un nato prea ndep rtat - efsps · istorica pace pe care fran]a [i germania postbelice au pus-o la...

$: UN NATO PREA NDEP RTAT - EFSPS · istorica pace pe care Fran]a [i Germania postbelice au pus-o la temelia Uniunii Europene. Chiar [i a[a, Cei deja 27 sunt nevoi]i s` accepte \ns`,$
CCoommaannddaammeenntt:: ||nnttrree ddeecciizziiiillee cciivviilliilloorr ddiinn ccoonnccllaavvuurrii pplluu[[aattee [[ii

rreeaalliitt`̀]]iillee ddee ppee tteerreenn aallee mmiilliittaarriilloorr eexxiisstt`̀ aaddeesseeaa oo ddiissttaann]]`̀ ccaa ddee llaa

cceerr llaa ppââmmåånntt..

PREA |NDEP~RTAT?UN NATO,

La \ndemnul Statelor Unite, Alian]a Nord-Atlantic` are deja parteneriate pe]`rmul arab al M`rii Mediterane [i al Golfului Persic, a \nconjurat coasteleAfricii cu ie[ire \n Oceanul Indian [i are \n vedere non-membri \n Asia Pacific`.Vechii alia]i eurocentri[ti refuz` \ns` rolurile unei “Alian]e globale”. De[i dup`Balcani, NATO negociaz` noi extinderi \n Europa de Est, mai este Rusia adver-sarul principal al alian]ei originar transatlantice? Deja \n Asia Central` sesuprapun dou` alian]e percepute fiecare ca un “NATO asiatic”. La vremuri noialia]i noi. Noii adversari deja exist`.

FOTO

: D

AM

IR S

AG

OLJ

/REU

TER

S

APe 1 ianuarie, pre[edin]ia Uniunii Europene a popositpentru prima oar` în “Noua Europ`” - spre stresul sis-temului politic sloven, creat s` deserveasc` doar o ]ar` cudou` milioane de cet`]eni. De a[teptat, sarcina asumat`cu real` mândrie de Ljubljana este apropierea vecinelorbalcanice de Bruxelles. |n privin]a atitudinii slovene fa]`de Kosovo, fostul pre[edinte sloven Janesz Drnovsek sedeclara înc` din 2005 în favoarea independen]ei – ceeace i-a anulat brusc vizita la Belgrad.

Republica ex-iugoslav` mai mult alpin` decât bal-canic` las` numai bune impresii: a devenit indepen-dent` cu pre]ul a numai 100 de vie]i, s-a integrat latimp în NATO [i UE [i este primul stat fost social-ist care a adoptat euro – cu toate c` (sau tocmai pen-tru c`?) nu a for]at programul de privatizare.

Spre deosebire de cei care au f`cut dintru începutlobby la Washington [i Bruxelles în favoarea

democra]iei [i a liberalismului de la Ljubljana, grupuride ap`rare a drepturilor omului reamintesc continuuîns` c`, o dat` ie[it din federa]ie, statul sloven a radi-at din scriptele popula]iei câteva mii de localnici dena]ionalitate nonsloven` [i le-a ridicat dreptul dereziden]`. |n februarie 2004, parlamentul sloven avotat totu[i o lege de “reabilitare” a slovenilor non-sloveni; dou` luni mai târziu - în ajunul admiterii]`rii în UE - dreapta na]ionalist` ob]inea, prin refe-rendum (!), revenirea la situa]ia dinainte…

INTEGRARE CU DELIMIT~RI Tot pe 1 ianuarie, Slovenia a intrat [i în Spa]iul Schen-gen, adic` nu mai are frontier` cu Italia, Austria [iUngaria. De un deceniu [i jum`tate are îns` frontier` cuCroa]ia. Cele dou` au chiar numeroase probleme defrontier`. Statutul de membru al UE [i NATO, pe

st`zi, armata american` este implicat` într-o campanie mai intens` [i mai

costisitoare decât celelalte la care a fost martor` ultima genera]iemerican` este

implicat` într-o campanie mai intens` [i mai costisitoare decât celelalte la care

28 Foreign Policy România

[ UUnn NNAATTOO pprreeaa \\nnddeepp`̀rrttaatt?? ]

de-o parte, [i aspira]iile euroatlantice, pe de alta, leoblig` pe ambele s` lupte cu mai multe m`nu[i.

Chiar [i a[a, efervescentele na]ionalisme post-iugoslave fac cu greu concesii “spiritului european”. |n2003, parlamentul de la Zagreb a votat crearea uneiZone de Pescuit Protejate Ecologic în largul M`riiAdriatice: cei 57.000 kmp dep`[esc îns` cu mult apeleteritoriale croate. Calculele Zagrebului îi arat` c` pierdecirca 300 milioane de euro pe an din cauza cantit`]iiuria[e de pe[te scoase de pescarii str`ini, mai ales italieni.|n 2004, Slovenia [i Italia au ob]inut ca zona s` nu fieactivat` împotriva statelor UE. |n 2005, Croa]ia a solic-itat mediere interna]ional` dup` ce parlamentul sloveninstituise, [i el, o zon` de protec]ie în Marea Adriatic`.La începutul acestui an, Croa]ia [i-a activat unilateralpropria zon` de interdic]ie [i chiar a arestat un vas de pes-cuit italian prins în interiorul ei. Slovenia [i-a declarat,o dat` în plus, înc`lcat` suveranitatea, iar Italia s-a ar`tatofuscat`.

Pân` acum, Comisia European` a evitat s` seamestece în litigiile de frontier` sloveno-croate. DoarSlovenia a amenin]at în mod repetat Croa]ia cu blocarea

integr`rii europene; de altfel, 62% din sloveni declarauîn luna mai a anului trecut c` vecinii croa]i n-ar trebuiprimi]i în ceea ce se consider` a fi “Europa unit`”.

Zagrebul [i-a întârziat îns` [i singur negocierile cuBruxelles-ul, din cauza refuzului de a preda înal]i ofi]ericroa]i ceru]i de TPI pentru crime împotriva fo[tilortovar`[i. |n martie 2005, UE chiar a suspendat discu]iilecu Croa]ia, care nu voia s`-l aresteze pe generalul-erou/criminal Ante Gotovina; dar le-a reluat înoctombrie, iar generalul a fost capturat în decembrie, înSpania, [i deferit justi]iei de la Haga. Nu mai departe deajunul Anului Nou, ministrul croat de interne a demi-sionat dup` ce a fost fotografiat la o vân`toare de mis-tre]i cu un alt ex-general croat consemnat la domiciliude c`tre TPI pentru continuarea procesului intentat.

Altminteri, Croa]ia se apropie rapid de NATO [iUE. Moartea autoritarului Franjo Tudjman a însemnatie[irea economiei croate din etatism [i izolare [i con-vertirea na]ionali[tilor la un conservatorism cât mai pro-european. Cre[terea economic` de 5-6% pe an com-pleteaz` acum încheierea a 16 capitole de negociere dincele 35 necesare unei ader`ri în 2010.

REZISTEN}A BALCANIC~ Pân` acolo, Croa]ia, al`turi de Albania [i Macedonia,a[teapt` cu ner`bdare Summitul NATO de la Bu-cure[ti. Dup` ce trec testul NATO, [i alte state ex-iugoslave sper` la intrarea [i în UE.

Cu [tafeta SFOR predat`, dup` 12 ani, de NATOc`tre EUFOR - for]ele europene, la care particip` [iTurcia -, speran]ele pentru men]inerea la un loc afiravei federa]ii Bosnia & Her]egovina sunt acuml`sate în seama UE. Bruxelles-ul a acceptat în decem-brie un acord de preaderare cu Sarajevo, dar numaidup` ce parohialii lideri locali au acceptat [i ei un pactde reform` a for]elor de poli]ie, prin unificarea celormusulmano-croate cu cele sârbe. Actul devine valabil

numai dac` [i faptul va avea loc.Spectrul trecerii la coada cozii

de aspiran]i europeni la beneficiileUE este ar`tat [i în fostul centru deputere iugoslav. UE i-a acordat Ser-biei [ansa unor negocieri de aderareaccelerate, pentru a dep`[i traumapierderii Kosovo.

Preelectoral, Belgradul a pus învederea NATO [i UE c` vor pierdeparteneriatul Serbia dac` ap`r` inde-penden]a provinciei sale istorice. DinConsil iul de Securitate, Rusia

pânde[te teren pentru o eventual` baz` rus` în Balcani.

PUNCT {I DE LA CAP~T? Catolicii croa]i au luptat cu sârbii ortodoc[i [i cu

musulmanii bosniaci, musulmanii albanezi înc` se con-frunt` cu slavii ortodoc[i, în Kosovo, Serbia [i Macedo-nia, iar sârbii clocotesc s` ias` din federa]ia musulmano-croat`. Cele mai mari masacre din Europa de dup` celde-al Doilea R`zboi Mondial nu au inspirat în Balcaniistorica pace pe care Fran]a [i Germania postbelice aupus-o la temelia Uniunii Europene. Chiar [i a[a, Ceideja 27 sunt nevoi]i s` accepte \ns`, pe rând, toate aces-te comunit`]i turbulente. Ce alte [anse ar avea altfel oMacedonie? Poate fi Muntenegru un Singapore?

Sau nu sunt obliga]i? Va aduce integrarea european`pacea la sudul Dun`rii sau vor agrava ireconciliabilii ex-iugoslavi marile disfunc]ionalit`]i ale Celor 27? Petre Munteanu este managing editor al FOREIGN POLICY ROMÅNIA

LLaa aalliiaa]]ii nnooii,, ddeejjaa aaddvveerrssaarrii nnooii.. DDee lliimmiittaarreeaa

aavvaannssuulluuii OOcccciiddeennttuulluuii sspprree rreessuurrsseellee

rreeppuubblliicciilloorr eeuurraassiiaattiiccee nnuu ssee mmaaii ooccuupp`̀ ddooaarr

aalliiaann]]aa rreeggiioonnaall`̀ ffoorrjjaatt`̀ ddee RRuussiiaa ((CCSSTTOO)),,

ccii [[ii aalliiaann]]aa rriivvaall--ccoommpplleemmeennttaarr`̀ ((SSCCOO))..

Covorul ro[u: Summitul NATO de laBucure[ti indic` locul României \ntr-o

Alian]` pe care SUA o scot din Europa.



De la c`derea Zidului Berlinului, Conceptul Strategic alNATO a suferit dou` revizuiri – în 1991 [i în 1999. Unii credc` a venit vremea pentru a treia – cel pu]in pentru a reflectaschimb`rile din peisajul strategic al lumii dup` 11.09.2001.

În timpul R`zboiului Rece, evolu]ia ConceptuluiStrategic a reflectat evolu]ia gândirii alia]ilor desprecum poate fi împiedicat sau comb`tut un atac sovietic.De atunci [i pân` acum a continuat s` fie remodelat,dup` o dezbatere mai ampl` referitoare la rolul Alian]eiîn lumea de dup` R`zboiul Rece.

Prima revizuire a Conceptului Strategic impus` deR`zboiul Rece s-a produs în 1991. A schimbat radicalobiectivele fundamentale ale Alian]ei, stabilind cu fer-mitate c` scopul principal al NATO nu mai era înfrân-

gerea Uniunii Sovietice sau împiedicarea acesteia de adeclan[a un r`zboi. Ceea ce, desigur, a dat na[tere uneialte întreb`ri, [i anume care avea s` fie în schimb scopulsù [i ce rol va juca NATO, dac` avea s` joace vreunul,în asigurarea securit`]ii în spa]iul paneuropean ren`scut.

Decizia de l`rgire a Alian]ei în 1997 a clarificat fap-tul c` NATO î[i va afla par]ial menirea de a fi cea maiimportant` institu]ie de securitate colectiv` a Europei –o institu]ie cu sarcina de men]ine pacea între membriisì. Rolul tradi]ional al NATO ca organiza]ie de ap`rarecolectiv` – care ap`r` de agresiunile din exterior – adevenit astfel mai pu]in important, de[i angajamentul sùfa]` de securitatea colectiv` a r`mas în centrul ra]iunii salede a exista – cel pu]in în teorie.

AP~RAREA P~CII ALTORA În paralel cu întrebarea referitoare la rolul NATO în arhi-tectura securit`]ii paneuropene, r`zboaiele din Balcaniianilor ’90 au dat na[tere unui al doilea set de întreb`ri

URM~TORUL NOU CONCEPT STRATEGIC

AL ALIAN}EI NORD ATLANTICEde Christopher Chivvis – Paris

Copilo]i: Alia]ii europeni accept` tot mai greu c` decizia \n NATO apar]ine americanilor, dar Alian]a råmâne esen]ial` cooper`rii transatlantice.

Cristopher Chivvis este cercet`tor la Institut Français des Relations

Internationales, specializat \n probleme de politic` extern` [i securi-

tate ale SUA [i UE. FOTO

: JI

M B

OU

RG

/REU

TER

S

April ie | Mai 2008 31

grele, referitoare la misiunile “din afara ariei sale de aco-perire”. Cre[terea instabilit`]ii dup` colapsul sovietic i-a condus pe unii observatori la concluzia c` noul obiec-tiv strategic al NATO era s` dea o mân` de ajutor la sta-bilizarea unor regiuni ale lumii unde victoria alia]ilor asupra balan]ei bipolare a puterii a avut [i partea sa ne-gativ`, provocând izbucnirea unor violen]e locale. Ast-fel, NATO avea s`-[i descopere în noua ordine global`un rol de poli]ist care serve[te interesele membrilor s`ide a men]ine stabilitatea ap`rând în acela[i timp dreptu-rile omului [i luptând împotriva violen]ei, oriunde cuputin]`.

Decizia de a interveni în Balcani – cu un rol demen]inere a p`cii prin IFOR (1995) [i SFOR (1996) [imai ales cu un rol mai coercitiv în Kosovo (1999) – s-abazat tocmai pe aceast` logic`. Dar problema misiu-nilor din afara ariei sale r`mâne oarecum controversat`.Prin urmare, când noul Con-cept Strategic a fost anun]at laSummitul de la Washingtondin 1999, acesta a accentuatfaptul c` NATO avea s`-[ip`streze rolul de garant alsecurit`]ii colective [i s`r`mân` deschis` pentruprimirea de noi membri, darnu a men]ionat în modexplicit c` Alian]a se va impli-ca în misiuni “dincolo de ariasa de acoperire”.

În orice caz, opera]iunea din Kosovo - care era îndesf`[urare în timpul acelui summit de la Washington- a sugerat faptul c` Alian]a avea s`-[i g`seasc` un rolprin astfel de misiuni în viitor.

DEZBATEREA ULTIMULUI DECENIUEste întotdeauna tentant s` spui c` atacurile de pe 11septembrie au schimbat totul [i c` NATO a primit a-tunci, în mod evident, un nou rol poten]ial, acela de orga-niza]ie care lupt` împotriva terorismului global. Pro-blemele fundamentale ale primului deceniu de dup`R`zboiul Rece au r`mas totu[i, în mare m`sur`, acelea[iprobleme fundamentale ale ultimului deceniu, chiardac` au evoluat în circumstan]e puternic influen]ate destrategia SUA împotriva terorismului.

Continuarea discu]iilor asupra l`rgirii Alian]ei pen-tru promovarea guvern`rii liberale [i prin urmare secu-ritatea colectiv` a fost înso]it` de dezbaterile paraleleprivind extinderea Alian]ei – fie cu membri, fie cuparteneri - la democra]iile deja existente, chiar departedincolo de grani]ele Europei.

De[i pus` de multe ori sub titlul general al “l`rgirii”,

posibilitatea extinderii NATO pentru a include [i altedemocra]ii de pe glob se bazeaz` pe o logic` de extin-dere diferit` de cea care a dus la m`rirea Alian]ei înanii ’90. Logica extinderii din ’90 a fost aceea de a folosiNATO ca mijloc de sprijinire a democratiz`rii [i stabi-lizare a vidului de securitate creat prin refluxul URSS.Prin contrast, logica aflat` în spatele propunerilor deextindere a Alian]ei cu democra]iile din Asia sau Amer-ica Latin` nu este numai aceea de a spori resursele mil-itare ale alia]ilor, dar [i de a ini]ia un “club” al regimurilordemocratice. Un asemenea club, cred unii, s-ar puteabucura de o legitimitate în afacerile interna]ionale pe carenicio ]ar` nu o are singur` în ziua de ast`zi - mai alescând vine vorba de interven]ii.

Transformarea NATO într-un club al democra]iei arîntâmpina, desigur, greut`]i atât la nivel geopolitic, cât[i procedural. În ce prive[te geopolitica, ar aliena în

mod automat unele dintre marile puteri emergente, înacela[i timp încercuindu-le. La nivel procedural, con-sensul ar fi greu de ob]inut într-un grup de na]iuni cuperspective strategice atât de diferite. De fapt, este intere-sant faptul c` multe dintre ]`rile care au sprijinit deciziaSUA de a invada Irakul f`r` sprijinul NATO nu aunicio problem` s` pledeze în favoarea transform`riiNATO într-un club al democra]iei – de parc` e[eculob]inerii unui acord al alia]ilor asupra Irakului a fost cevaaberant.

În acela[i timp, dezbaterea privind rolul de activistinterna]ional al NATO a evoluat [i ea, în mare m`sur`pe baza experien]elor din Balcani, Afganistan [i Irak(unde NATO nu a fost implicat`). Nu mai este suficients` te întrebi dac` NATO va trece dincolo de “aria sa deacoperire” – deja a f`cut-o. A[adar, principala discu]ie deast`zi nu este aceea dac` NATO ar trebui s` aib` un rolactiv dincolo de grani]ele sale, ci mai degrab` care ar tre-bui s` fie limitele [i caracterul rolului asumat. (Desigur,o înfrângere în Afganistan ar putea schimba acest lucru,a[a cum o sugereaz` [i articolele lui Noetzel [i Schreer,din paginile 42-43).

NNAATTOO aavveeaa ss`̀--[[ii ddeessccooppeerree îînn nnoouuaa oorrddiinnee

gglloobbaall`̀ uunn rrooll ddee ppoollii]]iisstt ccaarree sseerrvvee[[ttee iinntteerreesseellee

mmeemmbbrriilloorr ss`̀ii ddee aa mmeenn]]iinnee ssttaabbiilliittaatteeaa,, aapp`̀rrâânndd îînn

aacceellaa[[ii ttiimmpp ddrreeppttuurriillee oommuulluuii [[ii lluuppttâânndd îîmmppoottrriivvaa

vviioolleenn]]eeii,, oorriiuunnddee ccuu ppuuttiinn]]`̀..



NATO A{TEAPT~ NOUL LIDER AMERICANde Peter A. Buxbaum – Washington

Urm`torul pre[edinte al Statelor Unite ale Americii,indiferent cine va fi el sau ea, va pleda pentru un NATOmai puternic, cu o capacitate militar` [i de men]inere ap`cii mult mai mare [i cu o influen]` care s` dep`[easc`mult grani]ele Europei.

Dar între principalii trei candida]i, care concureaz`pentru câ[tigarea alegerilor din noiembrie, exist` diferen-]e legate poate mai mult de stil, dar [i de substan]`.

John McCain [i Barack Obama reprezint` doi poliopu[i ai spectrului, în timp ce Hillary Clinton ocup`zona de mijloc. McCain, ca [i actualul pre[edinte, este

interesat mai mult s` men]in` [i s` protejeze putereaamerican`, folosind în acela[i timp NATO ca s` “îmbrace”ni[te opera]iuni în haine interna]ionale. Obama, devotatimaginii sale politice de adept al consensului, ar încercas` p`streze cu sfin]enie NATO ca [i component` a unuiparteneriat americano-european care s` sus]in` interese-le vestice în r`zboiul împotriva terorismului, dar [i sèfectueze misiuni umanitare [i de men]inere a p`cii lanivel global. Clinton încearc` s` revigoreze NATO, luândca exemplu trecutul victorios al R`zboiului Rece [i con-tinuând în acela[i timp s` redirec]ioneze Alian]a de lavechea sa pozi]ie defensiv` la una cu impact global.

To]i cei trei candida]i majori la alegerile preziden]ialedin SUA sunt interven]ioni[ti care ar dori s` continuevânarea terori[tilor în întreaga lume [i s` trimit` înacela[i timp trupe în misiuni umanitare [i de men]inere

Peter Buxbaum este jurnalist independent din Washington DC, spe-

cializat în probleme de ap`rare [i securitate. A scris pentru publica]ii

ca Fortune, Forbes sau ISN Security Network.

Unii se întreab`, în mod special, dac` nu cumvaConceptul Strategic al NATO ar trebui s` ofere sprijinpentru construc]iile na]ionale, unul din scopurile majoreale NATO, [i s` adauge în mod formal expertiza dinacest domeniu la abilit`]ile pe care Alian]a le are deja s`conduc` opera]iuni „coercitive” dincolo de grani]ele sale.În acest caz, misiunea NATO din Afganistanul de ast`ziar deveni un model pentru viitor.

AP~RAREA TRANSATLANTIC~Mul]i ar sus]ine, desigur, c` Uniunea European` ar tre-bui s` joace acest rol. Dezvoltarea Politicii de Ap`rare [iSecuritate European` le-a furnizat statelor membre UEcapacitatea de a conduce opera]iuni militare la scar`mic` atunci când aleg s` o fac`. Obiectivul major alacesteia a fost posibilitatea de a ini]ia opera]iuni civil-mi-litare menite s` sprijine eforturile de construc]ie a uneina]iuni. Dac` UE î[i asum` acest rol, NATO ar puteaîn continuare s` se ocupe de aspectele mai dure ale inter-ven]iilor militare [i apoi s` predea misiunea c`tre UE sauONU, odat` ce treaba cea mai „dinamic`” a fost f`cut`.

Aceast` idee are logic` pentru cei care cred c` Europaare o expertiz` special` în procesele de stabilizare post-conflict [i reconstruc]ie – ca rezultat al experien]ei cuimperialismul sau, mai recent, cu situa]iile din Balcani.La nivel empiric îns`, practica UE în astfel de opera]iunieste departe de a fi perfect`. Încerc`rile sale de a ajuta laînfiin]area poli]iei afgane nu au dat rezultate prea bune.Chiar [i în Balcani, unde UE are avantajul de a putea

promite extinderea organiza]iei cu noi membri, situa]iapolitic` r`mâne fragil`.

Totu[i, NATO nu ar trebui s`-[i asume un rol defor]` stabilizatoare postconflict prin defini]ie. |n timp celumea are cu siguran]` nevoie s` fac` o treab` mai bun`în procesele de stabilizare postconflict [i reconstruc]ie,iar NATO va trebui inevitabil s` fac` ceva în sensulacesta, nu este singura institu]ie din acest joc. Existàlternative, în special Organiza]ia Na]iunilor Unite,care, în ultimii ani, [i-a îmbun`t`]it considerabil capaci-t`]ile de a ajuta la construc]ia statelor. Ba, mai mult,ONU are în acest domeniu un istoric mult mai bundecât vor SUA sau europenii s` recunoasc` [i poate fi,în multe cazuri, organiza]ia cea mai adecvat` pentru a fichemat` la a[a ceva.

Cum se apropie aniversarea a 60 de ani de existen]à NATO, problema Conceptului Strategic [i a roluluiglobal al alian]ei va reap`rea în discu]ie. Indiferent derolul pe care Alian]a va alege s`-l joace în cel de-altreilea deceniu de dup` R`zboiul Rece [i indiferent deConceptul Strategic pe care îl va inventa ca s` sepotriveasc` acelui rol, este important ca lumea s` nuuite c`, înc` de la înfiin]area sa, de acum [ase decenii,NATO a fost piatra de temelie a alian]ei transatlantice.Cooperarea transatlantic` – de[i inevitabil supus` caprici-ilor sor]ii - r`mâne un lucru bun în sine [i merit` efor-tul de a o îmbun`t`]i. F`r` multe alternative, NATO vatrebui s` joace un rol esen]ial în promovarea acesteicooper`ri.

REÎNTOARCEREA AMERICII SPRE AFGANISTAN Obama a spus în mod explicit c` va goli Irakul de tru-pele americane într-un an de la începerea mandatului depre[edinte [i c` va trimite efective militare suplimenta-re în Afganistan. Totodat`, el a mai cerut NATO s`m`reasc` num`rul trupelor din Afganistan. Obama con-sider` c` for]ele NATO din Afganistan, care num`r`39.000 de militari, sunt prea mici, iar opera]iunile lor suntastfel limitate la arii restrânse. De altfel, germanii au spusrecent c` nu vor mai trimite for]e armate în regiunile pe-riculoase din sudul Afganistanului, în timp ce militariifrancezi [i turci par s`-[i fi asumat mai degrab` un rolde men]inere a p`cii decât unul ofensiv.

Obama a promis c` va colabora cu alia]ii europenipentru a elimina aceste neajunsuri [i pentru a înt`riNATO, ca for]` militar`. În teoria sa, un angajament maimare al Washingtonului vizavi de misiunile NATO din


a p`cii. To]i trei au pledat pentruopera]iuni NATO mai ample în Afgani-stan [i au încurajat totodat` organizareaunei misiuni NATO în Darfur.

TREI R~ZBOINICI, TEMPERA}IDE IRAK

Fiecare dintre ei a înv`]at, de aseme-nea, lec]iile r`zboiului din Irak, neglijatepân` acum, [i anume c` SUA nu au pur[i simplu personalul sau for]a militar`necesar` pentru a fi “poli]i[tii lumii”,f`r` s` primeasc` vreun ajutor de laceilal]i. Iar NATO pare s` fie locul celmai evident [i convenabil pentru a ob]ineacel ajutor.

Obama, poate [i Clinton, a maiînv`]at totodat` o alt` lec]ie din întâm-plarea nefericit` a SUA în Mesopotamia:c` acea opera]iune a compromis capaci-tatea Statelor Unite ale Americii de aînfrunta talibanii [i membrii re]elei al-Qaida în Afganistan [i i-a f`cut pe alia]iiAmericii din NATO s` se sature de con-ceptul de r`zboi împotriva terorismului.

Pozi]ia republicanului John McCainfa]` de NATO este, cu necesitate, multmai restrictiv` decât cele ale rivalilor s`idemocra]i. McCain a promis c` nu varetrage for]ele americane din Irak [i c`,de fapt, le-ar mai putea men]ine acolopentru înc` o sut` de ani, o decizie carear continua s` limiteze armata ameri-can` la opera]iuni în alte regiuni.

Un pre[edinte ca McCain ar avea nevoie ca NATOs` continue s` asigure cea mai mare parte a resurselorumane în opera]iunile din Afganistan [i probabil [i în altepuncte fierbin]i de pe harta r`zboiului împotriva tero-rismului.

Fiind în mod evident chiar mai belicos pe temar`zboiului din Irak decât însu[i pre[edintele George W.Bush, ne-am putea a[tepta, de asemenea, ca McCain s`continue politica unilateralismului american dus` deBush. Pentru McCain, NATO ar putea asigura cadrulcu ajutorul c`ruia s` poat` extinde [i s` exercite putereamilitar` a Statelor Unite ale Americii. NATO poatefurniza structura prin care for]ele interna]ionale se potal`tura misiunilor conduse de SUA.

Barack Obama [i Hillary Clinton au sus]inut amân-doi retragerea trupelor americane din Irak, o m`sur`care ar asigura un grad mai mare de flexibilitate aopera]iunilor militare ale Statelor Unite ale Americii.FO

TO:

IJASO

N R

EED

/REU

TER

S

Relocare: Administra]ia Bush a trimis NATO s` participe la campania din Afganistan,

\n locul trupelor pe care SUA le-au mutat \n Irak.

34 Foreign Policy

Afganistan vor înt`ri substan]ial pozi]ia americanilor,pentru ca apoi SUA s` poat` cere mai mult de la mem-brii europeni ai NATO.

AP~RAREA VALORILOR,DIN SERBIA ÎN SUDAN Obama s-ar baza, de asemenea, pe NATO pentru aînfrunta Serbia [i Rusia în eventualitatea în care aces-te dou` ]`ri ar încerca s` compromit` integritatea nouluistat independent Kosovo. „Pentru a face fa]` unor ast-fel de situa]ii, avem o puternic` structur` interna]ional`ancorat` în NATO”, a afirmat el recent, în cadrul uneidezbateri electorale cu Hillary Clinton. „Noi am recunos-cut Kosovo ca o na]iune independent` [i suveran` [icred c` acest lucru implic`, de asemenea, [i anumiteobliga]ii de a ne asigura c` nu este invadat`.”

În timp ce disponibilitatea lui Obama de a înfrun-ta Rusia cu ajutorul NATO poate suna ca un refugiu îngeopolitica R`zboiului Rece, Hillary Clinton vrea s`revigoreze NATO invocând ideologia R`zboiului Rece,dar cu un alt scop. “R`zboiul împotriva terorismului, ca[i R`zboiul Rece, este în esen]` o b`t`lie a ideilor [i va-lorilor”, a spus ea, într-unul din discursurile sale inte-lectuale. “Trebuie s` ne asigur`m c` armata american` nuse lupt` singur` cu terorismul. Este timpul s` ceremalian]elor noastre, inclusiv NATO, s` fie al`turi de noiîn aceast` lupt`.”

Ca [i Obama, Clinton vrea s` încurajeze NATOs`-[i asume un angajament mai mare în conflictul dinAfganistan, în paralel cu o cre[tere a for]elor armateamericane în regiune. Clinton sprijin` planul Pen-tagonului de a m`ri efectivele americane cu 65.000 deinfanteri[ti înscri[i pe statele de plat` ale armatei, de[i vadura ani de zile pân` când acei solda]i vor fi recruta]i,antrena]i [i trimi[i acolo.

Clinton a fost [i cea care a vorbit în termeni conci[idespre o interven]ie a NATO în Darfur. “Dac` Suda-nul nu-[i respect` angajamentele de a permite for]elorde men]inere a p`cii desf`[urate de ONU [i UniuneaAfrican`”, a spus ea într-un discurs din timpul cam-paniei, “ar trebui s` colabor`m cu NATO pentru aîntreprinde o ac]iune militar`. Sugerez s` fie interziseorice fel de zboruri deasupra Darfurului.”

Indiferent de retorica electoral`, viitorul pre[edinteva trebui s` conving` partenerii Americii din NATOs` se implice mai mult în r`zboiul din Afganistan [i înalte opera]iuni. Pe lâng` faptul c` va trebui s`dep`[easc` cei opt ani de unilateralism ai regimuluiBush, viitoarea administra]ie va trebui, de asemenea, s`fac` fa]` reducerii bugetelor militare ale NATO [iorganiza]iilor sale militare care sunt supraînc`rcate [iextenuate.

Pre[edintele McCain, Obama sau Clinton nu sepoate a[tepta ca NATO s` se schimbe peste noapte.



FOTO

: M

AR

KO D

JUR

ICA/R

EUTE

RS

Dependen]`: NATO trebuie s`-i protejeze atât pe sârbii din Kosovo, cât [i independen]a noului stat creat \n Balcani.


Securitatea Europei r`mâne obiectivul central al NATO,iar Sud-Estul Europei este o cheie esen]ial` pentru aceast` securitate.

În 1994, l`rgirea NATO dincolo de fosta Cortin` deFier a devenit o certitudine, dar o prezen]` a Alian]ei însud-estul Europei p`rea utopic`. SUA, ca [i Germania sauFran]a, erau preocupate de aderarea Poloniei, m`car pen-tru faptul c` grani]a polonez` a unui NATO extins r`spun-dea logicii, înc` persistente, a R`zboiului Rece.

La acea vreme, sud-estul Europei nu era prea frecven-tabil: Iugoslavia era devastat` de cascada r`zboaielor de se-cesiune, iar Bulgaria [i România nu p`reau dispuse s` re-nun]e la domina]ia fostelor nomenclaturi formal convertitela democra]ie [i deloc înclinate spre pia]a liber`. Federa]iaRus` p`rea un Eldorado preapu]in capabil s`-[i p`streze [icu atât mai pu]in s`-[i extind`sfera de influen]`. Formal paci-ficat prin acordurile de la Day-ton din 1995, sud-estul conti-nentului putea a[adar s`vegeteze pe termen lung într-unlimb incert, ca o zon` „gri”.

NA}IONALISMELE AU ADUS NATO ÎN BALCANISfâr[itul lui 1996 a adus îns ̀o surpriz ̀de propor]ii: în ciudatuturor predic]iilor, alegerile din România [i din Bulgariaau propulsat la putere în ambele ]`ri for]e politice fermprooccidentale, care au declan[at b`t`lia pentru aderarea laNATO – [i, pe termen ceva mai lung, pentru acceptarea lorîn UE. Cu toate acestea, abia dramatica resurgen]` a na]io-nalismului agresiv, instrumentalizat de Milo[evici [i deacoli]ii s`i într-o violent` campanie de purificare etnic`, cutoate conexiunile [i complicit`]ile ei, a revelat cancelariiloroccidentale importan]a geostrategic ̀a regiunii [i necesitateaimperativ` a prezen]ei NATO la Dun`re [i în Balcani. Aurmat, în 2004, invitarea României [i Bulgariei în Alian]`;gr`bit`, dar nu determinat` de tragedia de la 11 septembrie,aceast` extindere face ca Alian]a s` fie azi cel mai impor-tant juc`tor strategic din regiune.

Mâine îns`, independen]a unilateral proclamat` înKosovo risc` s` fie luat` în Occident drept punctul final al

acestui proces, ceea ce ar fi o eroare. Dac` SUA [i celelaltestate fondatoare ale NATO vor cu adev`rat ca independen]aunilateral proclamat` în Kosovo s` nu creeze un precedent[i s ̀r`mân ,̀dimpotriv ,̀ un r`spuns excep]ional la o situa]ieexcep]ional`, NATO trebuie neap`rat s` arunce în balan]`întreaga sa capacitate disuasiv`. Uniunea European` estedeparte de a putea controla singur` alte pulsiuni secesioni-ste care risc` s` se molipseasc` de modelul kosovar.

SCHIMBUL CU RUSIA Asta cu atât mai mult cu cât disputele în jurul acestui noustat din Balcani, atât pe teren, cât [i din Consiliul deSecuritate al ONU, deschid o cale regal` Federa]iei Rusepentru a încerca s`-[i (re)aloce Balcanii ca parte a sfereisale de influen]`.

SUA pot decide, ce-i drept, s` accepte tacit acest nouraport de for]e regional, la schimb cu o mai mare flexibilita-te a Rusiei în problema scutului antirachet`, sau – mai difi-cil – în cea a accesului la resursele caspice. În ultim ̀instan] ,̀Germania, Ungaria [i, recent, Bulgaria au cedat cânteculuide siren` al Gazprom, de ce nu le-ar urma exemplul [iAmerica?

Consecin]a cea mai grav` a unei asemenea ipoteticedecizii este îns ,̀ în perspectiv ,̀ resurgen]a instabilit`]ii [i con-flictelor în Balcani. Iner]ia analizelor face ca deciden]ii occi-dentali s` uite nu odat` c` fosta URSS a fost un factor (ti-ranic) de stabilitate în interiorul „lag`rului socialist” doarfiindc` avea nevoie atunci de aceast` stabilitate.Dup` 1991,Federa]ia succesoare a avut,dimpotriv ,̀nevoie de focare des-tabilizatoare la grani]ele fostului imperiu, [i, din Abhazia [iCecenia pân` în Republica Srpska, aceste enclave, cu uria[ullor pre] de vie]i omene[ti, de distrugere [i de disperare, aufunc]ionat impecabil ca instrument de [antaj al unor poli-tici de cinismul c`rora n-ar fi cazul s ̀ne mai îndoim.Securi-tatea Europei r`mâne obiectivul central al NATO, iar Sud-Estul Europei este o cheie esen]ial̀ pentru aceast ̀securitate.Alian]a a întârziat îndeajuns s` asume aceast` realitate; nue cazul ca acum s` se gr`beasc` s` o uite din nou.

DIN BALCANI, NATO AP~R~ EUROPAde Zoe Petre – Bucure[ti

Dr. Zoe Petre a fost consilier` pe probleme de politic` extern` a

pre[edintelui Emil Constantinescu [i a publicat volumul Civiliza]ia

greac` [i originile democra]iei (Bucure[ti: Erasmus, 1993).

UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaann`̀ eessttee ddeeppaarrttee ddee aa ppuutteeaa ccoonnttrroollaa

ssiinngguurr`̀ aallttee ppuullssiiuunnii sseecceessiioonniissttee ccaarree rriisscc`̀

ss`̀ ssee mmoolliippsseeaasscc`̀ ddee mmooddeelluull KKoossoovvoo..

36 Foreign Policy36 Foreign Policy România


s` colaboreze în problema transnistrean`. La primulConsiliu NATO-Rusia (NRC), pe 28 mai 2002, celedou` p`r]i chiar au fost de acord s` realizeze un conceptgeneric pentru opera]iuni comune de men]inere a p`cii.Totu[i, r`mâne greu de crezut c` Rusia va accepta vreo-dat` NATO ca negociator sau ca for]` de men]inere ap`cii în conflictul din Moldova. Mai ales în contextulactual, când Rusia [i-a suspendat unilateral participareala Tratatul CFE [i se opune puternic extinderii în con-tinuare a NATO c`tre est.

PARTENERIAT F~R~ INTEN}II SERIOASECu toate acestea, conducerea comunist` a Moldovei numanifest` niciun fel de inten]ie de aderare la NATO [iprefer` s` se aga]e de neutralitatea permanent` a ]`rii,garantat` de articolul 11 al Constitu]iei din 1994 aMoldovei. |ntr-o anumit` m`sur`, acest lucru pare logic,având în vedere c` articolul 114 consider` ilegal`prezen]a în Moldova a celor 1.200 de solda]i ru[i pen-tru a[a-numita “men]inere a p`cii”. |n plus, dac` Moldo-va [i-ar abandona neutralitatea [i ar alege s` adere la

NATO, Transnistria s-ar opunehot`rât [i ireversibil unei solu]ii de“stat comun” cu Chi[inùl.

Similar, conducerea Moldoveiargumenteaz` c` Rusia ar fi mai dis-pus` s` sprijine actualele eforturi aleMoldovei de a g`si o solu]ie la con-flictul cu Transnistria dac` Moldovar`mâne permanent neutr`. Moscovacaut` de mult s` ob]in` o în]elegerepostconflict la diferendul transnistrean

(a se vedea de exemplu memorandumul Kozak) care sìnclud` garan]ii pentru neutralitatea permanent` aMoldovei [i pentru prezen]a trupelor ruse în Moldovaîn urm`toarele decenii.

|n realitate, articolul 11 nu ofer` de fapt nicio pro-tec]ie împotriva prezen]ei trupelor strìne, deoareceniciun guvern moldovean postsovietic nu a reu[it sìmplementeze principiul de neutralitate prev`zut deConstitu]ia moldovean`. |n schimb, neutralitateaMoldovei va continua s` fie înc`lcat` atât timp cât tru-pele ruse î[i men]in prezen]a pe teritoriul Moldovei. |nplus, ea va r`mâne un obstacol la o posibil` aderare laNATO a Moldovei pe viitor, un obstacol care va fi multmai greu de dep`[it în cazul reintegr`rii regiuniitransnistrene cu Moldova.

OBSTACOLELE DINTRE NATO {I R. MOLDOVAde George Dura - Bruxelles

George Dura este cercet`tor asistent la Centre for European Policy

Studies din Bruxelles.

Republica Moldova a schi]at o apropiere de NATOînc` din 1992, dar neutralitatea constitu]ional`, sepa-ratismul transnistrean, trupele ruse[ti [i chiar opiniapublic` o duc tot mai departe de Alian]`. |n pofida nouluiparteneriat semnat în 2006.

Moldova are grani]` la vest cu o Românie membrà NATO, iar la est cu Ucraina, fost stat sovietic careactualmente sper` s` primeasc` invita]ia de aderare laAlian]` la apropiatul summit de la Bucure[ti. Totu[i,Moldova, un stat neutru prins la mijloc, nu are niciointen]ie de a se al`tura Alian]ei. |n schimb, ea s-a str`duits` stabileasc` rela]ii strânse cu NATO, începând din1992, la un an dup` ce [i-a proclamat independen]a [iîn perioada imediat urm`toare r`zboiului civil dinTransnistria, când s-a al`turat Consiliului de CooperareNord-Atlantic. Moldova s-a al`turat [i Parteneriatuluipentru Pace în 1994, iar pe 19 mai 2006 a semnat Plan-ul de Ac]iune al Parteneriatului Individual NATO-Moldova (IPAP).

NATO a stabilit cu Moldova, în cadrul IPAP, un

dialog politic la nivel înalt în care se eviden]iaz` discu]iilepe tema conflictului transnistrean. NATO a sprijinitdintotdeauna integritatea teritorial` a Moldovei [i asubliniat nevoia Rusiei de a se conforma obliga]iilorTratatului CFE (care stipuleaz`, printre altele, retragereatrupelor ruse[ti din Moldova).

Alian]a Nord-Atlantic` nu a devenit parte a efor-turilor de mediere în conflictul transnistrean, în ciudadisponibilit`]ii NATO [i a SUA de a se implica înnegocieri [i în men]inerea p`cii. Acest lucru a fost comu-nicat clar Rusiei. Mai întâi, la summitul SUA-Rusia(23-26 mai 2002), Washingtonul [i Moscova au convenit

AAlliiaann]]aa NNoorrdd--AAttllaannttiicc`̀ nnuu aa ddeevveenniitt ppaarrttee aa

eeffoorrttuurriilloorr ddee mmeeddiieerree îînn ccoonnfflliiccttuull ttrraannssnniiss--

ttrreeaann,, îînn cciiuuddaa ddiissppoonniibbiilliitt`̀]]iiii NNAATTOO [[ii aa SSUUAA ddee

aa ssee iimmpplliiccaa îînn nneeggoocciieerrii [[ii îînn mmeenn]]iinneerreeaa pp`̀cciiii..


Urm`toarele alegeri parlamentare din Moldo-va sunt programate în 2009, iar Partidul Comu-ni[tilor Moldoveni, aflat la guvernare, principalulap`r`tor al neutralit`]ii Moldovei, pierde continuudin terenul electoral. Exist` pericolul ca pre[edin-tele Voronin s` reu[easc` negocierea cu Moscovaa unei solu]ii la conflictul transnistrean înaintede alegerile din 2009. |n acest sens, mai multeîntâlniri au avut loc între Voronin [i Putin, respec-tiv între reprezentan]ii lor. Solu]ia ar putea con]inegaran]ii privind neutralitatea permanent` aMoldovei [i ab]inerea acesteia de la ini]iativele deaderare la NATO. O solu]ie de urgen]` negociat`între Moscova [i Chi[inù înaintea alegerilor din2009 ar permite pre[edintelui Voronin s` apar`drept pacifist [i om de încredere al Kremlinului,ridicând în acest fel cotele partidului sù. Totu[i,în acela[i timp, o astfel de solu]ie ar închide u[a,aproape sigur, oric`ror perspective de aderare aMoldovei la NATO.

|n cele din urm`, ar fi NATO preg`tit` s`primeasc` o ]ar` cu un conflict înghe]at [i cutrupe ruse[ti pe teritoriul sù? NATO ia cel pu]inîn calcul aceast` eventualitate în cazul Georgiei,de unde cea mai mare parte a trupelor ruse[ti aufost retrase totu[i, între timp. |n cazul Moldovei,situa]ia este complicat` [i mai mult de faptul c` –potrivit rezultatelor Barometrului Opiniei Publicedin noiembrie 2007, publicate de Institutul pen-tru Politici Publice de la Chi[inù – majoritateamoldovenilor (61,7%) se opun în prezent ader`riila NATO.

FOTO

: AR

ND

WIE

GM

AN

N/R

EUTE

RS

Paradox : Republica Moldova este un stat neutru, cu prezen]` militar` strìn`.

NATO, LA FRONTIERELE EUROATLANTICEde Dan Dungaciu – Bucure[ti

Diferen]a crucial` între Balcanii de Vest [i vecin`tateaestic` a UE este evident`: dac` prima regiune nu are nicioalternativ` cu excep]ia integr`rii în Uniunea European`,care poate fi accelerat` sau întârziat` în func]ie de circumstan]e, Estul are.

Alternativa la modernizarea de tip european a aces-tui spa]iu este intrarea în siajul politic al Moscovei [i almodelul rusesc de evolu]ie. În spa]iul estic, timpul nu are

r`bdare. Jocurile sunt, în realitate, cu sum` nul`. State pre-cum Ucraina sau R. Moldova sunt precum termometrele:situa]ia intern` indic` sc`derea sau cre[terea tempera-turii în func]ie de apropierea de un spa]iu sau altul.

R. Moldova este o ]ar` orientat` european. A[a spunsondajele de o bun` bucat` de vreme încoace. Dar cumse va putea fructifica aceast` [ans` pe viitor?

Toate ]`rile r`s`ritene au perceput proiectul euro-atlantic coerent [i gradual, astfel c` integrarea în NATOa fost parte a proiectului de integrare european`, în nici-un caz un proiect separat. În acest context, trebuie pus`problema NATO în R. Moldova, dincolo de (doar) cla-mata neutralitate a statului, niciodat` real` din moment

Dan Dungaciu este cercet`tor la Institutul de {tiin]e Politice [i Rela]ii

Interna]ionale al Academiei Române [i autor al lucr`rii Moldova ante

portas (Bucure[ti: Tritonic, 2005).

38 Foreign Policy38 Foreign Policy România


ce trupele ruse[ti stau bine mersi pe teritoriul ei.În condi]iile lentorii pe care extinderea UE o

marcheaz` ast`zi, nevoia de NATO pentru R. Moldo-va devine acut`. C`ci func]ia crucial` pe care NATO opoate juca acolo este cea de ra]ionalizare a unei societ`]i.Criza sistemic` evident` pe care o parcurge R. Moldo-va – criz` de func]ionare a institu]iilor, deficit democratic,selec]ie a elitelor etc. – nu poate fi dep`[it` decât prinschimbarea regimului de ra]ionalitate a sistemului înintegralitatea lui. La fel cum a ar`tat, de pild`, cazulRomâniei sau Bulgariei, aceste modific`ri majore nu sepetrec (doar) din interior – ele se întâmpl` mult mairapid [i eficient atunci când, din exterior, se fixeaz`cadrul (forma) de derulare a proceselor. NATO ar puteafunc]iona ca un asemenea cadru, cel mai plauzibil laora actual` [i care ar putea genera schimbarea necesarà sistemului de func]ionare (social, politic, economicetc.) al R. Moldova.

Dincolo de acest argument principal, pot fi adùgate[i altele, la fel de consistente.

ARGUMENTE SOCIAL-POLITICE. Circa25% din popula]ia R. Moldova are o atitudine pozitiv`fa]` de Alian]`, iar circa 30% sunt nehot`râ]i în aceast`chestiune. E un procent foarte bun [i, deocamdat`, inex-plicabil. Practic, ace[ti 30% nu au nicio reprezentare,

nicio voce, în dezbaterea public`. Ce [tim despre ei?Cum au ajuns la concluzia asta? Din ce pricini? Nu[tim – dar ar merita s` afl`m [i, mai ales, s` îi l`s`m s`vorbeasc`.

ARGUMENTE FINANCIARE. Moldova nupoate s` î[i permit` a[a-numita neutralitate, din ra]iunievidente. În primul rând, pentru c` – spre deosebire decelelalte cazuri – nu o garanteaz` nimeni. În al doilea rând,e foarte scump`. Elve]ia [i Suedia pl`tesc circa 3-6 mili-arde de euro la bugetul ap`r`rii, sume pe care, fie [i pro-por]ional cu PIB-ul, R. Moldova nu [i le poate permite.

ARGUMENTE ECONOMICE. A fi sub umbrelaNATO înseamn` nu doar garan]ii de securitate pentrurespectivul stat – prin celebrul Articol 5 prin care ata-cul împotriva unui stat membru este un atac împotrivaAlian]ei –, ci [i o garan]ie pentru investi]iile strìne.Pentru R. Moldova, ocolit` sistematic de investitori [i în

care banii occidentali preconiza]i s` vin` sunt banidirec]iona]i politic, nu economic, [i care, singuri, nici-unde [i niciodat` nu au pus în mi[care o economie.

ARGUMENTE MILITARE. Moldova are trupestrìne pe teritoriul sù. {i nu din vina NATO. DespreNATO nici m`car nu s-a pomenit vreme de 15 ani, darlucrurile nu au evoluat pozitiv pentru R. Moldova. Dim-potriv`! De ce nu s-ar putea invoca [i ideea unei posi-bile adeziuni la NATO a R. Moldova, dup` ce Chi[inùla încasat atâtea umilin]e [i e[ecuri în ceea ce s-a numitprocesul de reglementare a conflictului transnistrean? Celpu]in ca alternativ` de negociere? Ast`zi a devenitlimpede c` Federa]ia Rus` nu crede în lacrimile R.Moldova. Se pare c` nici în cele ale Bruxelles-ului.NATO este singura institu]ie interna]ional` care maistârne[te la Moscova angoase [i poate genera ced`ri.

ARGUMENTUL NEGOCIERII. În condi]iileunui blocaj total al negocierilor în conflictul transnis-trean, ce variant` mai are Chi[inùl la îndemân`? Teo-retic, doar una singur`, respectiv precedentul georgian.Poate utiliza ast`zi R. Moldova un asemenea scenariu?Evident, nu. Pentru c` nu a preg`tit-o din timp. Pentruc` ast`zi sau mâine, în R. Moldova, este imposibil s` î]iimaginezi, ca în Georgia, c` parlamentul ar vota unanim

direc]ia NATO [i [i-ar asuma toateconsecin]ele. În R. Moldova,aceast` variant` nu exist`. {i nuexist` pentru c` popula]ia nu epreg`tit`, deocamdat`, s` suporteasemenea tensiune [i s` men]inàsemenea miz`. Unul dintre motive

este [i c` elita guvernamental` nu a preg`tit-o niciodat`pentru a[a ceva. R. Moldova nu trebuie s` î[i anuleze celmai redutabil element de negociere pe care l-ar avea cupartea rus`. Dar timpul nu e pierdut.

ARGUMENTUL UE. Nicio ]ar` din spa]iulr`s`ritean nu s-a integrat în UE f`r` integrare înNATO. Func]iile nonmilitare pe care NATO leîndepline[te sunt cruciale pentru modernizarea [ieuropenizarea acestor societ`]i. Integrarea în NATOeste un proces care afecteaz` întreaga societate, la nivelsistemic [i uman. Planul de Ac]iuni nu prevede nimicîn ceea ce prive[te reformarea sectorului militar saurela]ia acestuia cu spa]iul civil. Este o naivitate s` crezic` po]i democratiza societ`]i din fostul spa]iul sovie-tic f`r` a demantela [i reforma, în primul rând, insti-tu]iile de for]`. A[a cum este provincial [i proba unuicomplex profund a tot repeta presupusa excep]ionali-tate a R. Moldova.

ÎÎnn ccoonnddii]]iiiillee lleennttoorriiii ddee aasstt`̀zzii aa eexxttiinnddeerriiii UUEE,,

nneevvooiiaa RR.. MMoollddoovvaa ddee NNAATTOO ddeevviinnee aaccuutt`̀..


FOTO

: H

AZI

R R

EKA/R

EUTE

RS

Conflict \nghe]at: Discu]ii mai serioase asupra ader`rii R. Moldova la NATO ar putea influen]a Rusia s`-[i retrag` trupele din Transnistria.

ARGUMENTUL DIPLOMA}IEI. Una dintreobsesiile diploma]iei de la Chi[inù în ultimii ani afost aceea de a ajunge s` î[i pledeze cauza la meseleinterna]ionale unde juc`torii conteaz` [i pot generapolitici globale care s` schimbe realit`]ile din teren.NATO este un asemenea loc. S` îl respingi este, dinpunctul de vedere al R. Moldova, o gre[eal` sau o nai-vitate.

ARGUMENTUL ”PUTIN”. Ce [anse mai are R.Moldova pentru solu]ionarea conflictului transnistreanacum, în condi]iile unei Rusii unde se cere la orice nivelrevan[a fa]` de Occident [i orice cedare, pe orice front,ar fi perceput` ca o umilire intolerabil`? {i cum î[iimagineaz` cineva c` “]arul” Putin î[i va încheia carierapreziden]ial` [i o va începe pe cea de prim-ministru cuun ordin de... retragere a trupelor ruse, oriunde ar fi aces-tea? Blocajul este evident. Strategia fa]` de Transnistriatrebuie schimbat`, iar alternativa cea mai eficace esteop]iunea NATO.

ARGUMENTUL ORANJ. Revolu]ia oranj de pe”maidanul” de la Bruxelles sau Washington s-a încheiat.Asta înseamn` c`, pe termen scurt [i mediu, op]iuneaNATO sau UE pentru Ucraina a ie[it din c`r]i. Nu eîntâmpl`tor c` la recentele alegeri temele de politicèxtern` au fost, practic, absente din campania electoral`.

Ce înseamn` asta? O consecin]` este c` viziuneageopolitic` insuflat` de la Departamentul de Stat [i carea prevalat în zon` din ‘90 încoace – a[a-numita ”Ukrainefirst approach” – trebuie revizuit` [i completat` acum cuo versiune care ar suna cam a[a: ”Moldova firstapproach”. Aceasta ar însemna c` acest stat nu mai tre-buie s` a[tepte absorb]ia Ucrainei în comunitatea euro-atlantic` pentru a fi, la rândul lui, înghi]it. Trebuie s` seînceap` cu R. Moldova, pentru ca proiectul M`rii Negres` nu fie complet aruncat la co[. Iar R. Moldova trebuies` dea, prin intermediul NATO, acest semnal – respec-tiv c` vrea asta cu adev`rat.

ARGUMENTUL TRANSNISTREAN. Dacàcest conflict a fost în primul rând unul geopolitic [ipolitic - [i asta a fost! - atunci devine evident c` orice a[a-zis` solu]ie care a ar exclude definitiv op]iunea NATOpentru R. Moldova, acum sau în viitor, înseamn`, de fapt,o form` de transnistrizare! Adic` a doua victorie a Fede-ra]iei Ruse în conflictul transnistrean sau pecetluireavictoriei Federa]iei Ruse în r`zboiul din 1992. Pentru c`,în definitiv, acesta a fost [i mai este înc` scopul princi-pal al Moscovei în aceast` zon`: blocarea nu atât a UE,cât a NATO la Prut [i prezervarea pozi]iei strategicenumit` Transnistria, care dup` „solu]ionare” se extindela nivelul R. Moldova, ca loca]ie strategic` [i element denegociere pe axele Ucraina [i Marea Neagr`.



FOTO

: SE

RG

EI K

AR

PU

KH

IN/R

EUTE

RS

Dac` vor o reducere a influen]ei Rusiei în reglementareaconflictelor înghe]ate din Caucaz, cele patru ]`ri membre aleGUAM trebuie s` coopereze în domeniul securit`]ii, maiales printr-un parteneriat mai strâns cu NATO.

Gruparea celor patru “na]iuni rebele” din cadrul CSI- Georgia, Ucraina, Azerbaidjan [i Republica Moldova,numit` GUAM - este înc` pu]in cunoscut` la vest dePrut. |n mare parte, acest lucru se datoreaz` faptului c`dup` mai bine de 10 ani de la constituirea sa, GUAMn-a reu[it înc` s` devin` o structur` func]ional`. {i astaîn pofida sprijinului moral oferit de Washington, carevedea în GUAM, pe de o parte, o asocia]ie de statecapabile s` reziste tentativelor ruse[ti de reconstituire aunei federa]ii eurasiatice, iar, pe de alt` parte, un traseusigur pentru tranzitul de hidrocarburi din bazinul M`riiCaspice spre Occident.

Acordul de constituire al GUAM a fost semnat la 10

octombrie 1997 la Strasbourg.Trei ani mai târziu, în sep-tembrie 2000, la summitul Mileniului ONU a fost sem-nat un memorandum care reglementa activitatea alian]ei.Din p`cate îns`, dup` reuniunea la vârf de la Yalta din iunie2001, la care a fost adoptat statutul GUAM, organiza]iaa intrat într-o prelungit` perioad` de stagnare. Cauzaprincipal` a acestei situa]ii rezid` în rela]iile marcate deambiguitate dintre ]`rile membre ale alian]ei. Pân` înanul 2005, raporturile dintre Chi[inù [i Kiev erau mar-cate de problema propriet`]ilor moldovene[ti de pe teri-toriul ucrainean (în special pe litoralul basarabean al M`riiNegre) [i de problemele de frontier` din sudul Basarabiei.Un alt punct sensibil al rela]iilor moldo-ucrainene erapozi]ia prea tolerant` a Kievului în fa]a regimului separatistde la Tiraspol. Nici rela]iile dintre Tbilisi [i Baku nu erauprea fericite, ele fiind umbrite de revendic`rile autonomisteale azerilor din regiunea georgian` Kvemo-Kartli, tacitsprijinite de autorit`]ile Azerbaidjanului.

AMESTECUL FR~}ESC Reactivarea GUAM s-a produs doar dup` “revolu]iiledemocratice” din Georgia [i Ucraina, c`rora le-a urmato schimbare radical` a pozi]iei regimului Voronin fa]` de

Adversitate: Dup` “para[utarea” SUA \n Asia Central`, Rusia [i China au lansat dou` noi alian]e eurasiatice, pe care refuz` s` le declare anti-NATO.

NATO-GUAM: O PERSPECTIV~de Oleg Serebrian – Chi[inù

Dr. Oleg Serebrian este deputat în Parlamentul Republicii Moldo-

va, conferen]iar la Institutul de |nalte Studii Interna]ionale din Nisa

[i autor al volumului Geopolitica spa]iului pontic (Chi[inù:

Cartier, 2006)


Moscova. Modalit`]ile de relansare a cooper`rii în cadrulGUAM au fost discutate în cadrul câtorva întâlniribilaterale ale liderilor ]`rilor membre. Astfel, în martie2005, Mihail Saaka[vili vine la Chi[inù, iar cu pu]intimp înainte Vladimir Voronin efectua o vizit` la Kiev,unde a purtat discu]ii cu pre[edintele ucrainean. |naprilie 2005, imediat dup` realegerea lui Voronin în ca-litate de pre[edinte al Republicii Moldova, la Chi[inùare loc reuniunea la vârf a GUAM la care a luat parte [ipre[edintele în exerci]iu al OSCE.

|n cadrul summitului de la Chi[inù, dimensiuneapolitico-militar` a GUAM a devenit mai evident` caoricând, tema principal` a reuniunii fiind coordonareapozi]iei celor patru ]`ri fa]` de regimurile secesionistesus]inute de Federa]ia Rus`. Faptul c` cele patru ]`risunt confruntate cu mi[c`ri separatiste sprijinite de Krem-lin le-a pus din start într-un fel de alian]` natural`. |ncazul Republicii Moldova este vorba de regiuneatransnistrean`, dar într-o anumit` m`sur` [i de nodul con-flictual din Bugeac (problema minorit`]ilor turc`-g`gùz`[i bulgar`). |n acela[i timp, problema Crimeii r`mâne încontinuare un subiect sensibil pe agenda rela]iilor dintreMoscova [i Kiev. Georgia esteconfruntat` cu dou` conflictedeschise - cel din Abhazia [iOse]ia de Sud [i cu unul pasiv- cel din Javahe]ia, undeminoritatea armean` sus]inut`de Moscova [i de Erevan î[iintensific` demersurile auto-nomiste. |n Azerbaidjanr`mâne deschis dosarulKarabahului de Munte, iar în nord-estul ]`rii mai existùn focar de tensiune legat de minoritatea lezghin`, care,instigat` de Rusia, pune problema reunirii Lezghistanuluide Sud, aflat în componen]a Azerbaidjanului, cuLezghizstanul de Nord, aflat în componen]a Rusiei.

AJUTORUL AMERICAN |n cadrul reuniunii de la Chi[inù, liderii celor patru ]`riau ajuns la concluzia c` este necesar` o reducere a influ-en]ei Rusiei în procesul de reglementare a unora dintreconflictele sus-amintite [i au solicitat o implicare maiactiv` a SUA [i UE. Ulterior, deja în cadrul summitu-lui de la Baku din iunie 2007, s-a decis [i crearea unuibatalion GUAM de men]inere a p`cii.

Cu toate c`, a[a cum spuneam, GUAM nu a fostconceput ca o alian]` politic` sau, cu atât mai mult, caun bloc politico-militar, printre motivele invocate în1997 de autorii proiectului se num`r` [i necesitateaorganiz`rii unei riposte comune a acelor patru ]`ri lainten]iile Rusiei de a reexamina prevederile Tratatului

FACE. Autorit`]ile georgiene, moldovene [i ucrainenese temeau c` prin asta Rusia ar încerca s`-[i legiferezeprezen]a militar` pe teritoriul ]`rilor lor în pofida voin]eiexprimate de guvernele de la Chi[inù, Tbilisi [i Kiev.Existen]a unei agende politico-militare a GUAM devineevident` în 1999, când Georgia [i Azerbaidjanul audecis s` p`r`seasc` Tratatul de securitate colectiv` alCSI (Ucraina [i Republica Moldova nu f`ceau partedin structurile militare ale Comunit`]ii). De altminteri,Moscova a privit de la bun început constituirea GUAManume ca pe o alian]` politic` [i ca pe un instrument alintereselor americane în zona M`rii Negre.

DOAR GEORGIA {I UCRAINA TRAG SPRENATO Dar, în pofida acestei percep]ii, cele patru ]`ri au punctede vedere divergente referitor la cooperarea cu NATO.Kievul pare s` fie hot`rât atât în privin]a necesit`]iiader`rii Ucrainei la NATO, cât [i a imprim`rii unuicontur politic mai clar GUAM-ului. La rândul sù,Georgia [i-a f`cut [i ea public` pozi]ia fa]` de Alian]`.La 5 ianuarie 2008, în cadrul unui referendum organi-

zat simultan cu alegerile preziden]iale, 72% din repon-den]i s-au pronun]at în favoarea ader`rii Georgiei laNATO. |n acela[i timp, Azerbaidjanul [i mai alesRepublica Moldova prefer` s` p`streze o distan]` înraport cu Alian]a. Chi[inùl insist` asupra neutralit`]iisale unilateral declarate, considerând c` asta ar puteafavoriza reintegrarea zonei transnistrene.

Cu toate acestea, cooperarea politico-militar` ar puteadeveni unul dintre principalele obiective ale GUAM,dimensiunea politico-militar` fiind singura care poate jus-tifica existen]a acestei organiza]ii [i poate asigura viabili-tatea ei. |n aceste condi]ii, cooperarea GUAM cu Alian]aNord-Atlantic` ar trebui s` capete un contur mai clar.Con[tient de acest lucru, la recentul summit al GUAM dela Kiev, pre[edintele ucrainean, Victor Iu[cenko, a spus c`,]inând cont de condi]iile actuale, de acutizarea unorfenomene, cum ar fi separatismul, crima organizat` sauterorismul, cooperarea celor patru ]`ri membre ale GUAMîn domeniul securit`]ii ar trebui s` se bazeze anume pe unparteneriat mai strâns cu NATO.

DDee llaa \\nncceeppuutt,, MMoossccoovvaa aa pprriivviitt ccoonnssttiittuuiirreeaa GGUUAAMM

ccaa ppee oo aalliiaann]]`̀ ppoolliittiicc`̀ [[ii ccaa ppee uunn iinnssttrruummeenntt aall

iinntteerreesseelloorr aammeerriiccaannee îînn zzoonnaa MM`̀rriiii NNeeggrree..



|n timp ce alia]ii se ceart` pe definirea campaniei dinAfganistan, insurgen]ii afgani [tiu cum s` submineze NATOatât în interiorul ]`rii, cât [i în Occident. Nevoia de consensa Alian]ei le permite talibanilor s`-i influen]eze deciziile.

NATO nu este înc` pe drumul victoriei în Afganis-tan. Confruntat` cu o insurec]ie din ce în ce mai puter-nic` în Afganistan, Alian]a Nord-Atlantic` întâmpin`dificult`]i serioase în stabilirea [i aplicarea unei strate-gii antiinsurec]ie coerente. |n fapt, Afganistanul ar puteadeveni un nou caz în care statele democratice e[ueaz` „înr`zboaiele de mic` anvergur`”. De aceast` dat`, pradarebelilor ar putea fi cea mai puternic` organiza]ie mili-tar` a lumii.

EZIT~RILE ALIA}ILOR LUPT~ PENTRU TALIBANI Pân` acum, opera]iunile NATO din Afganistan prezint`toate aspectele unei campanii antiinsurec]ie. Rebeliuneacondus` de talibani are ca scop destabilizarea, r`sturna-rea [i, în cele din urm`, înlocuirea guvernului afganprintr-o combina]ie de subversiune [i conflict armat.Pentru a-[i atinge scopurile politice pe termen lung,insurec]ia urm`re[te dou` obiective îndep`rtate. Primuleste s` câ[tige popula]ia afgan`. Al doilea este s` erodezeîncrederea intern` în democra]iile occidentale, pre-lungind ceea ce pare din ce în ce mai clar o lupt` denecâ[tigat în Afganistan. Scopul final al insurgen]ilor estes` submineze sus]inerea opera]iunilor NATO în Afga-nistan, atât în interiorul ]`rii, cât [i în Occident.

Istoria ne spune c` rebelii au o mare [ans` s` câ[tige„r`zboiul politic al h`r]uielii [i epuiz`rii” împotrivadu[manilor lor occidentali, altfel cu mult superiori.

URM~TOAREA PRAD~ A TALIBANILOR? NATOde Timo Noetzel [i Benjamin Schreer – Berlin

Dr. Timo Noetzel [i Benjamin Schreer sunt anali[ti la Institutul

German pentru Studii Interna]ionale [i de Securitate din Berlin.

Aminti]i-v` de francezi în Algeria sau de americani înVietnam. A avea succes într-un conflict cu insurec]iamodern`, ca în Afganistan, pare s` fie [i mai dificil pen-tru Occident. |n prezent, for]ele de securitate occiden-tale au ca prim scop s` finalizeze cât mai rapidopera]iunile; iar asta spre deosebire de perioada R`zboiu-lui Rece, când multe din campaniile contrainsurec]ieaveau ca scop securizarea statutului unei ]`ri occidentaleimperiale (de exemplu, Marea Britanie în Malaysia,Fran]a în Algeria). Posibilitatea unei retrageri rapidest`, evident, în mâinile insurgen]ilor. Dezbaterile occi-dentalilor despre „strategiile de retragere” înt`resc anga-jamentul talibanilor de a lupta, din moment ce pentruei „victoria” pare s` fie doar o chestiune de timp, [i nu

de fezabilitate. Mai mult, aten]ia pre-sei [i dorin]a de a evita pierderi umanedetermin` majoritatea ]`rilor occiden-tale s` impun` restric]ii în utilizareapropriilor for]e armate.

CONSENSUL,INAMICUL INTERIOR Tocmai de aceea, dimensiunea militar`a unei campanii antirebele se confrunt`cu limit`ri serioase. Afganistanul esteprima opera]iune contrainsurec]ie con-

dus` de un sistem militar colectiv. Sus]inerea unei astfelde campanii de c`tre o singur` ]ar` occidental` s-a doved-it deja a fi o sarcin` riscant` în zilele R`zboiului Rece.Men]inerea unei „alian]e de democra]ii” în aceste cir-cumstan]e pare s` fie la fel de imposibil`.

|n teorie, strategia NATO în Afganistan este clar`.Ac]ionând în sprijinul guvernului afgan, Alian]a esteparte a acestui conflict. Efortul NATO împotrivarebelilor trebuie dublat de un efort sus]inut pentru aîmpiedica insurec]ia afgan` s` submineze [i s` înving`guvernul afgan. Puterea, stabilitatea [i legitimitateaguvernului na]ional trebuie men]inute. Pentru a atingeacest scop, principalul obiectiv opera]ional al NATOeste de a convinge popula]ia local` afgan` c` NATO[i guvernul afgan sunt capabili s` ofere protec]ie în fa]ainsurgen]ilor [i, în cele din urm`, s`-i înving`. Pentruasta e nevoie de o combina]ie de instrumente diplo-matice, economice [i militare; în mod firesc, NATO seconcentreaz` asupra ultimului aspect.

|n practic`, NATO este prea pu]in preg`tit` politic[i militar pentru a conveni [i pune în practic` o

CCoonnsseennssuull ddeecciizziioonnaall [[ii ssttrruuccttuurraa ddee ccoommaannddåå

mmiilliittaarråå aa NNAATTOO ssuubbmmiinneeaazzåå ccaappaacciittaatteeaa

AAlliiaann]]eeii ddee aa ssttaabbiillii oo ssttrraatteeggiiee \\mmppoottrriivvaa

iinnssuurrggeenn]]iilloorr îînn AAffggaanniissttaann.


FOTO

: PO

OL

NEW

/REU

TER

S

strategie de contrainsurec]ie în Afganistan. Deficien]elela nivel politic sunt evidente: exist` deja fracturi severeîn interiorul Alian]ei, iar sprijinul politic pentruopera]iunile afgane e din ce în ce mai greu de ob]inut.Alia]ii înc` nu v`d to]i la fel natura conflictului dinAfganistan. |n vreme ce pentru membrii anglo-saxoniai Alian]ei, precum Marea Britanie, Canada [i SUA,este clar c` NATO se confrunt` cu o insurec]ie din ceîn ce mai puternic`, ]`ri precum Germania înc` maievalueaz` aceast` abordare [i prefer` conceptul de„reconstruc]ie postconflict”. |n opinia lor, antiinsurec]iadep`[e[te dimensiunea militar` a campaniei. |n cazulGermaniei, aceast` abordare întâmpin` hot`râreaelitelor politice ale Bundeswehr de a nu se angaja într-un r`zboi în Afganistan.

Atunci când este întocmit` strategia, limbajul con-teaz`. Alian]a este construit` pe baza unui consens de-cizional. Alia]ii NATO nu se pun îns` de acord atuncicând vine vorba despre modificarea naturii conflictu-lui din Afganistan [i asupra metodelor de solu]ionarea acestor provoc`ri. Drept urmare, procesul decizionalpolitic [i structura de comand` militar` a NATO sub-mineaz` capacitatea Alian]ei de a stabili o strategieantiinsurec]ie în Afganistan. Natura mecanismelorNATO, care se bazeaz` pe consens decizional, ofer`insurgen]ilor oportunit`]i constante de a interveni în

ciclul decizional al NATO. Selectând ca ]inte membriindividuali ai Alian]ei, prin atacuri la sol, ei pot afec-ta opinia public` din interior [i pot reduce voin]apolitic` de asumare a unor riscuri militare. |ntr-adev`r,în Occident sus]inerea misiunii NATO scade continuu.}`ri precum Germania sau Olanda se lupt` din greu s`men]in` sprijinul intern. Incapacitatea structural` aNATO de a schimba cursul opera]iunii din Afganistandevine pe zi ce trece din ce în ce mai clar`.

CAPACIT~}I SUB NECESIT~}I La nivel opera]ional, în r`zboiul de mic` anvergur` dinAfganistan, NATO sufer` de lipsa capacit`]ilor militare[i nonmilitare de a conduce o campanie contrainsurec]iesus]inut`. Sub aspect militar, exist` o nevoie alarmant`de for]e aeriene tactice, de infanterie specializat` [i asis-ten]` militar` suplimentar` la sol. |n ansamblu, structurafor]elor NATO pe teatrul de lupt` din Afganistan estecea a unei utilit`]i mai degrab` limitate. For]a de Reac]iea NATO (NRF) a devenit cel mai clar simbol alnepotrivirii dintre planificarea militar` [i realitateaopera]iunilor. NRF este o for]` militar` orientat` c`treun r`zboi conven]ional de mare intensitate, care o facemai degrab` nepotrivit` pentru condi]iile opera]iunilordin Afganistan. Cu toate acestea, ea ofer` câteva avan-taje militare de mare ajutor pe terenul de lupt` afgan. |n

{ocul civiliza]iilor: Dup` ce au rezistat trupelor britanice [i sovietice, afganii rezist` [i coali]iei interna]ionale anti-talibane.



ansamblu, structura for]elor NATO nu a fost construi-t` pentru opera]iuni de contrainsurec]ie.

|n privin]a capacit`]ilor nonmilitare, tabloul paredezolant. A[a cum men]ionam mai sus, ca organiza]iemilitar`, NATO nu posed` capacit`]i nonmilitare [iastfel nu se poate ocupa decât de dimensiunea militarà campaniei antiinsurgen]i. Nu din vina ei, Alian]a pareneputincioas` în apelul ei c`tre o „abordare cu-prinz`toare” a luptei din Afganistan, care s` integrezeinstrumente militare [i civile în planul general de cam-panie. Acele organiza]ii interna]ionale guvernamentale[i nonguvernamentale care ar putea oferi atât de nece-sarele capacit`]i de reconstruc]ie civil` în Afganistanevit` s` investeasc` resursele necesare – cum, în mod evi-dent, se întâmpl` cu UE, care depune eforturi zadarnicede a construi poli]ia afgan`.

Pe lâng` aceasta, în contextul opera]iunilor peteatrul de lupt` din Afganistan, o alt` problem` a orga-niza]iilor interna]ionale, precum UE, Banca Mondial`sau ONU, este c`, în vreme ce majoritatea ]`rilorNATO î[i bazeaz` planificarea militar` pe înfrângereainsurgen]ilor, aceste institu]ii se concentreaz` asuprareconstruc]iei postconflict. Nu s-a convenit înc` asupraasum`rii unei imagini a conflictului împ`r]it întreactorii militari [i civili. Lipsa unei planific`ri integrateîmpiedic` formarea unei for]e occidentale coerenteîmpotriva insurgen]ei.

TRAUME LA ORIZONT Desigur, r`zboiul din Afganistan nu este înc` pierdut.Totu[i, sunt [anse mari ca NATO ([i comunitatea militaròccidental`) s` devin` urm`toarea victim` a insurgen]ei.Unii comentatori insist` c` rezultatele unei asemeneadesf`[ur`ri de evenimente nu ar trebui exagerate. Ei argu-menteaz` c` un e[ec al misiunii din Afganistan nu vaînsemna sfâr[itul NATO ca alian]` militar`. Ar putea fifoarte bine a[a.Totu[i, nu trebuie trecut cu vederea faptulc` acele ]`ri care au suferit înfrângeri într-o campanieîmpotriva insurgen]ei au r`mas traumatizate pentru olung` perioad` de timp, for]ele lor militare având nevoiede eforturi uria[e pentru a-[i reveni. Spre exemplu, refuzulFran]ei de a se angaja mai activ în Afganistan ast`zi esteîn parte rezultatul experien]elor din Algeria, din anii 1950.

Dup` Vietnam, conducerea politic` [i militar` aStatelor Unite a decis s` nu mai intre în astfel de con-flicte. Datorit` acestor amintiri de pe câmpul de lupt`,chiar [i în fa]a contrainsurec]iei din Irak [i Afganistan,exist` [i ast`zi o mare rezisten]` în interiorul armateiSUA fa]` de preg`tirea [i implicarea în asemenear`zboaie. Ce impact ar avea atunci un posibil dezastruafgan asupra NATO? De[i este înc` un subiect al specu-la]iilor, pare rezonabil s` consider`m c` pierderea primu-lui r`zboi terestru al NATO va adânci schismele dininteriorul Alian]ei [i va sc`dea poten]ialul sù de actorce contribuie la stabilitatea global`.

Memorial: Hecatombele din Afganistan dau na]iunii canadiene un tragic nou motiv pentru Rememberance Day.

FOTO

: FI

NB

AR

R O

'REI

LLY/

REU

TER

S


ULTIMATUMUL CANADEI DIN AFGANISTANde Robert Jackson – Londra

Politica NATO în Afganistan trebuie s` se schimbe radi-cal, iar Canada este în prima linie a acestei campaniiîndr`zne]e.

Invazia [i ocupa]ia Afganistanului, spre deosebire deatacul asupra Irakului, au fost aprobate de ONU dup`atrocit`]ile din 9/11 septembrie 2001 din Washington [iNew York. |nfrângerea for]elor lui Mullah Omar [iOsama bin Laden a fost rapid` [i decisiv`. Dar, de[i SUAau continuat s` lupte cu terori[tii în zona grani]ei cuPakistanul, cea mai mare parte a trupelor americane au fostretrase rapid, pentru preg`tirea r`zboiului din Irak. Misiu-nea a r`mas în mare parte neterminat`, iar o coali]ie con-dus` de NATO [i format` din 39 de ]`ri a preluat, în celedin urm`, r`spunderea pentru securitate [i reconstruc]ie.

Cei 37.000 de solda]i caresunt actualmente în Afga-nistan ca parte a ISAF (For]aInterna]ional` de Asisten]`pentru Securitate) [i ceilal]i11.000 de solda]i aiOpera]iunii “Libertatea dura-bil`”, condus` de America, nusunt potrivi]i pentru sarcinape care o au. Marea Britanie[i SUA au transferat recent un num`r de solda]i din Irakc`tre Afganistan, dar sunt necesari mult mai mul]i.Armatele SUA, Canadei, Marii Britanii, Australiei [iOlandei au fost eficiente, dar germanii, francezii [i italienii,care î[i neglijeaz` responsabilit`]ile, trebuie s` fac` unefort mai mare. Liderii acestor din urm` ]`ri au pus înpericol opera]iunile din Afganistan prin înc`p`]ânarea lorde a nu-[i l`sa trupele s` ajung` “în calea du[manului”, însudul sau estul ]`rii (sau prin condi]iile puse pentru a faceacest lucru).

MISIUNILE CANADIENE NATO joac` un rol vital în Afganistan. Participarea saa fost decis` prin rezolu]ii ale ONU [i prin AcordulAfganistan, pentru stabilizarea ]`rii. Contribu]ia Canadeila acest efort important const` în circa 2.600 de solda]i,împ`r]i]i în trei misiuni. Prima, Opera]iunea Atena,este un angajament c`tre ISAF. Ast`zi, ISAF este com-

pus` din cinci comandamente militare regionale [i, din2005, din Echipe Provinciale de Reconstruc]ie (PRT),care includ atât personal civil, cât [i militar, ce deruleaz`diferite activit`]i de reconstruc]ie. Misiunea Canadei esteîn Kandahar.

A doua misiune, Opera]iunea „Archer“, const` dinpersonal militar care contribuie la Opera]iunea “Liber-tatea durabil`”, condus` de SUA, prin activit`]ile dinKabul, de la baza militar` Bagram, [i prin participareala opera]iuni militare [i de antrenament ale trupelorafgane. A treia, Opera]iunea Argus, este Echipa deConsiliere Strategic` (SAT), care lucreaz` direct pentruguvernul afgan. |n prezent, aceasta const` \n 16 solda]i[i un civil încorpora]i în departamenele guvernamentaleale Afganistanului.

PAGUBE MILITARE {I ELECTORALE |n ciuda unor succese înregistrate de când guvernulpre[edintelui Hamid Karzai a fost instalat în 2005, auexistat multe urm`ri periculoase. Talibanii s-au regrupat[i au câ[tigat mai mult` for]` în provinciile sudice. Arma-ta american` [i NATO au ucis mii de insurgen]i, dar,pentru c` trebuie s` se bazeze în principal pe for]eleaeriene, au ucis, de asemenea, mult prea mul]i civili carese aflau în apropierea ]intelor. De asemenea, atentatelesinuciga[e cu bomb` [i dispozitivele exploziveimprovizate au devenit din ce în ce mai r`spândite, iartalibanii amenin]` s` sugrume Kabulul.

|ngrijor`rile canadienilor privind politicile dinAfganistan au început odat` cu moartea multora dintresolda]i – pân` în martie 2008, 77 de solda]i [i un diplo-mat canadieni au fost uci[i în misiune. Ast`zi, sondajelearat` c` sprijinul canadian pentru misiune a sc`zut dra-matic, de la mult peste jum`tate din popula]ie la circa otreime. Controversa politic` [i amenin]area cu alegerigenerale anticipate din cauza angajamentelor Canadei înAfganistan au crescut mult, iar guvernul minoritar esteîn pericol de colaps.

Robert Jackson este profesor Fletcher Jones [i director pentru Rela]ii

Interna]ionale, Redlands University, California, [i cercet`tor asociat la

Chatham House Londra.

||nnggrriijjoorr`̀rriillee ccaannaaddiieenniilloorr pprriivviinndd ppoolliittiicciillee

ddiinn AAffggaanniissttaann aauu îînncceeppuutt ooddaatt`̀ ccuu mmooaarrtteeaa

mmuullttoorraa ddiinnttrree ssoollddaa]]ii..



FOTO

: FR

ED T

HO

RN

HIL

L/R

EUTE

RS

ULTIMATUMUL OTTAWEILa începutul lui 2007, Guvernul Canadei a anun]at c`nu va prelungi misiunea în Afganistan dincolo defebruarie 2009 decât în cazul în care va fi un consensîn parlament [i în întreaga ]ar`. |n ultima parte a lui2007, premierul conservator Stephen Harper le-asolicitat fostului ministru de externe liberal JohnManley [i altor persoane cu experien]` s` realizeze unraport privind viitorul misiunii din Afganistan. Rapor-tul Manley a ajuns la concluzia c` angajamentulCanadei ar trebui men]inut numai dac` NATOfurnizeaz` un num`r suplimentar de 1.000 de solda]ipentru a lupta al`turi de canadieni în Kandahar [idac` furnizeaz` mai multe elicoptere de transport [iaeronave de supraveghere f`r` pilot. Premierul a

anun]at c` va solicita schimb`ri alepoliticii NATO pân` la summitulNATO din apr i l ie 2008 de laBucure[ti.

Cu toate acestea, partidele deopozi]ie au continuat s` atace poli-tica guvernului. Partidul Nou De-mocrat, de stânga a sus]inut c` toatetrupele trebuie retrase imediat, iarBlocul Quebecois, de orientare sepa-ratist`, a ajuns la concluzia c` misiu-nea ar trebui s` se încheie în 2009.Liberalii au venit cu diferite propu-neri privind misiunea, dar au insis-tat c` rolul “combatant” al Canadeitrebuie s` se încheie în 2009. Dup`ce raportul Manley a fost înaintat,atât conservatorii afla]i la guvernare,cât [i liberalii din opozi]ie au începuts` caute un compromis. Din martie2008, conservatorii [i liberalii faceforturi pentru ob]inerea unui acordtacit – ce include extinderea misiu-nii pân` în 2011 [i cre[terea roluluiCanadei în reconstruc]ie [i în bunaguvernare – dar cu precondi]ia caNATO s` furnizeze mai mul]i sol-da]i [i echipament pentru a-i ajutape canadieni în Kandahar.

BUCURE{TI,ULTIMA SPERAN}~NATO trebuie s` î[i corectezepolitica, iar ]`rile care au fugit der`spundere trebuie s` î[i amplificecontribu]ia militar`. Situa]ia dinAfganistan este mai imperativ`, mai

u[or de rezolvat [i mai u[or de justificat decât ceadin Irak. Totu[i, disperarea [i teama sunt în cre[tereîn acea ]ar`, în timp ce talibanii î[i continu`înaintarea sângeroas` dinspre grani]a cu Pakistanulc`tre capital`.

Occidentul trebuie s` înving` în Afganistan sau,dac` nu, se va confrunta cu perspectiva unui terorisminterna]ional pe scar` larg`. Canada ar trebui s`insiste pentru a-i fi îndeplinite condi]iile. Este tim-pul ca premierul canadian s` atrag` aten]ia asupraacestui subiect, aducând argumente decisive la sum-mitul de la Bucure[ti. |n caz contrar, NATO aremari [anse s` e[ueze în Afganistan, aceasta fiind ceamai mare problem` cu care se confrunt` alian]a de lasfâr[itul R`zboiului Rece.

Sa]ietate: Politicienii canadieni [tiu c` popula]ia dore[te \ntoarcerea b`ie]ilor acas` vii.


PARTENERII ARABI AI NATO VOR ATÂT

PR~JITURA SUA, CÂT {I A UEde Riad al Khouri – Amman

Occidentul caut` parteneriate în Orientul Mijlociu[i Africa de Nord, inclusiv via un NATO tot mai glo-balizat. Pentru asta, Alian]a trebuie nu doar s` se con-solideze ca punte între America [i Europa, dar [i s`caute asigurarea securit`]ii prin economie.

Evolu]ia conceptului strategic al NATO dup`sfâr[itul R`zboiului Rece ar putea p`rea haotic`, dar unlucru este clar: în ceea ce prive[te componen]a [i sferageografic`, tema a fost expansiunea. NATO a abando-nat, în 2002, restric]ia de a ap`ra numai zona occiden-tal` a Tratatului; în particular, Alian]a [i ]`rile ei auprivit c`tre sud [i est. De atunci, prezen]a NATO în Ori-entul Mijlociu [i în nordul Africii (Middle East andNorth Africa - MENA) s-a accentuat, pe m`sur` cestatele din regiune s-aual`turat eforturilor multila-terale de securitate ale Ali-an]ei, ca urmare a ridic`rii,în 2004, a Dialogului Medi-teraneean la statutul de par-teneriat lucrativ.

Diferite state dinMENA au [i leg`turi bilate-rale cu SUA, ca alia]i impor-tan]i din afara NATO(Major Non-NATO Allies -MNNA), care lucreaz` împreun` cu Washingtonul - [iuneori între ei - pentru a sprijini pozi]ia SUA în regiune.Similar, exist` gesturi bilaterale f`cute [i de unele ]`rieuropene în dorin]a de a-[i consolida pozi]iile strategiceîn regiune: exemplele includ ideea Parisului privind oUniune Mediteraneean`, ap`rut` anul trecut, [i acorduldin ianuarie între Fran]a [i Emiratele Arabe Unite pen-tru înfiin]area unei baze militare franceze în statul dinGolf.

IORDANIA, UN ALIAT NON-NATO MAJOR|n paralel cu aceste ac]iuni în domeniul ap`r`rii, de lasfâr[itul R`zboiului Rece, Occidentul se extinde înMENA cu o for]` economic` din ce în ce mai mare. |n

special dup` jum`tatea anilor 1990, statele vest-europene[i America au intensificat diploma]ia comercial` înregiune prin acorduri de liberalizare a comer]ului.

|n aceast` privin]`, Iordania are un statut avansat înraport cu Occidentul, fiind singurul stat din MENA careare atât acorduri de comer] liber cu SUA [i de Zon`Industrial` Calificat`, cât [i un acord de parteneriat cuUE, fiind în acela[i timp membr` în procesul paralelAgadir. |n timp ce în acest fel se d` bine pe plan eco-nomic atât pe lâng` SUA, cât [i pe lâng` UE, pozi]iastrategic` a Iordaniei a ajutat regatul s` ob]in` [i statutde ]ar` MNNA [i s` dezvolte leg`turi cu NATO. Caparte a procesului de consolidare a acesteia din urm`, îndecembrie 2007, NATO a lansat primul Fond de|ncredere pentru Dialogul Mediteraneean pentru a ajuta

Iordania la eliminarea r`m`[i]elor explozive ale r`zboiu-lui. Având contribu]ii din partea unor state NATO, pre-cum Norvegia, Spania, Italia [i Belgia, ca [i din parteaunor state europene din afara Alian]ei, precum Elve]ia[i Finlanda, acest prim proiect al unui Fond de |ncrederecu un partener al Dialogului Mediteraneean marcheaz`începutul unui nou tip de utilizare a experien]ei Alian]eiîn scopuri atât de securitate, cât [i economice, ultimeleincluzând o mai bun` utilizare a p`mântului.

UE NU VORBE{TE ACEEA{I LIMB~ NICI ÎN ORIENT Dac` planul securit`]ii este important în parteneriateleeconomice ale SUA [i UE cu ]`rile MENA, acest pas alNATO în Iordania demonstreaz` c` [i reversul esteadev`rat, o alian]` militar` occidental` fiind dispus` s`se implice în regiune în probleme ce nu ]in de securi-tate. Pe m`sur` ce rolul NATO evolueaz` [i mai mult,

Riad al Khouri este profesor invitat al Carnegie Middle East Center

[i membru al Colegiului Institutului William Davidson al Michigan

University .

DDaacc`̀ ppllaannuull sseeccuurriitt`̀]]iiii eessttee iimmppoorrttaanntt îînn

ppaarrtteenneerriiaatteellee eeccoonnoommiiccee aallee SSUUAA [[ii UUEE ccuu ]]`̀rriillee ddiinn

OOrriieennttuull MMiijjlloocciiuu,, ppaassuull ff`̀ccuutt ddee NNAATTOO îînn IIoorrddaanniiaa

ddeemmoonnssttrreeaazz`̀ cc`̀ [[ii rreevveerrssuull eessttee aaddeevv`̀rraatt..



iar situa]ia de ansamblu din MENA evolueaz` [i ea, acestamestec de elemente economice [i strategice s-ar puteaextinde [i mai mult.

Un alt aspect interesant al proiectului DialoguluiMediteraneean în Iordania este faptul c` finan]area vinedin state europene, în principal membre ale UE, dartotu[i în cadrul unei Alian]e care include ambele p`r]iale Atlanticului. Dac` Europa furnizeaz` banii, poate eas` [i conduc` proiectul? Finan]area printr-un fond deîncredere înseamn` c` Europa de fapt încredin]eaz`NATO managementul banilor, în proces fiind astfelimplicat [i elementul american. Totu[i, dac`, a[a cum separe, Europa va pl`ti [i pentru alte activit`]i ase-m`n`toare ale NATO, fa]a pur “european`” a NATOar putea deveni mai evident`, subliniind [i mai mult sci-ziunile care exist` deja în Alian]`.

O alternativ` pentru ]`rile europene ar fi s` deadovad` de for]` [i s` caute s` colaboreze cu MENA pe

baze bilaterale, debarasându-se înacest fel de povara pe care o adaugùneori o leg`tur` cu SUA. Totu[i,acest lucru ar aduce, la rândul lui,tensiuni în Europa [i în special îninteriorul UE. De exemplu, exist`deja nemul]umiri ale Germaniei înleg`tur` cu ideea Fran]ei de a rea-liza Uniunea Mediteraneean` f`r` aimplica suficient ]`rile din nordulUE.

EXTINDEREA NATO,DINCOLO DE ARMAT~Oricum ar evolua lucrurile de oparte [i de alta Atlanticului, înurm`torii ani, este clar c` membriiparteneriatului atlantic vor conti-nua s` fie implica]i într-un procesde competi]ie în regiunea MENA.|n particular, Europa [i Americasunt deja în competi]ie pentruparteneriate economice speciale custatele MENA, ]inta tradi]ional`fiind infrastructura de mari dimen-siuni sau acordurile privind armele,dar îndreptându-[i aten]ia din ceîn ce mai mult c`tre fondurile deinvesti]ii ale statelor bogate în petrolcare î[i plaseaz` banii în economi-ile occidentale mai instabile.Ce rol poate juca NATO în acestproces complex? Summitul de laBucure[ti din 2008 va extinde pro-

babil Alian]a în noi zone, inclusiv Croa]ia, Albania [iMacedonia. Totu[i, în afar` de l`rgirea sferei geografice,alian]a ar trebui s` continue [i l`rgirea orizontului c`tredezvoltarea [i aplicarea de mijloace nonmilitare pentrua ob]ine securitate.

|n special în butoiul cu pulbere care este MENA,NATO ar trebui s` încerce s` previn` conflictele prineliminarea motivelor, aplicând, în primul rând, mijloacenonmilitare într-o manier` flexibil` [i proactiv`, uti-lizându-[i puterea atât în mod direct, cât [i indirect.Aceasta va însemna inevitabil integrarea dintre acti-vit`]ile NATO [i capacit`]ile diferitelor alian]e inter-na]ionale sau ]`ri. Acest lucru, la rândul sù, subliniazìmportan]a îmbun`t`]irii cooper`rii dintre NATO [iUniunea European`, care este deja un juc`tor importantîn MENA - dar [i un rival al SUA în regiune, pe planeconomic. {i alia]ii non-NATO cer strângerea rân-durilor euro-americane FO

TO:

RTR

5D

AU/R

EUTE

RS

Multiculturalism: Turcia råmâne singura membr` musulman`, dar Dialogul Mediteraneean

[i Ini]iativa de Cooperare de la Istanbul au adus Alian]ei noi parteneri islamici.


Toate acestea ne aduc înapoi la recentele tensiuni înAlian]a Nord-Atlantic` [i la concuren]a puterilor occi-dentale în MENA. |n aceast` privin]`, rela]iile statelordin regiune vor continua s` evolueze multilateral cuNATO [i UE pe de o parte [i cu SUA bilateral decealalt` parte. Aceasta înseamn` c` Iordania [i alte ]`ridin MENA trebuie s` continue manevrele diplomaticepentru a câ[tiga cât mai mult de pe urma interesuluiputerilor occidentale în regiune - pentru a ob]ine pr`jitu-ra reprezentat` de suportul strategic [i economic al UE,dar [i pr`jitura oferit` de SUA.

Din punctul de vedere al Occidentului, aceast`situa]ie subliniaz` nevoia unui parteneriat transatlantic

mai puternic, care, la rândul lui, va ajuta NATO s`dobândeasc` un nou concept strategic care va da Alian]eiposibilitatea s` gestioneze mai bine crizele. Alternati-va ar fi s` adauge noi probleme peste cele care exist` deja,a[a cum se întâmpl` acum, prin ciorovìala din jurulAfganistanului. Atitudinea SUA fa]` de NATO s-arputea schimba dup` sosirea viitorului pre[edinte. S`sper`m c` rolul progresiv al Alian]ei în MENA va fi pen-tru SUA un exemplu care va ar`ta c` interesele sale înaceast` regiune vital` sunt mai bine servite prin multi-lateralism puternic, dar inteligent [i inovativ, [i nu prine[uata pozi]ie unilateral` în care se g`se[te acum Amer-ica în MENA.

NATO se reformeaz` pentrumisiunile secolului 21, dinAfrica [i Asia de Sud, [iavanseaz` din Orientul

Mijlociu spre Asia Pacific` via Ocea-nul Indian. De aceea, India esteneap`rat pe agenda parteneriatelorglobale ale Alian]ei, deja ajunse la 20- crede reputatul analist indian MK Bhadrakumar, într-o analiz`,pentru Asia Times, a întâlnirii low-profile dintre ministrul de externe alIndiei, Pranab Mukherjee, [i secre-tarul general al Alian]ei, Jaap deHoop Scheffer, din 28 septembrie2008, la New York.

De fapt, SUA cultiv` [i astfel noulsù parteneriat cu India. Invers,apari]ia unei situa]ii unipolare în Asia,prin exploziva ascensiune a Chinei,ca [i construirea unui “NATO estic”în Eurasia, patronat la competi]ie deRusia [i China, au poten]ialul de aîmpinge India în bra]ele SUA [i chiarale NATO.

Pe de alt` parte, la New Delhidomne[te o politic` de “nealiniere”upgradat`. India [tie c` nu se poate]ine îndeaproape dup` China, dar pre-

fer` s` nu [i-o ridice împotriv`, prinaderarea la “alian]a democra]iilor asi-atice”, forjat` de America între alia]iisì regionali, precum Coreea de Sud,Japonia, Australia [i Noua Zeeland` -plus interesantul Singapore (suficientde chinez, deci confucianist, preapu]in democratic, foarte liberal la exte-rior [i foarte oligarhic la interior). A[ac` New Delhi pledeaz` mai mult pen-

tru “o economie asiatic` integrat`,care s` exploateze poten]ialul eco-nomic al Indiei [i Chinei”.

Oricum, în ce aplaud` rolul unui“parteneriat indo-chinez întru stabili-tatea regional` [i global`”, India ademarat o trecere istoric` din sferaRusiei în cea a Americii. Mai gr`bit,Washingtonul vrea s` adauge repedeexerci]iilor navale indo-americane dinseria “Malabar” [i leg`turi între mari-na NATO [i cea indian`. Deja unul dingrupurile navale ale NATO a efectuatvara trecut` o istoric` intrare înOceanul Indian, dup` o recunoa[terea coastelor africane de la vest la est,prin dreptul turbulentelor ]`rmurinigeriene sau somaleze. C`l`toria afost o exersare a capacit`]ii Alian]ei dea lucra cu parteneri din alte zone aleglobului [i de a stabili rela]ii cu alteorganiza]ii maritime. Mai precis, acapacit`]ii de securizare a cìlor mar-itime de transport a petrolului ori dealimentare a misiunilor NATO - pre-cum cea din Afganistan, care se faceîn prezent [i din Oceanul Indian viaPakistan [i cu sprijinul Japoniei. – Nicoleta Ghigilicea

Dup` exerci]iile navale indo-americane, vizita marinei NATO în Oceanul Indian este o ultim`verig` cu parteneriatele Statelor Unite [i ale Alian]ei Nord-Atlantice din Asia Pacific`.

Alian]` Atlantic` & Pacific`, via India

FOTO

: M

ATKO

BIL

JAK

/REU

TER

S



{I FRAN}A LUI SARKOZY PENDULEAZ~

|NTRE NATO {I OTANde Luca Niculescu

Revenirea complet` a Fran]ei în Alian]` depinde der`spunsurile SUA la o serie de cereri ale Parisului, greu deacceptat de Washington.

Istoria se repet`. Când a fost ales pre[edinte alFran]ei, în 1995, Jacques Chirac era salutat de presaamerican` [i britanic` drept cel mai „filo american din-tre to]i pre[edin]ii francezi“. Doisprezece ani mai târziu,este rândul lui Nicolas Sarkozy s` fie aclamat de presade peste Ocean ca fiind pre[edintele care va apropiaFran]a de America. De America [i de NATO, am puteaspune, „o alian]` în care Fran]a trebuie s` î[i recapetelocul“ – dup` cum se exprima Sarkozy într-un discurs]inut toamna trecut` în fa]a diploma]ilor acredita]i înFran]a.

Rela]ia dintre Fran]a [i NATO r`mâne complicat`.Membr` a Alian]ei de la înfiin]are, în 1949, Fran]a s-aretras dintr-un num`r important de structuri ale NATOîn 1966, în timpul pre[edintelui Charles de Gaulle.Motivele expuse atunci: Fran]a voia o independen]`militar` (mai ales c` avea [i arma atomic`), nu mai doreape teritoriul s`u prezen]a celor 28.000 de solda]i ame-ricani, nu mai accepta s` se supun` orbe[te StatelorUnite [i avea convingerea c` NATO este una dintrera]iunile pentru care Europa este divizat`. De Gaulle cre-dea atunci în politica de „destindere“ cu unele ]`ri dinblocul comunist, dovad` fiind aici [i vizita f`cut` înRomânia în mai 1968.

DUP~ 40 DE ANI, REVENIRE CU CONDI}IIPatruzeci de ani mai târziu, situa]ia s-a schimbat. |n tim-pul r`zboiului din Bosnia în 1995, Fran]a a intrat dinnou în Comitetul Militar, iar în 2004, Parisul [i-a tri-mis din nou ofi]erii în Shape, cartierul general al for]eloraliate din Europa. Fran]a particip` azi la cvasitotali-tatea structurilor [i opera]iunilor Alian]ei, fiind cel de-al doilea furnizor de trupe, cu aproape 4.500 de solda]i(3.400 în Kosovo [i 1.000 în Afganistan) [i al patruleacontribuitor la bugetul Alian]ei (pl`te[te 15% din buge-tul civil [i cam tot atât din bugetul militar). O partici-pare important` deci, care, chiar dac` pare paradoxal, îiface pe militarii francezi s` fie frustra]i, deoarece con-tribu]iile umane [i financiare nu se reg`sesc în procesulde decizie: ca s` conteze, Fran]a ar trebui s` accead` la

toate structurile NATO pe care le-ap`r`sit în urm` cu peste 40 de ani.„Parisul – spun unii ofi]eri francezi –nu poate s` se plâng` în permanen]`de domina]ia american` asupraNATO, dar s` refuze s` î[i exerciteresponsabilit`]ile care ar decurge dinputerea sa militar`.»

Ca s` se integreze din nou întoate structurile NATO, francezii punmai multe condi]ii: în primul rând,organiza]ia atlantic` trebuie s` revin`la prima voca]ie: cea militar`. „NATO

trebuie s` î[i p`streze ancora geopolitic` în Europa [imisiunea strict militar`“ - spunea Nicolas Sarkozy.Fran]a crede apoi c` NATO nu trebuie s` se extind` lanesfâr[it [i, mai ales, nu trebuie s` se extind` c`tre ]`ricare nu au leg`tur` cu malurile Atlanticului, cum ar fiAustralia sau Noua Zeeland` – dup` cum doresc StateleUnite. Aceste ]`ri sunt [i greu de ap`rat în cazul unuiatac, din cauza distan]ei, iar ideea de a transformaNATO într-o „alian]` militar` a democra]iilor“ are undublu t`i[. Potrivit unui diplomat francez, „un astfel dedemers risc` s` accentueze fracturile din lumea con-temporan`. Alian]a nu are nimic de câ[tigat dac` eperceput` ca un instrument de export al democra]iei cuajutorul armelor“. O alt` condi]ie pus` de Paris este caeuropenii s` ob]in` mai multe posturi de real` conducereîn cadrul Alian]ei. |n fine, ultima solicitare este ca

Luca Niculescu este redactor-[ef al Radio France International

România [i realizator de emisiuni de televiziune.

FFrraann]]aa ccrreeddee cc`̀ NNAATTOO nnuu ttrreebbuuiiee ss`̀ ssee eexxttiinndd`̀ llaa

nneessffâârr[[iitt [[ii,, mmaaii aalleess,, nnuu ttrreebbuuiiee ss`̀ ssee eexxttiinndd`̀

cc`̀ttrree ]]`̀rrii ccaarree nnuu aauu lleegg`̀ttuurr`̀ ccuu mmaalluurriillee

AAttllaannttiiccuulluuii,, ccuumm aarr ffii AAuussttrraalliiaa ssaauu NNoouuaa

ZZeeeellaanndd`̀ –– dduupp`̀ ccuumm ddoorreesscc SSttaatteellee UUnniittee..


proiectul de „Europ` a ap`r`rii“ s` fie sprijinit de ameri-cani, nu împiedicat, cum se întâmpl` în prezent.„NATO [i politica european` de ap`rare nu pot pros-pera împreun`“, scria îns` recent Robert D. Kaplan,redactor-[ef al influentei reviste Atlantic Monthly.Condi]iile francezilor sunt ignorate deocamdat` deamericani: ei nu vor s` renun]e la rolul global al Alian]ei[i nici la extinderea c`tre alte state. „Ai impresia c`francezii nu accept` s` fie într-o organiza]ie decât dacò [i conduc“, se revolta un diplomat american în urm`cu câteva luni.

SARKOZY VREA, AL}I FRANCEZI EZIT~ |n timp ce actualii lideri de la Paris ([i în primul rândpre[edintele Nicolas Sarkozy [i ministrul de externeBernard Kouchner) consider` c` e momentul ca Fran]as` se implice complet în NATO, deoarece doar astfel vaputea participa efectiv la procesul de luare a deciziilor,fostul ministru de externe, socialistul Hubert Vedrine,este mai pu]in sigur. |ntr-un raport despre orient`rile de

politic` extern` a Fran]ei (comandat chiar de Sarko-zy!), Vedrine scria: „Argumentul influen]ei pe care arputea s` o aib` Fran]a este prea pu]in conving`tor.Fran]a va influen]a Statele Unite în aceea[i m`sur` încare o fac ceilal]i alia]i, adic` deloc“. Vedrine î[i ilustrafraza tìoas` prin exemplul britanic care, de[i a înt`ritrela]ia cu Administra]ia Bush pân` la caricatur`, nu areu[it s` împiedice în niciun fel luarea unor decizii cares-au dovedit proaste, cum ar fi r`zboiul din Irak.

|n concluzie, rela]ia dintre Fran]a [i NATO seaseam`n` cu un pendul, care se apropie sau se dis-tan]eaz`. La mijlocul anilor ‘90, în timpul primuluimandat al pre[edintelui Chirac fusese deja evocat`„integrarea complet`“, dar Fran]a a renun]at dup`refuzul categoric al americanilor de a ceda unui euro-pean conducerea comandamentului Sud al Alian]ei.Ast`zi, Fran]a [i NATO trìesc o nou` lun` de miere.|n func]ie de situa]ia din Afganistan [i de dispozi]iaamericanilor de a face unele concesii Hexagonului, vomvedea dac` va fi o rela]ie de durat`.

Legiuni \n strìn`tate: Chit c` nu agreeaz` planurile extra-europene ale Washingtonului pentru NATO, Parisul [i-a negociat o nou` baz`

militar` pe ]`rmul arab al Golfului Persic, adùgat` celei din Djibouti, la Marea Arabiei.

FOTO

: M

AL

LAN

GSD

ON

/REU

TER

S

un nato prea ndep rtat - efsps · istorica pace pe care fran]a [i germania postbelice au pus-o la...

Documents