un interesant mormânt descoperit la rânov- cetate (judeul ... · 101 angvstia, 12, 2008,...

101

ANGVSTIA, 12, 2008, Arheologie, pag. 101-108

Un interesant mormânt descoperit la Râşnov-Cetate(judeţul Braşov)

După cum este cunoscut, în ,,cetateaţărănească” de la Râşnov au fost efectuatemai multe campanii de cercetări arheologice,unele mai vechi, începute în anul 19701,altele recente, premergătoare lucrărilor derestaurare, desfăşurate între 1998-2001. Şiunele şi celelalte au confirmat existenţa peDealul Cetăţii a trei aşezări importante,fiecare din altă epocă: epoca bronzului (cul-tura Schneckenberg), Latène-ul dacic şi EvulMediu.

Cultura Schneckenberg este documentatăîn primul rând prin ceramică, dar şi printr-untopor de aramă care a făcut subiectul unuistudiu publicat de curând în limba română2 şicare va apărea în limba engleză într-o altăpublicaţie de specialitate din România3.Locuirea dacică, a cărei aşezare a fost identi-ficată drept Cumidava antică4, este ilustratăla rândul ei tot prin ceramică, asupra celeidescoperită în campaniile din urmă propu-nându-ne a ne opri într-un studiu viitor. Acumfacem doar precizarea că vestigiile dacices-au dovedit a fi mai numeroase în perimetrulacropolei decât în ,,grădina cetăţii”, situaţiediferită de cea constatată prin săpăturile dinsecolul trecut. În mod surprinzător, cea maislab reprezentată de artefacte este locuireamedievală.

În rândurile care urmează nu vom prezen-ta nici una din categoriile de materialeamintite, ci vom insista asupra unei desco-periri care ni s-a părut insolită. Este vorba

despre un mormânt descoperit în campaniadin anul 2000. Complexul a fost scos lalumină în metrii 3-4 din Secţiunea IB, înspatele primului val de apărare dacic situat înafara cetăţii medievale5, loc în care stratul dedepunere corespunzătoare vieţuirilor anticeatinge grosimea de 45-50cm.

Locul pentru mormânt a fost parţial cup-torit în baza valului, spre aval (exterior). Înurma operaţiunii a rezultat o groapă quasicir-culară, din care doar o mică parte se ,,ascun-dea” în val, şi care are ,,diametrul” de 1,15m.Adâncimea ei, măsurată în fiecare punct de lanivelul coamei valului, oscilează între 1,82mşi 2,42m (Fig. 1). La aceste cote se aflaucâteva lespezi şi pietre mai mari de calcar,care, împreună cu pământul dintre ele, aco-pereau osemintele.

Sub aceste pietre, între 2,40m şi 2,70madâncime, se aflau depuse scheletele: scheletde femeie, amplasat în jumătatea de sud-esta gropii, depus în decubit dorsal şi cupicioarele îndoite de la genunchi sub bazin,iar mâinile aduse la umăr (Fig. 2).

Lipit de piciorul stâng a fost depus un copil,ale cărui oase nu s-au păstrat decât subforma unei paste ,,făinoase”, inconsistente.

La baza mormântului s-a amenajat un patde pământ negru adus din altă parte şi bătă-torit, peste care s-a aşternut un alt strat delut, galben. Peste ambele schelete a fostaruncată o peliculă de pământ şi amintitelelespezi de calcar.

Cuvinte cheie: Cumidava, Evul Mediu, mormânt, schelete, cercei “tirbuşon”Key words: Cumidava, Mittelalter, Grab, Skelette, “Korkenzieher” Ohrringe

ZusammenfassungDer Verfasseer stellt eine Grabstätte vor die, im Jahre 2000 auf dem Burgberg bei Rosenau (Dealul Cetăţii, Râşnov),

Kreis Braşov, entdeckt wurde. Es ist die Rede über zwei Skelette, Mutter und Kind, gelagert in einem einfachen Grab,gegraben am Fusse eines dakischen Verteidigungswalls.

Auf Grunde der Ablagerungsart der verstorbenen und der zwei Silberohrringe am Kopfe der Mutter, glaubt derVerfasser dass die Rede ist über einen Tod während der Geburd oder eine Kindestötung. Die Vergrabung der zwei,ausserhalb des Friedhofes aus dem Burginneren, sowie auch das Fehlen eines christlichen Rituals könnten eine Strafepost-mortem gegen die Mutter sein, für ein unmorales Leben oder ein Verhalten entgegen der Gesetze oder Kutume derRosenauer Gemeinschaft.

Der Verfasser glaubt dass die Grabstätte einer deutschen Mutter und ihres Kindes angehört und dieIsolierungsmassnahme sowie auch die nicht Einhaltung der christlichen Riten und Rituale wurde von den Geschworenender deutschen Gemeinschaft aus Rosenau getroffen.

Im Endteil stellt derr Verfasser zwei Darstellungstafeln vor auf denen Keramik der Phasen A und B der Scneckenberg-Kultur wiedergeben werden (Tafel 1 und Tafel 2)

www.cimec.ro / www.mncr.ro

În groapă se mai aflau câteva oase frag-mentare şi calcinate şi foarte puţin cărbune,şi unele şi celelalte aduse odată cu pământulde umplutură. Oarecum ,,tipice” erau câtevafragmente dintr-un vas cu caneluri în zonagurii, negru, probabil un castron hallstattian.El nu ocupă însă o poziţie posibil ritualică, cisunt răspândite în groapă. Sigur este că nuaveau legătură cu procesiunea desfăşurată ladepunerea scheletelor.

Ca piese de inventar care aparţineau sigurdefunctei, menţionăm doi cercei din argintaflaţi în dreptul urechilor (Fig. 2/x,x). Au fostlucraţi prin turnare şi cizelare, dintr-o barălamelară la mijloc şi rotundă în secţiune sprecapete. În urma cizelării, partea mediană acăpătat trei profilaturi longitudinale, iarcapetele câte şapte, respectiv şase nodulidespărţiţi de şănţuiri circulare, şi unele şicelelalte cu diametre descrescătoare de lamijloc spre extremităţi. Impresia generalăeste de dublu tirbuşon, deşi nu este vorbadespre spiralare propriu-zisă, obţinută prinrăsucire.

În ciuda insistenţei meşterului, piesele nu auun finisaj perfect. Nu prezintă urme de uzură.

Dimensiuni pentru fiecare cercel:L=31/27mm; D.lobi=3,5mm la ambii; l.baradin mijloc=3mm la ambii.

Greutate: 2,1, respectiv 2g (Fig. 3).În cazul în care ar fi fost purtaţi pe ureche,

tensiunea metalului ar fi asigurat strângerea.Configuraţia lor nu permite însă purtareadirect pe ureche fără a provoca disconfort,constatare din care decurg două posibilităţi:sau erau ,,de tâmplă”, cum suntem înclinaţisă credem, sau erau fixaţi de ureche numaidupă deces şi intrau în categoria obiectelor deofrandă. Gracilitatea lor este caracteristicăpersoanelor tinere, lucru confirmat în cazul defaţă prin prezenţa copilului.

Luat în ansamblu, complexul sepulcralridică o serie de probleme. Prima este a dece-sului, pentru care opinăm că este vorbadespre un dublu moment nefericit, petrecut lanaşterea copilului. Este adevărat că nu dis-punem de argumente tranşante în acest sens,dar afirmaţia ni se pare cea mai logică.

Cea mai importantă problemă este datareamormântului, care la rândul ei dă naşterealtor întrebări, toate cauzate de faptul că nucunoaştem analogii pentru cercei. De aceea,în încercarea de a asigura măcar o datare câtmai credibilă, vom lua în discuţie poziţia mor-mântului în topografia ,,arheologică” a locu-lui, mormântul în sine şi cerceii.

Amplasarea mormântului la poala valuluidacic asigură în principiu săparea lui dupăieşirea acestuia din uz. Este adevărat căpoate fi luată în discuţie şi existenţa unui valmai vechi, eventual de la începutul epociibronzului, dar nu trebuie uitat că toatemormintele Schneckenberg cunoscute, laRâşnov, în alte localităţi din Ţara Bârsei6 sauaiurea, sunt fără excepţie în cutii de piatră(Kistengrab) şi cu un inventar funerar careprobează un ritual caracteristic pentruaceastă cultură. Exclusă ni se pare acumdatarea în preistorie, pe motivul că nu secunosc analogii din eneolitic sau din primaepocă a fierului (deşi înainte de curăţirea şiconservarea pieselor nu am exclus aceastăposibilitate). Nici fragmentele de vas nu suntun indiciu pentru datarea în Hallstatt, eleajungând în groapă incidental.

În ceea ce priveşte absenţa sicriului sau aaltui mobilier sepulcral, ea nu mai poate filuată drept argument de excludere a datării înepoca dacică, în prezent fiind cunoscute şiînmormântări Latène timpurii în sicrie7. Pânăacum nu se cunosc însă obiecte de podoabădacice de factura celor în discuţie. Aceeaşilipsă a analogiilor este valabilă şi pentrudatarea mormântului în epocile romană saupostromană.

Mormântul în sine este explicit în ceea cepriveşte atitudinea depunătorilor faţă dedefuncţi. El nu are nici cistă, nici sicriu, iarscheletul mamei este practic aruncat îngroapă, care nici măcar nu a fost săpată ladimensiunile defunctei. Din inventar lipsescorice alte piese, cum ar fi accesoriile deîmbrăcăminte, constatare care ridică un semnde întrebare asupra lăsării sau a depuneriiintenţionate a cerceilor la capul defunctei,mai ales că aceştia sunt din argint.

Un alt semn de întrebare se naşte din izo-larea premeditată a mormântului faţă de sin-gurul cimitir existent în incinta medievală for-tificată, toate celelalte morminte cunoscutepână în prezent pe deal situându-se în ,,gră-dina cetăţii”, în biserică sau în jurul ei8. Estevorba despre un comportament născut dinraţiuni de ordin sanitar, sau de unul de naturămoral-religioasă? Prima supoziţie pareexclusă, deoarece morţii de ciumă îngropaţiîn cimitir sunt acoperiţi cu două-trei straturide cenuşă în alternanţă cu lentile de lut(Ibidem), amenajare care lipseşte la mor-mântul în discuţie.

Cea mai plauzibilă explicaţie pentru izo-larea locului mormântului ni se pare a fi

102

FLOREA COSTEA


repudierea defunctei pentru un posibil com-portament imoral în timpul vieţii. Ne gândimchiar la abandonarea şi implicit la lipsirea eide ajutor în timpul naşterii, atitudine carepoate fi nu doar cauza dublului deces, ci şiconfirmarea vieţii ,,nonconformiste” a mamei.Nu excludem însă nici pruncuciderea. Aşas-ar putea explica, pe de o parte, depunereaneglijentă sau cu tentă penală a ambelorschelete (copilul este depus la picioare, şi nula sânul mamei), dar şi absenţa coşciugului şia oricăror accesorii vestimentare, pe de altăparte. Atitudinea colectivităţii, sau numai apersoanelor cu drept de judecată din sânul ei,este firească într-o societate riguros organiza-tă după legi şi cutume drastice dar obligatoriipentru toţi membrii ei, care în cazul unorasedii se aplicau cu stricteţe sporită în com-paraţie cu perioadele de linişte.

Afirmaţia dinainte trimite în primul rând lacomunitatea săsească de la Râşnov, pentrucare die Ordnung a reprezentat în primul rândun mod de viaţă, dar şi un mijloc desupravieţuire, mai ales în timpul asediilorîndelungate şi al condiţiilor de trai din cetate.

Din cele abia spuse se desprinde căopinăm spre datarea mormântului în EvulMediu. Când anume pe parcursul acesteiepoci, nu ştim cu precizie.

Primul, dealtfel şi singurul argument înacest sens, îl reprezintă cei doi cercei dinargint pentru care nu cunoaştem analogii înnici una dintre epocile anterioare. Includerealor în categoria cerceilor ,,tirbuşon”, cum suntexemplarele de la Satu Nou ar fi susţinut şichiar asigurat o datare timpurie, în secolul Xd.Chr.9. Asemănarea cerceilor de la Râşnov cuaceştia fiind însă exclusă, deşi generic ei ar

putea fi socotiţi de tip ,,tirbuşon”, ne gândimla o datare mai târzie, care nu poate fi înaintede secolul XV. Argument în acest sens estecertitudinea datării celorlalte morminte din,,grădina cetăţii” după anul 1500.

În consecinţă, propunerea noastră dedatare înclină spre Evul Mediu, cu limita infe-rioară în jurul anului 1500. Eventuale nuanţărivor deveni posibile doar în urma descoperi-rilor unor artefacte asemănătoare şi cu datareasigurată.

Probabilă ni se pare atribuirea complexuluipopulaţiei germane, săseşti, ale cărei normede viaţă au determinat ,,ritualul” faţă demamă şi copil, cu siguranţă unul inacceptabilpentru un conaţional care nu respectanormele morale, scrise sau cutumiare alecomunităţii germanice de la Râşnov. De aceeacredem că mormântul supus atenţiei mai suspoate fi un exemplu de aplicare a jurisdicţieisăseşti pentru persoanele care încălcau, voitsau fortuit, legislaţia în general şi normele,,interne” obştii locale în special. Asemenea,,tribunale” au funcţionat permanent în socie-tatea germană din Transilvania, sentinţeasemănătoare fiind cunoscute până în epocamodernă târzie10.

●●●

În finalul acestor rânduri, fără a avea legă-tură cu mormântul supus discuţiei, prezentănîn desene câteva fragmente ceramiceaparţinătoare culturii Schneckenberg desco-perite tot în perioada 1998-2001 la Râşnov-Cetate. Ele aparţin fazelor A (Pl. 1) şi B (Pl. 2)ale acestei culturi.

103

Un interesant mormânt descoperit la Râşnov-Cetate ...

Florea Costea

Note - Anmerkungen

1. Costea 1970, p. 17-48; Costea 1971, p. 737-742;Costea 1989, p. 41-66; Costea 2002, p. 183-184;Costea 2004, p. 117-192. Costea, Rusu 2006, p. 283. Costea 20074. Costea 1970, loc. cit.

5. Ibidem6. Prox 1941; Costea 2006, loc. Cit.7. Cavruc, Buzea 2005, p. 1218. Costea 1989, p. 41-66 şi pl. III-VI9. Mitrea 1959, p. 579-592 şi fig. 10/2,310. Ştefănescu 2007

Traducere/Übersetzung: Profesor Liviu Călin

Desenator/Zeichner: Mihaela Cioc


104

FLOREA COSTEA

Bibliografie - Literaturverzeichnis

Costea 1970FLOREA COSTEA, Aşezarea dacică de le Râşnov, în

Cumidava, 4, 1970.Costea 1971FLOREA COSTEA, O nouă descoperire arheologică la Râş-

nov, în Cumidava, 5, 1971.Costea 1989FLOREA COSTEA, Cercetările arheologice de le Râşnov-

Cetate, în Cumidava, 14, 1989.Costea 2002FLOREA COSTEA, Dacii din sud-estul Transilvaniei înain-

tea şi în timpul stăpânirii romane, Braşov, 2002.Costea 2004FLOREA COSTEA, Repertoriul arheologic al judeţului Bra-

şov, Braşov, 2004 (ediţia a II-a), pp. 28, 53, 117-119 etc.Costea 2007FLOREA COSTEA, Schneckenberg axe discovered at

Râşnov-Cetate, în Studii de Preistorie, 4, Bucureşti, 2007(sub tipar).

Costea, Rusu 2006FLOREA COSTEA, ADRIAN ANDREI RUSU, Un topor

Schneckenberg descoperit la Râşnov-Cetate, înCumidava, 29, 2006.

Cavruc, Buzea 2005VALERIU CAVRUC, DAN BUZEA, Vestigiile dacice timpurii de

la Olteni. Raport preliminar, în Angustia, 9, 2005.Mitrea 1959BUCUR MITREA, Săpăturile de la Satu Nou, în Materiale,

6, 1959.Prox 1941ALFRED PROX, Die Schneckenbergkultur, Kronstadt

[Braşov], 1941.Ştefănescu 2007RADU ŞTEFăNESCU, Un proces penal în Braşovul secolu-

lui al XVIII-lea, în Cumidava, 30 (sub tipar).


105


Figura 1Locul mormântului

Abb. 1Lage der Grabstätte.


106

FLOREA COSTEA

Figura 3Cerceii de argint descoperiţi la capul mamei

Abb. 3Silberohrringe entdeckt am Kopfe der Mutter

Figura 2Mormântul dublu de la Râşnov-Cetate

Abb. 2Doppelgrabstätte von Rosenauer Burg.


107


Planşa 1Ceramică Schneckenberg, faza A

Tafel 1Schneckenbergkeramik, Phase A.


108

FLOREA COSTEA

Planşa 2Ceramică Schneckenberg, Faza B

Tafel 2Schneckenbergkeramik, Phase B, aus Rosenauer Burg.


un interesant mormânt descoperit la rânov- cetate (judeul ... · 101 angvstia, 12, 2008,...

Documents