uyu6ygf
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 uyu6ygf
1/110
2, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat în Aachen, chiar daca aceastaacceptare a ost debila, deoarece izan!ul considera ca noua realizaregermana nu a"ea nimic #uridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ceImperiul izantin era $cel putin pe h%rtie& succesorul legal al acestuia, in
Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii sai
conser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cu
-
8/17/2019 uyu6ygf
2/110
Imperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la
*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina în
a"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatorii
tradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
-
8/17/2019 uyu6ygf
3/110
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului Imperiu
Roman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
4/110
iiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
5/110
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
6/110
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
7/110
iiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
8/110
cu caderea Constantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început
.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carol
cel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la
*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica de
-
8/17/2019 uyu6ygf
9/110
la Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd sa
acorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
10/110
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
11/110
.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contra
intereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de a
se ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carol
-
8/17/2019 uyu6ygf
12/110
cel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cu
Imperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astel
bazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
13/110
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
14/110
iiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
15/110
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
16/110
monologul>iiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
17/110
cel Mare, pun%ndu-se astel bazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune5ermana' 3uccesorii sai conser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar dacapropriul 3%nt Imperiu Roman de 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în61+, dupa )ratatul de la 8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman deApus, Imperiul izantin s-a considerat continuatorul tradi!iei romane, de!i a
abandonat cultura latina în a"oarea "echii culturi elenistice' mpara!iibizantini se intitulau basileus, dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, înmediul oriental a început sa fe olosit !i titlul de !ar, deri"at din latinesculCezar, preluat mai t%rziu de bulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odatacu caderea Constantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatorii
tradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-a
-
8/17/2019 uyu6ygf
18/110
considerat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu caderea
Constantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel
3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu de
-
8/17/2019 uyu6ygf
19/110
bulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,
daiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
20/110
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatorii
tradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-a
recunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prin
intermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa fe
olosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început
-
8/17/2019 uyu6ygf
21/110
.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel
3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
22/110
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
23/110
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
24/110
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
25/110
anotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul saumonologul>iiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
26/110
iiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
27/110
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului Imperiu
Roman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat
în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&
succesorul legal al acestuia, in Orient'
(upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regele
-
8/17/2019 uyu6ygf
28/110
german Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la
8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'
n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,
daiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
29/110
iiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
30/110
dh
-
8/17/2019 uyu6ygf
31/110
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
32/110
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
33/110
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri
-
8/17/2019 uyu6ygf
34/110
lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri
lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
-
8/17/2019 uyu6ygf
35/110
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
36/110
iiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
37/110
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
38/110
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri
-
8/17/2019 uyu6ygf
39/110
lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
40/110
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
41/110
iiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
42/110
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
-
8/17/2019 uyu6ygf
43/110
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
44/110
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
45/110
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
46/110
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
-
8/17/2019 uyu6ygf
47/110
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
48/110
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
49/110
-
8/17/2019 uyu6ygf
50/110
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, un
anotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
-
8/17/2019 uyu6ygf
51/110
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
52/110
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
53/110
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
54/110
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
-
8/17/2019 uyu6ygf
55/110
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, un
anotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
56/110
h
-
8/17/2019 uyu6ygf
57/110
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
58/110
ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrie
prezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
-
8/17/2019 uyu6ygf
59/110
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
-
8/17/2019 uyu6ygf
60/110
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,
uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
61/110
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
62/110
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
63/110
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
-
8/17/2019 uyu6ygf
64/110
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
65/110
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
66/110
h
-
8/17/2019 uyu6ygf
67/110
lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri
lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
-
8/17/2019 uyu6ygf
68/110
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
69/110
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
70/110
asdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
71/110
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri
-
8/17/2019 uyu6ygf
72/110
lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
73/110
dh
-
8/17/2019 uyu6ygf
74/110
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
75/110
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
-
8/17/2019 uyu6ygf
76/110
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
77/110
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
78/110
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
79/110
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
-
8/17/2019 uyu6ygf
80/110
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
-
8/17/2019 uyu6ygf
81/110
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
82/110
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
83/110
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
84/110
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
-
8/17/2019 uyu6ygf
85/110
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
86/110
asdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
87/110
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
-
8/17/2019 uyu6ygf
88/110
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, un
anotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>
-
8/17/2019 uyu6ygf
89/110
atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>
prezen!a unui c%mp le9ical dominant>
descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>
predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">
poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>
"erbele la imperect sunt specifce descrierii>
sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'
apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>
prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,undsdadasdassdsa9
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unui
col din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
-
8/17/2019 uyu6ygf
90/110
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
-
8/17/2019 uyu6ygf
91/110
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea unei
urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
-
8/17/2019 uyu6ygf
92/110
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=
de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbele
statice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarele
-
8/17/2019 uyu6ygf
93/110
caracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbele
statice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
-
8/17/2019 uyu6ygf
94/110
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbele
statice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>
prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>
de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'
(escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=
rec"ena