universitatea bucureŞti
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
DESEURI MENAJERE
Titular curs: Studenţi:Prof.univ.dr.
BUCUREŞTI
2009
CUPRINS
Pag.
Introducere.........................................................................................................................................................2
CAPITOLUL 1
Colectarea si reciclarea deseurilor
1.1 Definitia colectarii si reciclarii deseurilor……………………………………………………………….3
1.2 Colectarea integrala si selective a deseurilor…………………………………………………………....3
1.3 Este important sau nu sa reciclam?...................................................................................................4
1.4 Finantarea colectarii deseurilor…………………………………………………………………………...4
1.5 Educarea publicului…………………………………………………...........................................................4
1.6 Evaluarea si monitorizarea…………………………………………………………………………….......5
CAPITOLUL 2
Echipamente electrice si electronice
2.1 Definitie echipamente electrice si electronice…………………………………………………………..5
2.2 Directiva DEEE si Directiva RoHS……………………………………………………………………....5
2.3 DEEE…………………………………………………………………………………………………..........5
2.4 Categorii de DEEE……………………………………………………………………………………........6
2.5 Cum ne afecteaza DEEE………………………………………………………….......................................6
2.6 Cantitati de DEEE colectate……………………………………………………….....................................7
2.7 Gestionarea echipamentelor electrice si electronice………………………………………………….....9
2.8 Proiecte internationale pentru sustinerea implementarii sistemului de gestionare a
deseurilor de echipamente electrice si electronice…………………………………………………………..9
2.9 Proiecte interne de sustinere a implementarii sistemului de gestionare a
DEEE-urilor……………………………………………………………………………………………….........10
CAPITOLUL 3
Romania versus alte tari
3.1 Romania in UE……………………………………………………………………………………............…10
3.2 Volumul de deseuri in UE……………………………………………………………………………..........11
3.3 Situatia din Romania comparative cu cea din Polonia, Republica Ceha, Slovacia si
Ungaria………………………………………………………………………………............................................11
Concluzii.................................................................................................................................................................13
Bibliografie……………………………………………………………………………………………….............14
1
Introducere
Deseurile sunt un (sub-)produs logic al vietii societatii moderne si ca atare sunt generate peste tot: in toate procesele de productie si de consum si in cantitati ce par din ce in ce mai mari. O caracteristica importanta a deseurilor este ca nu se mai pot folosi de catre posesorul produsului, care, de aceea, vrea sa se debaraseze de acestea.
Intr-un sistem sanatos, bine organizat, de colectare a deseurilor, imprastierea necontrolata a deseurilor in mediu este prevenita, creandu-se si intarindu-se posibilitatea reutilizarii acestor materiale.
In conformitate cu principiul poluatorul plateste, o societate care produce deseuri trebuie sa incheie contracte cu o societate de colectare si tratare a acestora. Se aplica acelasi principiu gospodariilor populatiei si deseurilor menajere, desi este nepractic si ineficient ca fiecare gospodarie in parte sa negocieze sis a incheie contracte cu o societate de colectare. In Europa se obisnuieste ca autoritatile administratie publice locale sa se ocupe de colectarea si tratarea deseurilor menajere
Cea mai simpla modalitate este colectarea sumelor de gospodarii prin introducerea unui impozit pe deseuri pentru fiecare locuinta. Marimea impozitului este determinate de impartirea costului total net al sistemului de colectare si tratare la un numar de gospodarii din localitate. Impozitul pe deseuri se poate colecta in mai multe feluri: printr-un impozit separate pe gospodarie sau prin combinarea impozitului pentru deseuri cu alte taxe si impozite municipale.
2
CAPITOLUL 1
COLECTAREA SI RECICLAREA DESEURILOR
1.1 Definitia colectarii si reciclarii deseurilor
Colectarea presupune depozitarea deseurilor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Reciclarea reprezinta colectarea, separarea si procesarea unora dintre componentele deseurilor
in vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. Este important sa reciclam deoarece: se reduce poluarea mediului inconjurator, a solului, apei, aerului, se economoseste energie si se protejeaza natura si resursele umane.
1.2 Colectarea integrala si selective a deseurilor
Pentru a preveni poluarea mediului, colectarea deseurilor trebuie realizata in locul in care sunt produse in mod organizat si rentabil. Solutia la indemana tuturor este colectarea selective care presupune depozitarea deseurilor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Cetatenii sunt oblogati sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje in containere diferite si amplasate in locuri accesibile tuturor. Deseurile nu trebuiesc aruncate oriunde, ci doar in locuri special amenajate. Nerespectarea acestui lucru duce la poluarea mediului, afecteaza solul si panza freatica ( de example: sticla are nevoie de un million de ani pentru a se descompune in bucati mici. In schimb la reciclare, sticla nu-si pierde din calitati ori de cate ori ar fi reciclata ).
Deseurile de ambalaje reprezinta toate ambalajele si materialele de ambalare care nu se mai folosesc si care sunt aruncate la gunoi. Ambalajele sunt facute sa-ti ia ochii, sa te convinga ca trebuie sa achizitionezi produsul respective.
Reciclarea si reutilizarea deseurilor poate fi realizata in doua moduri: primul permite sortarea si separarea dupa colectarea integrala. Aceasta se poate realize mechanic sau manual. De exemlpu separarea metalelor, embalajelor, pet-urilor este relative usoara, iar materialele recuperate pot fi inca folosite ca materie prima secundara. In schimb, separarea sticlei, hartiei, deseurilor organice este mult mai greu din cauza proprietatilor acestora.
De exemplu, in Olanda exista sisteme de colectare separata a deseurilor astfel: colectarea hartiei se face din usa in usa o data pe lunapentru colectarea sticlei exista asa numitele banci care au containere separate pentru sticla verde,
bruna sau alba. Acestea sunt golite de indata ce sunt umplutepentru colectarea deseurilor voluminoase si pentru aparatele electronice se asigura serviciul lunar
sau la cererepentru colectare deseurilor solide mixte, fiecare gospodarie are un container, iar acesta este dus
dupa umplere la incinerator. Metalele sunt recuperate magnetic si prin separare in current circular, iar cenusa se reutilizeaza ca material de construcie secundar
colectarea deseurilor periculoase se face trimestrialdeseurile organice sunt colectate din doua in doua saptamani
3
1.3 Este important sau nu sa reciclam?
Procesul de reciclare este alcatuit din aproape toate materialele ce intra in compozitia deseurilor. Este bine sa reciclam deoarece prin procesul de reciclare transformam deseurile in produse utile si reducem poluarea apei, solului. Mediului inconjurator, aerului. Se economoseste energie si se protejeaza natura.
Stiati ca… - pentru descompunerea plasticului in mediul inconjurator este nevoie de peste cinci sunte de ani? - Fiecare tona de plastic reciclata economoseste intre 700-800 de kg de petrol brut? - Din 50 de pet-uri se poate face un pulover, iar din 10 pet-uri se poate face un metro patrat de covor? Stiati ca… - aluminiul este 100% reciclabil? - Daca reciclam o doza de aluminiu vom economisi energie suficienta pentru producerea altor 20 de doze reciclate? - In fiecare secunda se recicleaza 630 de cutii de otel? Stiati ca… - fiecare tona de hartie reciclata poate salva 17 copaci? - Pentru tiparirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 1500 de arbori? - Pentru a produce sapte sute de pungi de hartie este nevoie de un copac de 15 ani?
1.4 Finantarea colectarii deseurilor
In situatia actuala din Romania, majoritatea deseurilor menajere sunt colectate de consiliile locale. Exista patru surse de venit prin care se poate face acest lucru si anume:
- municipalitatea - beneficiul creat prin vanzarea materiilor prime
Pentru a recupera o parte din costurile de colectare este indicata colectarea selective iar fractiunile separate din deseuri pot fi vandute ca materii prime.
- responsabilizarea producatorilor O sursa de venit pentru colectare sunt producatorii de bunuri pentru care se stabileste
raspunderea producatorului care utilizeaza sistemul municipal. De exemplu, in Olanda si Cehia pentru fiecare tona de materiale de ambalaje colectate producatorii platesc.
- perceperea unui impozit pe deseuri Marimea impozitului este determinate de impartirea costului la numarul de gospodarii din
localitate.Un aventaj al impozitului: egalitatea impozitului adica gospodariile nu pot profita financiar in sensul de a nu participa la sistemul de colectare generala. Iar un dezavantaj ar fi acela ca indifferent de cantitatea de deseuri produsa, gospodariile platesc aceeasi suma de bani.
1.5 Educarea publicului
Educarea publicului se poate realize in primul rand prin schimbarea comportamentului cetatenilor. Producatorii trebuie sa ofere publicului larg si municipalitatilor informatii necesare pentru colectarea deseurilor. Aceasta se poate realize prin mijloace de informare in masa si informatii legate de
4
produs la achizitionarea acestuia de catre consummator. Pe un ambalaj trebuie sa arate ce trebuie facut cu acesta in faza de deseu.
Dupa realizarea fiecarei colectari este bine ca rezultatele sa fie anuntate prin mass media, prin presa locala sau prin stirile locale. (De exemplu in Olanda publicul este informat printr-un calendar anual, cu datele in care se colectaza deseurile si in ce mod).
1.6 Evaluarea si monitorizarea
Pentru a vedea daca rezultatele concorda cu tintele propuse privind deseurile, trebuie evaluat periodic sistemul de colectare si tratare a deseurilor. Este necesar un sistem de monitorizare care sa contina date de la costurile colectarii, participarea publicului pana la cantitatea colectata.
CAPITOLUL 2
ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE
2.1 Definitie echipamente eletrice si electronice
Echipamentele electrice si electronice care pot fi produs al reciclarii sunt acelea care intra sub incidenta prevederilor Directivei DEEE ( deseurile echipamentelor electrice si electronice) si care indeplinesc urmatoarele criterii: “ echipamente care functioneaza pe baza de curent electric sau campuri electromagnetice si echipamentele de generare, transfer si masurare a acestor curenti si campuri.”
2.2 Directiva DEEE si Directiva RoHS
Directiva DEEE are rolul de a preveni producerea de deseuri ale echipamentelor electrice si electronice, de a promova reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora pentru a reduce volumul de deseuri eliminate.
Directiva RoHS are ca scop armonizarea legislatiei statelor membre privind limitarea utilizarii substantelor periculoase in EEE si contributia la protectia sanatatii si la recuperarea si eliminarea ecologica a deseurilor de echipamente electrice si electronice.
2.3 DEEE
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice sau DEEE sunt acele echipamente electrice şi electronice care constituie deşeuri conform prevederilor din lege, inclusiv toate componentele, subansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentelor în momentul în care acestea devin deşeuri.
Aceste aparate contin diferite metale precum fier si aluminiu dar si alte metale precum cupru si chiar metale pretioase ca argintul si aurul.
5
Unele dintre aceste aparate contin si materiale periculoase sau daunatoare pentru mediu ( ex frigidere cu CFC). CFC ( cloro-fluoro-carbon) este un gaz organic cu efect refrigerent si este principala cauza a diminuarii stratului de ozon sau si a efectului de sera.
De aceea este util sa se colecteze separat DEEE, atat din punct de vedere al reciclarii cat si al protectiei mediului.
2.4 Categorii de DEEE
În conformitate cu Directiva UE privind DEEE şi legislaţia românească din domeniu, EEE-urile se împart în zece categorii. Aceste zece categorii definesc diversele tipuri de EEE care vor trebui colectate atunci când devin DEEE-uri, iar categoriile se folosesc pentru a se stabili diversele cerinţe privind tratarea, reciclarea/valorificarea. Echipamentele incluse în aceste categorii sunt acoperite de responsabilitatea producătorului potrivit legislaţiei româneşti cu privire la acestea.
1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
3. Echipamente informatice şi de telecomunicaţii
4. Echipamente de larg consum
5. Echipamente de iluminat
6. Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)
7. Jucării, echipamente sportive şi de agrement
8. Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate)
9. Instrumente de supraveghere şi control
10. Distribuitoare automate
2.5 Cum ne afecteaza DEEE
De la calculatoare la frigidere, de la cuptoarele cu microunde la televizoare, toate electricele si electronicele aflate la sfarsitul ciclului de viata devin deseuri. In aceasta categorie intra si telefoanele mobile si sursele de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, „becuri economice” si surse de iluminat cu descarcare in gaz).
Impactul lor asupra mediului este ingrijorator. Aceste deseuri au in compozitie substante deosebit de periculoase: mercur, plumb, crom, brom, substante halogene ca CFC-cloro-fluoro-carbon (responsabil pentru diminuarea stratului de ozon).
Deseurile din echipamente electrice si electronice contribuie la poluare si la efectul de sera.
Ocupa mult spatiu. Un tub catodic al unui televizor polueaza 50 de metri patrati de sol timp de 30 de ani.
Daca este reciclat, din acelasi tub catodic se pot obtine doua kilograme de plumb. Substantele din frigiderele de tip vechi (care contin CFC – cloro-fluoro-carbon) distrug stratul
de ozon. Computerele si telefoanele celulare contin metale grele si metale rare, cum ar fi plumbul,
mercurul si cadmiul. Tuburile catodice din monitoarele vandute pe glob in 2002 contin aproximativ 10 000 de tone de plumb. Expunerea la plumb este extrem de daunatoare, mai ales pentru copii.
6
Daca este vopsit sau lacuit, lemnul din mobila trebuie ars intr-o instalatie de incinerare a produselor toxice.
Sistemul electronic al ceasului desteptator contine mercur. Daca ar fi incinerate, deseurile de echipamente electrice si electronice ar
elibera anual o cantitate de 36 tone de mercur si 16 tone de cadmiu.
Fiind atat de periculoase, aceste deseuri nu mai trebuie sa ia calea gropilor de gunoi. Trebuie colectate separat si reciclate si astfel se pot face marii economii de materie prima.
Dupa colectare producatorii de echipamente electrice si electronice raspund de tratarea ecologica. Tratarea ecologica include:
Dezmembrarea deseurilor si neutralizarea substantelor periculoase; Dezmembrarea si refolosirea componentelor; Dezmembrarea si reciclarea materialelor; Incinerarea in vederea obtinerii de energie; Eliminarea substantelor nepericuloase ramase.
Ce alegeri pot lua oamenii in privinta DEEE-urilor: Sa aleaga aparate mai putin poluante, cu o durata mai lunga de viata; Sa predea aceste deseuri la platformele si centrele de colectare ; Sa solicite companiei de salubrizare sa preia deseurile de la domiciliul lor; Sa duca la schimb la comercianti echipamentele vechi atunci cand cumpara alte-le noi ; Sa nu cumpere obiecte electrice de unica folosinta; Sa incerce sa repare obiectele in loc sa le inlocuiasca cu cele noi; Sa cumpere obiecte care consuma mai putina energie ; Sa nu arunce aragazul vechi pe camp sau la groapa de gunoi. Magazinele care comercializeaza
astfel de produse sunt obligate sa le primeasca pe cele vechi, la cumpararea unora noi; Sa nu arunce telefonul mobil la gunoi. Firmele din Romania au inceput si ele programe de
reciclare. Acest lucru inseamna ca poti duce telefonul vechi la orice centru de telefonie mobila.
2.6 Cantitati de DEEE colectate
CANTITĂŢI DE DEEE-uri COLECTATE 5.09.2009
ARPM CANTITĂŢI COLECTATE DEEE (kg.)
TOTAL Regiunea 1 Bacău 8039.5
TOTAL Regiunea 2 Galaţi 53550
TOTAL Regiunea 3 Piteşti 12925
TOTAL Regiunea 4 Craiova 5536
TOTAL Regiunea 5 Timişoara 13642
TOTAL Regiunea 6 Cluj-Napoca 25057
TOTAL Regiunea 7 Sibiu 13709.5
TOTAL Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov 15279
7
TOTAL la nivel naţional 147738
Cele mai mari cantităţi au fost colectate în oraşele:1. Constanţa – 20160 Kg2. Oradea – 18650 Kg3. Hârşova – 5100 Kg4. Murfatlar – 4900 Kg5. Mangalia – 4500 Kg
Clasament BucureştiSectorul 1 – 3823 KgSectorul 2 – 2200 Kg (colectate in campania proprie din 29.08.2009)Sectorul 4 – 700 KgSectorul 6 – 325 KgSectorul 3 – 280 KgSectorul 5 – 0 Kg
CANTITĂŢI DE DEEE-uri COLECTATE 1.08.2009
ARPM CANTITĂŢI COLECTATE DEEE (kg.)
TOTAL Regiunea 1 Bacău 9854.5
TOTAL Regiunea 2 Galaţi 49040
TOTAL Regiunea 3 Piteşti 4227
TOTAL Regiunea 4 Craiova 4376
TOTAL Regiunea 5 Timişoara 5050
TOTAL Regiunea 6 Cluj-Napoca 53979
TOTAL Regiunea 7 Sibiu 16293
TOTAL Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov 13584
TOTAL la nivel naţional 156403.5
Clasament pe regiuni1. Regiunea 6 Cluj - Napoca – 53979 Kg2. Regiunea 2 Galaţi - 49040 Kg3. Regiunea 7 Sibiu - 16293 Kg
Cele mai mari cantităţi au fost colectate în judeţele:Constanţa – 45060 Kg Bihor – 40610 KgIlfov – 9546 Kg
Cele mai mari cantităţi au fost colectate în oraşele:1. Oradea – 24330 Kg2. Constanţa – 20040 Kg3. Satu-Mare – 10500 Kg
8
4. Medgidia – 5350 Kg5. Voluntari – 5000 Kg
Clasament BucureştiSectorul 1 – 2858 KgSectorul 4 – 520 KgSectorul 6 – 350 KgSectorul 5 – 310 Kg
2.7 Gestionarea echipamentelor electrice şi electronice
Pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, producătorii (conform OM 1225/2005) se pot asocia în sisteme colective sau pot acţiona individual.
În 2007 au fost licenţiaze patru structuri care preiau responsabilităţile de colectare şi reciclare ale producătorilor de echipamente electrice şi electronice, iar in 2008 o structura.
Gestionarea echipamentelor electrice şi electronice în mod individual este mai costisitoare, pentru că volumul de deşeuri este mult mai mic, iar costurile de reciclare mai mari.
În HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice este stipulat la art. 8 alin. (1) faptul că “Producătorii au obligaţia să finanţeze sistemele de colectare, tratare, valorificare şi eliminare nepoluantă a deşeurilor istorice provenite de la gospodăriile particulare şi depozitate la punctele de colectare instituite potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (3) şi (6)”.
La art.8. alin. (2) “Pentru echipamentele introduse pe piaţă după 31 decembrie 2006 producătorii sunt responsabili cu finanţarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) privind deşeurile provenite din propriile produse. Producătorul poate opta să îşi îndeplinească această obligaţie fie individual, fie participând la un sistem colectiv”.
Costurile de gestionare respectiv cu preluarea, tratarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice se vor concretiza în aşa numita „taxă vizibilă” (visible fee), „timbrul verde” ataşat preţurilor din magazin, astfel încât cumpărătorul ştie cât va costa produsul cumpărat şi cât va costa reciclarea lui.
Banii proveniţi din timbrul verde vor ajunge inapoi la organizaţiile colective sau la producătorii care acţionează individual pentru a acoperi costurile de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
Cuantumul „timbrului verde” este stabilit de fiecare organizaţie colectivă sau producători individuali, prin planul de management care este avizat de către o comisiei interministerială şi apoi i se emite licenţă de operare (pentru organizaţia colectivă).
“Timbrul verde” facturat către consumator este plătit de acesta către agentul comercial (de obicei retailerul), care la rândul lui îl achită producătorului/importatorului, pentru ca acesta să-l vireze către organizaţia colectivă. În acest fel, organizaţia dispune de sumele necesare plăţilor către firmele furnizoare de servicii de colectare şi reciclare.
2.8 Proiecte internaţionale pentru susţinerea implementării sistemului de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
O problema majora o constituie colectarea DEEE de la populatie la punctele special amenajate. Aceste echipamente devenite deşeuri trebuie aduse la punctul de colectare cu titlu gratuit. Mentalitatea populatiei va juca un rol esential in sistemul de colectare al DEEE-urilor. Campaniile de informare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă a DEEE au început.
9
Ministerul a beneficiat de o Asistenta Tehnica PHARE in valoare de 1,2 milioane Euro destinata educarii populatiei in domeniul gestiunii deseurilor si de asemenea de o alta Asistenta Tehnica PHARE în valoare de 600.000 euro, destinata implementarii Directivei 2002/96 privind gestionarea DEEE care are o componenta speciala de constientizare a populatiei strict pentru acest domeniu. Tot în cadrul acestui proiect au fost organizate seminarii de informare pentru toti factorii implicaţi in acest domeniu: autoritati de mediu, autoritati locale, producatori, companii de gestionare deseuri etc. De asemenea, a fost elaborat un manual care conţine informaţii despre modalitatile de tratare si reciclare a DEEE-urilor.
2.9 Proiecte interne de susţinere a implementării sistemului de gestionare a DEEE-urilor
In 2007 a fost demarata campania “Marea Debarasare”, campanie naţională de colectare DEEE-uri în cooperare cu organizaţiile colective existente, autorităţile publice locale, agenţi de salubritate, firme de colectare, agenţii locale şi regionale de protecţia mediului, ANPM.
03.11.2007 – 556 tone colectate 19.04.2008 – 600 tone colectate 04.10.2008 – 480 tone colectate 01.11.2008 – 333 tone colectate 06.12.2008 – 557 tone colectate
Capitolul 3
ROMANIA VERSUS ALTE TARI
3.1 Romania in UE
UE obliga incepand cu anul 2009 ca tarile membre sa inchida gropile de gunoi. Insa Romania, Bulgaria si Polonia beneficiaza de termene prelungite, cu obiective anuale privind volumul de deseuri depozitate in unele amplasamente care nu respecta normele.
Statele membre trebuie, de asemenea, sa reduca, cu 50% fata de nivelurile din 1995, volumul de deseuri municipale biodegradabile care sunt depozitate. Aceasta inseamna ca deseurile municipale biodegradabile trebuie gestionate intr-un mod mai ecologic, cum ar fi transformarea in compost sau incinerarea cu recuperare de energie.
O serie de state membre care foloseau in mod intensiv depozitarea deseurilor in 1995 (depozitand peste 80% din deseurile municipale) au primit o perioada de prelungire de patru ani, ca derogare. Acestea trebuie sa atinga o reducere de 25% pana in 2010 si, apoi, sa atinga obiectivul de 50% pana in 2013.Statele membre in cauza sunt:Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia si Regatul Unit.
Romania poate primi de la UE fonduri nerambursabile de 1,1 miliarde euro pana in 2013 pentru investitii in managementul deseurilor. In prezent, CE a aprobat Romaniei un singur proiect pentru managementul deseurilor pentru judetul Bistrita-Nasaud, in valoare de 36 milioane euro fara TVA.
10
3.2 Volumul de deseuri in UE
Fiecare european a generat, la nivelul anului 2007, o jumatate de tona de deseuri municipale. Doar 40 % din cantitatea totala de deseuri generata au fost reciclate sau compostate.Mai precis, locuitorii celor 27 de tari ale Uniunii Europene au generat, in medie, cate 522 de kilograme de deseuri municipale in 2007, potrivit cifrelor publicate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.
Din 2000, cantitatea de deseuri municipale produse la nivelul Uniunii Europene s-a stabilizat: in anul 2000 au fost generate 524 de kilograme pe cap de locuitor, iar in 2006, 523 de kilograme.Recordul in ceea ce priveste cantitatea de deseuri municipale generata la nivel comunitar este detinut de danezi, cu 801 kilograme de deseuri pe cap de locuitor. Pe de alta parte, cei mai modesti au fost cehii, care au produs doar 294 kilograme de gunoaie pe persoana.
Volumul de deseuri municipale produs variaza considerabil de la un stat membru la altul. In 2007, peste 750 de kilograme de deseuri au fost generate de fiecare persoana in parte in tari precum Danemarca, Irlanda si Cipru. Luxemburg, Malta si Olanda au afisat un volum cuprins intre 600 si 750 de kilograme de gunoaie pe persoana.
Austria, Spania, Anglia, Germania, Italia, Franta, Estonia, Suedia si Finlanda au inregistrat volume variind intre 500 si 600 de kilograme.La nivelul tarilor precum Belgia, Portugalia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia si Lituania, volumul s-a situat intre 400 si 500 de kilograme de deseuri municipale pe cap de locuitor.
Cele mai mici volume, inferioare cantitatii de 400 de kilograme pe persoana, s-au inregistrat in Romania, Letonia, Polonia, Slovacia si Republica Ceha. Performantele cele mai mari in materie de reciclare a deseurilor municipale le-au inregistrat Germania, Belgia si Suedia. Modul de tratare a deseurilor a fost, de asemenea, diferit de la o tara la alta. In Romania aproape toate deseurile (99 %) au ajuns la gropile de gunoi. Mai rau decat noi stau doar bulgarii care nu au reciclat deloc deseurile municipale.
3.3 Situaţia din România comparativ cu cea din Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria
Ca şi celelalte patru state membre, România nu dispunea de un sistem formal de colectare a DEEE-urilor înainte de transpunerea Directivei DEEE, şi nu avea nici experienţă legislativă în ce priveşte răspunderea producătorilor. Toate aceste ţări au fost nevoite să-şi creeze propriul sistem de gestionare a DEEE-urilor pornind de la zero. Prin legislaţia specifică care transpune legislaţia europeană privind gestionarea DEEE-urilor au fost stabilite obligaţiile care revin producătorilor şi autorităţilor locale, modul de înregistrare a producătorilor, modul de înfiinţare a organizaţiilor colective, modul de raportare a datelor privind EEE-urile şi DEEE-urile, precum şi modalităţile de inspecţie şi control.
Guvernele au numit instituţii care să elaboreze reglementări, care să se ocupe de înregistrarea şi raportarea datelor, precum şi de aplicarea legislaţiei etc.
La rândul lor, pentru a putea să-şi îndeplinească obligaţiile, producătorii au înfiinţat organizaţii colective, au strâns informaţii din alte ţări, au negociat distribuirea costurilor, au înfiinţat şi pus la punct sistemele de colectare şi valorificare a DEEE-urilor, precum şi modul de raportare a datelor.
11
În Slovacia a fost instituită o taxă pentru fiecare kilogram de EEE-uri puse pe piaţă, taxă care alimentează un aşa-numit Fond de reciclare. Producătorii pot reduce nivelul acestei taxe prin creşterea cantităţilor colectate şi tratate. Producătorii cumpără declaraţii pentru DEEE-uri reciclate de la operatorii de tratare/reciclare pentru reduce nivelul taxelor pe care le plătesc.
Guvernele tuturor celor patru ţări au ales soluţii similare pentru distribuirea responsabilităţilor între producători şi autorităţile locale, precum şi în ce priveşte măsurile de aplicare; garanţii financiare şi amenzi. Producătorii au înfiinţat în fiecare ţară organizaţii colective. Şi în România au fost înfiinţate trei organizaţii colective: ECO TIC, în principal pentru echipamente informatice şi de telecomunicaţii, şi echipamente de larg consum, RECOLAMP pentru surse de iluminat (cu excepţia becurilor cu filament şi lampilor cu halogenuri metalice), şi ROREC, în principal pentru electrocasnice de mari şi de mici dimensiuni, şi echipamente de larg consum.
România nu a ajuns la nivelul celorlalte patru ţări, care au început deja să-şi consolideze sistemele pe baza experienţei dobândite pe parcursul aplicării Directivei CE privind DEEE. În continuare, se prezintă un rezumat al experienţei celor patru state noi membre UE.
Colectare
Producătorii colectează DEEE-urile prin punctele de colectare în containere proprii în Polonia şi Slovacia. Producătorii plătesc autorităţile publice pentru colectare selectivă în Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria. Toate ţările au sisteme de preluare „unu-la-unu” (deşeu la cumpărarea unui echipament nou similar) la distribuitori, cu excepţia Slovaciei, care aplică acest sistem numai pentru distribuitorii care sunt în acelaşi timp şi producători.
Ţintele de colectare cresc anual în Ungaria şi Slovacia, până la 4 kg/persoană în 2008. Nu există ţinte de colectare pentru producătorii din Polonia şi Republica Cehă, Polonia neavând nici măcar o ţintă pe ţară introdusă în legislaţie până în iulie 2007.
Organizaţii colective
Toate ţările acceptă atât organizaţiile colective cât şi producătorii individuali, cu două excepţii. În Republica Cehă, fiecare categorie de deşeuri poate fi colectată doar de o singură organizaţie – nu există concurenţă. Producătorii au obligaţia să adere la organizaţia respectivă pentru deşeurile respective. Acest fapt a cauzat dispute între organizaţiile colective, reglementarea respectivă urmând să fie eliminată din lege. În Polonia, transferul răspunderii către o organizaţie colectivă este o obligaţie pentru toţi producătorii de corpuri de iluminat.
În Polonia, o organizaţie colectivă trebuie să fie o companie cu un capital minim al acţionarilor de 1,3 milioane de euro, dintre care 50 la sută se depune într-un cont bancar închis. În legislaţia slovacă nu există reglementări privind organizaţiile colective.
Finanţare
Costurile pentru DEEE-urile provenite de la gospodăriile particulare sunt împărţite între producători, proporţional cu cota de piaţă a fiecăruia. Cota se aplică atât DEEE-urilor istorice, cât şi celor noi. În Ungaria şi Slovacia, producătorii plătesc o taxă pe produs către stat pentru cantitatea de DEEE-uri pe care nu au colectat-o pentru a atinge ţintele stabilite de stat. În Ungaria, organizaţiile
12
colective sunt scutite de taxa pe produs. În Polonia şi Slovacia se plăteşte o taxă pe produs pentru diferenţele dintre nivelurile cerute şi îndeplinite de valorificare şi reciclare.
Legislaţia celor patru ţări nu prevede vreun sistem de împărţire între producători a costurilor gestionării DEEE-urilor. În plus, nici producătorii înşişi nu au pus la punct vreun sistem de compensare între ei.
Producătorii care nu se afiliază niciunei organizaţii colective trebuie să prezinte garanţii financiare în toate cele patru ţări.
Informare
În general, consumatorii vor fi informaţi de către producători în toate cele patru ţări potrivit cerinţelor Directivei; colectare selectivă, sisteme disponibile de colectare, obligaţiile consumatorilor, efecte potenţiale asupra sănătăţii şi a mediului, marcajul pubela tăiată. Există şi unele excepţii. În Republica Cehă, obligaţia este limitată la informarea privitor la colectarea separată, prin intermediul distribuitorilor. În Polonia, autorităţile publice informează gospodăriile particulare despre punctele disponibile de colectare, inclusiv distribuitorii. În Slovacia, producătorii sunt scutiţi de obligaţia de a informa consumatorii.
În Republica Cehă şi Ungaria este posibil să se identifice producătorii/importatorii produselor fără să mai fie specificate şi alte cerinţe. În Polonia, toate documentele financiare includ numărul de înregistrare al producătorului.
Impunerea respectării legii
Toate ţările au prevăzute amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale. Republica Cehă, Slovacia şi Polonia au amenzi mari: 350000 de euro, 147000 de euro, respectiv 130000 de euro pentru încălcările grave ale dispoziţiilor relevante, cum ar fi spre exemplu vânzarea EEE-urilor fără a fi înregistrat ca producător.
CONCLUZII
Curatenia ambalajelor nu este necesara, insa este recomandata pentru a preveni mirosurile neplacute, daca depozitezi aceste deseuri pentru o vreme, inainte de a le duce la centrele de colectare. Un procent insemnat din cantitatea de deseuri pe care le producem il reprezinta ambalajele. La gropile de gunoi din lume o cantitate mare de deseuri o constituie materialele din plastic, carton, hartie si sticla. Pentru a reduce spatial alocat gunoaielor trebuie sa colectam separate si sa reciclam. De exemplu, India este una din cele mai curate tari deoarece oamenii din aceasta zona nu arunca nimic, doar recicleaza.
13
BIBLIOGRAFIE
LEGISLATIE http://www.deseurielectrice.ro/legislatie.
INTERNET
www.sort.ro www.bucurestirecicleaza.ro
www.deseurielectrice.ro
www.euractiv.ro
www.mmediu.ro
http://www.green-report.ro/revista-presei/adevarul-romania-reciclat-doar-1-din-
deseuri
14