universitatea politehnica proiect tfp

13
Universitatea "POLITEHNICA" din Timisoara Facultatea de Mecanica Proiect Tehnologia fabricarii produselor An -IV TCM Coordonator: SL Dr. Ing. Cristian COSMA Student: Ioan-Cristian CABALAU 2013

Upload: barariu-aurelian

Post on 07-Nov-2015

109 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

Proiect la TFP

TRANSCRIPT

Universitatea "POLITEHNICA" din Timisoara

Facultatea de Mecanica

ProiectTehnologia fabricarii produselor

An -IV TCM

Coordonator: SL Dr. Ing. Cristian COSMAStudent: Ioan-Cristian CABALAU2013

Cuprins1) Desenul de definire al piesei;2) Intocmirea caietului de sarcini de productie:a)programul de fabricatie: -volumul productiei;-termenul de lansare in fabricatie;-termenul de fabricatie ,cadenta;-costul de fabricatie;b)mijloace de productie disponibile ale UMP:-masini unelte;-echipamente;-dispozitive,scule;-aparete de masura si control;-resurse umane;3)Analiza desenului de definire a piesei:a)analiza materialului;b)analiza suprafetelor;4)Alegerea semifabricatului:a)alegerea metodei si a procedeului elaborat;b)conceptia semifabricatului;5)Conceptia procesului de prelucrare:a)identificarea proceselor de prelucrare tip;b)stabilirea proceselor elementare de prelucrare a entitatilor;c)alegerea sistemului tehnologic;d)stabilirea solutiei de prindere a pieseie)ordonarea operatiilor procesului de prelucrare a piesei;6)Simularea procesului de prelucrare;7)Pregatirea lansarii in aplicatie:a)stabilirea regimurilor de aschiere;b)determinarea tipului de prelucrare;c)determinarea costului de prelucrare;d)intocmirea dosarului de fabricatie;1) Desenul de definire al piesei; (standard)

Desen cu abateri

2) Intocmirea caietului de sarcini de productie:a)programul de fabricatie: -volumul de productie este de 1500 piese;-termenul de lansare in fabricatie este de 6 luni;-ritmul de fabricatie este de 50 produse pe luna/ 2 ani;-cost de fabricatie este maxim;b)mijloace de productie disponibile ale UMP:Masini unelte:Operatia:- strunjire logitudinala (SN500);-frezare (freza normala verticala) FU;-gaurire (FU);-tesire (SN500);-filetare (SN500);Dispozitive: -dispozitivul de fixare pentru operatia de strunjire, filetare, tesire va fi universalul strungului;-dispozitivul de fixare pentru operatia de frezare,burghiere va fi menghina;Scule:-cutit de strung: 40X25 STAS 359-67/Rp3 -freza cilindro-frontala D=40mm, L=32mm, d=16mm; -burghie de dimensiunile: -;---AMC: -subler; -sablon deoarece volumul de piese este destul de mare;Resurse umane;

3)Analiza desenului de definire a piesei:a)Analiza materialului;Prelucrabilitatea materilaului piesei;Notiune de prelucrabilitate a materialului exprima capacitatea de prelucare prin aschiere a unui material in conditii economice, adica: folosind viteze de aschiere rodicate; asigurand uzura minima sculelor aschietoare; rezultand consumuri energetice reduse; obtinanduse o calitate buna a suprafetelor;Criteriile de evaluare a prelucrabilitatii prin aschiere a unui material sunt: uzura sculei aschietoare; forta de aschiere; energia consumata; calitatea suprafetelor prelucrate; forma si modul de detasare a aschiilor;Factorii care determina prelucrabilitatea prin aschiere a unui material sunt: materialul piesei ,caracterizat prin compozitia chimica, structura si proprietatiile fizico-mecanice; scula aschietoare, caracterizata prin material si geometria taisului; conditiile de aschiere ,caracterizate prin natura prelucrarii(degrosare, finisare), procedul folosit, rigiditatea sistemului tehnologic, regimul de aschiere (adancime, avans, viteza) ,lichidul de racire ungere;Metode de evaluare a prelucrabilitatii materialului:Metodele de evaluare a prelucrabilitatii maretialului pot fi grapate in doua categorii:a)metode directe, bazate pe efetuarea de incercari in conditii concrete de achiere;b)metode indirecte, bazate pe incercarii independente de procesul de achiere;Cateva exemple de metode de evaluare a prelucrabilitatii materialului: Metode bazate pe studiul uzurii sculei aschietoare , au in vedere dependenta dintre viteza de achiere si durabilitate; Metode bazate pe studiul fortei de aschiere prezinta interes in cazul prelucarari de degrosare; Metode bazate pe studiul energiei consumate ,sunt indicate , de asemenea , in cazul prelucrarii de degrosare; Metode bazate pe studiul rugozitatii suprefetei prelucate prezinta interes in cazul prelucrarii de finisare; Metode bazate pe studiul formei si a modului de detasare a aschiilor prezinta interes in cazul prelucarii pe masini-unelte automate sau a gaurilor adanci, cand sunt preferate aschii fragmentate sau aschii elicoidale scurte.

Proprietatiile fizico-mecanice ale materialului sunt determinate de compozitie si structura, influentand deci prelucarbilitatea prin aschiere.Rezistenta la rupere prin tractiune si duritatea materialului influenteaza negativ uzura sculei aschietoare, in timp ce alungirea specifica si gatuirea specifica au efect pozitiv;Odata cu cresterea rezistentei la rupere prin tractiune, a duritatii, gatuiri psecifice si rezilientei creste forta de aschiere si energia consumata.Rugozitatea suprafetei prelucrate este influentata vavorabil de rezistenta la rupere prin tractiune si duritate.

Ameliorarea prelucrabilitatii materialuluiSolutiile care pot fi aplicate pentru amelioararea prelucrabilitatii prin aschiere a materialului piesei sunt: aplicarea unor tratamente termice; aschierea la temperatura inalta; aschierea la temperatura joasa aschiere cu vibratii;

Tratamente termice aplicate pentru amelioararea prelucrabilitatii prin aschiere sunt corelate cu materialul piesei: pentru oteluri moi si extramoi ,cu mai putin de 0,2 carbon si elemete de aliere sub 0,2 avand o structura predominat feritica se recomanda de la caz la caz, normalizarea sau recoacerea izoterma; pentru oteluri semidure cu 0,3...0,6 carbon avand o structura feritica in proportie de 30..60 si in rest perlitica se recomanda normalizarea, recoacerea completa, normalizarea urmata de revenire inalta, imbunatatirea; pentru oteluri dure , cu 0,6...0,9 carbon si pentru oteluri extradure , cu 1...1,4 carbon se recomanda recoacerea de globulizare a cementitei; pentru oteluri autocalibile ,cu crom-nichel, crom-molibden, crom-nichel-molibden, crom-nichel-wolfram, cum sunt otelurile de scule mediu si inalt aliate, oteluri inoxidabile sau oteluri anticorozive se recomanda crecoacerea completa, recoacerea incompleta, recoacerea izoterma sau imbunatatirea prin calire in aer urmata de revenire inalta.Aschierea la temperatura inalta este folosita pentru a ameliora prelucrabilitatea prin aschiere a materialului ,ca urmare acresterii plasticitatii sale.Cresterea temperaturii materialului de prelucrat se poate obtine prin diferite mijloace (fig. 2.1)

Aschierea la temperatura joasa se bazeaza pe intensificarea rolului de racire a lichidului folosit la aschierea obisnuita. Efectul produs asupra sculei este de crestere a durabilitatii, iar asupra piesei , de reducere a rugozitatii suprafetei prelucrate si de faramitare a aschiilor. Ca agent frigorific se poate folosi: tricloretilena in amestec cu alcool etilic si zapada carbonica; diooxid de carbon;Aschierea cu vibratii de numiti parametri conduce la micsorarea fortei de aschiere si la mai buna fragmentare a aschiilor.Efectele depind de: directia de propagare a vibratiilor - axiala, radiala sau tangentiala; frecventa si amplitudinea vibratiilor in raport cu viteza de aschiere-vibratiile cu frecventa joasa (pana la0.2kHz) au efect mai acentuat asupra fragmentarii aschiilor , cele cu frecventa medie (0,2....16kHz) si inalte (peste 16kHz) au efect si asupra fortei de aschiere.

b)Analiza suprafetelor;Tolerante proprii suprafetelorTolerante intre suprafete

Nr.Supraf.TipSupraf.Dimens.Rugozit.NrSupraf.TipSupraf.Dimens.Rugozit.Pozitie

1P7,183,28P35

2CO1,413,2

3C4,573,211P2,50

4C3,143,2

5P13,93,21P7

6P26,593,216P9,81

7CO1,43,2

8P16,783,25P28

9C243,2

10CO5,383,2

11C83,26P7,31

12C33,2

13P93,215P3

14C33,2

15P93,2

16C2,53,28P5

17P9,813,220P17

18P9,813,2

19P9,813,222P17

20P9,813,2

21P9,813,218P17

22P9,813,2

4)Alegerea semifabricatului:a)Alegerea metodei si a procedeului elaborat: Costul piesei degrosate din semifabricat laminat este:

Costul piesei degrosate din semifabricat forjat este:

Costul piesei degrosate din semifabricat matritat este:

Costul piesei degrosate din semifabricat turnat este:

unde:

matritat;