Muguri 18

1

Cuvintele sunt sfinte. Scrise, vorbite, ele trebuie cântărite. Îmi place să cred că ele ne facilitează viața din multe puncte de vedere, că uneori ele ne salvează și din păcate, ele ne scufundă. Îmi place să cred că în spatele multora dintre ele se ascunde sinceritate și iubire, mai puțin falsitate și invidie. Însă, din păcate, în spatele multor cuvinte se ascunde minciuna sau rea voința. Dar ochii nu mint, ei nu pot ascunde nimic dacă știi cu adevărat să privești în profunzimea lor. Un “te iubesc” sincer va fi sincer dacă și ochii sunt sinceri, așa cum un compliment fals se citește în invidia din ochi. Uneori e mai bine să tai legăturile cu oamenii care nu știu să se bucure pentru tine, cu acei oameni care nu te plac deloc, dar te pupă și îți spun “vai, ce bine arăți”. Dacă ești alunecos, și urmărești valul după mărime și formă, vei fi gol în interior. Și acest fapt este trist și urât ca sufletul celor ce-l poartă. Am spus cu voce tare în toate cercurile în care m-am învârtit că prefer să mă închid în casă și să citesc decât să gust acest amar desert al societății, aceste vorbe mari și seci, iar faptul că prietenii se calculează după cât costă geanta de astăzi sau ce mașină îți iei mâine, îmi aduce periodic un zâmbet fals, deoarece e greu să smulgi afirmații false de la mine.

“Ce e val, ca valul trece”, dragii mei. Spuneți-mi ce

gânduri ascunse aveți, ca să vă spun cât veți păstra un prieten. Oamenii mei de suflet îmi spun sincer ce cred, se ceartă cu mine când sunt nemulțumiți, mă

sună când simt că dispar, găsesc timp să mă asculte când am nevoie de cineva. Restul vor fi întotdeauna aceia care îți aruncă o grimasă și apoi vor cânta la altă masă. Aceștia sunt oamenii care seara când se culcă n-au nici un gând decât ce să mai câștige de pe urma unora sau altora, căci oricum așa a fost mereu pentru ei, nu?

Îmi veți spune

că iar scriu cu duritate și am ceva cu oamenii. Da, am! Îi iubesc! Iubesc oamenii curați și frumosul, iubesc sinceritatea și sentimentul că pe lângă glazura frumos colorată, gustul bun se află în interior. Iubesc să

cunosc oameni, îmi place să ascult și să povestesc, rar mă veți auzi judecând sau umblând cu vorba despre unul sau altul. Iar când cineva încearcă să deschidă un astfel de subiect, îl ascult, nu-l judec, dar îmi rezerv dreptul să păstrez pentru mine părerea sinceră pe care mi-o formez. Câți dintre voi îmi veți spune că, deși ați auzit numai lucruri rele despre un om, nu v-ați format o părere până nu l-ați cunoscut cu adevărat? Să nu credeți tot ce auziți, s-ar putea să cădeți în capcana superficialității care ne cam încearcă pe toți astăzi. Povești inventate am tot auzit. Puține demonstrate. Iar oamenii ăștia mai puțin norocoși s-au dovedit a fi foarte mișto. Și talentați. Și fericiți. Nu vă dă de gândit?

Voinea Andreea MădălinaClasa a XII a F

Cuvinte...

Muguri 18

2

În cadrul colegiului nostru se desfășoară o serie de proiecte extrașcolare care au devenit deja tradiție. În paginile următoare vă prezentăm câteva dintre acestea.

SĂPTĂMÂNA PORTULUI NAȚIONAL ROMÂNESCAcest proiect este la a doua ediție, însă nu trebuie

să uităm că întotdeauna proiectele de viitor, indiferent de perioada istorică, au o legatură puternică cu

trecutul, tot așa și ia românească a fost transmisă din generație în generație, de la mamă la fiică.

Ziua de 1 Decembrie marchează un eveniment istoric: Unirea Transilvaniei cu România, de aceea anul acesta, noi, elevii din Colegiul Național “Victor Babeș” ne-am hotărât să o serbăm într-un mod aparte – să includem în garderoba personală, ca pe o podoabă de mare rafinament – IA. În aceste trei zile vom înlocui uniforma școlară cu această piesă vestimentară care îți oferă eleganță și demnitate.

După cum bine știm, ia reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale poporului

nostru. Este un simbol, o poveste, o carte deschisă care a atras privirile tuturor și care transmite mesaje cu o mare încărcătură folclorică. De aceea ne dorim, măcar pentru trei zile, în fiecare an, să readucem spiritul portului tradițional românesc și să nu uităm că suntem români.

Cristea OanaClasa a XI-a G

Săptămâna portului național românesc

Muguri 18

3

Simpozionul Municipal “Monarhie și Comunism”ediția a V-a

Anul acesta, pe 14 decembrie 2016, colegiul nostru a organizat a V-a ediție a simpozionului municipal “MONARHIE ȘI COMUNISM”.

Tema aleasă de colectivul profesoral de specialitate a fost “Situația țărănimii în timpul Monarhiei și a Comunismului”.

La simpozion au participat 25 de cadre didactice, 50 de elevi din București, invitați parteneri.

Printre invitați s-au numărat: Prof. dr. Bogdan Teodorescu, membru al Academiei Române; profesori de istorie din unități școlare din București (Colegiul German “Goethe”; Școala Gimnazială nr. 163; Școala Gimnazială “Avram Iancu”; Școala Gimnazială nr. 205; Colegiul Național “Victor Babeș”) și cadre didactice din Colegiul Național “Victor Babeș”.

Au participat elevi din clasele a VII-a, a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a. Aceștia au pregătit materiale legate de temă și le-au prezentat, câteva titluri de lucrări fiind: “Colectivizarea - Perioada în care țăranul a rămas sărac lipit” ; “Noi vrem pământ! “ ; “Situația țărănimii în Monarhie și Comunism”; “Situația lumii rurale în spațiul românesc la sf. sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea” și “Țăranimea în perioada Monarhiei și a Comunismului”. Acestea sunt doar câteva titluri dintre lucrările prezentate atât de elevii Colegiului Național “Victor Babeș”, cât și de elevii invitați la simpozion. Pe lângă materialele prezentate pe panoul digital, au mai fost realizate postere și albume de fotografii.

Proiectul “Monarhie și Comunism” vine în sprijinul generațiilor născute după 1989 care

cunosc vag evenimentele din perioada comunistă, și cu atât mai puțin pe cele din perioada monarhiei în România, este realizat în nevoia de informare și implicare a elevilor în activități interactive pe această temă. Profesorii coordonatori au în vedere realizarea legăturii trecut-prezent, activitățile din cadrul proiectului încearcă să scoată în evidență într-un mod

obiectiv aspectele pozitive și negative ale fiecărei perioade istorice. Prof. dr. Bogdan Teodorescu, este un membru de onoare în cadrul acestui simpozion, un om cu o cultură vastă.

De aceea, se dorește continuarea acestui proiect, ajuns deja la ediția a V-a, existând un feed-back pozitiv atât din partea profesorilor, cât și al elevilor participanți.

Badea Alexandra-RalucaClasa a XI-a G

Muguri 18

4

Fascinanta Matematică

Conducerea Colegiului National „Victor Babeș”, reprezentată prin director prof. Kirsteuer Rodica împreună cu catedra de matematică, CCD reprezentată prin director prof. Gabriel Vrînceanu, ISMB reprezentat prin: Inspector școlar general Florentin Lixandru, Inspector scolar general adjunct Liliana Toderiuc, Inspector de specialitate Vlad Drinceanu, a organizat, conform tradiției, în data de 12.12.2016, la sediul Colegiului, desfășurarea simpozionului „Fascinanta Matematică” — ediția a IX-a.

Această acțiune desfășurată în anii școlari 2008-2009, 2009-2010, sub formă de Sesiune de Referate și Comunicări Științifice, iar din anul școlar 2010-2011 sub formă de Simpozion Municipal, cu implicarea profesorilor de matematică la nivel de capitală, a devenit deja tradiție în rândul acestora.

Având experiența celor opt sesiuni anterioare în cadrul cărora ne-am bucurat de o participare masivă a elevilor și profesorilor de matematică — coordonatori sau direct autori ai lucrărilor prezentate, din școlile și liceele bucureștene, și cea de-a IX-a ediție și-a propus să se desfășoare tot sub formă de simpozion municipal, în cadrul căreia elevii și profesorii să-și dovedească creativitatea și originalitatea, dar și pasiunea pentru disciplina „matematică” , precum și dezvoltarea deprinderii de a instrumenta noțiunile de bază, atât de necesare în viața cotidiană, prin prezentarea de Referate, Proiecte, continuând cu Masa rotundă.

La fel ca în anii precedenți și anul acesta participanții la simpozion s-au bucurat de prezența și experiența unor invitați și participanți cu notorietate: prof. Niculae Chiciu- care a prezentat culegerea de matematica pentru clasa a XI-a avându-l ca autor, inspector de specialitate prof. Vlad Drinceanu și lector doctor Costel Chiteș care au

prezentat lucrările: „Asupra teoremei fundamentale a algebrei”, respectiv „Generarea unor identități ale lui S. Ramanujan”, „Realizarea vieții spirituale a academicianului Solomon Marcus în cultura contemporană”.

Și în acest an au fost atinse obiectivele propuse: menținerea ca și tradiție pentru profesorii de matematică și elevii ”fascinați” de matematică, la nivelul Municipiului București, oportunitatea schimburilor de experiență între profesori, stimularea spiritului de competiție, de echipă, la nivelul grupurilor de elevi, dezvoltarea personalității elevului prin încurajarea de a-și expune propriile idei și viziuni asupra vieții, prin abordarea unor cunoștințe matematice în transpunerea acestora în practica cotidiană, diversificarea metodelor de predare-învățare în cadrul actului.

Eftimie MihaiZanga Ana Maria

Clasa a X-a E

Muguri 18

5

Cu ocazia sărbătorii Crăciunului, în sala de sport a fost organizată o serbare la care a participat corul școlii. Prin acest act artistic s-a dorit crearea unui climat prietenos.

Intenția noastră a fost de a aduce în inimile spectatorilor bucuria sărbătorilor de Iarnă cu ajutorul colindelor.

Un fapt apreciat de noi este acela că nimeni nu vine la repetițiile corului doar de dragul de a veni și nimeni nu este silit să o facă. Venim la cor deoarece dorim sa cântăm dar și să ne cultivăm talentul.

Pregătirea pentru serbare a fost lungă și istovitoare în anumite momente, dar atunci când am urcat pe scenă, știind exact ceea ce trebuia să facem, am realizat că toată munca depusă nu a fost în zadar. Toate acestea au fost posibile numai datorită devotamentului deplin oferit de fiecare membru al corului.

Însă, oricât de mult am repetat și ne-am pregătit, în momentul în care am intrat în sală, emoțiile au apărut.

Dar, după fiecare cântec, emoțiile au fost înlocuite de încredere, știind că ne putem baza unul pe altul, că suntem o echipă.

Au fost niște momente magice pe care numeni nu le va uita prea curând.

Organizarea evenimentului, coordonarea făcută cu acuratețe, cântecele selectate special pentru a încânta spectatorii și motivul pentru care corul există și excelează este domnul profesor de muzică Dincă Andrei.

Acesta depune eforturi de două ori mai mari decât noi pentru ca fiecare eveniment susținut de cor să iasă impecabil și îi suntem foarte recunoscători pentru acest fapt.

Dar această serbare care a devenit tradiție nu ar fi fost posibilă fără sprijinul acordat de dna director Rodica Kirsteuer.

Kiru CătălinaClasa a IX-a G

Magia Crăciunului

Muguri 18

6

Festivalul de poezie “IANUS”

În luna martie 2017 a avut loc Festivalul de poezie, interpretare și creație, organizat de Școala gimnazială “Ferdinand”, inclus în calendarul de activități al Inspectoratului Școlar București.

Colegiul nostru a participat cu opt creații originale ale elevilor din clasa a VI-a și a VII-a, iar două dintre acestea s-au bucurat de succes, obținând Premiul Special al Juriului (Roșu Sara, clasa a VI-a, cu poezia “A poem for my mom”) și o mențiune (Aron Elisa, clasa a VII-a, cu poezia “ Spring “).

Felicitări pentru micii poeți și urarea de a continua!

SPRINGLots of flowers,Birds flying,Thousands of kids outside.The sun brighter and brighter,Calling out snowdrops and tulips,A colourful world around us,That’s spring.

ARON ELISAClasa a VII-a A

MENȚIUNE FESTIVALUL DE POEZIE “IANUS”

A POEM FOR MY MOM“F” is for how fantastic she can be,“L” is for how much she loves me,“O” means only that she’s open-minded,“R” shows her romantic side,“I” is for her inner shining,“N” means she never gives up trying,“A” sums it all up! She’s awesome!

ROȘU SARAClasa a VI-a A

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUILA FESTIVALUL DE POEZIE “IANUS”

Muguri 18

7

“Într-o zi, o să trăiți războiul vostru, chiar dacă

doar noi ne-am născut puțin sub Al Doilea Război

Mondial”, îmi spune bunicul meu de fiecare dată

când are ocazia. “Poate aveam 2 ani sau poate aveam

8, însă eram suficient de mici încât să nu înțelegem

nimic din anii de război. Apoi ne-am confruntat cu ani

pe care copiii de azi nu i-ar putea înțelege. Am văzut

tranziția prin care a trecut Bucureștiul și oamenii din

el, astăzi totul ne pare atât de ușor față de atunci, iar

greutățile de care spuneți voi, tinerii, nu sunt atât de

greu de dus.

Știu că mulți oameni din generația mea vă spun

că voi nu aveți griji, că doar noi am trăit adevăratele

drame și nu îmi doresc să pozăm în victime, dar astăzi

totul e diferit. Pentru că deși vă bucurați de libertatea

pe care noi n-am avut-o, plătiți prețul ei mai mult decât

ne-am fi putut închipui”, îmi spune el. “Știi? Astăzi noi

vă privim și ne doare. Ne doare că puțini mai cred în

familie și în rostul ei. Copiii zilelor prezente nu știu

ce înseamnă “copilărie” și o trăiesc pe a lor în felul

lor ciudat pe care noi nu-l vom înțelege niciodată.

Pe voi vă bucură un “like” și deveniți spionii vieților

voastre. Spionați aplicații și rețele sociale și ce-i mai

rău este că întotdeauna o să găsiți ceva. Deci din jobul

de spion, nu o să fiți niciodată dați afară. Aveți mereu

material de nefericire, fie că n-aveți timp pentru voi,

fie că aveți prea

mult. Fie că nimeni

nu vă înțelege, fie

că relațiile nu vă

mai sunt relații.

Fie că există o

teamă generală de

implicare, fie că

generația de azi a

devenit superficială

și plictisită. Cum să

vă vindecăm noi

plictiseala? Îmi pare

o boală gravă, așa

cum și elvețienilor,

de exemplu, le

pare, atunci când

mărturisesc că se plictisesc de viața lor “perfectă”.

Noi vă vedem fericiți, oamenii care nu au probleme

de nici un fel ne par liniștiți, însă mă întreb dacă v-ar

fi bine cu atâta liniște?!! Apoi, vă ignorăm depresia,

Fiecare cu vremea lui

Muguri 18

8

stresul, frământările, boala acestui secol, pe care

nimeni nu o consideră gravă și care stinge din ce în

ce mai multe povești. Tinerii din ziua de azi nu mai

sunt la fel de puternici cum eram noi, ei încep să

aibă nevoie de ajutor, de oameni care să vorbească

măcar puțin cu ei. Pentru că fără să ne dăm seama,

trăim într-o lume plină de oameni care nu spun nimic.

Nu mai vorbesc de lipsa de interes pentru lucrurile

banale care cândva aduceau fericire părinților noștri

sau chiar nouă. Îmi amintesc câtă bucurie îmi aducea

masa de prânz de duminică și plimbările către parcul

meu preferat, cât așteptam vara să plec la bunici, cât

de repede mă grăbeam să-mi termin lecțiile ca să ies

la joacă, cât îmi plăcea să citesc. Astăzi? Astăzi copiii

celor din jur sunt înnebuniți după jocuri pe telefon în

așa fel încat am ajuns să mint spunând că nu am așa

ceva, iar ei îmi răspund arogant “N-ai cum să nu ai

un smartphone”. Îmi place că tu te-ai săturat să-l auzi

vibrând și să citești veșnicele povești pe whatsapp,

că ți-ai dezinstalat orice joc sau

aplicație periculoasă… pentru

prețiosul tău timp liber, draga mea.

Nimeni nu mai vorbește astăzi

despre iubire. Sau dacă vorbesc,

ea e vinovată pentru dramele

voastre. Tinerii nu mai luptă

pentru acea iubire adevărată și își

aruncă în față fraza lor preferată

“N-a fost să fie, next one!”. Next

one? Asta a fost tot? Luptați 5

minute și concluzionați că n-a fost

să fie? Spun de fiecare dată că în

cei 80 de ani ai mei am învățat

o lecție pe viață: relațiile nu sunt simple, viața nu e

ușoară. Nici cu prietenii, nici cu partenerii, nici măcar

cu frații. Ce-ar fi să nu mai renunțați? Ce-ar fi să găsiți,

să mai găsim în noi părțile bune înainte de a critica?”

Îmi place timpul cu el, îmi place timpul cu oamenii

înțelepți, buni, curați. Îmi place să ascult poveștile

LUI și să învăț. Și din toate astea prefer nebunia mea

și absurdul în care aparent trăiesc, decât indiferența

altora. Și mă transform pe zi ce trece într-o ciudată

care le cere oamenilor să nu răspundă la telefon când

stau 30 de minute cu mine la masă, că și așa ne vedem

o dată la 2 săptămâni ca să ne spunem 3 cuvinte

printre răspunsurile de pe whatsapp și spionajul de

pe Facebook.

Voinea Andreea Mădălina

Clasa a XII a F

Muguri 18

9

Cartea - casa imaginației

Ești în bibliotecă. Fie în biblioteca ta, fie în biblioteca școlii sau în alta, oarecare.

Îți alegi o carte, după ce ai colindat marele labirint al bibliotecii. Îi privești coperta, o răsfoiești, îi citești titlul și autorul, după care începi o aventură care îți va dezvălui lumea ei minunată. Dacă este cartea potrivită, o împrumuți și mergi să dezvălui misterul care stă ascuns între filele pe care tu călătorești. Ajungi la o portiță, ai o misiune de îndeplinit pentru a afla ce se află dincolo de această minunată intrare. Ajungi la o casă clădită din cărămizi de cuvinte și fraze pe care alții le-au citit dar nu le-au terminat. Cărămidă cu cărămidă, casa se mărește, dar și vocabularul nostru, imaginația și înțelegerea cărților. Casa a fost clădită până la ultima cărămidă, clădirea fiind un capitol .

Următorul capitol este asamblarea mobilei. Deja cunoscând subiectul cărții pe care o citești, te pasionează și nu mai vrei s-o lași din mână. Cumperi și

mobila cu “banii “ pe care i-ai strâns în timpul lecturii, banii fiind figurile de stil întâlnite pe drumul literaturii. În dulap îți ascunzi părțile de vorbire, modurile verbului și cazurile substantivului care știi că îți vor trebui cândva. Încheierea unui alt capitol înfățișează mobilatul camerei de lectură.

Urci spre etaj, pe filele pe care le-ai citit unde îți vei construi o cameră unde o să te recreezi și o să te distrezi cu analizele gramaticale pe un ritm diferit. Te vei folosi de părțile de vorbire, modurile verbului și cazurile substantivelor ascunse de tine cândva.

Ai terminat și camera în care te vei distra și vei recapitula. Dar acum trebuie să cobori în camera de literatură. Zis și făcut. Fără să vrei ai găsit o carte mai veche care a aparținut uni mare poet român, Mihai Eminescu. La începutul cărții poetul și-a exprimat părerea despre “POEZII”. Dar iată ce ai găsit printre părerile poetului: “Este o stare sufletească, ce stă lipită de suflet și nu poți s-o îndepărtezi. Este o armonie sonoră ce nu te saturi s-o asculți. Sunt imagini ce nu te saturi să le vezi. Sunt rime ce rimează prea mult și nu le poți pierde niciodată. Este Poezia!”

Așa se întâmplă și în viața reală: găsești un obiect și îți exprimi părerea despre el. Dând pagina observi cu câtă pasiune a scris miile de poezii minunate. Terminând casa de zidit ieși afară dar nu înainte de a promite că, atunci când întâlnești greutăți să apelezi la o bibliotecă, pentru că și ea te va ajuta dându-ți cartea pe care tu o dorești. Odată ce începi să citești simți cum călătorești în lumea ei palpitantă și vei ajunge la acea casă pe care ai zidit-o cu mare grijă. Cheia esențială este că atunci când vrei să știi ceva nou, caută în carte; deschide cartea și informează-te! Ca să ajungi la “casă “ citește cartea cu pasiune și încearcă să trăiești sentimentele pe care le citești. Ai terminat cartea și acum mergi să le povestești ce ai trăit citind. Dar cine o sa te creadă? Un om deștept, milostiv și cinstit te-ar crede. Casa pe care tu ai clădit-o va rămâne în minte, deoarece casa aceasta este chiar imaginația ta!

Zărnoianu Mihaela-MariaClasa a VII-a B

Muguri 18

10

Decolarea

Opt ceasuri de la miezul nopții... Mă grăbesc. Nu mai am mult timp. Aud claxonul taxiului. Am luat repede valizele și geanta, încui ușa... Sunt gata! Taximetristul mă aștepta, mă ajută să-mi pun bagajele, urc... în sfârșit plecăm la aeroport! Aud din geantă telefonul:

- Unde ești? În jumătate de oră decolăm!!- Acum sosesc. Mai am un semafor de trecut!Am ajuns la aeroport. Toți sunt agitați. Plătesc, îmi

iau valizele și plec în grabă. Telefonul sună, dar sună degeaba. Nu aud nimic din cauza zgomotului. În grabă mă lovesc de o doamnă și cățelul ei.

- Mă scuzați...!- Nu face nimic, grăbiți-vă, nu mai aveți mult timp

la dispoziție.Îmi mai cer scuze încă o dată și plec. Câinele

doamnei deja mârâia la mine. Mă întâlnesc în cele

din urmă cu prietena mea. Mai avea puțin și leșina crezând că nu mai ajung. Gata, ne-am liniștit.

- Biletele, vă rog!Caut în valiză. Știu că le-am pus în buzunarul

lateral, dar ce să vezi?! Deodată aud strigând: - Domnișoară, valiza! Era doamna cu cățelul. Se

pare că încurcasem valizele.Facem repede schimbul, dau biletul pentru

verificare și urcăm într-un final în avion. După zece minute decolăm... stau la geam, admir priveliștea. În patru ore vom ajunge la destinație.

Maranda Cristina

Clasa a XI-a D

Muguri 18

11

Iepurele, ogarul și copoiul

Ogarul

‘trăiți domn judecător!Vă rugăm să ne iertați,

că-ndrăznim să vă trezimdin visarea cea adâncă!Am și eu, sărac de mine,

o pricină a vă spune.Ieri, mergând așa agale,

Gânditor și rupt de foame,Iată că îmi iese-n față,

Uite-așa o mogâldeață.Eu, nervos și-nfometat

Mă reped la el odat’Dar, când colo, ce să vezi?

El fugea către livezi.Fugea-n lung și fugea-n lat

Iepuroiul urecheat,Fuge-n sus, fuge pieziș

Se ascunde-ntr-un tufiș,Și cum ajung lângă el

Țuști! el sare frumușelȘi cu mare-ageritate

Fuge iarăși mai departeÎnsă eu, slab și flămând

Nu mai pot s-alerg, sunt frânt!Acum, spune și mata,Dacă este drept așa?!

S-alergi după un nebunȘi să nu îl prinzi nicicum?!

Iepurele

Nu-i așa, domn’ president!Javra minte, evident.

Nu vedeți că n-am picioareAșa cum ogarul are?Ia uitați lăbuța mea!Cum e față de a sa?

Eu sunt mic și pricăjit,Nu ca el, un nesimțit.

Iar codița mea rotundă,Nu e ca a lui de lungă.

Capul lui e mare,Capul meu e mic,

Dar în istețimeee...Eu îl cam întrec un pic.

Și apoi, vezi matale?Ești om învățat,Cu știință multă,

De nivel înalt,Cu dreptatea-n mână,

Și cu conștiință.Cum să ia el viața,

La așa ființă,Un mic iepuraș, vesel, drăgălaș

Și neprihănit, de lume iubit?

Judecătorul

Liniștee!!!Cu tâmpeniile voastre-am

amețit!Nu vedeți că-s obosit,Și de toate plictisit?

Credeți că n-am altă treabă?Nu vedeți că sunt în grabă?

Trebuie să plec urgent,Sunt chemat la Parlament

să duc acest diplomat,ce cu bani e încărcat.

Dacă vreți să rezolv cazulȘtiți că nu merge chiar așa!Puneți și voi, ca tot omul,într-un pliculeț... ceva!!!

Altfel, crezi că mă intereseazăsoarta ta, ogar gurmand?Vei mânca iepuri, bădie,Cât vei sta la pușcărie!Iară tu, iepure pungaș,vei ajunge-un grătăraș!

Și într-o friptură gustoasăTe va transforma a mea

nevastă!!!

Geambașu IonuțClasa a XII a F

Muguri 18

12

“Diavolii călare” ce au decimat Vestul

Pe neașteptate, un grup de nomazi apărut de nicăieri, a răvășit Europa din temelii. Călăreți cu mare experiență, motivați să cucerească, să ucidă și să provoace teroare, au penetrat inima Europei în a doua jumătate a secolului al IV-lea cu gândul de a stăpâni bătrânul continent. Ei au fost hunii, “diavolii călare”, singurul popor care a însămânțat în venele romanilor o doză constantă de groază, acești “ciudați călăreți cu ochi înguști și capete țuguiate grotesc”. Ei s-au ridicat din stepele nemăsurate ale Asiei Centrale, venind în triburi spre Soare Apune pentru a căuta pășuni pentru turmele lor. Originea exactă a hunilor rămâne tăinuită, chiar dacă de-a lungul timpului, ea a fost un subiect vast de dezbatere între istorici. Primii cronicari creştini considerau că hunii sunt diavoli cu chip uman, trimişi de Necuratul cu scopul de a pregăti Pământul de Apocalipsă. Istoricii moderni au dezvoltat teoria conform căreia hunii erau membrii triburilor Xiongnu din nordul Chinei însă ideea a fost atacată de mulți alți specialiști ce au înaintat teza care dovedea că acest popor nomad a fost menționat în manuscrisele din Sogdiana secolului al IV-lea sub numele de triburi Hun. Date istorice credibile arată că hunii erau prezenți în nordul Mării Caspice, undeva în secolul al III-lea d. Hr. S-a constatat de curând că ceea ce părea a fi o gloată de monștrii veniți din fundurile iadului, sunt de fapt un neam de sorginte turcă. Înfățișarea lor nu era nici pe departe asemănătoare cu cea a celor din Republica Turcă din zilele noastre. Aerul grotesc, de ființe monstruoase venite parcă dintr-o altă lume, era întregit de forma atipică a craniilor lor. Dintre toate popoarele stepei, hunii au perpetuat un obicei unic, întâlnit doar la ei și care a dispărut odată cu ei. Astfel, din motive necunoscute, încă din fragedă copilărie, capetele băieților huni erau deformate cu ajutorul unui aparat făcut din scânduri și curele. Sub efectul acestuia, capetele viitorilor războinici huni căpătau o formă alungită, asemănătoare unui ou. Cum obișnuiau să umble rași

în cap, înfățișarea lor a fost înspăimântătoare pentru primii ambasadori romani care i-au întâlnit. Umblau tot timpul îmbrăcați în piei de animale, acoperindu-se cu blănuri pe timp de iarnă, când vântul din stepe sufla tăios. Ceea ce i-a condus pe huni spre Vest a fost o secetă cruntă care le-a distrus activitatea principală, creșterea animalelor. Primele victime ale hunilor

în drumul lor spre noi pășuni au fost alanii, descendenții sciților, singurul popor de etnie iraniană din Europa secolului al IV-lea. Hoardele hune au trecut cu ușurință prin liniile alanilor. Spre Vest, următorul adversar a fost reprezentat de goți, mai precis de ostrogoți. Soarta celor din urmă a fost crudă. Oriunde s-au luptat, victoria a aparținut hunilor. Regatul lui Ermanaric a fost șters de pe fața pământului. Astfel, barbarii huni, în drumul lor spre Europa, s-au dovedit a fi mai puternici decât barbarii goți. Timp de mai bine de o sută de ani, lumea din Vest părea ca un proaspăt condamnat la moarte, așteptându-

și sentința. Inevitabilul s-a produs. Hunii, conduși de Atila, cotropesc tot ținutul din stânga Dunării, inclusiv pusta panonică, unde își stabilesc și capitala. Armata de peste 30.000 de luptători pornește o mare expediție în Italia și în Galia, fără succes, deoarece generalul roman Aetius, alături de vizigoți, burgunzi și franci opresc înaintarea oastei hune. Declinul hunilor a culminat cu moartea produsă la mijlocul secolului al V-lea a marelui conducător, Atila. Hunii încep să se împrăștie în diferite direcții și dispar din istorie la fel de repede precum au apărut. Din păcate, istoria ne-a furnizat surprinzător de puține informații despre acești năvălitori însetați de sânge, dar un lucru este cert, ei au fost poporul migrator care și-a pus amprenta cel mai pronunțat asupra Europei antice.

Radu GeorgeClasa a XI-a F

Muguri 18

13

Desenul pierdut al lui Leonardo Da Vinci

Un desen pierdut, semnat Leonardo Da Vinci, a fost găsit de curând, dupa 570 de ani de la creare și a fost evaluat la 12 milioane £.

Lucrarea a fost descoperită într-un portofoliu legat cu sfoară care aparținea unui medic pensionar care nu știa ce comoară deține.

Când a dus portofoliul unei case de licitații a aflat că se afla în posesia desenului pierdut al lui Da Vinci, lucrare de o valoare foarte mare.

Desenul care măsoară aproximativ 30 de cm, reprezintă martiriul Sfântului Sebastian legat de un copac.

Da Vinci a creat o mulțime de desene în cărbune. Majoritatea se află expuse în muzee de renume de pe tot globul. De aceea, această descoperire este atât de uimitoare. Nimeni nu și-a imaginat că ar mai exista lucrări ale maestrului care să fie neidentificate.

Pe spatele lucrării descoperite recent se află două schițe științifice mici și câteva adnotări. Desenul este datat undeva între anii 1482-1485,în perioada în care maestrul lucra la Mona Lisa, în Milano.

Medicul pensionar care deține acest portofoliu l-a moștenit de la tatăl lui și dorește să rămână anonim. Din păcate, nu se știe cum a ajuns tatăl medicului în posesia acestui portofoliu. Norocosul vânzător, care este francez, a dus portofoliul care conține 10 desene casei de licitații Tejan din Paris.

Louis de Bayser, președintele Salon du Dessin, o galerie faimoasă care expune desene ale unor creatori la fel de faimoși a fost adus la casa de licitații Tejan pentru a autentifica desenele.

El a declarat: “Desenul lui Da Vinci a fost găsit în portofoliul adus la licitație de către o persoană privată. În portofoliu existau desene ale unor autori necunoscuți dar a fost unul care imediat mi-a atras atenția. Am fost convins că este un Da Vinci autentic. Desenul a fost descoperit anul trecut dar este nevoie de o expertiză mai amplă pentru a decide autenticitatea lui. Primul fapt care mi-a atras atenția a fost că desenul este făcut cu mâna stângă. Da Vinci a fost stângaci, fapt rar întâlnit la artiști. De asemenea, detaliile cu care sunt desenate mâinile și picioarele sunt specifice lui Da Vinci. Când am realizat că este un Da Vinci autentic am trăit sentimente contradictorii. Eram încântat dar, totodată, nu credeam că așa ceva este posibil. Am făcut trei expertize diferite și ne-am convins că este un Da Vinci autentic “.Experții discută dacă acest desen ar trebui declarat bun de patrimoniu mondial care să fie expus într-un muzeu sau ar trebui lăsat proprietarului pentru a-l vinde. Casa de licitații Tejan a cerut o licență de export pentru a putea vinde desenul pe piața liberă dar a fost refuzată de Guvernul francez care dorește ca desenul să nu părăsească teritoriul Franței. Guvernul francez dorește să expună creația într-un muzeu francez pentru ca iubitorii de artă să se bucure la vederea lui. În prezent, Guvernul francez are la dispoziție 30 de luni pentru a găsi 15 milioane de euro ca să cumpere desenul și acesta să nu ajungă pe piața liberă.

Enache CristianaClasa a XI a F

Muguri 18

14

Învățând la biologie

Biologia nu-i un fleac,E materie de bac.

Nu-i ușoară, nu-i nici grea,Te ajută-n viața ta.

Cartea, de o răsfoiești,Foarte multe-ai să găsești:

Mamifere sute, miiFuncții la organisme vii,

Nutriții diversificatePentru fiecare-n parte,

Circulații brute și elaborateImplicate și la plante.

Cu țesuturi vegetale, Rădăcini cu apă și săruri minerale.

Tulpini subterane și aerieneToate să le-nveți se cere.

În concluzie, nu e greuSă te străduiești mereu

Informații să absorbiDe la fiecare prof.

Irina AldescuClasa a IX-a C

Muguri 18

15

Ioan Cantacuzino - o valoare națională

Cine a fost Ioan Cantacuzino?

Dacă îi întrebi pe români, ei recunosc acest nume pentru că au auzit de Spitalul Cantacuzino sau de Institutul Cantacuzino.

În spatele numelui, Ioan Cantacuzino, este un mare patriot care s-a născut la 25 noiembrie 1863 la București, mare medic și microbiolog român. Tatăl său,

Ion Cantacuzino, a fost jurist, ministru sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, iar mama, Maria Cantacuzino, a fost fiica generalului Mavros, secretarul și ajutorul lui Kiseleff și guvernatorul Țărilor Române, între 1830 și 1834.

Mama sa, o femeie cu o cultură remarcabilă și o inteligență ieșită din comun, căreia profesorul Cantacuzino i-a purtat o adâncă recunoștință, a fost cea care a avut grijă de educația fiului său. Astfel, după ce a terminat clasele primare în România, a fost trimis la Paris unde a terminat Liceul Luis-le-Grand, apoi a urmat cursurile a trei facultăți: Filosofie(1882-1886), Științe naturale(1886-1891) și Medicină(1887-1894). În 1895, obține doctoratul în medicină cu teza

“Cercetări asupra modului de distrugere a vibrionului holeric în organism”.

După studii, Institutul Pasteur din Paris, i-a propus postul de asistent al lui Ilia Mecinikov în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului.

În 1901, Ioan Cantacuzino s-a întors în țară ca profesor de medicină experimentală la Facultatea de Medicină din București, iar în 1907 a devenit Director

General al Serviciului Sanitar din România.

În 1921, este fondator și organizator al “Institutului de seruri și vaccinuri” care azi îi poartă numele, al “Laboratorului de medicină experimentală”, din cadrul Facultății de Medicină, în 1901, precum și a unor reviste de specialitate precum “Revista Științelor Medicale”(1905), “Annales de Biologie”(1911) și “Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie”(1928).

Activitatea științifică

Ioan Cantacuzino este cunoscut pentru cercetarea asupra vibrionului holeric și vaccinarea antiholerică, asupra imunizării active împotriva dizenteriei și febrei tifoide, asupra etiologiei și patologiei scarlatinei.

În 1896, publică lucrări despre sistemele și funcțiile fagocitare în regnul animal și despre rolul fenomenelor electrofiziologice în mecanismele imunitare.

Ioan Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică numită “Metoda Cantacuzino” cunoscută drept “marea experiență română”, folosită și azi în țările unde se mai semnalează cazuri de

Muguri 18

16

holeră.Datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a

doua țară din lume , după Franța, care a introdus, în 1926, vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Guérin), având germeni cu virulență atenuată pentru vaccinarea profilactică a nou-născuților împotriva tuberculozei.

Ioan Cantacuzino a fost organizator al campaniilor antiepidemice - combaterea epidemiei de tifos exantematic și holeră în timpul Primului Război Mondial și campania antimalarică.

În 1925 devine membru titular al Academiei Române, membru în Comitetul de Igienă al Ligii Națiunilor, membru al Societăților de Biologie, de Patologie Exotică și al Academiei de Științe de la Paris. Primește titlul Doctor Honoris Causa al Universităților din Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932), Bordeaux (1934).

A mai făcut studii asupra rolului macrofagelor (celulele Kupffer din ficat), asupra epidemiei de icter infecțios și a posibilității de introducere pe cale gastrică a vaccinurilor (aspect care a rămas de actualitate), precum și asupra transmiterii leprei la șobolanul alb.

Holera- o boală bacteriană

În 1913, trupele române s-au contaminat cu holeră în timpul Primului Război Mondial. Responsabilitatea stăvilirii epidemiei revine lui Ioan Cantacuzino, care trimite o echipă de medici în Bulgaria, de unde au fost aduse tulpini de vibrioni holerici.

Această boală se transmite prin ingerarea de apă poluată cu dejecții umane, de alimente sau băuturi contaminate sau de crustacee contaminate. După 1-5 zile de la contaminare, apar vărsăturile abundente, diareea și crampele musculare. Pacientul nu are febră. Foarte repede se instalează deshidratarea, manifestată prin scădere în greutate, înfundarea ochilor în orbite, șoc hipovolemic cu hipotensiune și oligurie. Tratamentul constă în hidratare și administrarea de antibiotice.

Un român în slujba poporului său

Ioan Cantacuzino făcea personal vizite la locuințele bolnavilor în vederea îmbunătățirii condițiilor sanitare și igienice.

În iulie 1931, ca ministru în guvernul Iorga, inițiază Legea de Reglementare a muncii lucrătorilor din porturi.

Înainte de această lege, în 1910, Ioan Cantacuzino a contribuit la schimbarea Legii Sanitare. Astfel, s-a prevăzut prin noua lege ca medicii să fie selecționați prin concurs și numiți definitiv numai după un stagiu efectuat la locul de muncă pe care îl ocupau. De asemenea, retribuția salariaților a fost mărită, au fost prevăzute pensii pentru medici și a fost introdusă igiena în industrie.

Istoria are grijă ca Ioan Cantacuzino să semneze, la sfârșitul Primului Război Mondial, ca prim delegat, Tratatul de la Trianon din 1920.

A lăsat un carnețel, în care, din 1903, își notează

Muguri 18

17

problemele experimentale pe care le are de rezolvat, acesta putând fi considerat actul de naștere al viitorului institut de seruri și vaccinuri.

La 1 aprilie 1921, Regele Ferdinand semnează o lege specială pentru întemeierea “Institutului de seruri și vaccinuri” care azi îi poartă numele, având următoarele sarcini:

“1) prepararea vaccinurilor și a produselor biologice necesare diagnosticului, profilaxiei și tratamentului bolilor infecțioase.

2) cercetări științifice privitoare la produsele preparate și continua lor ameliorare, introducerea de noi produse, precum și cercetarea problemelor de patologie experimentală, de microbiologie și de epidemiologie izvorâte din realitățile sanitare ale țării și din progresele apărute în domeniile acestor științe și ale celor în legătură cu ele

3) formare de cadre de specialitate” (citat din actul de înființare)

A fost un slujitor credincios al poporului său și la catedră. Studenții săi îl descriu ca pe un profesor devotat care își pregătea cu minuțiozitate cursurile și avea trac de fiecare dată când intra în amfiteatru, deși nu se vedea. Notițele sale erau pregătite cu mult înainte, în vacanța de vară. Discipolii săi îi vor purta o veșnică recunoștință pentru pasiunea pe care le-a insuflat-o: prof. Al. Slătineanu, dr. Șt. Irimescu, prof. Mihai și Alexandru Ciucă, D. Danielopolu, N. Lupu etc.

Chiar dacă a rămas infirm, în 1926, după un grav accident feroviar, Ioan Cantacuzino a muncit până la sfârșitul vieții. A murit la 14 ianuarie 1934, de bronhopneumonie, iar mormântul său se află în clădirea Institutului pe care l-a creat și condus.

Alături de Ioan Cantacuzino s-a aflat de-a lungul vieții sale soția, Maria Filotti, actriță, iar fiul său, Ion Șerban Filotti Cantacuzino, i-a urmat în cariera de medic fiind, în același timp, cineast și critic literar.

Recunoaștere și recunoștință

La 25 noiembrie 2013, Banca Națională a României a pus în circulație un set de două monede de argint

pentru 150 de ani de la nașterea savanților Ion Cantacuzino și Gheorghe Marinescu.

De asemenea, sunt emise timbre cu figura marelui savant.

Acestea sunt gesturi de recunoaștere a valorii celui care a adus sănătatea românilor ca prioritate națională.

Recunoștința noastră, însă, se lasă așteptată pentru că Institutul Cantacuzino este în mare suferință și nu ne-am ținut de cuvântul pe care ni l-am dat în fața marelui savant: “Durerea noastră nu se va stinge decât cu ultimul dintre noi care l-a cunoscut. El se va odihni în institutul pe care l-a întemeiat rămânând astfel în mijlocul elevilor și colaboratorilor săi care-și fac o datorie să păstreze intact spiritul operei pe care le-a lăsat-o moștenire și să rămână fideli învățăturii sale” stă scris sub bustul savantului din Institutul pe care ni l-a lăsat moștenire.

Ce facem noi cu sănătatea generațiilor viitoare? Este o întrebare la care putem răspunde privind la trecutul nostru și continuând munca celor care, asemeni lui Ioan Cantacuzino, s-au gândit mereu la

viitorul acestei națiuni.

Grigore Ana-MariaPopa Ioana

Clasa a XI-a A

Muguri 18

18

Regnul Fungi constituie o grupă aparte de organisme unicelulare şi pluricelulare, numite şi ciuperci, care are nenumărate specii, întâlnindu-se în toate mediile de viaţă. Fungii au un rol esenţial în ecosistemele naturale. Fără ciupercile saprofite descompunătoare, am sta îngropaţi sub un strat foarte gros de deşeuri biologice (gunoi, frunze, ramuri, alte resturi de origine vegetală sau animală). Fungii, din acest motiv, au fost numiţi “gunoieri binevoitori ai naturii”.

Clasificare: Zigomicetele, Ascomicetele, Bazidiomicetele.

Mucegaiul alb, numit şi mucegaiul comun,este o ciupercă cu un mod de nutriţie heterotrof saprofit, care poate provoca daune alimentelor, deşi, mai curând, când apare, devine un indicator al începutul alterării acestora. Mucor mucedo preferă să se

instaleze pe substraturile bogate în glucide energetice (pâine, lactate, dulceţuri, fructe dulci), dar colonizează şi alte medii (carne, brânzeturi), formând o masă pâsloasă albă şi densă la suprafața mediului nutritiv.

Fiind o specie saprofită, mucegaiul alb, produce în mod excepţional boli la animale sau la om. M i coza produsă de către Mucor mucedo poartă denumirea de mucoroză.La persoanele sensibile, inhalarea

sau ingerarea sporilor de mucegai alb, determină fenomene alergice.

Mucegaiul verde (Penicillium chrysogenum) şi mucegaiul verde-albăstrui (Penicillium notatum)

Caracteristic acestor mucegaiuri, dar şi al altora care aparţin genului Penicillium, este aspectul de pensulă (penicil), de unde le şi derivă numele ştiinţific. Penicilina este un antibiotic derivat din

fungii penicillium. În anul 1870 medicul englez John Scott Burdon-Sanderson descoperise deja o legătură între mucegai și cultivarea bacteriilor. Primul care a semnalat, în 1885, acțiunea inhibantă a substanțelor elaborate de microorganisme a fost savantul român Victor Babeș; tot el a sugerat că aceste

Ciupercile în viaţa noastră

Muguri 18

19

substanțe ar putea fi utilizate în scop terapeutic pentru distrugerea agenților patogeni.

Drojdia de bereDouă tipuri de drojdii sunt folosite

pentru fermentarea berii: Saccharomyces cerevisae și Saccharomyces uvarum.

Aceste drojdii metabolizează zaharurile din cereale și produc alcool și dioxid de carbon.

Drojdia a fost cel mai mult folosită în biotehnologie. Fermentarea zahărului este cea mai veche și largă aplicație a acestei tehnologii. Multe specii de drojdie au fost folosite în producerea unor alimente: drojdia de bere pentru producerea pâinii și berii; drojdia de vin pentru producerea vinului.

Mucegaiul albastru (Penicillium expansum) provoacă alterarea fructelor, în special a merelor şi perelor, în livezi şi mai ales în depozite. Coloniile formate de acest fung, formează împletituri miceliene de culori variate, de la galben la verde-albăstrui. Ciupercile comestibile din regnul Fungi de tip Ascomycota (care au pălărie și picior, a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze) există în număr mare.

În România sunt cunoscute peste 2.500 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult de 500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin gustoase.

Bolile frecvente produse de ciupercile parazite sunt putregaiul moale, putregaiul uscat, mucegaiul cenușiu al lamelelor și boala pânzei de păianjen.

Prezenţa sporilor de mucegai în casă generează mai multe probleme de sănătate. Cel mai frecvent întâlnite sunt reacţiile alergice şi iritaţiile, care apar ca urmare a inhalării sporilor ori a atingerii suprafeţelor contaminate. Reacţiile alergice se pot manifesta sub forma rinitei alergice: strănut, secreţii nazale, ochi roşii şi iritaţii ale pielii. Severitatea simptomelor depinde de gradul de expunere la spori şi de sensibilitatea fiecărui organism în parte.

Mucegaiurile pot fi, de asemenea, şi o cauză a apariţiei sau agravării astmului. Există o teorie potrivit căreia frecvenţa tot mai mare a acestei afecţiuni respiratorii este consecinţa tendinţei oamenilor de a petrece mult timp în spaţii închise. Totodată şi sinuzita fungică poate fi o altă consecinţă a inhalării sporilor de mucegai din casă.

Simptome datorate mucegaiului:-dureri musculare şi de articulaţii, oboseală/

slăbiciune;-anxietate, depresie, iritabilitate;-probleme de vedere;-greaţă, erupţii pe piele, palpitaţii, tremurături.

Prevenirea acţiunii mucegaiurilor asupra sănătăţii:

1. Curăţenie periodică şi aruncarea alimentelor în proces de alterare;

2. Depozitarea corectă a alimentelor;3. Aerisirea zilnică a locuinţei;4.Tratarea corespunzătoare a infecţiilor provocate

de mucegaiuri pentru a preveni complicaţiile.

Miu Andreea-DanielaTraşcă Ana-Maria

Clasa a XII-a A

Muguri 18

20

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au spus că suntem ceea ce mâncăm. În zilele noastre, când suntem foarte grăbiți și mâncăm pe fugă, iar fast-food-urile sunt la tot pasul, este bine să știm câteva curiozități despre alimente.

Mulți iubim ciocolata, dar nu știm că o ciocolată conţine, în medie, şi 8 picioare de insecte, topite, care au ajuns accidental în compoziţie de-a lungul procesului de fabricare. Ce să mai spunem despre faptul că devine din ce în ce mai la modă să se consume greieri înveliţi în ciocolată, şi nu doar în Asia, ci şi în Europa.

Ar trebui să știm că există și alimente şi băuturi care te prostesc ... Iată mai jos o listă cu alimente de care trebuie să ne ferim dacă ne dorim un creier sănătos şi performant:

- orice produs sau băutură pe bază de zahăr, în timp, distruge memoria;

- alcoolul - pe lângă faptul că distruge ficatul, în timp, induce ceea ce se numeşte “ceaţa creierului” (nu-ţi mai poţi aminti nume comune de obiecte, etc.);

- mâncarea de tip junk food / fast food - în timp, pe lângă faptul că îngraşă, produce depresii, anxietate şi dependenţă;

- mâncarea prăjită în orice fel de ulei - în timp, distruge celulele nervoase din creier;

- mâncarea pre-procesată, pe care doar o încălzeşti şi o mănânci - provoacă Alzheimer;

- mâncarea foarte sărată - în timp, distruge capacitatea cognitivă a creierului, precum şi capacitatea acestuia de a gândi logic;

- făina albă sau cea care nu conţine în proporţie de 100% bobul de grâu - în timp, provoacă îmbătrânirea şi “ceaţa creierului” - consumă faină ce conţine 100% bobul de grâu;

- proteinele procesate (salam, crenvuşti, şuncă, orice fel de mezeluri, etc.) - au o acţiune distructivă asupra sistemului nervos - consumaţi carne proaspătă, preparată înainte de consumare, sau şi mai bine, peşte la cuptor sau la grătar (macrou, sardină, somon), nuci şi seminţe;

- nu consuma sub nici o formă mâncare ce conţine uleiuri vegetale hidrogenate (fast food, snacks,

chipsuri, prăjituri, produse de patiserie, gogoşi, uleiuri rafinate şi dublu rafinate, margarină, ulei de canola, etc.);

- încetinesc funcţiile creierului şi afectează reflexele, pe lângă faptul că afectează dramatic funcţionarea inimii, duc la creşterea colesterolului rău şi la obezitate;

- orice produs sau băutură pe bază de îndulcitori artificiali - în timp, este distrusă capacitatea cognitivă a creierului;

- nicotina - deşi nu este un aliment - produce îmbătrânirea prematură, cancer, respiraţie urât mirositoare şi împiedică producţia de neurotransmiţători.

Trebuie, așadar să ne informăm din mai multe surse înainte de a consuma orice aliment, să începem să consumăm acele alimente sănătoase, preparate în mod corect (dacă nu pot fi consumate proaspete, în stare neprelucrată) și…să facem mult sport.

Enache CristianaClasa a XI-a F

Suntem ceea ce mâncăm

Muguri 18

21

Importanța apei în menținerea sănătății

Apa este substanța chimică anorganică, formată

prin combinarea a doi atomi de hidrogen și unul de

oxigen. Ea este lichidul cu cea mai mare răspândire

(ocupând aproximativ ¾ din suprafața globului

terestru) și cel mai important pentru viață.

Apa este importantă nu numai pentru că, din

punct de vedere cantitativ, este componentul major

al organismelor vii, dar și pentru că ia parte la

organizarea structurală a biosistemelor și la activitatea

metabolică celulară.

Apa în organismele vii

Fără apă nu se poate realiza formarea, difuzia,

transformarea, transportul, activarea, dezactivarea,

combinarea şi recombinarea atomilor, sarcinilor şi a

moleculelor, care alcătuiesc substanţe complexe. Cele

mai importante reacţii biochimice (oxidoreducerea,

hidroliza, etc.), şi fizice (dizolvarea, procesele

de membrane etc.) necesită prezența apei. De

asemenea, participă la realizarea corespunzătoare

a absorbţiei şi a digestiei, dizolvarea şi transportul

unor substanţe, biodegradarea şi evacuarea unor

substanţe toxice, realizarea echilibrului acido-bazic şi

a osmozei, reglarea temperaturii corpului, respiraţia

şi nutriţia celulară, realizarea unui mediu de reacţie

pentru numeroase procese biochimice și asigurarea

continuă a schimburilor de substanţe dintre mediul

extern şi cel intern.

Se cunoaşte faptul că pierderile masive de

apă conduc la întreruperea fluxurilor energetic

şi metabolic, ceea ce înseamnă că omul îşi atenuează

până la dispariţie capacităţile bioelectrice şi catalitice.

Conținutul în apă al organismului uman

Chiar dacă nu suntem la fel de hidrataţi ca un

pepene roşu (care conţine 93,5% apă), noi ne începem

viaţa ca nişte picături de rouă, un nou-născut având în

organism 75% apă. Doar că, odată ce creştem şi ne

dezvoltăm, începem treptat să ne deshidratăm. Şi cu

cât trăim mai mult, cu atât pierdem mai multă apă.

Mai exact, la un an după naştere, corpul unui

bebeluş conţine apă în proporţie de 65%, cu 10

procente mai puţin decât în anul anterior.

La maturitate, bărbaţii conțin 60% apă și femeile

55%. Cât despre persoanele în vârstă, ele conţin doar

50% apă.

Procentul de apă din corp variază de la un individ

la altul. De exemplu, cu cât o persoană are masă

musculară mai dezvoltată, cu atât este mai „bogată”

în apă. Organismul nostru are nevoie de un echilibru

Muguri 18

22

între aportul şi eliminarea apei din organism. Nu orice

lichid este potrivit nevoilor noastre şi de aceea, trebuie

să îndeplinească unele condiții: să fie uşor absorbabil,

să conţină ioni esenţiali, să fie încărcat optim și să aibă

un pH echilibrat. Scăderea cantităţii apei din corp cu

2% poate cauza dereglări cerebrale, scurte pierderi

de memorie, imposibilitatea concentrării şi dificultate

în efectuarea calculelor matematice simple.

Apa din sânge

Organismul este constituit în cea mai mare parte

din apă (aproximativ 70%). Ficatul are aprox. 90% apă,

creierul aprox. 85% , sângele aprox. 90%, iar oasele

aprox. 35%.La om, volumul sanguin constituie cca.

7% din greutatea corpului. La mamifere cantitatea de

sânge este mai mare decât la celelalte vertebrate. În

general, volumul sângelui se menține constant prin

mecanisme compensatorii de trecere a apei din sânge

în lichidul interstițial și invers. Astfel, dacă volumul de

sânge crește, surplusul de apă trece la

țesuturi (mușchi), și apoi se elimină prin

rinichi. Dacă volumul sanguin scade,

apa din spațiile interstițiale trece în

sânge. În urma hemoragiilor, volumul

plasmatic se reface mai repede decât

cel al elementelor figurate. S â n g e l e

este compus din elemente celulare și

plasmă, care conține proteine, săruri

minerale și monozaharide, hormoni,

gaze dizolvate, substanțe nutritive

și produse de metabolism destinate

excreției.

Beneficiile apei pentru corp nu trebuie neglijate,

deoarece aceasta nu este numai un lichid transportator

de alte substanţe, ci este un solvent ce se filtrează în

celule, un ajutor în digestie, un dilatator, un sistem de

transport al nutrienţilor către celule alături de oxigen

și un bun generator de energie. Pe lângă acestea,

apa previne constipația, lubrifiază articulațiile,

elimină toxinele, reglează temperatura corpului prin

transpirație, formează baza salivei, necesară pentru

masticație și digestie și ține bacteriile departe de

vezica urinară.

Deshidratarea aduce o serie de efecte negative

asupra noastră, dintre care amintim mărirea

metabolismului și favorizarea apariției infecțiilor

urinare.

Așadar, apa, principala sursă a vieții, elementul

esențial în menținerea echilibrului organismului care

se află pretutindeni în jurul nostru, este bunul cel mai

de preț de pe planeta noastră.

Preda Iustin

Clasa a VIII-a A

Muguri 18

23

Știați că….

Care este cel mai înalt munte din Europa, Elbrus sau Mont Blanc?

Cel mai înalt vârf de munte din Europa (exceptând Rusia) se găseşte în Franţa, la frontiera cu Italia şi Elveţia: Mont Blanc (Muntele Alb), din Alpi - cu o altitudinea de 4,807 metri. Dacă luăm în considerare şi Rusia, cel mai înalt vârf de munte din Europa este Elbrus, din Munţii Caucaz, cu o altitudine maximă de 5,642 de metri.

Cel mai înalt podiș din lume este Podisul Tibet, cu o inalțime medie de aproximativ 4785 metri.

Lacul Capra se află destul de aproape de Bâlea Lac, la care se ajunge cu maşina, pe Transfăgărăşan, pornind din oraşul Curtea de Argeş. Lacul Capra este un lac glaciar, aflat la o altitudine de peste 2200 de metri, pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, cu o suprafaţă de aproximativ 18,000 de metri pătraţi şi o adâncime de 11 metri.

Lacul Baikal este cel mai mare rezervor de apă dulce din lume, având o adâncime de 1,637 metri, fiind cel mai adânc lac de pe Terra. Apa sa este printre cele mai limpezi. Este complet înconjurat de munţi. Primeşte apele a peste 300 de râuri care se varsă aici. Un singur râu îşi are originea în Baikal, râul Angara. Lacul Baikal se află în Federaţia Rusă.

Lungimea Dunării este de 2850 de kilometri, a doua ca mărime din Europa, după Volga. Lungimea este măsurată de la izvoarele din Germania, din Munții Pădurea Neagră și până la vărsarea în Marea

Neagră, în România și Ucraina.Cea mai întinsă țară din lume este Rusia, cu o

suprafață de 17,098,242 de kilometri pătrați. Pentru comparație, suprafața României este de 238,391 de kilometri pătrați, adică aproximativ de 71 de ori mai mică! Cea de-a doua țară ca întindere este Canada, cu 9,984,670 milioane de kilometri pătrați. China este pe locul trei, cu aproximativ 9.6 milioane de kilometri pătrați.

Cel mai înalt punct de pe teritoriul Republicii Moldova se găseşte pe Dealul Bălăneşti (Piscul lui Miron). Acesta are o altitudine maximă de doar 430 de metri (429.5 metri). Dealul Bălăneşti este parte a Dealurilor Corneşti.

Marea Moartă este cea mai sărată mare din lume, cu o concentraţie de sare care depăşeşte aproape de zece ori concentraţia de sare dintr-o mare normală (uzual, în apa de mare se găsesc aproximativ 35 de grame de sare la litru). Marea Moartă este atât de sărată, încât corpul uman pluteşte pe suprafaţa apei, fiind celebre pozele cu oameni care stau pe spate, în apă şi citesc diverse cărţi.

În Marea Moartă nu trăiesc peşti, apa acestei mări fiind mult prea sărată pentru dezvoltarea vieţii. Totuşi, anumite bacterii şi plante rezistă şi în acest mediu ostil. Marea, cu o suprafaţă de doar 600 de km2, este alimentată cu apă doar de râul Iordan şi este o mare închisă, nu are deschidere la vreo altă mare. Nivelul crescut de salinitate al apei este explicat prin evaporarea intensă datorată situării acestei mări în Deşertul Iudaic, măsurătorile dovedind faptul că marea se află în pericol de secare.

În trecut, oglinda apei era la 396 de metri sub nivelul mării (nivelul de referinţă), în prezent acest nivel depăşind 400 de metri sub nivelul mării. În plus, apa râului Iordan este din ce în ce mai mult folosită de Israel şi Iordania, ca sursă de apă potabilă, fapt care accelerează creşterea salinităţii şi secarea mării, în timp.

Badea AlexandraClasa a XI a G

Muguri 18

24

Curiozități din lumea animalelor

Indiferent dacă vorbim despre cele de casă sau cele din sălbăticie, animalele și habitatele lor au reprezentat întotdeauna un mister pentru oameni.

Există multe aspecte pe care nu le cunoaștem despre lumea plină de minuni și mistere a animalelor. Chiar dacă le avem în preajma noastră sau le admirăm în habitatul lor natural, animalele au reprezentat mereu o enigmă și au reușit să ne uimească de foarte multe ori cu personalitatea și cu particularitățile lor specifice.

Iată câteva curiozități care, cu siguranță, vă vor uimi.

Știați că…?

1. Limba cameleonului poate atinge lungimea dublă a corpului său.

2. Blana ursului polar este albă deoarece mijlocul firului de păr din blană este gol, iar prin el se reflectă lumina mai mult decât în zăpadă și gheață. Pielea unui urs polar este neagră.

3. Elefantul nu vede foarte bine, însă este ajutat de urechi și de nas. Poate mirosi apa de la 4 km distanță

și este singurul animal care nu poate sări.4. Tigrii nu au dungi numai pe blana lor, ci și pe

pielea lor și nu există doi tigrii care să aibă dungi la fel pe corp. Dungile tigrilor sunt asemenea amprentelor umane.

5. Pentru a scăpa din gura unui crocodil, împinge cu degetul mare în globul său ocular. Îți va da drumul imediat. Mai mult, crocodilii nu pot scoate limba deoarece au o protecție pentru a nu și-o mușca din cauza fălcilor puternice.

6. Femelele de dihor pot să moară dacă nu se împerechează. În perioada de rut, corpul lor secretă un nivel foarte mare de estrogen, iar dacă hormonul stă în sânge o lungă perioadă de timp, poate cauza o anemie aplastică a măduvei osoase, care este fatală.

7. Nasul fiecărei pisici este diferit, astfel încât ele pot fi identificate în funcție de această trăsătură, în același mod în care oamenii sunt identificați după amprente.

8. Cimpanzeii chelesc odată cu înaintarea în vârstă, exact ca și oamenii.

9. Delfinii dorm mereu cu un ochi deschis. Aceștia scot sunete diferite pentru a comunica cu ceilalți membri ai grupului. Biologii au asemănat acest comportament cu cel prin care oamenii vorbesc între ei.

10. Pinguinii se împerechează pe viață, iar cei din specia Gentoo le dăruiesc aleselor o pietricică, atunci când le curtează.

11. Puricii pot să sară cu până la de 200 de ori față de înălțimea lor. Acest fapt este echivalent cu un om sărind la înălțimea Empire State Building din New York.

12. Pentru că dinții castorilor nu se opresc niciodată din creștere, aceștia trebuie să roadă în mod constant lemn pentru a-i menține la lungimea lor normală.

13. Rechinii nu au oase în corp. Scheletul lor este

Muguri 18

25

făcut din cartilaj (acel os flexibil pe care omul îl are în ureche și nas). De asemenea, ei trebuie să înoate mereu pentru a nu se îneca.

14. Un gândac de bucătărie poate trăi câteva săptămâni cu capul tăiat. În final, acesta va muri de foame.

15. Ochii caprelor sălbatice au pupile dreptunghiulare, care le oferă posibilitatea de a avea o vedere mult mai amplă și a se proteja de animalele de pradă.

16. Cangurul este singurul mamifer cu picioare care nu poate să meargă cu spatele.

17. Vaca nu transpiră. Singurul loc de pe corpul unei vaci, unde există glande sudoripare, este nasul acesteia.

18. Capul calugăriței (mantis religiosa) este foarte ciudat. Este singura insectă care își poate roti capul la 360 de grade. O altă ciudățenie a acesteia este și

faptul că are 2 ochi compuși și 3 ochi simpli.19. Girafa este cel mai înalt animal de pe planetă,

ea având, totodată, o limbă extrem de lungă pe care o poate folosi pentru a se spăla în urechi.

20. Pentru câini nu este niciodată liniște totală. Chiar și noaptea, ei aud o mulțime de sunete și de vibrații, aflate în jur sau în depărtare.

21. Koala este singurul animal cu amprente asemănătoare cu cele ale oamenilor.

22. Pasărea Flamingo îsi poate înghiţi hrana doar atunci când îsi ţine capul în jos.

23. Recordul de zbor la găini este de 13 secunde.24. Colibri este singura pasăre care poate zbura

cu spatele.

Roșca DianaClasa a XI a F

Muguri 18

26

Fizică distractivă

Știați că?• un strănut iese din gură cu o viteză de peste

965 km/h.;• bobul de strugure este o mică bombă dacă îl

pui în cuptorul cu microunde;• creierul omului de Neanderthal era mai mare

decât al nostru;• plămânul drept primeşte mai mult aer decât

cel stâng;• este imposibil să strănuţi cu ochii deschişi;• limba Balenei Albastre cântăreşte mai mult

decât un elefant;• femeile rostesc 8.000-9.000 de cuvinte pe zi,

iar un bărbat între 2.000-4.000 de cuvinte pe zi;

• ţânţarii au dinţi;• albinele pot fi folosite pentru a detecta minele

terestre;• cel mai rece loc permanent locuit este

localitatea Oimeacov (Rusia), pe valea fluviului Indighirka, unde s-a înregistrat, în februarie 1964, temperatura minimă absolută de -71,10oC;

• perlele se topesc în oţet;• caii comunică între ei folosind peste 100 de

sunete;• celulele moarte ale pielii constituie aproape

60% din praful pe care îl ştergem de pe mobile;• creșterea creierului se oprește în jurul vârstei

de 15 ani;• atunci când ne lovim într-un anume loc din

zona cotului resimţim o durere acută. Aceasta din cauza faptului că pe aici trece nervul

cubital, poziţionat de-a lungul osului humerus. Se consideră că aceasta ar fi o scurtă formă de paralizie.

Glume și bancuri din domeniul științelor naturii

• Un prieten care l-a vizitat pe marele inventator Edison, l-a întrebat:

- Bine, măi Thomas, de ce nu repari poarta pe care am deschis-o atât de greu?- Pentru că fiecare intrare și ieșire sporește volumul apei din rezervorul meu cu 5 litri, a precizat ingenioasa gazdă.

• Deoarece uitase să-și ia ochelarii, Einstein i-a cerut chelnerului să-i citească lista cu meniuri. Acesta i-a răspuns:

- Nu pot, domnule! Nici eu nu știu citi. Sunt analfabet ca și dumneavoastră...

• Unui matematician, unui fizician și unui inginer li s-a dat câte o bilă roșie din cauciuc pentru a-i afla volumul.

Matematicianul îi măsoară cu grijă diametrul

Muguri 18

27

și evaluează apoi o integrală triplă.Fizicianul umple cu apă un recipient gradat, introduce apoi bila în apă și calculează volumul de apă dezlocuit de bilă.Inginerul s-a uitat la modelul și seria bilei și le-a căutat apoi în catalogul bilelor roșii de cauciuc.

• Un fizician, un biolog și un chimist s-au dus la mare pentru prima dată în viață.

Fizicianul a văzut marea și a fost fascinat de valuri. A spus că se duce să mai facă niște cercetări despre dinamica fluidelor și despre valuri, a intrat în apă... și… dus a fost. Biologul a fost fascinat de fauna și flora acvatică specifică, a intrat în apă ca să o poată studia mai bine... și… nu s-a mai întors.Chimistul a așteptat un timp și după aceea și-a notat în carnet: “Fizicienii și biologii sunt solubili în apa mării”.

• Merge unul cu maşina cu 100 km/h. La un moment dat, îl depăşeşte o găină. Omul apasă acceleraţia, dar n-o ajunge. După ce merge el aşa vreo 5 km, vede cum găina intră la o fermă. Se duce la fermier şi-l întreabă:- Ce fel de găini sunt astea? Prima dată văd să fugă aşa de tare o găină!- Este o specie nouă, cu 3 picioare... inginerie genetică. Știți, în felul ăsta au mai multe pulpe,

adică sunt găini pentru carne.- Şi-i gustoasă carnea?- Nu ştie nimeni, nu le putem prinde!

• – Vecine! Știai că Ion foloseşte curent alternativ?

– Adică? – Ba ia de la vecinul din dreapta, ba de la cel din stânga.

• Bulă, la ora de fizică, este întrebat de profesor:- Care este diferența între fulger și electricitatea de la priza? - Fulgerul e gratis!...

• - Ai ceva de băut?- Apă.- Dar ceva mai tare?- Gheaţă!

• Evitați următoarele accidente geometrice: “cercurile vicioase”, „triunghiurile amoroase” și, nu în ultimul rând, „capetele pătrate”.

Tudor RareșClasa a XII-a A

Muguri 18

28

Lumină și culoare

Lumina este necesară pentru a fi fericiți ?

Lumina este tot ceea ce ne dorim atunci când

suntem fericiți sau când avem nevoie de o pauză în

programul nostru zilnic, mult prea încărcat. Lumina

ne influențează, asta este clar. Dar cum?

Despre oamenii fericiți se spune că sunt într-o

stare de spirit însorită. Această afirmație nu este

întâmplătoare deoarece s-a demonstrat că o baie

de soare bună duce la creșterea bunei dispoziții

deoarece este stimulată producția de vitamină D și de

serotonină. De aceea, depresivii pot fi tratați, în lunile

lungi de iarnă, printr-o terapie “băi de lumină”.

Această reacție de depresie în lunile de iarnă este

explicată, de cercetătorii de la Universitățile Liége,

Geneva și Sussex, prin existența unor fotoreceptori

extrem de sensibili la lumină albastră și implică anumite

celule ganglionare numite “ipRGC”(intrinsically

photosensitive retinal ganglion cells). Aceasta este

o cale “atipică” de reacție la lumină față de calea

“tipică”mai sensibilă la lumină verde.

Lumina și somnul

Calitatea somnului este direct influențată

de lumină prin legătura acesteia cu secreția de

melatonină. Melatonina este hormonul secretat de

glanda pineală, situată între emisferele cerebrale.

Ea este secretată în cantitate mai mare în copilărie,

după care cantitatea de melatonină scade. Secreția

de melatonină are loc mai ales noaptea și reglează

ceasul biologic al fiecăruia dintre noi. Atunci când

lumina stimulează fotoreceptorii, datorită legăturilor

acestora cu glanda pineală, secreția de melatonină

se oprește. Astfel, ritmul somn-veghe al oamenilor

este dereglat, ducând la oboseală și la apariția unor

boli. Acest lucru a fost observat de cercetători care au

constatat că după 1930, când a fost introdusă tura de

noapte, rata de producere a cancerului de prostată la

bărbații care lucrează noaptea a crescut.

Cel mai îngrijorător aspect constatat în ultimul

timp este faptul că lumina albastră este mai eficace

în a opri secreția de melatonină decât celelalte

lungimi de undă. Este îngrijorător pentru că suntem

înconjurați de dispozitive electronice care emit lumină

albastră: telefoane mobile, computere, tablete,

televizoare, becurile economice. Totuși, s-a constatat

că, în Japonia, acolo unde s-a folosit la iluminatul

public lumină albastră infracționalitatea a scăzut, iar

numărul de sinucideri prin aruncare în fața trenului

este mai mic de când peroanele au fost iluminate cu

lumină albastră. Deci, lumina albastră este benefică

organismului dacă este folosită în timpul zilei când nu

afectează producția de melatonină.

Muguri 18

29

Un argument în plus este adus de un sondaj în

rândul colegilor mei care evidențiază influența luminii

albastre degajată de calculatoare, telefoane și tablete

asupra somnului și programului de somn.

Astfel, întrebările pe care le-am pus elevilor sunt

următoarele:

Ai în cameră calculator și/sau televizor?

Până la ce oră stai în fața calculatorului, laptopului

sau tabletei/respectiv telefonului pe rețelele de

socializare?

Se întâmplă ca, în timp ce adormi, TV sau

calculatorul să rămână deschis?

La ce oră te trezești dimineața?

În general te simți obosit/obosită? Care crezi că

este cauza?

Au răspuns sondajului 183 de elevi din clasele a

X-a și a XI-a, care au ore după-amiază, dar și elevi de

clasa a IX-a, care au ore dimineața.

În urma sondajului am constatat că 92,7% dintre

elevi au în cameră TV, PC sau tabletă/telefon.

De asemenea, am constat că 28,9% dintre cei care

au răspuns la întrebări stau pe rețelele de socializare

până târziu spre dimineață, 20,2% stau până la ora

24, 19,1% până la ora 23, 22,9% stau până la ora 22,

iar 8,74% nu stau deloc în timpul săptămânii pe astfel

de rețele.

Corelat cu aceste răspunsuri, am observat că cei

care declară că nu stau pe rețelele de socializare deloc

în timpul săptămânii sau stau doar până la ora 22,

susțin că nu sunt obosiți- 24,6%. Ceilalți, 75,4%, acuză

oboseală din cauza lipsei de odihnă, a programului

încărcat de la școală sau a stresului.

Situația este îngrijorătoare pentru că am constatat

că elevii, de fapt, nu știu să-și gestioneze eficient

timpul, mai ales că, foarte mulți dintre ei, 100 dintre

cei care au răspuns, trebuie să se trezească la orele

6-7 dimineața.

Am mai constatat, totuși, în urma sondajului,

că 72,6% nu dorm cu aceste aparate electronice

deschise.

Lumina influențează și alte aspecte ale vieții

noastre

În urma cercetărilor s-a constatat că lumina

artificială predispune la îngrășat deoarece noaptea nu

reușim să utilizăm toată energia adusă de alimentația

nocturnă. Prin urmare, dacă vrem să slăbim, trebuie

să stingem lumina, fapt dovedit experimental

comparativ cu un lot de cobai care au fost ținuți în

întuneric.

De asemenea, s-a constatat că durerile de cap

sunt accentuate de lumină. Astfel, 85% dintre cei cu

hemicranie suferă și de fotofobie, ceea ce înseamnă

că lumina le amplifică durerile de cap oricât de slabă

ar fi ea. Ulterior au nevoie de o jumătate de oră de

întuneric pentru ca efectele fotofobiei să dispară.

Cercetările efectuate, la un Centru medical din

Boston, pe nevăzători și pe cobai, în laborator, au

Muguri 18

30

evidențiat că această legătură între durerile de cap și

fotofobie se datorează nervului optic precum și unui

grup de fotoreceptori din retină care sesizează lumina

și diferența dintre zi și noapte.

“Ar fi o prostie să negăm efectul ciclului Lunii asupra

vieții pământești”, a afirmat prof. Wolf Singer de la

Institutul Max Planck pentru cercetarea creierului de

la Frankfurt.

Cronobiologii cred că nu este o întâmplare faptul

că ciclul menstrual al femeii are o durată medie de

29,5 zile corespunzând exact duratei unei faze lunare.

Să fie doar o coincidență faptul că multe civilizații

își țineau în timpul Lunii pline serbările închinate

fertilității? Cercetările au pornit de la faptul că în

vremurile vechi ovulația multor femei coincidea cu

Luna plină.

Astfel, profesorul Eduard Dewan, biolog american

de la sfârșitul anilor 1960, a încercat să ajute femeile

cu menstruație neregulată print-un experiment: le-a

lăsat să doarmă 3-4 zile la lumina indirectă a unei

lămpi cu lumină asemănătoare cu cea a Lunii, ele

aflându-se la mijlocul ciclului. A avut succes acest

experiment deoarece ciclul menstrual al acestor

femei s-a normalizat.

Putem utiliza fazele Lunii pentru realizarea

unor activități cum ar fi: pentru o dietă sau o cură

de slăbire este indicat ca moment Luna nouă, dar

și pentru împăcări și meditație; acumulările și

construirea, creșterea vitelor, afacerile financiare și

clăditul căminului sunt favorizate de Luna nouă; Luna

plină este favorabilă recoltei de miere și conservării

legumelor și fructelor, dar trebuie să fim atenți la

certuri care pot deveni violente; Luna în descreștere

este momentul pentru relaxare, sunt indicate

operațiile și intervențiile stomatologice.

Tot în legătură cu fazele Lunii, s-a constatat un

consum crescut de alcool cu puțin înainte de Luna

nouă sau Luna plină, în urma cercetării a peste 16

mii de probe de sânge, au observat cercetătorii de la

Universitatea din Tübingen, iar librăriile raportează

vânzări crescute de literatură erotică ori de câte ori

apare pe cer o Lună plină.

Nu sunt oare explicabile aceste manifestări dacă ne

gândim la faptul că, la urma urmei, corpul omenesc

este compus 75% din apă. Astfel, organismul uman

resimte fluxul, refluxul și mareele înalte care ar fi

responsabile pentru inflamarea țesuturilor și pentru

excitabilitate, așa cum susține medicul american

Arnold I. Lieber.

Concluzie

Lumina ne influențează și de multe ori nu ne dăm

seama. Trebuie să fim mai atenți la acest lucru pentru

că depinde de noi, de cele mai multe ori, să facem din

lumină un aliat.

Goleanu Cristian

Clasa a XII-a A

Muguri 18

31

Secretele din spatele jocurilor video

O scurtă istorie a jocurilor video

Jocurile video reprezintă de decenii întregi o mare parte din viaţa oamenilor, fie că vorbim despre copii, adolescenţi, tineri sau adulţi. Fiecare persoană, indiferent în care dintre aceste categorii se încadrează, a avut de-a face, mai mult sau mai puţin, cu jocurile video la un moment dat.

În octombrie 1958, fizicianul William Higinbotham crează ceea ce urma să fie considerat primul joc video. Însă, jocurile video, aşa cum le ştim noi astăzi, au apărut mai târziu, în anii ’70. Cele mai timpurii jocuri video au fost Computer Space dezvoltat de către Nutting Associates în 1971 şi, un an mai târziu, faimosul joc Pong dezvoltat de Atari.

De-a lungul deceniilor s-au remarcat jocuri precum:

În pofida succesului de care se bucură jocurile video, de faptul că acestea reprezintă pentru mulţi o pasiune, un hobby sau, pentru unele persoane, chiar un job, nu toţi ştiu ce se petrece in spatele lor şi cum acestea ajung să prindă viaţă.

Despre dezvoltarea jocurilor video

Cea mai mare parte a procesului de dezvoltare a unui joc video are loc în ceea ce se numeşte Game Engine (Motor grafic). Un motor grafic este un software framework conceput pentru dezvoltarea jocurilor video. Funcţionalitatea de bază a unui astfel de program include, în mod obişnuit, un motor de randare, un motor pentru simularea legilor fizice, sistem pentru sunete, metode de programare şi multe altele. În cele mai multe cazuri, un motor grafic furnizează un set de unelte vizuale. Aceste unelte sunt furnizate într-un IDE pentru a permite dezvoltarea într-o manieră simplă şi rapidă.

Donkey Kong (1981)

Portal 1 (2007)

Half-Life 1 (1998)

Grand Theft Auto (2013)

Muguri 18

32

Reţineţi:

Software framework - platformă universală, software reutilizabil pentru a dezvolta aplicatii şi solutiiIDE (Integrated Development Environment) = aplicaţie software ce oferă facilităţi complete programatorilor

pentru dezvoltarea software.

Componentele motorului grafic:

Motorul de randareMotorul de randare generează grafici animate, bidimensionale sau tridimensionale, printr-o metodă aleasă.

Motoarele grafice sunt adesea construite în jurul unuia sau mai multor API-uri de randare, precum Direct3D sau OpenGL.

Motoarele grafice pot fi scrise în diferite limbaje de programare precum C++, C sau Java.

Reţineţi:API (Application Programming Interface) = set de definiţii, protocoale şi unelte folosite pentru dezvoltarea

aplicaţiilor software

Unreal Engine 4, motor grafic

Muguri 18

33

Motorul audioMotorul audio constă în algoritmi asociaţi

sunetului.

Motorul fizicMotorul fizic este responsabil pentru simularea

legilor fizicii, într-un mod realistic, în interiorul aplicaţiei.

Inteligenţa artificialăInteligenţa artificială este de obicei externalizată

de programul principal într-un modul special care este proiectat și dezvoltat de către ingineri ce deţin cunoştinţe speciale în domeniul respectiv.

Arta 2D, 3D

Toate aceste încăperi, zone şi peisaje în care vă puteţi mişca liber şi care, de multe ori, vă lasă fară cuvinte, datorită frumuseţii sau, care vă induc sentimente de frică, sunt realizate manual de către ceea ce se numesc artişti 2D/3D. Aceşti artişti sunt responsabili cu transformarea simplelor geometrii, precum un cub, în modele complexe care vor fi folosite in peisajele jocurilor.

Mediul virtual în care se desfaşoară jocurile video este rezultatul aptitudinilor a diferiţi oameni care lucrează împreună: modelatori - responsabili cu

crearea obiectelor care vor fi folosite în peisaj; artişti de textură – responsabili cu realizarea texturilor ce vor da culoare, la propriu, acestor modele; artişti de lumină – responsabili cu iluminarea peisajelor. Rezultatele

sunt uimitoare, jocurile video putând fi considerate piese de artă moderne.

Aşadar, realizarea jocurilor video reprezintă un proces lung și meticulos. Jocurile video reprezintă munca a zeci de oameni talentaţi, având diferite roluri: proiectanţi, programatori,

artişti, sunetişti etc. De la ideea iniţială, după care este conturat întregul joc, până la un produs complet, finisat, gata de publicare, spre a încânta mii de oameni, este un drum foarte lung ce durează ani. Ştiind acum procesul prin care jocul vostru preferat trece înainte de a ajunge pe monitoarele voastre, puteţi aprecia într-o altă manieră cele câteva ore de distracţie pe care acesta vi le oferă .

Radu MitroiClasa a XI-a E

The Journey (2012)

Muguri 18

34

Cercetașii tradiționali

Cercetăşia este o mişcare mondială, apărută în Marea Britanie, fondatorul ei fiind generalul Robert Baden-Powell. Cercetăşia îşi propune să susţină copiii şi tinerii în dezvoltarea lor fizică, mentală şi spirituală, pentru a-i ajuta să joace un rol constructiv în societate.

Caracteristicile cercetăşiei sunt:1. Metoda cercetăşească – un program de educaţie

non-formală, cu un accent pe activităţi practice în aer liber (inclusiv tehnici de supravieţuire) şi elemente sportive.

2. Uniforma (parte a unui cadru simbolic original – al exploratorului, o soluţie pentru a estompa diferenţele de statut social, dar şi un mod de a face ca cercetaşii din ţări având diferenţe culturale sau religioase să simtă că fac parte din aceeaşi mare familie mondială) – având ca elemente distinctive: eşarfa, cămaşa cu model militar (un tribut adus armatei din care cercetăşia s-a inspirat), pălăria, ecusoane/însemne şi insigne

Cercetăşia în lume

În anul 1899, în cadrul celui de-al Doilea Război al Burilor, colonelul Baden-Powell participă la apărarea Mafeking-ului (oraş din Africa de Sud).

Aflat în fruntea unor forţe net inferioare numeric, rezistă asediului, organizând diversiuni. Exploatează, printre altele, activitatea unui corp de cadeţi (băieţi între 12 şi 15 ani). Aceştia vor fi folosiţi că infirmieri

şi curieri, dar şi în obţinerea de informaţii. Colonelul, devenit erou, este avansat la gradul de general maior şi corpul de cadeţi îi devine sursă de inspiraţie pentru cercetăşie.

În vara lui 1907 tabăra de pe Brownsea Island se constituie în momentul de naştere al mişcării cercetăşeşti.

Un an mai târziu Baden-Powell publică celebra

Scouting for Boys (Cercetăşia pentru băieţi), lucrare care reformulează pe coordonatele civile ale nou apărutei mişcări alte cărţi mai vechi, pe care le scrisese pentru cercetaşii militari. După formarea organizaţiei din Marea Britanie, cercetăşia s-a răspândit rapid în Imperiul Britanic: Gibraltar (1908), urmat rapid de o unitate în Malta. Canada a devenit primul dominion britanic de peste mări care a îmbrăţişat mişcarea, urmată de Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud. Până în 1910 Argentina, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Malaezia, Mexic, Olanda, Norvegia, Rusia, Suedia, şi Statele Unite

Muguri 18

35

aveau organizaţii de cercetaşi. Iniţial programele cercetăşeşti erau pentru Boy Scout / Cercetaşi (11-17 ani). Ulterior s-au extins şi pentru Cub Scout / Pui de Lup (7-10 ani) şi Scout Rover / Seniori (peste 18 ani). Prima mare reuniune cercetăşească se desfăşoară în 1909 şi este un succes de participare – 11 000 cercetaşi.

Ca urmare a cererii fetelor de a fi şi ele cercetașe, Baden-Powell ia decizia de a înfiinţa şi o organizaţie de fete Girl Guides / Fetele Ghide având-o ca preşedintă pe Agnes Baden-Powell, iar mai târziu pe Olave Baden-Powell. În anul 1922 se înfiinţează World Organization of the Scout Movement. În anul 1928 se înfiinţează World Association of Girl Guides and Girl Scouts, care grupează asociaţiile de ghide/cercetașe.

De-a lungul timpului cercetăşia s-a adaptat schimbărilor sociale şi politice, modernizându-se. După cel de-Al Doilea Război Mondial, cercetăşia tinde să devină co-educaţională (structuri mixte de cercetaşi + cercetașe).

Cercetăşia în România

Primele patrule de cercetaşi au apărut în vara anului 1913, fiind formate din elevi de liceu (fraţii Dimancescu, Berindei) aflaţi în vacanţă la Sinaia. Aceştia citiseră despre cercetăşie într-o revistă primită din Franţa.

Pe 15 octombrie 1913 la iniţiativa lui Dimitrie Dimancescu s-a înfiinţat prima formaţiune de cercetaşi din România la Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti. Un comitet de iniţiativă format din ofiţeri, profesori şi personalităţi culturale a pregătit formarea unei structuri naţionale şi pe 12 mai 1914 s-a înfiinţat Asociaţia Cercetaşii României. Coordonatorul comitetului de iniţiativă şi primul preşedinte al asociaţiei a fost gen.adj. regal Grigore Berindei. După începerea Primului Război Mondial în Europa, asociaţia a obţinut sprijinul Regelui Carol I şi Principele Carol a devenit Comandantul Marii Legiuni a Cercetaşilor României. Între anii 1916-1919 cercetaşii au participat ca voluntari în misiuni auxiliare, îndeplinindu-şi cu pierderi (500 morţi sau dispăruţi) misiunile din spatele frontului. Cea mai cunoscută cercetaşă a fost Ecaterina Teodoroiu, supranumită Eroina de la Jiu după ce a luat parte ca infirmieră la o bătălie dramatică. În anul 1920 România a participat la prima jamboree internaţională, pentru

ca în 1922 să devină membră fondatoare a World Organization of the Scout Movement. Anii 1930-1936 au fost perioada de glorie a cercetăşiei noastre. A fost înfiinţată o asociaţie de fete (Asociaţia Cercetaşele României, 1930), au avut loc jamboree naţionale (1930, 1932, 1934, 1936) şi rolul social al cercetăşiei era din ce în ce mai mare. În 1936 erau activi aproape 80 000 de cercetaşi şi comandanţi. La începutul anului 1937, în contextul premergător celui de Al

Doilea Război Mondial, mişcarea cercetăşească a fost dizolvată. Cercetăşia se reia în anul 1990 prin apariţia mai multor asociaţii, prima înfiinţată fiind chiar cea a foştilor cercetaşi şi cercetașe. Asociaţia tradiţională formată de către aceştia nu a reuşit să se afilieze la WOSM în dauna unei asociaţii sprijinită de stat, care a şi preluat-o între anii 1998-2002. Începând cu anul 1990 s-au mai înfiinţat Asociaţia Ghidelor şi Ghizilor

Muguri 18

36

din România, Asociaţia Cercetaşilor Maghiari, dar şi asociaţii sprijinite de Biserica Catolică: Asociaţia Cercetaşilor Creştini Români, Asociaţia Scout Catolică din România, Asociaţia Cercetaşii Munţilor, Asociaţia Cercetaşilor Români Uniţi.

Pe 1 septembrie 2013, după sărbătorirea a 100 de ani de la începuturile cercetăşiei în România, un grup restrâns de lideri ONCR a sprijinit un document care arată că cercetăşia s-a îndepărtat de la coordonatele ei fireşti, mergând într-o zona generică de activităţi pentru copii şi tineret.

Identitatea şi uniforma

Sigla ACT-RO este formată din suprapunerea unui crin galben (simbolul cercetaşilor) pe o frunză de trifoi verde (simbolul cercetaşelor). Ca particularităţi, forma crinului este una tradiţional românească, cu petalele laterale având vârfurile întoarse spre exterior. Trifoiul este unul norocos, cu patru foi.

Deviza

Acum 100 de ani “Gata oricând!” a fost traducerea românească a devizei “Be prepared!” (folosită de primii cercetaşi ai lui Sir Robert Baden-Powell – fondatorul cercetăşiei). La 100 de ani de la înfiinţarea primelor formaţiuni, suntem “Gata oricând!” pentru a menţine cercetăşia pe cursul ei firesc!

Sloganul

“Educaţi prin aventură” reprezintă ceea ce facem în cercetăşia tradiţională. Aventura este parte a metodologiei şi sistemului de progres.

Uniforma

Eşarfa – elementul distinctiv al cercetaşilor – este albastră, simbolizând speranţa şi viitorul. Pe partea dreaptă, banda exterioară are culoarea galbenă, semnificând bogăţia prin cunoaştere. Pe partea stângă, culoarea roşie reprezintă munca şi sacrificiul, făcute cu toată inima. Împreună, cele trei sunt culorile noastre naţionale: albastru, galben şi roşu.

Cămaşa cu mânecă lungă are epoleţi (un tribut simbolic adus armatei) şi buzunare la piept.

Ţinuta este completată de pălăria tradiţională de cercetaş, care se poartă la festivităţi şi ocazii speciale.

Însemnele

Ecusonul are forma celor oficiale – folosite de diverse instituţii/autorităţi (scut românesc stilizat) şi se fixează pe mâneca stânga. Tag-ul tricolor se fixează deasupra buzunarului stâng al cămăşii. Ecusoanele de unitate se fixează pe mâneca dreaptă (grupurile de iniţiativă nu au ecusoane proprii). Însemnele de progres (clasa a II-a şi clasa I) sunt diferenţiate pe cele 3 categorii de vârstă (pui de lup, cutezători şi călăuze) şi se montează pe buzunarul drept al cămăşii.

Huzum AnastasiaClasa a XI-a F

Muguri 18

37

METEORA - între cer și pământ

La Meteora am fost într-o dimineață frumoasă de toamnă și am fost încântați. Este un centru monahal important încă din secolul al XI-lea, dar și un obiectiv turistic ce atrage anual o mulțime de vizitatori din toată lumea datorită peisajului unic care amintește de peisajele de pe planeta Pandora, din “Avatar.”

Ce este Meteora?Meteora este o zonă formată din stânci în vârful cărora se află mănăstiri, schituri și chilii. Se află în centrul

Greciei și se înalță semeț deasupra orașului Kalambaka.Din Kalambaka sunt aproape 5 km până în zona mănăstirilor, iar drumul șerpuiește peste dealuri oferind

priveliști de neuitat. La unele mănăstiri, accesul se face direct din drumul principal iar la altele este nevoie să urcați mai multe trepte.

Peisajul unic în lume este greu de descris în cuvinte sau de imaginat, așa că fotografiile sperăm să vă ajute! Există acolo peste 1000 de stânci foarte abrupte, care s-au format cu peste 60.000.000 de ani în urmă.

Viața monahală a MeteoreiViața monahală a început la Meteora în jurul secolului al IX-lea. Fiind nevoit să plece de pe Sfântul Munte

Athos, Sfântul Atanasie vine aici în anul 1334 împreună cu alți călugări și începe să ridice o mănăstire pe o stâncă la 613 m altitudine. Este vorba de Mănăstirea Marele Meteor care poate fi vizitată și astăzi.

Muguri 18

38

În timp, pe mai multe stânci din zonă au fost înălțate lăcașe de cult cu o valoare spirituală importantă care au apărat ortodoxia și în vremuri tulburi. Chiar nu ne putem imagina cum au fost construite aceste mănăstiri în vremea în care nu existau scări sau căi de acces ușoare!

Totuși, în secolul XVII erau construite peste 20 de mănăstiri. Din păcate, astăzi doar șase mai sunt locuite. Călugării și maicile păstrează cu evlavie obiecte de cult, icoane importante, opere de artă, fresce de mare valoare, moaște ale sfinților etc. Aceștia se roagă mereu, țin posturile și se luptă pentru supraviețuire. Atunci când ajungeți la Meteora încercați să vă gândiți și la modul de viață al monahilor, nu numai la peisajele care oricum vă vor tăia răsuflarea. Iată o scurtă pezentare a lăcășurilor de cult care supraviețuiesc acolo unde nu ajung decât vulturii!

Mănăstirea Schimbării la Față – Marele Meteor

Este construită pe o stâncă superbă, la 613 m deasupra nivelului mării, fiind cea mai mare. Pentru a ajunge acolo trebuie să urcați 115 trepte destul de abrupte, dar priveliștea merită cu siguranță efortul făcut. Până în anul 1923, accesul se făcea pe scări din

sfoară sau cu plasa. În timp, s-au construit tuneluri în stâncă și trepte pentru vizitatori.

Marele Meteor este una dintre cele mai vizitate mănăstiri. Biserica se află chiar în centrul clădirilor și are o lungime de 42 m și o înălțime de 24 m. În complex există și un muzeu, în locul fostei Trapeze, care adăpostește obiecte prețioase, precum: icoane, crucifixuri, epitafuri, potire sfinte, evanghelii etc. Patrimoniul mănăstirii cuprinde și o bibliotecă care conține peste 600 de manuscrise și volume vechi.

Varlaam - Sfânta Mănăstire a Tuturor Sfinților Mănăstirea Varlaam este situată pe o stâncă

înfricoșătoare, dar cu o suprafață mai mică, la o înălțime de 373 m. În prezent, 129 de trepte conduc vizitatorii până la intrare. Există și o plasă veche pe care călugării o mai folosesc uneori ca să urce în mănăstire

alimente sau materiale. În afară de naosul principal, la Mănăstirea Varlaam există și o biserică mică, cunoscută sub numele de Trei Ierarhi. Aici se mai poate vizita și vechea Trapeză, Azilul de Bătrâni, Spitalul dar și Bisericuța Sfinților fără de Arginți.

Mănăstirea Rousanou

Rousanou se află pe o stâncă verticală și abruptă, între mănăstirile Varlaam și Sfânta Treime. Suprafața ei este mică, iar până în 1897 accesul se făcea pe scări de sfoară. Din 1936, vizitatorii pot parcurge drumul

până la mănăstire pe două poduri solide. Biserica are hramul Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos. Este frumos pictată și adăpostește moaște ale sfinților, icoane splendide și cruci din vremuri imemoriale. Aici se mai cinstește și Sfânta Muceniță Varvara.

Muguri 18

39

Mănăstirea Sfintei Treimi

Despre acest sfânt lăcaș de cult se spune că este a treia ca vechime din întreg complexul monahal. Până a început construcția propriu zisă, au trecut 70 de ani, timp în care au fost urcate materialele necesare. Se înalță pe o stâncă abruptă. 140 de trepte duc turiștii către intrare. Așezământul are și două biserici mai mici. Suprafața mănăstirii este de 1000 mp și conține chiliile, bucătăria, Trapeza, dar și puțin pământ arabil. Din Mănăstirea Sfânta Treime priveliștea este magnifică. Se văd mănăstirile Sfântul Ștefan, Varlaam și Marele Meteor, dar și orașul Kalambaka.

Mănăstirea Sfântului Ștefan

Mănăstirea Sfântului Ștefan este prima cu care fac conoștință vizitatorii care vin dinspre Kalambaka. Suprafața stâncii pe care este construită are 7500 m. Mănăstirea pare o cetate mare care îndeamnă turiștii să o viziteze. Accesul în interior se face pe un pod stabil de 8 m lugime. Aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri de la Meteora. În prezent, în mănăstire se află capul Sfântului Haralambie, care se spune că este de foarte mare ajutor credincioșilor. Muzeul lăcașului de cult deține manuscrise, veșminte brodate cu fir de aur, sculpturi și evanghelii. Mănăstirea Sfântului Ștefan este singura din cele șase care adăpostește călugărițe.

Mănăstirea Sfântului Nicolae Anapafsas

Stânca pe care se află este îngustă și de aceea construcția a fost făcută pe înălțime. La primul etaj se găsește biserica și Trapeza, iar la al doilea etaj chiliile călugărilor. Mănăstirea Sfântul Nicolae Anapafsas se află mai aproape de un alt sat din care se poate face accesul, Kastraki. Biserica are hramul Sfântului Nicolae. Zidurile lăcașului de cult sunt construite la marginea stâncii, chiar lângă prăpastie. Există o mică taxă de intrare (de 2 euro). Femeile trebuie sa aibă fusta peste genunchi și umerii acoperiți, iar bărbații pantaloni lungi (dacă nu aveți, veți primi la intrare). Această ținută este obligatorie!

Cotîrță Diana – clasa a XII-a AEnache Cristiana – clasa a XI-a F

Muguri 18

CUPRINS

Cuvinte.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1

Săptămâna portului național românesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2

Simpozionul Municipal “Monarhie și Comunism” ediția a V-a . . . . . . . . . . . . . . .3

Fascinanta Matematică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Magia Crăciunului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Festivalul de poezie “IANUS” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Fiecare cu vremea lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Cartea - casa imaginației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Decolarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Iepurele, ogarul și copoiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

“Diavolii călare” ce au decimat Vestul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Desenul pierdut al lui Leonardo Da Vinci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

Învățând la biologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

Ioan Cantacuzino - o valoare națională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Ciupercile în viaţa noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

Suntem ceea ce mâncăm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

Importanța apei în menținerea sănătății . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

Știați că…. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Curiozități din lumea animalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Fizică distractivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

Lumină și culoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

Secretele din spatele jocurilor video . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

Cercetașii tradiționali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

METEORA - între cer și pământ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37