universitatea de medicina si farmacie “gr.t.popa” iasi doctorat/rezumat... · hta -...
TRANSCRIPT
-
1
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.Popa
IASI
Tez de doctorat
REZUMAT
Aportul diagnostic i terapeutic al utilizrii biorezonanei n unele
stri patologice
Conducator de doctorat :
Prof.dr. Stela GOIA
Doctorand :Dr. Neguta GOLDUR
IAI
2011
-
2
LIST DE ABREVIERI
MC-Medicina Conventionala
CAM-Medicina alternativ /complementar
NCM-Medicin neconvenional
ADN-Acid dezoxiribonucleic
ARN-Acid ribonucleic
EAV -Electroacupunctura dup Voll
EAP-electroacupunctura
ELH-electrohomeopatia
IACRS-infectii acute ale cailor respiratorii superioare
GNC-glomerulonefrit cronic
PNC-pielonefrit cronic
IRC-insuficien renal cronic
UG/D-ulcer gastric/duodenal
HTA- hipertensiune arterial
DZ-diabet zaharat
AB-astm bronic
RA-rinit alergic
DA-dermatit atopic
IBS-sindromul de intestin iritabil
DIM-deranjamentele intervertebrale minore
EKG-electrocardiograma
Hb-hemoglobin seric
Ht-hematocrit
AVC accident vasculocerebral
IMA-infarct miocardic acut
TGP-Alanil aminotransferaza (ALT,)
TGO-Aspartat amino transferaza(AST)
GGT -gamaglutamiltranspeptidaza
ICC-insuficien cardiac cronic
FA- Fosfataza alcalin seric
VSH-Viteza de sedimentare
VEMS - volumul de aer expulzat din plamani in prima secunda a
expiratiei maxime fortate, care urmeaza unui inspir maxim.
-
3
CUPRINS
INTRODUCERE..........4
PARTEA GENERALA.....................5
CAPITOLUL I. Medicina alternativ/ complementar......................5
CAPITOLUL II. Date generale despre biorezonana, ca metod
alternativ de diagnostic i tratament ......6
CAPITOLUL III. Biorezonana ca metod de diagnostic i tratament-
experiene clinice acumulate.....13
PARTEA PERSONAL..16
CAPITOLUL IV. Obiectivul lucrrii.16
CAPITOLUL V. Material i metod...16
V.1.Protocol de lucru17
V.2.Alctuirea loturilor.21
CAPITOLUL VI Rezultate i discuii..23
VI.1. Biorezonana i hipertensiunea arterial......23
1.1.Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la bolnavii
HTA. 25
1.2. Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop terapeutic la bolnavii
HTA......29
VI.2. Biorezonana i bolile alergice.31
2.1.Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la bolnavii
alergici ......33
2.2 Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop terapeutic la bolnavii
alergici...34
VI.3.. Biorezonana i hepatopatia cronic................................37
3.1. Terapia prin biorezonan i fitoterapia.....................................39
VI.4.. Biorezonana i sindromul de intestin iritabil....41
VI.5.. Biorezonana i afeciunile intervertebrale minore44
CAPITOLUL VII Concluzii generale.47
VII.1. Reflectarea stiinific i practic a tezei 49
VII.2. Perspective deschise de tez..50
Bibliografie.......51
Anexe........54
-
4
Originea unei lucrri originale este
ntotdeauna urmrirea unui fapt
care nu se ncadreaz n
ideile acceptate pn atunci.
Claude Bernard (1812-1889)
INTRODUCERE
Dezvoltarea Sistemului de ngrijiri de Sntate Integrat
care combin Medicina convenional cu Medicina Complementar/
Alternativ, este un fenomen relativ recent (1). Dac pe plan
internaional conceptele sunt clare, cel puin la nivel teoretic, n
Romnia abia n 2007 s-a emis legea nr. 118 privind organizarea i
funcionarea activitilor i practicilor de medicin complementar/
alternativ (intrat n vigoare la 8 august 2007) care a strnit
controverse (2) . Astfel se permite folosirea unor dispozitive ,avizate
sau nu de Ministerul Sntii, de ctre personal medical dar i
nemedical, fr un control din partea instituiilor ce supravegheaz
starea de sntate a populaiei. Strategiile de instruire n utilizarea
acestor dispozitive nu sunt supuse unui standard de educaie, mai ales
pentru utilizatorii fr diplom de medic,ceea ce poate aduce
prejudicii sntii populaiei (3) i compromite ideea de medicin
alternativ/ complementar n rndul corpului medical, al pacienilor
i opiniei publice ,n general.
Medicina alternativ/complementar poate fi abordat de
medici pentru aportul ei diagnostic, completnd schema de
explorare,sau pentru consolidarea unui tratament convenional.Ea
reprezint un domeniu relativ nou n care, att medicii ct i
pacienii , au nevoie de informaii privind bazele teoretice ,
experienele clinice acumulate ,rezultatele pe plan tiinific i practic
precum i implicaiile economice ale acestui sector.
Iata motivele ce au stat la baza temei prezentei lucrri.Ea
reprezint un modest demers ce se nscrie n eforturile ce se fac din
partea lumii medicale romneti de a stabili valoarea pentru practica
-
5
medical curent a acestor concepte, pe coordonatele date de
medicina bazat pe dovezi.
Aduc mulumiri tuturor medicilor specialiti care au acceptat
colaborarea cu un medic generalist i au acordat ncredere
biorezonanei,ca metod complementar de diagnostic i tratament.
PARTEA GENERAL
CAPITOLUL I.
Medicina alternativ/ complementar
Definiia medicinei complementare/ alternative (CAM)
ce precizeaz c acesta nsumeaz sisteme de ngrijire medical i de
sntate,practici i produse ce nu sunt incluse n cadrul medicinii
convenionale Termenul de Medicina Conventionala la care se face
referire este sinonim cu cel de medicin Alopat, Bio-medicina,
Medicina Vestic i se refer la medicina practicat de persoane
care, dup un anumit ciclu educaional posed o diplom de Doctor-
Medic (M.D.)
Medicina Complementar este reprezentat de un grup de
discipline diagnostice i/sau terapeutice care sunt utilizate impreun
cu Medicina Conventionala, ca adjuvant a acesteia i sunt:
farmaco-biologice ( apiterapie, argiloterapie, ozonoterapie,
fitoterapie ), sisteme alternative de practici medicale (acupunctura,
homeopatie, medicina traditionala chineza ), terapii manuale
( presopunctura, reflexologia, chiropractica), aplicatii
bioelectromagnetice ( electroacupunctura, biorezonanata, cromo/
magnetoterapie
n prezent se consider c 80% din populatia de pe glob
utilizeaz sisteme de Medicin Complementar si Alternativ i
conform bazelor de date ale Organizatiei Mondiale a Sntaii
(WHO), mai mult de 57% din cetaenii Uniunii Europene (EU) au
utilizat servicii si produse ale Medicinii Neconventionale, numai in
ultimii 10 ani. Ca domenii de aplicare, se adreseaz , att prin
mijloacele ei diagnostice,ct i terapeutice , unor stadii incipiente a
bolilor,a disfunctiilor , n care leziunile tisulare ireversibile nc nu
au aprut.
-
6
De aceea, este foarte apropiat de msurile profilactice i de
cele igieno-dietetice de tratament ale afeciunilor acute,dar i cronice
,menionate i de medicina alopat. (ce reprezint o parte important
din activitatea medicului generalist). Rezultate deosebite se
mentioneaz in cazul urmatoarelor situatii :identificarea alergenilor i
tratamentul alergiilor, boli metabolice, boli psihosomatice ,boli
neurologice, disfuncii circulatorii, carente nutritionale, intoxicaii
cronice cu metale grele, DDT, dioxin, formaldehide,etc,infecii
virale, microbiene,micotice,parazitoze, sindroame algice i
inflamatorii, tratamente adjuvante pre- i postoperatorii.(4)
CAPITOLUL II.
Date generale despre biorezonana, ca metod alternativ de
diagnostic i tratament
Termenul de bioelectromagnetism cuprinde procese
electromagnetosenzitive la nivelul fundamental de interaciune a
cmpurilor energetice cu materia. Bioelectromagnetismul a fost
descoperit i neles treptat n istoria umanitii.(5)
n 1930, Alexander Gurwitsch a efectuat cercetri
deschiztoare de drumuri n vederea elucidrii modului de
comunicare dintre celule. El a demonstrat n premier, c celulele
emit raze de lumin foarte slabe, iar aceast lumin denumit de
Gurwitsch radiaie mitogenetic este purttoare de informaii:
radiaia mitogenetic a unei culturi de celule aflate n diviziune
puternic direcionate ctre o cultur de celule aflate n stare calm a
putut impulsiona diviziunea acesteia (6),(7).
La nceputul anilor 1970, Fritz Albert Popp a pus bazele
biofotonicii, care a devenit n zilele noastre un domeniu promitor al
biofizicii, cu largi posibiliti de diagnostic i tratament. El a
descoperit ca unde de cca 380 nm sunt implicate in reactivitatea
carcinogenica(8),(9). El a aflat apoi ca sistemele vii emit cimpuri de
200-800 nm ce nu au o semnificaie termic i care sunt influenate
de funciile biologice si fiziologice ale tesuturilor respective.(10). El
considera ca aceasta radiatie celulara ultraslaba este data de ADN-ul
celular si e format din unde slabe electromagnetice numite de Popp
biofotoni. (11) El a enuntat principiul conform cruia informatia
-
7
primit de un corp se transmite in interior din celul in celul
influentand in final intregul organism.
Cercetari recente (1998) efectuate la Universitatea Warwick
de catre fizicianul Dr. Gerard Hyland privind radiatiile emise de catre
organismul uman, au aratat ca acesta genereaza si emite radiatii
extrem de scazute sub forma de fotoni, emisie care insa nu este
dispersata ci denota coerenta (similara cu lumina generata de lasere).
Conceptul de rezonana ,unul din conceptele de baz ale
fizicii, utilizat in interpretarea unor fenomene din mecanic,
electricitate,optic, fizic atomic i nuclear, nu este un fenomen
legat exclusiv de oscilaiile pe care le efectueaz anumite mrimi
ntr-un sistem fizic(12).
Conceptul de rezonanan
-sisteme ce interacioneaz aflate in
cmpuri magnetice,electrice,
electromagnetice sau nucleare
ecuaii matematice
caracteristica esenial a fenomenului de rezonan=sistemul rezonator primete o
cantitate maxim de energie n unitatea de timp
condiiile de rezonan= frecvena sistemului excitator este egal cu
frecvena proprie a sistemului oscilator
Fig.1.Conceptul de rezonan
Medicina cuantic are la baz existenta razelor laser la nivelul ADN
in fiecare celula a organismului .Datorit incrcaturii electrice si
radierii laser a ADN-ului su, celula este att receptor ct si
emittor de unde electromagnetice. Conform principiului
rezonanei, structuri identice aflate la distane suficient de mici
,avnd cantiti diferite de energie, ajung s -i egaleze potenialul.
( 13.). (fig.1)
Acest fenomen este definit ca biorezonan i respect
principiul rezonanei descris n fizic( are sisteme fizice comparabile,
model fizic al interaciunii i ecuaii matematice ce descriu transferul
de energie). Limbajul acesta intercelular sub form de unde electrice
-
8
permite organismului s se menin intr-un echilibru si astfel, intr-o
stare bun de sntate. Experimentele lui F.A.Popp si Ruth au
evideniat undele electromagnetice emise de structurile vii .Ele au
fost separate de alte unde electromagnetice (zgomot de fond) cu
ajutorul unor filtre si au prezentat o amplitudine constant si net
diferita de cea a undelor emise de structuri nevii, la aceeasi
temperatura(14).(fig.2) Toate aceste frecvente (vibratii,oscilatii) sunt
conectate in mod dinamic intre ele asa nct se stie c sntatea
inseamn o unitate dinamic a oscilatiilor (15).Aceasta distributie
uniform a osilatiilor arat ca sistemele vii comunic intre ele.
(16),(17).
Fig.2.Diagrama oscilatiilor inregistrate pentru doua populatii de
Gonyaulax Polyedra aflate in contact sau nu
Distributia uniform a oscilatiilor ,cu frecven si amplitudine
constant,semnific o bun comunicare a sistemelor vii. Devierea de
la aceasta distributie uniform prin oscilatiirigide cu amplitudine
prea mare sau prea mic indic pierderea unitatii sau o slab
comunicare in sistem.
Experimentele lui F.A.Popp si Ruth au mai artat c,pe msur
ce densitatea celular creste, celulele tumorale nu interactioneaz ci
emit radiatii autonom ,iar luminiscena creste.
-
9
Fig.3. Curba radiatiei emise de doua culturi de celule hepatice in
suspensie
Celulele normale interactioneaz electromagnetic intr-un mod
unitar, iar lumuniscena scade (18)(fig.3)
Aplicaiile practice ale biorezonanei au dus la dezvoltarea
unei metode de analiz neliniar (sistem de diagnostic neliniar -
NLS), neinvaziv i fr emisie de radiaii ce a fost utilizat iniial n
chimia organic pentru a determina compoziia unor substane
complexe(19).Practic, dispozitivul ce utilizeaza biorezonana
detecteaz diferena dintre semnalele de intrare i ieire de diferite
frecvene, iar programul de calculator asociat selecteaz etaloanele
(modelele) cele mai apropiate. Dup ce se face nregistrarea ,
sistemul compar gradele de similaritate spectral obinute.
Dispozitivele cu utilitate medical pot astfel s compare
emisia de cmp electromagnetic msurat la pacient cu date stocate
n memorie privitoare la esuturi sntoase, diferite modificri
anatomo-patologice sau ageni infecioi. Astfel se obine un
diagnostic virtual (20). Msurtorile depind de calitatea
echipamentului, compliana pacientului i ,mai ales, de interpretarea
diagnosticului de catre medic. Dispozitivele cu utilitate medical pot
astfel s compare emisia de cmp electromagnetic msurat la
pacient cu date stocate n memorie privitoare la esuturi sntoase,
modificri anatomo-patologice sau ageni infecioi. Astfel se obine
un diagnostic virtual (21).
Msurtorile depind de calitatea echipamentului, compliana
pacientului i ,mai ales, de interpretarea diagnosticului de catre
medic. Schema bloc a unui dispozitiv medical ce utilizeaz
-
10
biorezonana este similar sistemului de achizitie si procesare a
semnalelor fiziologice (22) (fig.4.)
semnal fiziologic
SENZORI,TRADUCTOARE semnal electric analogic
ELECTROZI
AMPLIFICATOR
FILTRU ANALOGIC
CONVERTOR A / D
semnal analogic conditionat
PROCESOR NUMERIC
Semnal discret,digitizat
Fig.4.Schema bloc a dispozitivelor de achiziie de semnale prin
biorezonan
Acesta prezinta urmatoarele caracterisitici: bipolaritate (cele
dou canale coordonate activeaz sincron tratamentul prin sistemul
segmentar cu patru meridiane),tehnologie de msurare
EAP(=electroacupunctura) diferential (msurtorile EAP putnd fi
reproduse cu uurin), softul intern, inregistrare msurtorilor
EAV,programe de tratament automate. (continutul programelor de
tratament predefinite poate fi adaptat individual).
Aparatul contine 4 filtre de frecven prin care se selecteaz o
anume band de frecventa:-low pass (nu permite trecerea undelor cu
frecven mai mare de 1000 Hz), high pass (trec numai undele cu
frecventa >1000Hz), band pass (permite definirea unui interval de
frecven prin precizarea a dou frecvene limit) si bariera de banda
(blocheaz undele dintr-un anume interval si lasa libera trecerea
celorlalte frecvente).
Dispozitivele medicale ce utilizeaz biorezonana pot fi
folosite n scop diagnostic i terapeutic.
Pentru orientarea diagnosticului,dispozitivul capteaz semnalul
electromagnetic prin electroacupunctur, organul tinta primeste un
-
11
foarte slab semnal electric(de frecventa corespunzatoare organului
sanatos) care stimuleaza raspunsul (conform principiului
biorezonantei).
Daca organul este sanatos va intra in rezonanta si se
inregistreaza un raspuns normal. In cazul in care organul prezinta
disfunctii, atunci frecventa sa va fi diferita de cea corespunzatoare
starii de sanatate si fenomenul de rezonanata nu se poate produce,iar
masuratoarea arata o valoare modificata.(23).
Captarea undelor electromagnetice se face pe baza principiilor
electroacupuncturii. Din 1953, medicul german Reinhold Voll,
perfectioneaza terapia prin electroacupunctura (fig.5), dar observand
ca semnalul de joasa tensiune aplicat de aparatul su determin din
partea acupunctului un rspuns ce reflect starea sistemului organic
asociat, a folosit observatia pentru a crea propriul sau sistem de
diagnostic si tratament, cunoscut sub numele de "Electroacupunctura
dupa Voll", cu prescurtarea EAV (Electroacupuncture According to
Voll (24) )
Fig.5 Schema bloc a unui dispozitiv de scanare prin biorezonan
Electrodul pozitiv, cu un varf din argint sau alama, este folosit pentru
explorarea pielii, iar electrodul negativ, un cilindru din alam, este
inut in mn de pacient
Semnificaiile valorilor msurate n cazul unui acupunct asociat
unei funcii fiziologice sau unui organ,sunt: sub 45 = degenerare /
hipoactivitate a organului , 45-60 = organ cu functie corect i peste
60-80 = inflamatie /hiperactivitate a organului.
-
12
In cursul sec XX, Nordenstrom ( Suedia), Ionescu-Tirgoviste
(Romania) si Manaka (Japonia) au msurat modul in care bio-
electricitatea polarizeaza organismul, si cum acupunctura poate
corecta polarizarea excesiva care duce la durere si boal
(30),(33),(34) Folosind un Ohmetru cercetatorii au aratat ca punctele
de acupunctura au o rezisten optim de 100.000 ohmi in timp ce
zona inconjuratoare a pielii are o rezistemta de 2 megaohmi
(2000.000 ohmi) sau chiar mai mare.
Cercetarile au aratat de asemeni ca valorile rezistenei cresc
sau descresc in functie de starea de sanatate a persoanei
investigate.Rezistenta punctului acupunctural se schimb in functie
de schimbarile functionale survenite la nivelul organului sau
organelor de-a-lungul meridianului(25). Cercetarile au aratat ca
meridianele de acupunctura corespund zonelor anatomice si
fiziologice ale corpului (26). Terapia prin biorezonanta se bazeaza
pe separarea oscilatiilor primite (in fiziologice sipatologice) cu
ajutorul filtrului cu structura ortomoleculara (27). Oscilatiile
dizarmonice (provenite de la structuri toxice
sau patologice nu vor rezona cu acest filtru si vor fi reflectate ,
inmagazinate in sistem care le va suprapune o unda identica dar
intoarsa cu 180.
Fig.6.Principiul de funcionare al
dispozitivului bazat pe biorezonan
Prin compunerea celor doua unde rezultanta va fi 0 si astfel sistemul
elimina oscilatiile dizarmonice.In schimb,oscilatiile armonice vor
intra in rezonanata cu filtrul ortomolecular care va transmite vibratia
prin sistem inapoi la pacient (prin intermediul electrozilor output.)
(fig 6)
Tratmentul prin biorezonanta, la fel ca alte forme de tratament
alternativ(acupunctur, homeopatie), fiind, deci, acela de a restabili
-
13
o circulatie optima energetica ajut organismul s ating
normalizarea homeostazica
Exemple de dispozitivele ce utilizeaz biorezonana
sunt: MORA Super + (certificat CE ca dispozitiv medical i avnd
standardul de calitate ISO 9001),produs de Med-Tronik GmbH (ce a
construit primul astfel de dispozitiv n urm cu 30 de ani), MINI-
EXPERT-DT i IMEDIS-Voll , produse de Centrul medical
IMEDIS(ce reunete angajai ai Moscow Power Engineering Institute
, dar i medici de diferite specialiti medicale i care ,de peste 15
ani, dezvolt dispositive,software i metode medicale din domeniul
CAM),BICOM 2000 produs de Regumed GmbH , Dianel 22-S iOn
(avnd certificat ) i Biolaz-Oberon dispozitiv ne-medical),
produse de Nelian, Quantum SCIO Bio-medicale produs de Maytreia
Ltd .CoRe Inergetix (avnd certificarea CEE) produs de Health
Navigator, Rayocomp PS1000 Polar ( avnd certificat ) produs de
Rayonex sau dispozitive cu biorezonan pentru uz personal
(Bioharmonex,etc.).
Menionm c unele din ele sunt folosite i n Romnia (avizate
sau nu de Ministerul Sntii),de multe ori de ctre personal ne-
medical (i scpnd astfel oricrui control din partea instituiilor ce
supravegheaz starea de sntate a populaiei), firmele productoare
organiznd sau nu stagii de instruire n utilizarea lor (de asemnea
nesupuse unor standarde prinvid activitile de educaie),
demonstrnd un vid organizatoric ce poate aduce atingere sntii
populaiei (dac nu prin efecte adverse,terapia prin biorezonan fiind
declarat fr astfel de efecte n comunicrile publicate, cu siguran
prin ntrzierea diagnosticului medical de specialitate de ctre
persoanele fr pregtire medical care pot,astfel, agrava afeciuni
preexistente).
CAPITOLUL III.
Experiene clinice acumulate pe plan internaional
Studii clinice ce au dovedit eficiena terapiei prin
biorezonanata au utilizat urmatoarele dispozitive: MORA III device,
the MORASuper device , BICOM , IMEDIS.Dac n perioada 1994-
2006 , au fost publicate 19 studii, nsumnd 902 pacieni , n 2008 un
singur studiu retroactiv a cuprins 561 pacieni., n literatura de
-
14
specialitate, am gsit studii nsumnd 2908 pacieni (conform
publicaiei Schumachers) ce au utilizat dispozitivele
menionate.(28) Se remarc efortul cercettorilor , n ultimii ani, de
a ndeplini cerinele date de "medicina bazat pe dovezi" unele fiind
efectuate la spitale i universiti ,iar in unele ri metoda terapiei
prin biorezonan este decontat din fondul de asigurari sociale de
sanatate. Patologia abordat a cuprins boli alergice ( dermatit
atopic,astm, febra fnului,rinit alergic, urticarie), respiratorii
obstructive, reumatismale (gonartroz, fibromialgie, poliartrit
reumatoid), tulburri funcionale gastro-intestinale, hepatit cronic,
sindrom de suprasolicitare articular (la sportivi), disfuncii
circulatorii cronice nsoite de algii, boli cardiovasculare., endocrine.
Nici un studiu nu a raportat efecte secundare sau complicatii ale
terapiei biorezonan , majoritatea nregistrnd o evoluie favorabil
a parametrilor studiai. Astfel, studii referitoare la boli alergice
publicate in literatura de specialitate sunt : Chervinskaya et al. (1997,
2002), Schumacher(1997) , Hennecke (1994), Galle (2002)., Schni
(1998), Kofler (1996). Eficienta tratamentului adjuvant prin
biorezonanta in boli alegice a fost atestata si de alte studii publicate
mai ales in ultimii ani, (numarul lor fiind oarecum direct proportional
cu cresterea numarului de alergii in ultimele decade): Ludtke(1998),
Cheng et al.(2008), Xu et al. (2005) Feng et al.(2005) ,Zhang et al.
(2005), Du et al(2005). Rahlfs i Rozehnal (2008) care arat o
cretere a scorului de calitate a vieii la 935 pacientii alergici cu
88,2% tratai cu terapie prin biorezonan n perioada 1998-2008 .
Studii ce demonstraza beneficiul terapeutic pe care tratamentul
adjuvant prin biorezonanta il aduce copiilor alergici :Huang et
al.(2005),Yang si Zhang(2004), Saweljew et al. (2001), Trifomov et
al. (1997).
Folosirea terapiei prin biorezonan n hepatopatia cronic este
prezentat de Machowinski i Kreis (1999) care au raportat scderi
ale transaminazelor uor crescute la pacieni cu hepatit cronic dup
12 sptmni de tratament cu biorezonan fa de lotul martor
,netratai( la TGP cu 42% fa de 4% la martor,TGO cu 50% fa de
5% i GGT 38% fa de 7%). Administrarea tratamentului prin
biorezonanta in sindromul de intestin iritabil a fost abordat de
-
15
Nienhaus si Galle (2006) ,care au comparat tratamentul prin
biorezonanta cu placebo la 20 de pacientii cu sindrom de intestin
iritabil i au raportat mbuntirea semnificativ a durerii
abdominale i meteorismului.Utilizarea terapiei cu biorezonan in
afectiuni algice reumatismale , traumatice sau degenerative ale
coloanei vertebrale si articulatiilor a fost studiat de : Gogoleva EF.
(2001) care compar eficacitatea terapiilor manuale i prin
biorezonanta pentru fibromialgie n osteocondroza spinal,pe un lot
60 de pacieni , timp de 1,5 luni i a raportat eficiena ambelor terapii
, dar raspunsul a aprut mai frecvent i mai devreme, a fost mai
intens si mai de durat n cazul pacienilor tratai prin
biorezonan,precum si de de Maiko O., Gogoleva EF(2000), care
compar eficacitatea tratamentului gonartrozei pentru un lot de 75
de bolnavi cu osteoartroze verificate ale articulaiilor genunchiului
(stadiul I-III de Y. Kellgren) ce au primit terapie standard cu
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene , fizioterapie la care s-a
asociat tratamentul prin biorezonan,pentru 5-6 saptamani ,
rspunsul fiind evaluat prin parametrii clinici i de laborator,
artrologici i artrosonografici, msurai la 3 sptmni, 5-6
sptmni, i 12 luni dup perioada de studiu, considernd rspunsul
la tratament a fost semnificativ mai mare n grupul cu tratament
adjuvant (57,5 fa de 94%), simptomele de sinovita i tendenit
fiind mai reduse .De asemenea, n lotul ce a primit biorezonan
(32,5 fa de 75%), la 1 an de la perioada de studiu,bolnavii ce au
avut i tratament adjuvant acuz uoar durere la repaus,fa de cei
tratai clasic ce au avut dureri intense la 6 luni dup tratament.Se
ajunge la concluzia c adugarea biorezonanei la terapia standard a
gonartrozei poteneaz efectele antiinflamatoare ,antiexudative i
anestezice,prelungind aciunea terapeutic) . Schuller si Galle
M.(2007) raporteaz mbuntirea parametrilor msurai prin
electroacupunctur la pacienii cu boli reumatismale ,iar Islamov BI,
Funtikov VA(1999,2002)constat efectul pozitiv al terapiei cu
biorezonanta asupra sistemului antioxidant din limfocite,prin
msurarea activitii superoxiddismutazei, catalazei, glutation
peroxidazei i a glutationului redus , la pacienii cu artrit
-
16
reumatoid,fr s gseasc o explicaie fiziopatogenic a
rezultatelor obinute.
Nici unul din studiile consultate nu a semnalat efecte secundare
sau complicatii ale terapiei biorezonan,majoritatea nregistrnd o
evoluie favorabil a parametrilor studiai.
De asemenea, nici unul dintre studii nu a precizat aportul
diagnostic al biorezonanei in practica medicala, ceea ce i-a propus
prezenta lucrare. .
PARTEA PERSONAL
CAPITOLUL IV.
Obiectivul lucrrii
Obiectivul tezei a fost stabilirea aportului diagnostic i
terapeutic al biorezonanei n stri patologice ca hipertensiunea
arterial ,boli alergice, hepatopatie cronic,sindrom de intestin iritabil
patologie intervertebral minor, boli ce afecteaz profund calitatea
vieii. n cazul pacienilor hipertensivi s-a urmrit contribuia scanrii
prin biorezonan n depistarea factorilor de risc , n ncadrarea HTA
primar/ secundar, n descoperirea complicaiilor HTA i a
patologiei asociate. n cazul pacienilor cu boli alergice s-a urmrit
depistarea a co-morbidittilor non-alergice la variantele clinice de
exprimare a alergiei , precum i depistarea disfunctiilor
asimptomatice, clinic sau biologic , dar cu posibil impact patogenetic
si/sau prognostic in alergie. S-a urmrit evaluarea beneficiilor pe care
aceast metod le-ar putea aduce ca tratament adjuvant ,adugat celui
medical alopat, n cazul pacienilor hipertensivi i alergici, a celor cu
hepatopatie cronic i a bolnavilor cu sindrom de intestin iritabil i
afeciuni intervertebrale minore, Au fost ,de asemenea, urmarite
eventualele corelaii ale datelor obinute cu vrsta sau boli
asociate,factori de risc,depistatarea eventualelor efecte secundare ale
biorezonanei .Rezultatele obinute au fost comparate cu date din
alte studii similare.
CAPITOLUL V.
Material i metod
-
17
Studiul retroprospectiv observaional privind utilizarea
biorezonanei ca metod adjuvant de diagnostic i tratament a
abordat boli frecvente n practica medicului generalist Lotul de
studiu a inclus 995 de pacieni ce s-a adresat pentru o consultaie de
medicin general Centrului Medical Launer Galai , n perioada
01.sept.2007-1.oct.2008. Pentru precizarea diagnosticului de
specialitate i monitorizarea pacinilor s-a colaborat cu ambulatoriile
de specialitate cardiologie, medicin intern , pediatrie alergologie i
medicin de laborator .
V.1.Protocolul de lucru Etapele preliminare au cuprins:
1. instruirea personalului medical implicat n studiu cu privire la
obiectivele i cerinele sale, durata de desfurare (decis la 3 luni
consecutive)
2.s-au definit criteriile de includere i excludere ale pacienilor n
loturile de studiu. Astfel,au fost inclui n studiu pacienti
diagnosticai anterior prin examene de specialitate cu HTA ,boli
alergice (astm bronic, rinit alergic, dermatit atopic),
hepatopatie cronic, sindrom de intestin iritabil sau patologie
intervertebral minor.Eligibilitatea genului pentru acest studiu
clinic:ambele,varsta minim pentru acest studiu clinic: 16 de ani,iar
pentru patologia alergic :3 ani,maxime de vrst pentru acest studiu
clinic: neprecizat
Criteriile de excludere ,n general au fost: cazuri de urgen
medical,boal acut , boli dermatologice,antecedente de cancer,
HIV, boal infecioas, hematologic.femeile care sunt nsrcinate
sau care alpteaz, n momentul screening-ului, sau care doresc s
poarte o sarcina n timpul perioadei de studiu.incapacitatea de a se
conforma cu calendarul prevzut de studiu De menionat c fiecare
lot de pacieni a avut i criterii de includere /excludere specifice
patologiei abordate.
3.s-au definit parametrii ce trebuiesc urmrii n fiecare lot de
studiu n funcie de etiopatogenia afeciunii abordate i de
accesibilitate. Astfel, au stabilii ca parametrii de urmrit, pentru
pacienii hipertensivi ,date paraclinice : hemoleucograma ,Hb .Ht,
glicemia a jeun , hemoglobina glicozilata colesterolul seric total,
-
18
HDL-colesterol, trigliceridele serice, calcemia, cretininemia,acidul
uric seric,TGO, TGP, fosfataza alcalina ,VSH,proteina C
reactiva,examen sumar de urina .S-a adugat ca parametru de urmrit
scorul chestionarului Euroscore n cazul pacienilor alergici, s-au
urmrit parametri clinici: frecvena simptomelor clinice i gravitatea
exacerbrilor alergice n cazul pacienilor ce au avut rspuns pozitiv
la testarea percutana cu extract alergenic, date paraclinice- VSH
,eozinofilia serica , IgE din cadrul electroforezei imunoglobulinelor,
date obinute prin alte investigatii- spirometrie (parametrul ales
pentru studiu a fost VEMS) i examenul ORL. (evideniaz
comorbiditi inflamatorii),iar pentru pacienii astmatici scorul
ACT.Pentru pacienii cu hepatopatie cronic, s-au urmrit date
paraclinice: proteinele totale serice, fibrinogenul seric,
transaminazele serice GGT, TGO, TGP, sideremia, bilirubina directa,
fosfataza alcalina (FA) ,viteza de sedimentare a hematiilor(VSH) .
- Parametrul luat n calcul pentru pacienii cu sindrom de intestin
iritabil a fost scorul de calitate a vieii IBS-QOL, iar pentru bolnavii
cu patologie intervertebral minor chestionarul de evaluare a durerii
EIFEL ,alti parametrii fizici si paraclinici fiind monitorizati doar
pentru a raporta eventuale modificari patologice sau efecte secundare
4.s-a stabilit formatul fiei de examinare
5.pacientii ce corespundeau criteriilor de includere au fost
selectai i li s-a explicat principiul biorezonanei , indicaiile de
utilizare diagnostic i terapeutic ale dispozitivului dispozitivului
medical ce folosete biorezonana, avantajele metodei,durata
perioadei de studiu i obligaia lor de a nu-si modifica tratamentul
sau modul de via n acest interval de timp. Pacienii care au fost de
acord s fac parte din studiu au semnat un accept scris liber
consimit( anexa 1).
6.colectarea datelor a nceput cu notarea n fia de examinare
stabilit a: datelor civile, anamnestice, etc, a celor rezultate din
examen clinic ,inclusiv determinari antropometrice, testele de
amplitudine de miscare vertebrala , testingul muscular ,etc. ,
nregistrarea rezultatelor investigatiilor biologice si a altor explorari
functionale (recomandate la includerea n lotul de studiu)
-
19
Toi pacienii lotului II (boli alergice) au fost evaluai de medicul
alergolog prin testare percutana la extracte alergenice,iar pacientii
inclusi in lotul III(hepatopatie cronic) au fost supravegheati si prin
metode imagistice, Fia cuprindea i nregistrarea tratamentului
medicamentos i igieno-dietetic de specialitate pe care bolnavul il
urmeaza ,iar n cazul pacienilor la care biorezonana s-a folosit n
scop terapeutic, s-a stabilit i s-a notat n fi planul individualizat de
tratament adjuvant prin biorezonan asociat/nu cu fitoterapie, fr
modificarea recomandarilor anterioare ale medicilor de specialitate .
S-au nregistrat i rspunsurilor obinute la aplicarea testelor de
calitate a vietii i a chestionarelor specifice fiecrui lot de studiu:
*scala Holmes-Rahe 29), test de autoevaluare a evenimentelor
generatoare de stress ce estimeaz riscul de a dezvolta alte boli
cronice. ,*EUROSCORE, adaptat dupa recomandarile Societatii
Europene de Cardiologie (30) , utilizat pentru a estima riscul total la
10 ani al mortalitatii prin boli cardiovasculare, *ACT (Asthma
Control Test) (31), ce arat gradul in care acestea afecteaza calitatea
vietii pacientului precum si gradul de control terapeutic la pacienii
astmatici, *ISAAC (the International Study of Asthma and Allergies
in Childhood) ( 32), folosit pentru a depista prezenta semnelor si
simptomelor bolilor alergice (astm,rinita alergica si eczem)
*IBS-QOL(Information Sheet on the Irritable Bowel Syndrome-
Quality of Life Measure), test de calitate a vieii pentru pacienii cu
sindrom de intestin iritabil i*chestionarul de evaluare a durerii
EIFEL (scala de incapacitate functional pentru evaluarea
lombalgiilor)
7. Utilizarea dispozitivului medical de biorezonan a furnizat
date ce au fost nregistrate n fia de examinare a pacientului .S-a
folosit dispozitivul medical de biorezonan MORA Super + (anexa
2), avnd cu marcaj CE, avnd certificat de nregistrare ca dispozitiv
medical emis de Ministerul Sntii i certificat de calitate ISO
9001:2000 certificat de garanie i verificare metrologic valabile
,personalul medical care a lucrat cu dispozitivul de biorezonan
avnd atestat de competen emis de firma productoare.
a) dispozitivul a fost folosit in scop diagnostic, pacienii din
loturile ce au avut ca obiectiv estimarea aportului diagnostic fiind
-
20
supui scanrii electrodermale , n conformitate cu indicaiile
productorului,folosindu-se modulul ELH (electrohomeopaty)
Valorile msurate au fost stocate n memoria dispozitivului i
nregistrate n fia de examinare a pacientului. Ulterior,n etapa de
analiz a datelor, parametri metabolici i de organ semnalai ca fiind
nefiziologici prin biorezonan au fost corelai(fig.7)cu celelalte date
menionate n fia de examinare.
Prelucrarea globala a datelor fiecarui lot de studiu privind parametrii comuni tuturor bolnavilor din lot ,ce au fost gasiti modificati cu ocazia scanarii prin biorezonanta
Stabirirea corelatiilor dintre:
Parametrii metabolici si cei de organ
Parametrii metabolici si simptomele clinice subiective
Parametrii metabolici si simptomele clinice obiectice
Parametrii metabolici si datele din investigatiile biologice si explorari functionale efectuate in diverse cabinete de specialitate
Parametrii de organ si datele din investigatiile biologice si explorari functionale efectuate in diverse cabinete de specialitate
Fig.7.Corelatii ale parametrilor obinui prin biorezonan cu alte date din fia de examinare Pe baza acestor corelaii s-a formulat o suspiciune diagnostic ,
bolnavii fiind orientai care cabinete medicale de specialitate ,care au
stabilit diagnosticul medical,ce a fost notat n fia bolnavului i luat
n calcul n etapa de prelucrare a datelor.
Determinrile prin biorezonan au condus i la stabilirea unui
plan individualizat de remediere/ ameliorare a disfunctiilor
diagnosticate, cu respectarea recomandarilor de specialitate obinute
prin colaborarea cu servicii de ambulatoriu alergologie ,cardiologie ,
medicina interna, pediatrie in vederea explorarii specifice
b) n scop terapeutic s-a utilizat acelai dispozitiv bazat pe
principiul biorezonanei, pacienii primind tratament prin
biorezonan sub forma sesiunilor de terapie,formate din succesiuni
de programe terapeutice prestabilite, (vezi capitolul II) ., selectate de
medicul generalist cu competen n utilizarea dispozitivelor de
biorezonan la includerea pacientului n lotul de studiu sub forma
unui plan terapeutic individualizat , astfel nct edina de terapie s
dureze aproximativ 30 minute i s aib o frecven sptamnal.
La sfritul sesiunii terapeutice , precum i la nceputul edinei
urmtoare pacienii sunt chestionai cu privire la orice nou aspect al
-
21
strii sntate i examinai clinic n scopul determinrii eventualelor
modificri produse de tratamentul adjuvant administrat. Menionm
c unii din bolnavii cu hepatopatie cronic au primit , simultan cu
tratamentul prin biorezonan, i tratament adjuvant fitoterapeutic ,
sub form de tincturi sau gemoderivate , administrate zilnic n doza
stabilit de medicul cu competen n fitoterapie la includerea n
studiu , conform planului terapeutic individualizat stabilit atunci.
Preparatele utilizate n studiu au fost standardizate, fabricate in
conformitate cu standardele europene in vigoare in privinta
sigurantei alimentare si a Codului de Bun Practic de Fabricaie,
(tincturi:Angelica arhangelica (angelic), Chelidonium majus
(rostopasc), Cynara scolimus (anghinare), Juniperus communis
(ienupr), Lycopodium clavatum (pedicu)) i gemoderivate (corylus
avelana (alun), Rosmarinus officinalis (rozmarin), Secale cereal
(secar), Ribes nigrum (coacz negru)) neutilizndu-se prescripii
magistrale. Astfel am dorit s eliminm orice urm de subiectivism
ce ar fi putut apare n interpretarea rezultatelor . i n cazul acestor
pacieni s-a avut n vedere nregistrarea eventualelor efecte secundare
aprute n desfurarea studiului.
8.Analiza i prelucrarea statistic a datelor, interpretarea lor au
condus la elaborarea concluziilor finale. S-a folosit pentru
interpretarea rezultatelor testul ANOVA ( ipoteza nul este respins
dac valoarea Sig. este inferioar valorii 0,05), semnificnd c cel
puin dou medii calculate la nivelul subpopulaiilor , difer ntre ele.
Testarea egalitii unei proporii cu o valoare specificat s-a realizat
cu Binomial Test ,care testeaz ipoteze cu privire la o variabil cu
distribuie binomial, variabil care poate lua doar dou valori. De
exemplu,. in cazul nostru DA si NU au fost codificate pentru fiecare
test (ISAAC) prin doua cifre (ex 6 si 4 la ASTM, prin 4 si 2 la rinita)
V.2.Alctuirea loturilor de studiu Dup etapele preliminare ,s-a trecut la repartizarea pacienilor n
cinci loturi de studiu n funcie de patologie astfel:
-Lotul de studiu I a cuprins 265 pacieni hipertensivi anterior
diagnosticai prin examene de specialitate / pacieni cu valori mai
mari de 140/90 mm Hg la includerea n studiu, repartizai n cele 3
subloturi:-Sublotul I A ( 93 pacienti) la care s-a folosit biorezonana
-
22
ca mijloc de diagnostic , alctuit din 43 de bolnavi diagnosticai
anterior cu HTA i 50 bolnavi cu valori tensionale mari , nefiind
hipertensivi cunoscui, (dup testarea cu dispozitivul de biorezonan
au fost orientai catre medicul specialist i au primit diagnosticul de
HTA). Sublotul I B , format 134 pacieni hipertensivi diagnosticati
anterior prin examene de specialitate, aflai sub tratament
medicamentos antihipertensiv ,ce au primit ca tratament adjuvant
terapia prin biorezonan i sublotul martor I M (38 de pacienti) ,ce
au primit doar tratament medicamentos antihipertensiv.
-Lotul de studiu II a cuprins 183 pacieni ,diagnosticai sau
suspicionai cu boli alergice , repartizai n 2 subloturi: Sublotul II A
(148 cazuri) format din pacieni ,care au fost scanai prin
biorezonan, ulterior aplicndu-se terapia prin biorezonan ,ca
tratament adjuvant, adugat celui medical de specialitate Se
precizeaz c, pentru 11 pacieni, scanarea n scop diagnostic cu
dispozitivul de biorezonan a condus la precizarea diagnosticului de
boal alergic, confirmat prin examene de specialitate. Sublotul
martor II M ( 35 de pacienti cu boli alergice anterior diagnosticai i
aflai sub tratament medicamentos antialergic) ce nu au primit alt
tratament adjuvant. Dintre pacientii celor doua subloturi, au
prezentat interes categoria de virsta 3-16 ani, fapt pentru care am
delimitat teoretic sublotul copii II B (81 de pacienti) si sublotul
martor copii II M1(11 pacienti) ,ale cror rezultate au fost analizate
separat, protocolul de lucru nefiind modificat.fa de ceilali pacieni
alergici. Pentru toi bolnavii alergici s-au aplicat criterii de evaluare a
bolii alergice sub tratament alopat.La bolnavii astmatici s-au aplicat
criteriile de conform programului G.I.N.A. (Global Initiative for
Asthma) privind controlul astmului (fig8).Toi bolnavii au putut fi
ncadrai n categoria parial controlat de tratamentul
medicamentos,ei avnd simptome reziduale
Lotul de studiu III a cuprins 138 pacieni cu hepatopatie cronica
de cauz viral, toxic (etilism,expunere cronic la toxicede mediu
medicamentoas), sau nutriional (carente proteice, sindroame de
malabsorbie, diete dezechilibrate) diagnosticata anterior prin
consultatii de specialitate , aflai sub tratament medicamentos i
igieno- dietetic de specialitate, repartizai n cele 3 subloturi:
-
23
.
CONTROLAT
(toate de mai jos)
PARTIAL CONTROLAT (unul din criteiile de maijos in orice saptamana)
NECONTROLAT
Simptome diurneFara
(2 / saptamana) 2 / saptamana
3 sau mai multe din criteriile de astm partial controlat
(in orice saptamana)
Limitari ale activitatii
Fara Oricare
Simptomenocturne
Fara Oricare
Necesitateautilizarii
medicatiei de criza
Fara
(2 / saptamana) 2 / saptamana
Functiepulmonara
(PEF or VEMS)
Normala< 80% din prezis (in
orice zi)
Exacerbari Fara 1 / an 1 / saptamana
Fig.8.Nivele de control ale astmului
Sublotul III A (50 de pacienti) ce au primit ca tratament adjuvant
terapie prin biorezonan,sublotul III B ( 60 de pacienti)ce au primit
ca tratament adjuvant terapie prin biorezonan asociat cu fitoterapie
i sublotul martor III M ( 28 de pacienti) fr tratament adjuvant.
-Lotul de studiu IV a cuprins 211 pacieni cu sindrom de intestin
de iritabil diagnosticat anterior prin consultatii de specialitate , aflai
sub tratament medicamentos i igieno-dietetic de specialitate,
repartizai n cele 2 subloturi:sublotul IV A( 174 de pacienti) ce au
primit ca tratament adjuvant terapie prin biorezonan , adugat celui
alopat i sublotul martor IV M( 37 de pacienti) ce nu au primit
tratament adjuvant .
-Lotul de studiu V a cuprins 198 pacieni cu afeciuni
intervertebrale minore diagnosticate anterior ca spondiloz lombar /
cervical sau dorsalgie prin consultatii de specialitate , aflai sub
tratament medicamentos de specialitate, repartizai n cele 2
subloturi: sublotul V A cuprinde 161 de pacienti ce au primit ca
tratament adjuvant terapie prin biorezonan isublotul martor V M
( 37 de pacienti) ce nu au primit tratament adjuvant.
CAPITOLUL VI
Rezultate i discuii . Dei patologia abordat a fost divers ,loturile
de studiu obinute prin repartizarea pacienilor n funcie de
patologie(fig.9) au dimensiuni similare: 265 bolnavi n lotul I, 183 n
lotul de studiu II ,138 n lotul III,211 pacieni n lotul IV i 198
bolnavi n lotul V de studiu
VI.1. Biorezonana i hipertensiunea arterial
-
24
.
LOT I
(HTA)
SUBLOT
I A
SUBLOT
IB
SUBLOT
I M
LOT II
(alergii)
SUBLOT
II A
SUBLOT
II M
LOT III
(HEPATITE)
SUBLOT
III A
SUBLOT
III B
SUBLOT
III M
LOT IV
(SDR.INTESTIN IRITABIL)
SUBLOT
IV A
SUBLOT
IV M
LOT V
(DIM)
SUBLOT
V A
SUBLOT
V M
SublotII B
II B 1
Sublot II M 1
Fig.9.Distribuia pacienilor n loturile de studiu
Dac bolile cardiovasculare sunt principala cauz de mbolnvire in
Romnia,hipertensiunea arterial este un factor major de risc
cardiovascular Lotul de studiu I a cuprins 265 pacieni repartizai n.
cele 3 subloturi:sublotul I A cu 93 pacienti(38 barbati si 55 femei) ,
sublotul I B avnd 134 pacieni ( 56 brbai i 78 femei) i sublotul
martor I M format din 38 de pacienti (17 brbai i 21 femei).
Datele civile arat c frecventa varstelor tinere depaseste pe cea a
varstei a treia i c domina mediul urban Anamneza evideniaz n
sublotul I A, n proporie >50% factori de risc cardiovascular: orar
de alimentatie incorect, frecvent consum de grasimi i zahar, lipsa
somnului. Si n sublotul I B,distribuia cazurilor n funcie de
ocupaie au artat: 45 (48,38%) elevi / studenti / pensionari, 32
(34,40%), n principal activitate sedentar, 16 (17,20%), cu profesii
care necesit efort fizic crescut i 12 (12,90%) pacieni care lucreaz
n ture de noapte. Dei pacienii nefumtori sunt majoritari , totui
35% din ei sunt foti fumtori , acest lucru fiind considerat tot factor
de risc cardiovascular, Testele de calitate a vieii aplicate au gsit
1/2 din pacienii lotului I cu risc de a dezvolta boli cronice in
urmatorii 2 ani, iar 23,39% din bolnavi au un risc mai mare de 15%
ca n urmtorii 10 ani s dezvolte o complicaie acut a HTA
Antecedentele eredo-colaterale semnificative pentru HTA au fost
prezente la peste 80% din cazuri, iar 1/3 dintre femei aveau
menopauz mai recent de 2 ani. Antecedentele personale patologice
arat prezena n majoritate a patologiei cronice (cardiovasculare la
46,23 % din bolnavi ,DZ tip II la 35,48% i dislipidemii la 43,01%),
peste jumtate din cazuri avnd o vechime a bolii ntre -2 ani ,iar
20,43% suferiser colecistectomie n sublotul IB, distribuia cazurilor
n funcie HTA cu patologie asociat a artat: 54,47% (73 pacieni)
-
25
au avut alte boli cardiovasculare, 3,73% (5 pacieni), boli
neurologice, 19,40% (26 pacieni) boli renale, 24,62% (33 pacienti)
au fost diabetici, de 29,85% (40 bolnavi) a avut dislipidemie, 18,65%
(25 pacieni) au avut boli digestive, 20,89% (28 pacieni) au avut boli
osteoarticulare.In sublotul martor I M distribuia a fost similar.
Anamnetic, distributia bolnavilor dup motivele prezentarii la medic
arat simptome nespecifice HTA n majoritatea cazurilor ,iar dupa
istoricul bolii actuale evideniaz la aproape din bolnavi simptome
mai vechi de 1 lun Pacienii lotului aveau tratament antihipertensiv
deja instituit si care n-a fost modificat pe perioada studiului( beta-
blocante, diuretice, blocante ale canalelor de calciu, inhibitorii
enzimei de conversie, anticoagulante / fibrinolitice, hipolipemiante,
medicamente antidiabetice)Examenul clinic a permis evaluarea
antropometric i arat c numai 1/3 din pacieni erau normo/
subponderali, iar determinarea TA a gsit 75 de pacieni cu valori
peste 140/90 mm Hg Astfel, dintre cei 93 de bolnavi inclui n lotul
de studiu I A ,43 erau diagnosticai anterior cu HTA , valorile
tensionale normale sub tratament antihipertensiv semnificnd control
terapeutic bun pentru 18 pacienti (19,35%).
1.1 Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la
bolnavii HTA n sublotul de studiu IA, testarea prin biorezonan a evideniat o
serie de parametrii perturbai : parametrii comuni tuturor bolnavilor
din sublotul de studiu I A i parametrii prezeni doar n cazul unor
bolnavi. Analiznd aceste rezultate obinute la includerea n studiu,
pacienii au fost ndrumai s efectueze investigatii chimico-biologice
si explorari functionale ,in diverse cabinete de specialitate.
33
40
7
16
77
10
3
6
10
21
5
5
14
8
7
9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
HTA + DZ(43)
HTA + dislipidemii(61)
HTA + tulb.endocrine(12)
HTA + boli renale(21)
HTA +alte afectiuni(91)
HTA + complicatii cardiace(18)
HTA + complicatii cerebrale(10)
HTA + complicatii renale(15)
depistati prin biorezonan si confirmati ulterior cunoscuti
Fig10.Grupe de bolnavi n funcie de patologia asociat
-
26
Astfel,la finalul studiului,am obtinut urmatoarea redistributie a
cazurilor nfuncie de patologia asociat HTA(fig.10)
Utilizarea biorezonanei n scop diagnostic si-a demonstrat
utilitatea n cazul pacienilor hipertensivi prin descoperirea de:
- cazuri noi (50 de pacieni confirmai de medicul cardiolog)
- a etiologiei HTA la 12,72% dintre acestea , de complicaii ale HTA
(complicaii cardiace,cerebrale i renale la la 51,16% dintre
hipertensivii cunoscui),
Pentru 43 bolnavi cunoscui cu HTA
Complicatiicardiace=12
Tulburari de ritm=6
Hipoirigatiecardiaca=6
Complicatiicerebrale=7
Complicatiirenale=9
microalbuminurie
=3
Proteinurie=2
Creatinina sericamare=4
Fig.11. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea
complicaiilor HTA
- prezena sindromului X metabolic (cunoscut ca i sindromul
Reaven, sindromul dismetabolic, sindromul rezistenei la insulin) ce
reprezint asocierea hipertensiunii arteriale,a diabetului i
dislipidemiilor, descris n literatur ca avnd o prevalen , in tarile
dezvoltate, in randul persoanelor adulte la aproximativ 22-39%,
La vrstnicii cu hipertensiune sistolic izolat, asocierea
sindromului metabolic reprezint principalul risc cardiovascular i se
asociaz cu creterea tensiunii diastolice ,iar incidenta sindromului
metabolic in regiunea de S-E a Romniei ,din care face si judetul
Galati, este de 32.9% conform studiul EAST din 2007.(34)
n studiul nostru, au fost determinate perturbari ale
metabolismului lipidic la alti 21pacienti,( in afara celor 40 de
dislipidemici cunoscuti) si 10 noi bolnavi cu diabet zaharat de tip II
(in afara celor 33 diabetici diagnosticati anterior) Asocierea
HTA+DZ+dislipidemie (sindromul X metabolic) a fost prezenta la
75 din cei 93 ai sublotului IA (80,64%), din care 22 au fost nou
diagnosticati (23.65%)(fig.12), depind mult datele din litaratur.
S-a remarcat c pacientii sublotului IA urmau tratament cu beta
blocante in proportie de 55,81% (24 de pacienti din 43), iar 20 dintre
-
27
ei avind o durata a tratamentului >5 ani((46,51 %).O situatie
asemanatoare este in cazul diureticelor :23 de pacienti tratati
(53.48% di 43 hipertensivi), iar 19 de mai mult de 5 ani (44.18%).
Ultimul ghid pentru managementul HTA al Societatii Europene de
cardiologie, redactat in 2007, precizeaza ca beta blocantele si
diureticele tiazidice in doza de peste 12.5mg/zi au un risc metabolic
crescut in tratamentul indelungat si au indicatii mai limitate fata de
ghidul precedent(2003). Coroborind aceste date putem sa intelegem
incidenta crescuta a sindromului metabolic (80.64%) in sublotul IA
75
HTA+DZ+dislipidemie
(80,64%)
din care 22(23.65%) noi
43
DZ
33 cunoscuti + 10 noi
61
Dislipidemii
40 cunoscuti+21 noi
Fig.12. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea sindromului X metabolic - Au fost depistate stri patologice asociate HTA(10 cazuri noi de
DZ tip II, 21 de dislipidemii, cte 5 cazuri noi de afeciuni endocrine
i renale, alte tipuri de afeciuni corelate cu HTA la 14 pacieni)
-HTA poate fi, n funcie de etiologie, primar sau secundar,
departajarea ei putnd s ntmpine dificulti n practica medical
curent.n cazul nostru,din 50 de cazuri HTA noi depistate prin
biorezonan, in 7 cazuri dispozitivul semnalat posibile cauze de
HTA secundara,bolnavii fiind orientati catre explorari de specialitate
(fig.13) ce au stabilit diagnosticele: afeciuni tiroidiene (2 cazuri),
alte disfuncii endocrine (3 bolnavi), i pielonefrit cronic(2 cazuri)
Disfunctiitiroidiene=2
PNC=2
Disfuntiiendocrine
(menopauza)=3
HTA secundara
=7 noi HTA
=12.72%
Fig.13. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea HTA secundar
-
28
- depistarea unor stri patologice fr legtur cu HTA dar cu impact
asupra calitii a fost ,de asemenea, orientat prin testarea prin
biorezonan.(3 cazuri noi de de litiaza renala i 16 de litiaza biliara,
19 cazuri de infectii genito urinare, parazitoze intestinale la 8
pacienti, afectiuni musculo-articulare n cazul a 33 pacienti i gastro-
duodenite la 37 pacienti), confirmate prin diagnostic alopat
specialitate.(fig.14)
3
Litiazarenala
19
Infectiigenito-urinare
8
Parazitozeintestinale
33
Afectiunimusculo-articulare
16
Litiazabiliara
37
Gastro-duodenite
Lot HTA de studiu = 93 pac.
Fig.14. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea patologiei
asociate
- Evaluarea prin biorezonan a sugerat aprecieri asupra eficienei
controlului medicamentos ,instituit deja de ctre medicul specialist ,
n cazul hipertensivilor diagnosticai (fig.15) Toti pacientii cunoscuti
cu dislipidemie (40) si DZ (33) urmau tratament specific la
includerea n lot.La15 dintre diabetici (45.45%) s-au gasit variatii
glicemice (semnalate prin biorezonan) in afara intervalului de
valori normale ,iar la cei 40 de hipertensivi diagnosticai i ca
dislipidemici , din care doar 8 urmau tramament de 2-5 ani, restul
avind o durata de tratament
-
29
Studiul de fa a avut i o consecin educativ, pentru pacieni,
crora , li s-au comunicat riscul cardiovascular gsit i msurile de
schimbare a stilului de via adecvate ,necesitatea respectrii de
scheme terapeutice individualizate i au fost educai cu privire la
colaborarea interdisciplinar n diagnosticul HTA i
comorbiditilor.O parte dintre acetia, care au acceptat s fie
urmrii periodic n serviciul nostru, au fost remonitorizai la 6 luni.
Prin depistarea precoce a complicaiilor i patologiei asociate
HTA, testarea prin biorezonan poate s-i gseasc un loc
important n semnalarea timpurie a modificrilor semnificative i s
constituie un real ajutor pentru medicul generalist , n primul
rnd,dar i de diferite specialiti medicale(cardiolog, internist,
neurolog,nefrolog,etc.)
1.2. Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop terapeutic la
bolnavii HTA.
n ceea ce privete aportul terapeutic al biorezonanei,
obiectivul studiului a fost s gsim beneficiile pe care aceast
metod de tratament adjuvant le aduce n cazul pacienilor
hipertensivi .tilizarea terapiei prin biorezonan ,ca tratament
adjuvant celui medical ,convenional a scos la iveal urmtoarele
concluzii:- terapia prin biorezonan ,adaugata tratamentului clasic
medicamentos in cazul pacientilor hipertensivi, pare s influenteze:
VSH, proteina C reactiva (coeficientul Sig. al testului LEVENE
0.0438 pentru VSH i 0.00731 pentru proteina C reactiv),creatinina
serica, acidul uric seric( coeficientul Sig. al testului LEVENE este de
0.00764 pentru acidul uric i 0.0141 n cazul creatininei serice)i
valoarea EUROSCORE , dar diferenele fa de valorile gsite n
sublotul martor au fost interpretate ca nesemnificative
statistic(fig.16)
0
0,981
0,143
0,724
0,008
0,254
0,001
0,896
0
0,351
0,001
0,208
0 0,015 0,01 0,029
0,491
0,004 0,012
0,011 0,07
1 0,095 0,12
6
0,568 0,62
2
0,027 0,04
4
0,003 0,0
83
0,422
0 0,018
0,001
0
0,128
0,069 0,081
0,002
0,787
0
0,977
0
0,54
0
0,122
0 0 0,003
0 0,02
0,005
0 0 0,031
0,001
0
0,351
0,759
0 0 0 0 0,012
0 0 0
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
hematii
leucocite pmn lim
f
mono eoz bazo trom
bo Ht Hb Hb gl
glicemie cole
st
HD col TG Ca
Creatinin
a
Ac. Uric TGP TGO FA VSH pr.C Densit pH
leuc.urin
a
urina he
patii
cilindrii
glucoza
cristale
corpi cet nitri
ti
euroscor
e
I A
I M
Fig.16.Analiza centralizat a variaiei coeficientului Sigma n sublotul I B i
sublotul martor,pentru parametri urmrii-
-
30
-nu s-au observat modificri produse de tratamentul adjuvant in
cazul:hemoleucogramei, Hb,Ht, (coeficientul Sig. al testului t n
cadrul prelucrrii statistice fiind mai mare dect 0,05 n toate
cazurile) glicemiei a jeun si a hemoglobinei glicozilat e(Sig., este
0.704, respectiv 0.260), colesterolului seric total, HDL colesterolului,
trigliceridelor serice( Sig. n cazul colesterolului seric fiind 0.353, a
HDL colesterolului 0.277,iar a trigliceridelor serice 0.070),
transaminazelor (coeficientul Sig. al testului LEVENE este de 0.489
n cazul TGP i 0.974 pentru TGO), calcemiei (coeficientul Sig. al
testului LEVENE fiind 0.355) i a examenului sumar de urina.
Aadar,terapia prin biorezonan pare s influeneze unele date
paraclinice la hipertensivi,dar rezultate semnificative statistic s-ar
obine probabil pentru perioade mai mari de studiu ,HTA i patologia
asociat a pacienilor din studiu fiind boli cronice care necesit o
terapie susinut. S-a remarcat c nu s-a nregistrat evoluia
nefavorabil a parametrilor i nici alte efecte secundare n timpul
administrarii tratamentului adjuvant prin biorezonan concomitent
cu cel antihipertensiv convenional.
n concluzie, lotul de studiu I(hipertensivi) a cuprins 265
pacieni (111 brbai i 154 femei ),cu frecventa varstelor tinere
depasind-o pe cea a varstei a treia ,majoritari din mediul urban
,avnd n proporie >50% factori de risc cardiovascular: diet
incorect, frecvent consum de grasimi i zahar, lipsa somnului
Aceti factori de risc sunt n accord cu un stil de via nesanogen :
sedentarism (34,40%), efort fizic excesiv (17,20%),profesii ce
presupun lucrul n ture de noapte(12,90%),fumtori/ foti fumtori
(mai mult de 1/3) Testele de calitate a vieii aplicate au gsit 1/2 din
pacienii lotului I cu risc de a dezvolta boli cronice in urmatorii 2
ani, iar 23,39% din bolnavi au un risc > de 15% ca n urmtorii 10
ani s dezvolte o complicaie acut a HTA Antecedentele eredo-
colaterale semnificative pentru HTA au fost prezente la peste 80%
din cazuri, iar 1/3 dintre femei aveau menopauz mai recent de 2 ani.
Antecedentele personale patologice arat prezena n majoritate a
patologiei cronice (DZ tip II la 35,48% ,cardiovasculare la 46,23 %
din bolnavi , i dislipidemii la 43,01%), peste jumtate din cazuri
-
31
avnd o vechime a bolii ntre -2 ani .Motivele prezentarii la medic
arat simptome nespecifice HTA n majoritatea cazurilor ,iar dupa
istoricul bolii actuale evideniaz la aproape din bolnavi simptome
mai vechi de 1 lun Pacienii lotului aveau tratament antihipertensiv
deja instituit si care n-a fost modificat pe perioada studiului.
Examenul clinic c 1/3 din pacieni erau normo/subponderali, iar
determinarea TA la iniierea studiului a gsit valorile tensionale
normale sub tratament antihipertensiv semnificnd control terapeutic
bun pentru 19,35%.
Pentru aceti pacieni,se ajunge la concluzia c utilizarea
biorezonanei n scop diagnostic a contribuit la descoperirea de
cazuri noi i a etiologiei HTA,la depistarea de complicaii ale HTA,
prin semnalarea prezenei sindromului X metabolic), la depistarea
unor stri patologice asociate HTA sau fr legtur cu HTA i
evaluarea eficienei controlului terapeutic ,permind reajustarea
schemelor de tratament antiHTA.
n ceea ce privete utilizarea biorezonanei ca o metod de
tratament adjuvant la hipertensivi, s-a putut semnala c se pot obine
evoluia favorabil a VSH, proteina C reactiva , creatinina serica,
acidul uric seric i a scorului de calitate a vieii ,dar influena sa nu a
fost semnificativ statistic Metoda de diagnostic i tratament prin
biorezonan sugereaz un potenial beneficiu ,ce ar putea fi inclus n
colaborarea interdisciplinar medical ce st la baza diagnosticrii i
tratamentului bolnavilor hipertensivi.
VI.2. Biorezonana i bolile alergice
Incidena bolilor alergice este n cretere .De exemplu,prevalena
medie a astmului este de 1015%, n Romnia, pentru vrsta colar s-a evideniat o prevalen de 37%. n prezent fiind estimat peste 1 million de cazuri, costurile medicale depindu-le pe cele pentru
tuberculoz + sindrom de imunodeficien acut ,i ea crete cu 60%
la fiecare 10 ani (35).
Lotul de studiu II a fost compus din 183 pacienti alergici, au fost
inclui n studiu bolnavi cu alergie respiratorie avnd exprimare
clinic pe un segment al aparatului respirator sau in tablou complex
cu alte co-morbiditati alergice i bolnavi cu alergie cutanata asociat
cu alte co-morbiditati alergice. (rinita alergica, astmul i dermatita
-
32
atopic),repartizai n cele dou subloturi(II A i II M), Sublotul de
studiu II Acuprinde 148 cazuri cazuri (56 de sex masculin si 92 de
sex feminin), din care 137 pacieni cu boli alergice diagnosticate
anterior 11 bolnavi doar cu antecedente semnificative pentru alergii
i cu rspunsuri pozitive la chestionarele ISAAC folosite pentru a
depista prezenta semnelor si simptomelor bolilor alergice(astm,rinita
alergica si eczema) ce au fost depistati prin biorezonan si
confirmati ulterior ca alergici prin examen de specialitate. Sublotul
II A cuprinde 45,27% aduli , majoritatea sub 60 de ani i ,dintre
copii, cei mai multi sunt din grupa de 3-7 ani Sublotul martor II M a
inclus 35 de pacienti( 12 sex masculin si 23 feminin),avnd o
distributie in functie de virsta asemntoare Pacientii sublotului
martor II M aveau rinita alergica (15 pacienti),astm bronsic (9
pacienti) si dermatita atopica (11 pacienti) Condiiile de via
prezint factori de risc alergic,pacienii locuind preponderent n
mediul urban(intens poluat atmosferic n regiunea Galai (36)), iar
1/3 din ei au expunere la fumat i n sublotul martor 5 erau
fumatori.Distributia bolnavilor dupa stilul de viata arata prezena
zilnic a potenialilor alergeni arat mari proporii n cazul
alimentelor de baz (gru-100%,lapte de vac -77%,), dar i a altor
alergene (aditivi alimentari-100%, %, animale de cas-33,1%,
odorizante camer,insecticide -27,02%, produse cosmetice,parfumuri
-16,89) Anamneza arat antecedente eredocolaterale semnificative
pentru alergii la aproximativ jumatate din cazuri i antecedente
personale ce ar putea fi implicate n etiologia bolii
alergice:aproximativ jumatate din copii inclusi in lot erau primul
nascut prin operatie cezariana si primisera alimentatie artificiala si
alimente solide precoce Distribuia dup antecedentele personale
patologice prezint peste 50% din cazuri cu IACRS repetate.
Anamnestic se noteaz i patologia asociat , aproximativ 20% din
pacienti suferind de parazitoze intestinale i infecii urinare.
Chestionarele folosite au artat c ACT determin pentru toi
pacienii controlul parial al tratamentului antiastmatic ce permite
existena simptomelor reziduale sub tratament medicamentos,iar
ISAAC arat c numrul rspunsurilor pozitive pentru simptome
sugestive de boal alergic este mai mare dect numrul pacienilor
-
33
diagnosticai anterior ca alergici (46 raspunsuri DA/33 pacienti
astmatici, 78 DA /61 bolnavi cu RA, 69 DA/43 pacieni cu
alergodermii) ceea ce arat c exist cazuri de alergii nediagnosticate
prin examene de specialitate sau c sunt prezente co-morbiditi
alergice depistate. Cei 137 de pacieni alergici cunoscuti urmau /au
urmat n ultimul an tratamente de specialitate (cele mai numeroase
cazuri decongestionante nazale i antibiotice) Distributia bolnavilor
dupa motivele prezentarii la medic arat peste 40% din cazuri cu
rinoree i obstrucie nazal .i 89,86% de bolnavi ce declar tulburri
de somn,majoritatea simptomelor fiind intermitente.(la 1/3 din
pacieni sezoniere) Examenul clinic relev distributia dupa
dezvolatea staturo-ponderala relativ normal (doar 20 de pacieni
fiind supraponderali /obezi)
2.1.Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la
bolnavii alergici
Analiznd aceste rezultate obinute la includerea n studiu,
pacienii nou semnalai au fost ndrumai s efectueze investigatii
chimico-biologice si explorari functionale , in diverse cabinete de
specialitate. Astfel,la finalul studiului,am obtinut pentru cei 137 de
alergici cunoscuti , perturbari ce au putut fi considerate complicatii
sau comorbiditati ale bolii de baz:sinuzita -3 cazuri, Otita medie/
seroasa.5, parazitoze intestinale.7 pacieni, micoze 3 cazuri,
gastroduodenita 2 bolnavi,colecistopatie 3 cazuri, anemie carential
4 i cistita subacut pentru 3 bolnavi. Cei 30 de pacienti (20.27%) au
fost diagnosticati prin examene de specialitate si explorari
paraclinice.Deci aportul diagnostic al biorezonanei afost important
n descoperirea patologiei asociat alergiei.
Cei 11 pacieni necunoscuti ca alergici la includerea n sublot i
semnalati prin biorezonan, au fost diagnosticai prin consult de
specialitate cu :astm bronsic alergic(5 cazuri), dermatita atopica.(4
cazuri) i rinita alergica sezoniera.(.2 cazuri) Deci aportul diagnostic
al biorezonanei s-a evideniatm n descoperirea a noi cazuri de
bolnavi alergici(fig.17)
n plus, n cazul alergicilor ce se stiau doar cu o singura
manifestare alergica , s-a semnalat prin biorezonan i s-a confirmat
ulterior prin examen de specialitate o a doua afectare alergic: 1
-
34
astmatic a primit diagnosticul de rinita alergica perena i 4 pacienti
cu rinita alergica au fost diagnosticati cu astm.(fig.17)
Nediagnosticati cu boli alergice=11
AB=5
DA=4
RA=2
Diagnosticati cu o singura manifestare
alergica=5
ABRA=1
RAAB=4
Fig.17 Aportul diagnostic al biorezonanei in depistarea bolilor alergice
Studiul de fa a avut i o finalitate practic, pacienilor din
lotul II li s-au comunicat riscurile constatate i au fost stabilite
msuri nefarmacologice adecvate (evitarea expunerii la alergeni,
corectarea deprinderilor igieno-dietetice incorecte, etc.) i scheme
terapeutice individualizate (o parte dintre pacieni, care au acceptat
s fie urmrii periodic n serviciul nostru i remonitorizai). S-a
remarcat importana colaborrii interdisciplinare n diagnosticul
pacienilor alergici, testarea prin biorezonan putnd s-i gseasc
locul ntre metodele de screening.
2.2.Utilizarea biorezonanei n scop terapeutic la bolnavii alergici Utilizarea terapiei prin biorezonan ,ca tratament adjuvant celui
medical ,convenional a scos la iveal urmtoarele concluzii:
- terapia prin biorezonan adaugata tratamentului clasic
medicamentos in cazul pacientilor alergici, pare s modifice
semnificativ statistic urmatorii parametrii: frecvena simptomelor
clinice i gravitatea exacerbrilor alergice n cazul pacienilor ce au
avut rspuns pozitiv la testarea percutana cu extract alergenic tip
polenuri i acarieni, valoarea VSH (scdere cu 4,2 a mediei valorilor
din sublotul II M fa de 4,54 in II A) i i scorul testului ACT In concluzie , consideram ca terapia prin biorezonan , folosita ca
tratament adjuvant si in cazul pacientilor astmatici copii aduce o
imbunatatire a controlului terapeutic i a calitatii vietii . Aceste date
sunt n concordan cu cele raportate de Rahlfs i Rozehnal (2008)
care arat o cretere a scorului de calitate a vieii la 935 pacientii
alergici cu 88,2% tratai cu terapie prin biorezonan n perioada
1998-2008 .
-Terapia prin biorezonan influenteaza n sensul mbuntirii
rezultatelor ,dar fara ca diferentele sa fie semnificative
-
35
statistic(coeficientul Sigma este mai mare dect 0,05) (tabel.1).:
frecvena simptomelor clinice i gravitatea exacerbrilor alergice n
cazul pacienilor ce au avut rspuns pozitiv la testarea percutana cu
extract alergenic tip mucegaiuri, valoarea VEMS determinat prin
spirometrie, eozinofilia , IgE serice, simptomele caracteristice
comorbiditilor inflamatorii depistate de examenul ORL.. Tabel.1. Variaia coeficientului Sigma
PARAMETRU
Sigma/
Martor
Sigma/
II A Sigma/II A-II M
Simptome alergic
Polen 0.000 0.000 0.026
Simptome alergic
Acarieni 0.000 0.000 0.000
Simptome alergic
Mucegai 0.000 0.000 0.567
VEMS 0.000 0.000 0.128
VSH 0.000 0.000 0.013
Eozinofile 0.000 0.000 0.705
lg E 0.000 0.000 0.277
Inflamaii
(ex ORL) 0.001 0.000 0.341
;
Aceste constatari ale noastre sunt similare cu cele gsite n
literatura de specialitate (dei n majoritatea comparaia se face cu
placebo),cu exceptia datelor raportate de Kofler (1996),care sustine
ca tratamentul prin biorezonanta nu influenteaza frecvena
manifestrilor clinice alergice la pacienii ce au rspuns pozitiv la
polenuri
- terapia prin biorezonan adaugata tratamentului clasic
medicamentos in cazul copiilor alergici, pare s modificentr-un mod
ce a fost interpretat ca semnificativ statistic urmatorii parametrii:
frecvena simptomelor clinice i gravitatea exacerbrilor alergice n
cazul pacienilor ce au avut rspuns pozitiv la testarea percutana cu
extract alergenic tip polenuri,acarieni, mucegaiuri,par si epitelii
animale,proteine din ou de gaina si laptele de vaca.,valoarea VSH,
IgE serice,simptomele inflamatorii constatate de examenul ORL, iar
variatia valorilor VEMS si eozinofilelor serice pare orientat n
sensul mbuntirii rezultatelor , dar fara ca diferentele sa fie
semnificative statistic fa sublotului martor. Aceasta sugereaz un
posibil beneficiu terapeutic pe care tratamentul adjuvant prin
biorezonanta il poate aduce copiilor alergici , in concordanta cu
datele publicate in literatura de specialitate Nu s-a putut nregistra o
evoluie nefavorabil a parametrilor i nici efecte secundare nu au
-
36
fost raportate n timpul administrarii tratamentului adjuvant prin
biorezonan concomitent cu cel convenional Studiul a avut i o
consecin practic, pacienilor fiindu-le reevaluat schema de
tratament iniial de ctre medicul alergolog n sensul micorrii
dozelor medicaiei antialergice (antihistaminice, cortizonice) n
concordan cu ameliorarea simptomatologiei alergiei i a
exacerbrilor alergice sub tratament adjuvant prin biorezonan.
n concluzie, lotul de studiu II( alergici) a fost compus din 183
pacienti (68 de sex masculin si 115 de sex feminin),54,72% copii
,ntre 3-16 ani(cei mai muli din grupa 3-7 ani-32,43%), majoritatea
adulilor sub 60 de ani,din mediul urban,avnd factori de risc alergic
n mediul de via,(alimentari, animale de cas-33,1%, odorizante
camer,insecticide -27,02%, produse cosmetice,parfumuri -16,89),
iar 1/3 din ei au expunere la fumat Anamneza arat antecedente
eredocolaterale semnificative pentru alergii la aproximativ jumatate
din cazuri Distribuia dup antecedentele personale patologice arat
peste 50% din cazuri cu IACRS repetate.Patologia asociat const n
principal din parazitoze intestinale i infecii urinare(20% din cazuri)
i toti pacienii urmau /au urmat n ultimul an tratamente de
specialitate (cele mai numeroase cazuri decongestionante nazale i
antibiotice).Chestionarele folosite au artat pentru toi pacienii
controlul parial al tratamentului antiastmatic ce permite existena
simptomelor reziduale sub tratament medicamentos, precum i
indicii de simptome ale unor co-morbiditi alergice nedepistate.
Distributia bolnavilor dupa motivele prezentarii la medic arat
simptome datorate alergiei( peste 40% din cazuri cu rinoree i
obstrucie nazal) sau nespecifice(i 89,86% de bolnavi declar
tulburri de somn),majoritatea simptomelor fiind intermitente.(la 1/3
din pacieni sezoniere) Examenul clinic gsete 10,92% din pacieni
supraponderali /obezi .
Testarea prin biorezonan,pentru acest lot,a contribuit la
descoperirea de noi pacieni alergici, de boli asociate, dar i
depistarea celei de-a doua afeciuni alergice.Terapia adjuvant prin
biorezonana pare s influenteze frecvena simptomelor clinice la
pacienii cu raspuns pozitiv la testarea percutana cu extract alergenic
tip polenuri i acarieni i scorul testului de evaluare a controlului
-
37
terapeutic al pacienilor astmatici ACT,iar in cazul copiilor alergici,
frecvena simptomelor clinice i a exacerbrilor alergice la pacienii
cu raspuns pozitiv la testarea percutana cu extract alergenic tip
polenuri,acarieni, mucegaiuri,par si epitelii animale,proteine din ou
de gaina si laptele de vaca., IgE serice, manifestrile inflamatorii
constatate de examenul ORL. Aportul diagnostic i terapeutic al
biorezonanei n alergii ar putea fi util pentru pacienii alergici,n
contextul colaborrii interdisciplinare n tratamentul individualizat al
pacienilor alergici , pentru precizarea complexului de masuri
medicamentoase ce trebuie insotit de masuri nonmedicamentoase cu
impact important in obtinerea controlului bolii (depistarea
comorbiditatilor, educatie, psihoterapie etc.),
VI.3.. Biorezonana i hepatopatia cronic
Interesarea cu precdere a vrstelor active de ctre procesul
morbid al hepatopatiei cronice are un impact dramatic asupra
capacitii de munc a subiecilor.Costul serviciilor medicale n
aceste cazuri necesit un efort financiar din partea statului i
familiei.n pofida aplicrii msurilor de profilaxie, ameliorrii
metodelor de diagnostic i eficienei sporite a msurilor terapeutice,
hepatopatia cronic urmat uneori de dezvoltarea unei ciroze
hepatice i/sau a unui carcinom hepatocelular continu s constituie o
problem major de sntate public. (37)
Sublotul de studiu III a cuprins de 138 pacienti, cu hepatopatie
cronica ,de diferite etiologii( viral B i C, toxic sau nutriional)
diagnosticata anterior prin consultatii de specialitate, repartizai n 3
subloturi, toi din mediul urban i nefumatori (n ultimii 5 ani), cu
profesii ce presupun sedentarism/ activitate fizic redus, fr
aspecte speciale privind ceilalti factori ai stilului de via.Sublotul
III A a cuprins 50 de pacienti (38 brbai i 12 femei), ntre 28 i 73
de ani (medie-54 ani) Sublotul de studiu III B a cuprins 60 de
pacienti (34 brbai i 26 femei), ntre 28 i 71 de ani,iar sublotul
martor III M a cuprins 28 de pacienti (16 brbai i 12 femei), cu o
medie a vrstei de 49 de ani.Anamneza arat antecedente
eredocolaterale i personale fiziologice nespecifice, iar patologia
asociat arat comorbiditi cu alte boli cronice Toi bolnavii urmau
tratament medicamentos de specialitate , nemodificat n ultimul an
-
38
.Examenul fizic arat o stare de nutriie necorespunztoare la
majoritatea pacienilor (aproape din pacieni erau supraponderali)
Parametrii luati in calcul au fost date paraclinice ,expresie a
sindroamelor fiziopatogenice caracteristice bolii,care conteaza in
monitorizarea evolutiei hepatopatiei cronice: proteinele totale serice,
fibrinogenul seric ca expresie a sindromului hepatopriv,
transaminazele serice GGT, TGO, TGP, sideremia -ce ilustreaza
sindromul hepatocitolitic, bilirubina directa,fosfataza alcalina (FA) -
pentru aspectul sindromului excreto-biliar ,viteza de sedimentare a
hematiilor(VSH) ca si parametru al sindomului inflamator. Pacienii
sublotului III A au primit terapie prin biorezonan ,conform
protocolului de lucru,adugat tratamentului medical pe care
pacienii l urmau la indicaia medicului specialist,iar pacienii din
sublotul martor III M au fost doar monitorizai.
Centraliznd datele obinute prin compararea variatiei
coeficientului Sigma,ce indica probabilitatea prezentei diferentelor
semnificative statistic, s-a descoperit c evolutia pacientilor din lotul
martor a fost favorabila in cazul tuturor parametrilor urmrii,
(coeficientul sigma mai mare de 0,05), cu exceptia fibrinogenului
seric. Acest lucru demonstreaza impactul pozitiv pe care il are
tratamentul igieno-dietetic si/sau medicamentos in cazul evolutiei
unei boli cronice cum este hepatopatia cronica, chiar si intr-un
interval relativ scurt. Neconcordanta dintre datele obtinute in cazul
fibrinogenemiei si a proteinemiei serice (ambele expresie a
sindromului hepatopriv dar cu evoluie diferit) ar putea fi datorat
tocmai perioadei scurte de studiu, modificarile biologice in procesele
cronice avnd un timp de laten mai lung. Nici terapia prin
biorezonan asociat tratamentului de specialitate nu a adus
diferente semnificative statistic fata de lotul martor in privinta
fibrinogenului seric De aceea impactul terapiei asupra sindromului
hepatopriv ar trebui extins in viitor pe o perioada mai mare de studiu,
prin luarea in calcul si altor parametrii (lipidele totale serice ,
glicemia ,albuminele serice, alfa si betaglobulinele serice, timpul
Quick). De asemenea, terapia adjuvant prin biorezonan nu a
influentat semnificativ statistic valoarea bilirubinei directe ,evolutia
favorabila a parametrului fiind prezenta ,dar similara cu variaia din
-
39
lotul martor. Terapia prin biorezonan adaugata tratamentului clasic
medicamentos in cazul pacientilor cu hepatopatie cronica,
imbunatateste ns la un nivel ce a fost interpretat ca semnificativ
statistic ceilalti parametrii: proteinemia serica, TGP,TGO,GGT,
sideremia, fosfataza alcalina serica, VSH. De aceea, se poate
suspiciona c tratamentul adjuvant prin biorezonanta aduce un aport
terapeutic tratamentului clasic ,de specialitate a hepatopatiei cronice,
indiferent de etiologia acesteia (analiza impactului terapiei prin
biorezonan asupra diferitelor forme de hepatita cronica poate
constitui obiectul unor cercetari viitoare). Aceste constatari ale
studiului nostru sunt in concordanta cu alte date publicate, care au
raportat scderi ale transaminazelor uor crescute la pacieni cu
hepatopatie cronic dup 12 sptmni de tratament cu biorezonan
fa de lotul martor ,netratai ( la TGP cu 42% fa de 4% la martor,
TGO cu 50% fa de 5% i GGT 38% fa de 7%).
Nu s-a putut nregistra evoluia nefavorabil a parametrilor i
nici alte efecte adverse n timpul administrarii tratamentului adjuvant
prin biorezonan concomitent cu cel convenional n cazul
pacienilor cu hepatopatie cronic..
3.1. Terapia prin biorezonan i fitoterapia
Sublotul de studiu III B (60 de pacienti), cu hepatopatie
cronica diagnosticata anterior prin consultatii de specialitate, au
primit ca tratament adjuvant fitoterapie asociat cu 1 edin de
terapie prin biorezonan/ sptmn timp de 3 luni.(conform
protocolului de lucru) Pentru comparaie s-au folosit datele obinute
n cazul sublotului de studiu III A format din 50 de pacienti cu
hepatopatie cronica diagnosticata anterior prin consultatii de
specialitate, ce au primit ca tratament adjuvant doar terapie prin
biorezonan i sublotul martor III M a cuprins 28 de pacienti nu au
primit tratament adjuvant ci doar alopat. Am fcut eforturi n etapa
de selecie a bolnavilor pentru ca subloturile s fie comparabile ca
descriere. Parametrii luati in calcul au fost date paraclinice :
proteinele totale serice, fibrinogenul seric, transaminazele serice
GGT, TGO, TGP, sideremia, bilirubina directa,FA,VSH.
Centralizind datele analizate i prelucrate statistic (variatia
-
40
coeficientului Sigma ce indica probabilitatea prezentei diferentelor
semnificative statistic), se pot face unele observaii :
Constatam ca evolutia pacientilor din sublotul martor a fost
stationara in cazul fibrinogenul seric,( singurul parametru dintre cei
studiati care nu s-a modificat),nici terapia prin biorezonan asociata
tratamentului de specialitate nu a adus diferente semnificative
statistic fata de lotul martor in privinta fibrinogenului seric (dei o
influentare a rezultatelor s-a remarcat), iar fitoterapia, adaugata
tratamentului prin biorezonanata aduce un beneficiu terapeutic in
cazul fibrinogenului seric. Fitoterapia asociat tratamentului prin
biorezonan ca terapie adjuvant pare a modifica semnificativ , n
sensul mbuntirii rezultatelor ,toi parametrii studiai confirmnd
eficiena sa , dovedit anterior n alte studii (38) n care fitoterapia a
fost administrat ca unic tratament asociat celui alopat ,n afectrile
hepatice cronice n timp ce terapia prin biorezonan nu a influentat
semnificativ statistic valoarea bilirubinei directe fa de sublotul
martor, (evolutia favorabila a parametrului fiind prezenta ,dar
similara cu evolutia gasita in sublotul martor), fitoterapia adaugat
tratamentului prin biorezonan mbuntete semnificativ statistic i
acest parametru. Se confirma astfel actiunea sinergica a acestor tipuri
de tratament adjuvant ,cu un real beneficiu terapeutic n hepatita
cronic Chiar dac fitoterapia adaugata tratamentului prin
biorezonanta nu aduce un aport terapeutic semnificativ statistic fata
de tratamentul adjuvant prin biorezonan la pacientii cu hepatiopatie
cronica in ceea ce priveste: valoarea proteinelor serice ,nivelul seric
al TGP,TGO, GGT, sideremia, bilirubina directa, fosfataza alcalina,
VSH.(desi exista modificri semnificative statistic de imbunatatire a
acestor parametri la pacientii sublotului III B fa de sublotul martor
III M ),s-a considerat justificat utilizarea asocierii lor la pacientii cu
hepatopatie cronica in scopul obtinerii unei evolutii favorabile in cel
mai scurt timp. De altfel, este tiut c terapia complementar este mai
eficient n bolile cronice dect n cele acute ,iar efectele benefice se
instaleaz mai lent.(39)
Remarcm c nu s-a nregistrat evoluia nefavorabil a
parametrilor i nici alte efecte adverse n timpul administrarii
tratamentului adjuvant prin biorezonan asociat cu fitoterapia
-
41
concomitent cu cel convenional n cazul pacienilor cu hepatita
cronic. Analiza impactului terapeutic al fitoterapiei asociata
tratamentului prin bioresonanta in cazul hepatitei cronice nu a fost
gasita in alte studii publicate in presa de specialitate. De aceea,
consideram ca am deschis un capitol pentru cercetarile viitoare de
medicina complementara efectuate pe loturi mai mari i perioade de
timp mai lungi,cu luarea n calcul i a altor parametrii.
n concluzie, lotul de studiu III a cuprins de 138 pacienti, (88
brbai i 50 femei),