: Statele /nite ale +mericii i /niunea Sovietică. n '(*A, /1SS #/niuneaș

7


8/11

Internetul

1epublicilor Sovietice Socialiste% lansează în spa iul cosmic primul satelit artificial alț

&ământului denumit SputniI. +cest fapt a declan at o îngri$orare deosebită înș

Statele /nite ale +mericii, astfel pre edintele 8iseno3er înfiin eazăș ț

o agen ie specială subordonată &entagonului: +dvanced 1esearcț

&ro$ects +gencJ #333.darpa.mil%. +ceastă agen ie a inisteruluiț

de +părare # Department of Defense, prescurtat D"D% este condusă

de oameni de tiin ă, are o birocra ie redusă, i are ca misiune:ș ț ț ș

en inerea superiorită ii tenologice a armatei Statelor /nite i prevenireaț ț ș

surprizei tenologice în domeniul securită ii na ionale prin sponsorizarea celor mai noi iț ț ș

revolu ionare descoperiri tiin ifice i prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentruț ș ț ș

realizarea unei legături între cercetarea tiin ifică i implementarea tenologică militară aș ț ș

acesteia.

Figură "

/niversitJ of /ta i Stanford 1esearc !nstitute #S1!%. Toate acesteaș

au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date.

n forma sa finală, acesta era TC&K!& #Transmission Control &rotocolK !nternet &rotocol%, creat de Dint Cerf i 1obert Lan în '(A i careș ș

este i acum baza !nternetului. TC&K!& face posibil ca modele diferiteș

de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu !M sau i acNs, folosind sisteme diferite deș

operare, cum ar fi /7!H, @indo3s, acES etc. să se Oîn eleagăO unele cu altele. n acest fel,ț

!nternetul urma să devină cu adevărat independent de platforma ar3are utilizată. &rima

conexiune +1&+78T a fost realizată în 6( octombrie '()(, ora 66:


9/11

Internetul

a program al inisterului +părării al S/+, +1&+78T s-a dezvoltat uluitor de repede, la el

conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. n '(A( +1&+ decide să separe re eaua înț

două, una pentru lumea comercială i universitară, i una militară. Cele două re ele puteauș ș țcomunica în continuare, construindu-se practic o inter-re ea #internet% denumită ini ial 0+1&+ț ț

!nternet i consacrată ulterior sub denumirea !nternet. 7umero i cercetători din domeniulș ș

academic i militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicareș

în re ea. +stfel în '(; o serie de programe de comunicare #bazate pe protocoale binedefinite%,ț

care sunt utilizate i astăzi, erau de$a finalizate. n '(;


10/11

Internetul

Cuprins

C!ntents" TI#I$%&'.....................................................................................................................3

()r)cteristici te*nice..................................................................................................4

Ist+ric......................................................................................................................... 6

T),el de -uri........................................................................................................... 10

Tael de $guri

/iur 1...................................................................................................................... 2/iur 2...................................................................................................................... 3

/iur 3...................................................................................................................... 5

/iur 4...................................................................................................................... 7

/iur 5...................................................................................................................... 8

10


11/11

Internetul

11

valesasan adria - internetul

Documents