udma - pierdut in balcania

45
Udma In ajunul nunţii ei, Gherghina se sculă tîrziu. Focuri de sare verde scăpărau în geamuri şi pe balta Ciulniţa, dar casa tremura încă de frigul din răsăritul soarelui. O ener- vare tăcută stăruia în pereţi, icoana în ramă de lemn de piper arunca luciri de argint moleşit în vinuri roşii sau în singe de bou, mirosea ispititor a cozonaci dalzi, iar în tindă, Alexandru Volaret, viitorul ei soţ, care se culcase beat, după miezul nopţii, vorbea prin somn, strîngînd în braţe un snop de crengi de vîsc. Se culcase îmbrăcat, pe patul nedesfăcut, părul negru, crescut în bucle viforoase, um- brit cu ulei de nucă, îi acoperea fruntea şi ochii, o dungă de soare, furişată prin căscătura obloanelor şi prin aba- jurul de mătase roz al lămpii, strecura venin îndulcit pe obrajii lui palizi, subliniindu-i

Upload: sorin-radu

Post on 15-Sep-2015

60 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Fanus Neagu

TRANSCRIPT

UdmaIn ajunul nunii ei, Gherghina se scul trziu. Focuri desare verde scprau n geamuri i pe balta Ciulnia, darcasa tremura nc de frigul din rsritul soarelui. O ener-vare tcut struia n perei, icoana n ram de lemn depiper arunca luciri de argint moleit n vinuri roii sau nsinge de bou, mirosea ispititor a cozonaci dalzi, iar n tind,Alexandru Volaret, viitorul ei so, care se culcase beat,dup miezul nopii, vorbea prin somn, strngnd n braeun snop de crengi de vsc. Se culcase mbrcat, pe patulnedesfcut, prul negru, crescut n bucle viforoase, um-brit cu ulei de nuc, i acoperea fruntea i ochii, o dungde soare, furiat prin csctura obloanelor i prin aba-jurul de mtase roz al lmpii, strecura venin ndulcit peobrajii lui palizi, subliniindu-i arcuirea buzelor groase,plesnind de patim. Gherghina l privi prin ua ntre-deschis, rscolit de nelinite ; Volaret respira deirat,adunnd cu nrile fiori de brum i izgonind din el roto-coale de zcere acr. Dar nici urm de chin n sursulce-i nvluia faa : E stpnit de vise frumoase", i spuseGherghina i, descoperind n mna lui un cpeel de funie,pe care i-l nfurase ca brar, se scutur, ngreoat.E o bucat din funia cu care s-a spnzurat Enache Mo-lipsitu, i spusese Volaret, cu o zi nainte, o s ne poartenoroc". Iei n cerdac. Sfirit de septembrie, vnt uscat,moartea-i uitase meseria, umbla cu minile prin butoaiecu miere. In buctrie, Marta Racovieanca, maic-sa,deerta nite msline de smburi i le ndopa cu pateu deficat. Gherghin, strig ea, zrind-o prin geam, adgheara de uliu i scarpin-m pe spinare. Cnd o-mbrca fust calendarul ortodox, rspunseGherghina, avnd grij s nu fie auzit i, aruncndu-i unpardesiu pe umeri, cobor pe malul blii.Se sculase c-o zvcnire dureroas n tmple, trebuias-o risipeasc. Mergnd, sorbea ncet lenea distinct ablii i a cmpie, ochii ei rotunzi scnteiau n ruperi al-bastre, faa i trupul mldios i se nviorau de vnt i dezborul graurilor, n suflet i se adeverea mireasm de ienu-pr. In deprtare se micau amorit nite crue, caiipeau nclcit, salcmii din fundul zrii parc ddeau obtlie cu un plc de mesteceni, nimic identificabil, nlargul blii, spre Graditea, dou echipe de pescari, n-ghesuii n luntrii, scuturau plasele, iar n sutele de po-goane de vii de pe amndou malurile blii, miraculoasaalchimie a toamnei schimba aerul, soarele i vntul n aurtopit. Loru-loru, ipau nite psri necunoscute, legnn-du-se n cltinri largi, stuful uiera ascuit, viperat intr-o scufundare de lume, la Vlcelele, la Nerai sau poatechiar la Rmnic, un clopot se scobea n gingiile de bronzi arunca peste lume resturi de urt, tristee, plictiseal,dangte asfixiate, aiureal nembobocit, un vaiet sulfuroscules din cine tie ce culcu de dihori. Lng gheria p-rsit (cherhanaua se mutase aproape de oseaua Brilei),Litruc Marmandiu, nebunul din ctunul Vaideei, sreantr-un picior, pocnind din dou pietre i ngna :: Murmur iepure, murmur iepure, eu snt licuriciul,eu snt barza i mcriul blat. (Cineva din ctun, sebnuia c tnrul nvtor Albulescu, l nvase n ultimavreme nc dou fraze, pe care Litruc le strig piigiatspre Gherghina) : Eu snt licuriciul, mama mea-i oligo-fren, tatl meu, inginer, a murit dar s-a fcut bine. Haide,hai s prindem gini cu fitilul de lamp, sus clugre s-idau uscele.Gherghina se strmb, fr s fie scrbit. Faa ei pre-I lung, prguit de vnt, ochii cu gene lungi n necontenitj .plpire simular ncruntare, pentru a-1 speria pe Litruc.I Nebunul scoase un clopoel din sn, l agit violent i oI rupse la fug prin vii. Murmur, iepure ! i strig dinurm Gherghina, i se ntoarse spre cas, rupnd din mersun trandafir ca o gur nsngerat. Dup civa pai se opri.Soarele clocea ou de bufni pe acoperiul de tabl rugi-nit. O lumin frmat i neprietenoas scpra n gea-muri. Totdeauna, n septembrie, casa lor, pus departe desat, acolo unde balta Ciulnia se ngusteaz, parc strnsde gt, se tulbura de-o tristee difuz, o melancolie frcorb. Dar acum, dintr-o dat, poate fiindc soarele s-ascun-dea treptat sub nori, iar norii eseau intrigi la asfinit, undeiau fiin ploile, complotnd mpotriva cmpiei dinspreBrila, te asmuea pur i simplu mpotriva ei. Bate-m cubolovani, smulge-mi uile ! Marta Racovieanca, rm-nnd fr brbat, o cldise, dintr-o toan, acolo unde tai-c-su ascundea caii furai. Locul se numete la Vijitoare,din pricin c balta Ciulnia, sugrumat pe distan devreo zece stnjeni, clocotete, spumegnd, sub podeul fcutdintr-un copac cruia pmntul i-a dat brnci, silindu-1s se ndoaie i s se schimbe n punte. Vara, cnd celedou aripi ale blii, spre Graditea i spre Vlcelele, cumarginile copleite de stuf, pline de misterioase luminiverzi, amurguri plastice i lung tcere, peisajul pare puincam exaltat spre gura raiului, dar pe vreme rea impunecredina c locul e ursit primejdiei i ntmplrilor ntu-necate. Malul, la stnga casei, coboar n ape, nvalnici convulsiv | spre dreapta, coboar dulce, lsnd ng-

duin vntului s se joace n voie cu numele sonor alvii. Balta, viile, mlaja roie, cteva vaci rupnd iarba,podeul, graurii, un cal mpiedicat, zilele monotone saubloase ca burta de crap-alb, galben, pmntie cumera cea de azi sporesc golul clipelor, implor nelinitea,scornesc singure praguri de excesiv singurtate.Apropiindu-se de cas, Gherghina asurzi de chellitu-rile unui cine. Marta Racovieanca l prinsese pe Brezoi lvrndu-l batul n oalele cu mncare, puse la pstrare n - Iodaia de lng cerdac, i-i nmuia oasele c-un retevei.Javra, zdravn nhat de ceaf, se zbtea i urla nduit,spre marea desftare a crdului de copii venii din saulVlcelele ca s priveasc pregtirile de nunt i s ter-peleasc beteal din brazii care se bat n cuie pe stlpiide la poart. Mam, strig sufocat de indignare Gherghina, ddrumu cinelui!Marta Racovieanca, nenelegnd vorbele, dar intuin-du-le nelesul, fcu vnt .cinelui, cu toat puterea, dreptn cretetul nucului. Cinele nimeri i se adun, scncind,la mbuctura a dou crci. Tremura din toate mdularelei o zeam puturoas se scurgea din el pe franzele rugi-nite, pn pe marginea unei czi scunde, plin cu sticle deap mineral la ghea. A rsturnat coul cu mncare i-a nfulecat pe ale-selea numai buci de curcan. Seamn cu mine. i eu nfulec pe aleselea. Treigolani m-au pndit cnd splam rufe n ghiolul de la Dum-bra viinilor, m-au rsturnat pe crare, m-au fcut femeiei, ca s nu-i bage la pucrie, alde ta-su s-au prezentatla tine, milogindu-se : S aleag Gherghina p-l care-iplace mai mult. Treburile tale murdare. Nu-ncerca S te speli pefa cu minile mele.Mi-ar rmne unghiile-nfipfcc-n obraji.Marta Racovieanca se aplec peste balustrad. Clo-poeii nirai pe srm, la streaina pridvorului, atmaiacolo n rnd cu zece crapi spintecai, s-i zbiceasc vntul,scornir o poveste cu uvie de ieder. Marta Racovieancaavea inuta femeilor plouate cu mere de toamn, faacrnoas i neted, ochii verzi, mai frumoi ca ai Gher-ghinei, i ele ca dou ugere mici, pline de rodul trziual cmpiei nceput de septembrie, cnd n cmpie sepetrece a doua ncolire a orzului, otava domneasc. E-hei, Gherghino ! vorbele duceau n neguri otoac de lemn i lepdau pe drum psri bolnave te-amscpat de gura lumii i drept mulumire-mi picuri otrav-nlingur. S ne-ntoarcem la cine, zise Gherghina. Cine nu tetie ar crede c l-ai aruncat n nuc, fiindc n ultima clipi s-a fcut mil de el. Iar cine m tie ?Marta Racovieanca se ndoise peste balustrad, ca ofntn care vrea s se rstoarne. i vede de treaba lui, abdic Gherghina. Du-te la buctrie, o-ndemn maic-sa, potolit. G-seti acolo un co cu piersici. Trgul cu parfumuri ? Mulumesc din suflet. Numnnc piersici dimineaa. Cine-a pus pe masa de sub nucluminarea aia n form de pisic ? Du-te i culege flori din grdin, s-mpodobimmesele. N-am chef de nimic. i pe msur ce se trng noriiia de ploaie, m umplu de draci. Freac-te cu oet pe tmple.Gherghina scutur din cap. Prul, o-mpletitur de spice,i cdea n gfieli galbene pe umeri i pe spate. Mi-ar place s sparg geamurile casei cu pietre,zise ea. Nu te grbi, starea asta le apuc pe toate femeile,negreit, a doua zi dup nunt. Sor-mea Florica, a doua zidup nunt... tiu, o-ntrerupse Gherghina, a omort un mgar,lovindu-1 cu barda n moalele capului, sor-ta Dumitra s-acufundat pn la gt n cada cu vin, strignd c vrea s sembete i s moar... Doamne, Maic Precist, ce scorneli ! se cruci Marta [Racovieanca, dar Gherghina n-o lu n seam.. -- ...Verioara Joia i-a legat un clopot de vac la gt,apoi i-a tiat venele cu lama, sor-sa Lenu a fugit c-unigan n Iugoslavia au luat i ursul cu ei ? nu mi-aispus iar tu ai trimis dup jandarmi, s vin s-l legepe tata, fiindc dezertase de pe front. Acum e rndul meu.Ei bine, n-o s fac neamul de ruine, cu toate c-n ziuade azi... Taci! se nspimnt, optit, Marta Racovieanca.Mi se pare c s-a trezit Volaret, l aud hodorogind. Dragul de el, l cin Gherghina, scoate-i nitepepenai murai i spune-i s aib grij s nu piardfpeelul la de funie care-aduce noroc.Pui de cea, o-njur Marta Racovieanca, i batejoc de toi. tiu eu ce-o seac la inim : c nu mai areveti de-un an de la ofierul la care-a muncit o lun, cucompania, la culesul viilor. Adunau castane, jucau cri ncerdac, iar seara, cnd soldaii aprindeau focuri mari m-potriva narilor i s-apucau s cnte, ei doi socoteau cums scape de mine i m urau c nu-i slbeam o clip dinochi." Ofierii-s psri care nu se opresc din zbor pe turlabisericii, azvrli peste umr Marta Racovieanca. N-au voies s-amestece cu sfinii. Ei vin, petrec i dui au fost.Protii ateapt. i-ai vrsat tot nduful ? o-ntreb Gherghina.Dac nu mai ai i alte pretenii, dac-ai terminat fierea,

las-m. Copii strig ea, ridicnd moviliele obrajilor ndra de aur pe care soarele, pierind n fundul unei copcidin nori, o trimitea de-a curmeziul foltanului de stuf i alivezii, ca s se frng n scndura cerdacului de ce jnuv umplei voi sinul cu prune brumrii ? Nu se poate,, rspunse unul slbnog, purtnd ovest de piele, ne zvnt-n bti Marta Racovieanca. Parcdumneavoastr nu tii c ea zidete oameni n ghea ? ! Minciuni, l ntrit Gherghina. ntrebai-i, te ndrji copilul, pe Trifan Covache ipe Ion Ceamuru din satul Colcovanu. Cei mai mari hoide cprioare i de porci mistrei. Ei, cnd fac planul defurat, vorbesc turcete, ca s nu-i priceap nimeni. Zic :dula i neleg urma fcut de oi prin iarb ; zic : tandri neleg locul din dosul stnei, storitea de blegar undedorm oile, vara ; zic : trgale i neleg oi srace, fr mieii doar cu cteva smocuri de ln-n spinare. Acum doi ani,n decembrie, la primul vifor, s-au lsat din Colcovanu laVjitoare, ca s fure nite berbeci. Marta Racovieancai-a simit. A ieit cu puca, urlnd, i a tras un foc. ia audat ndrt, iar cinii de-aici i-au mpins n balt. MartaRacovieanca, sus pe mal, cu arma ncrcat, iar ei doi,nemicai n cotloanele stufului. In zori, i cotropise gheaapn la bru. Trifan Covache a zcut n spital trei luni,iar lui Ion Ceamuru i-au tiat piciorul stng. i eu care nu tiam nimic ! Pi erai la liceu, la Rmnic. Mie nu-mi place cartea.Dac m-apuc s citesc, m dor alele. Hei, dar de ce mtragei de limb ? se mir el, argos. i continu, cumnie atenuat : Ciudat, tare ciudat!Tuns chilug, cu scfrlia vnt, se ls de-a buelea laomas din cellalt col al umbrarului. Prea un micmonstru sau un cine intrat n hamuri, cu ali cini, ca smute umbrarul, grdina, mesele i chiar mirosul fecund alblii, din timpul prezent n timpul esenial, cel lipsit depocin. Gherghinei fii pocneau oasele capului de durere.Se aez la a mas unde ardea luminarea n form depisic. Trandafirul pe care i-l potrivise ntre sni, cupetale grele, crnoase, mirosea vag a pepene galben.Pisica-lumnare, cu trupul verde, ochii plini de ntuneric*,-genele albastre, pleoapele albei gura roie, botul stropit cupuncte negre, ardea mocnit. Din cretet, flacra se adnceaprintr-un an ngust n interiorul corpului (simbureleei vibra n tubul gtului, chiar sub nodul cravatei ca un .fluture) asemeni pliscului de vultur cutnd mruntaiele cusnge cald care astmpr, odihnete i satur poftele. Pri-vind-o fix, Gherghina avu sentimentul straniu c nunta eise petrecuse, c se afla n a doua zi dup cheful cel mare,singur n burta lumii, n dospeala ei puturoas. Toiceilali dormeau, rpui de butur, inclusiv stlpii umbra-rului. Foaia de cort, fixat pe muchiile lor, atrna pleotitpeste mnunchiurile de stuf rvite, florile de cmp idestrmau gingia n petecele de vin vrsat pe mese,luminrile de la cununie, ngropate n dou cofe cu nisip,sfriau cu buzele ngroate de o bolboroseal de negi i debube, sticle goale pluteau n glei cu ap murdar sauzceau rsturnate printre teancuri de farfurii nesplate,resturi de mncare, trase cu laba de cini flmnzi, mucuride igri stinse-n pahare, zdrene de hrtie flfind increngi de brad cu toate acele smulse, o plrie potrivitpeste o broboad ud, cni sparte, o lance nfipt-n butuculpe care se despicaser fripturile, avnd n vrf o crpalb, semn c mireasa era de mult femeie. Frmaser pe-tera bucuriei, o devastaser, roniser toate luminiurileei tainice, plini de-o veselie sor cu glceava, njunghiasercerbul, devoraser lacomi carnea lui fumegnd i ultimulos, supt de mduv, rcit cu dinii, l aruncaser batjo-coritor n slaul de sticl al felinarului n jurul cruiaopiser nencetat, fcnd astfel neinteligibil frumuseeantregii nopi. Nici ea nu tia dac e cu desvrire femeie.

Fusese, cu sptmni n urm, Durabra viinilor, cmisplate i ntinse pe un spalier cu struguri de chihlimbar acel galben intens ca un mic roi de viespi ptrunzndntr-o par coapt trei ini o trntiser n iarb, PetruLepdatu i Luea Pitulac i striveau braele rstignite subgenunchii lor, gfiau i horciau, nfrigurai s apucernd, iar Alexandru Volaret, rsturnat n ea, o nvluia nmiros de arpagic : Ai urechile ca dou scoici, spune,simi n ele vuietul minunii ?, mai fusese un scurt vrteji az-noapte, un freamt rsudndu-se iute, mai mult orfuial, o frngere avid, slbatic, svrit ntr-un un-gher obscur. Ce fericire sclmb, doamne !Otrezi fonetul ploii n frunziul nucului. Se scul iintr n cas. Pe scrile suind n cerdac se mpiedic de-unbolovan de sare, pus anume acolo de Marta Racovieanca,fiindc sarea mpletete destinele pn dincolo de mormnt.Lins de vaci, bolovanul era lucios, aproape transparent isemna cu o nicoval. La geamul scrii se micau dezor-donat fire de hamei i de caprifoi. Mirosea a cafea proasptrnit, a scoar de ulm mcinat, a paie czute din gurde cal, a iarba mpratului i chiar a 'lapte de alior.Alexandru Volaret, care-o pndise din cerdac, i se re-trsese n tind, strig rguit : S vin la mine urgent biserica Trei ierarhi din Iai,aia cu turlele rsucite. Te-ai turtit ru az-noapte, spuse- Gherghina, intrnd.Glasul trda mai mult istoveal dect mustrare.Aezat strmb pe stinghia patului, cu gtul nfuratntr-un fular de mtase, Alexandru sorbea zeam devarz dintr-o oal de lut. Zeama-i lua greaa cu mna,i rcorea maele i-i lumina oasele, simea c-i pocnescpaianjeni n carne i-i arunc afar prin ceaf. Totu-nlumea asta, i spuse, furnd-o cu coada ochiului pe Gher-ghina, e s te dai cu curul pe ghea la timpul potrivit.\Prin treflele oblonului ptrundea lumina puin, tulburei servil. Da. recunoscu el, surznd vinovat, ra-arn fcut praf.Ca ultimul derbedeu din lume.Vorbind, deschidea pumnii i iar i strngea, ca i cumar fi ncercat s modeleze lumina, s-o conving ori s-osileasc de-a-1 sluji numai pe el. Ce-a fost a trecut, de azi nainte nu mai pun o pic-tur pe limb pn la Crciun.Gherghina crp geamurile i desfcu oboanele. Uliu ! fluier Alexandru, lungind gtul i ciulindurechile. Gherghina se ntoarse spre el, mirat. Ia te uitce gaur mi-am fcut n fular cu igara.Ochii, adunai strns la rdcina nasului uor ncovoiat,scprau ntrtai. Cearcnele de sidef tiprite sub ei lemreau adncimea. Obraji ciolnoi, pielea oache, mus-taa stufoas i neagr, lsat s creasc pn-n colurilebrbiei modelate cu barda. Cearcnele preau urmele unorctue sparte de-a patim ndelung sechestrat i care seconsumase repede, ca o-njurtur cordial. Avei un vin foarte aspru. Pur i simplu mi-a tiatpicioarele. nainte de-a adormi, am ncercat s vin la tine,s te mngi, dar am czut secerat. Tu nu tii s vii la mine dect nhitat cu PetruLepdatu i Luca Pitulac. Parc ne-am neles i am jurat s nu mai pomenimn veci despre ntmplarea de la Dumbra viinilor. Uite c eu m dezleg de jurmnt. Cnd crezi ciubeti o fat te duci singur la ea, orice-ai avea de gnd sfaci. Singur la Dumbra viinilor, n-aveai dect s m tv-leti pe cinci rzoare. N-m darul beiei, zise Alexandru, altu-i nravulmeu : mi place s trndvesc in spinarea calului i caluls mearg la pas printre ciulini. Dac-mi pic odat-n labjigodia aia de ofier... Te-ai mbtat fiindc i-ai adus aminte de el ? Las-1n pace. Cnd erai sub ordinele lui i lingeai cizmele. ...l fac bucele i-l dau de mncare la cini nfarfurii de cositor. L-am iubit, declar Gherghina.Ploaia ciuruia mrunt acoperiul de tabl. Eti viclean, el te-a iubit, tu-1 jucai n lan. ifiindc i-am cntat ntr-o noapte sub geam, la ntoarcereala regiment, m bga la carcer cte cinci zile pe spt-mn... Mi, tehnicianul veterinar din Vilcelele, treci Iabeci ! Seara, cnd voi, soldaii, serveai masa, el venea im spla pe picioare. i-mi ddea, n timpul sta, smngi nite dantele. Era ciupit de vrsat sub brbie. Aa e, recunoscu Gherghina, avea pielea nepat nregiunea aia. mi zicea Udma. Udma, uit-te-n ochii mei! Udma e valul dinti al primverii care umfl rurile. Trece mre cu toat lumina munilor. Semnul mutei pe chipul ofierului tu !. Asta ce vrea s zic ?Vocea-i tremura o nuan aproape imperceptibilde mnie. Ai deschis vorba despre el i parc l-am vzut oclip undeva n fundul lumii : fa de mort, l bzie muscai n-are vlag s se fereasc. n locul tu a fi mai precaut. Moare, continu Alexandru, vehement. i-e fric ?Adineauri avea nasul jupuit i buzele albe ca fierul crud. Alexandre, zise Gherghina, privindu-i unghiile gin-gae, de ce crezi tu c te-am ales pe tine de brbat ? De cenu l-am ales pe Petru Lepdatu sau pe Luca Pitulac ? Pi cum s-l fi ales pe unul din ia doi ! ? fcu eldispreuitor. Dar ntrebarea Gherghinei epuizase bruscrezervele de brutalitate stngace. Rse mpleticit, npditde sudoare la subiori. Pe oricare l-ai fi ales n locul meui legam picioarele c-un arpe i puneam o mie de lipitoripe el s-i sug viaa. M-ai fcut s-nghit pleav. Unu, doitii s-l nclieti pe om chiar n untura lui. Semeni npartea lui bunic-tu. Nu l-am cunoscut, dar tata aa zicea :Fata asta e leit bunic-su. Mai spune tata c bunic-tu,atunci cnd fura cai de la un preot, i inea o sptmn cucrucea la gt. -Ce-o fi cu copiii ia de se hn aa ? Stauchiar pe scaunele unde vom sta noi mine noapte. Se joac de-a nunta, zise Gherghina.Biatul tuns chilug se ntorsese de la cununie i ofereabiscuii pe-un taler unei fetie purtnd o cunun de flori,toat numai scntei roul florilor de scoru din a douageneraie, istovindu-se n portocaliu, un rou nglodat ndatorii galbene i amndoi erau triti c mai aveau multpn la nunta adevrat. N-ai s mori nainte de-a tritoate nevoile, micu mireas", vru s-i strige Gherghina.Mireas de miez de pine, mireas de lemn, de piatr ide lut, ai s trieti toat j anghina muierii i-ai s trietii durerile facerii" i vedea cum n iarba de sub pruni,btut de ploaia mrunt, timpul se d de-a dura, umpledin aer, din deprtrile apatice ale cmpiei, din clopotniacu porumbei de la Graditea i din cerul podit cu noduride lemn ud o gamel cu grune de plumb pe care o varsn balt. Pene albe, ca iluminri mistice, se rup din fulge-rele rmuroase, n dedesubtul pmntului curg vijeliospraie de plumb, gamela se umple cu alte grune zorni-toare, iar se vars, iar se umple i cei doi copii snt mari isnt la nunta lor adevrat, iar Gherghina Racovieanu iAlexandru Volaret zac n borala somnului btrnilor pndiide moarte, mereu sosesc oaspei i nu recunosc pe nimeni,cei ce vin i alung pe cei ce mncau, sparg nunta ce abiase nfiripase, fiindc dura de prea mult vreme, i pornesc

alta i, pe cnd ei chefuiesc, url, stric, se bat cu pumnii,se srut, hruiesc lutarii, jur-mprej urul umbrarului senasc puhoaie de copii i se joac de-a nunta, un taler cudoi biscuii, o cunun de flori de scoru din a doua ge-neraie.... Gherghin... Alexandre, rsun vocea Martei Raco-Vieanca, urcnd scrile, s-apropie dinspre Vlcelele obarc cu pnze. Ei snt. Venii repede jos, trebuie sstm umr lng umr. Mi s-a prut c e i cuscrul RobeVolaret n barc. Voi ce zicei, s-i izgonesc pe mucoiiia de sub umbrar ? Ii izgonesc. De cnd am zrit barca-nlargul blii, mi-a trecut durerea de varice. Acum, plutescde-a lungul malului, foarte aproape de margine, anunea din cerdac. Toi cu ochii pe mal, parc-ar cuta un locuscat pe care s-i scrie numele cu cret.Dup ce bocnitul Martei Racovieanca pe scri sestinse, Alexandru Volaret, sltndu-i catarama curelei peburt, o-ntreb pe Gherghina dac s ias afar n timp ceea se schimb. i-e fric s nu-i pierzi capul ? Inva-te s mvezi goal. Trebuie s te obinuieti s m vezi goal icnd sntem numai noi doi. Snt frumoas, Alexandre ? n-treb Gherghina. Rvnesc de mult la clipa asta i vreau sfiu foarte frumoas. Scoate-mi pantofii. mbrac rochia de satin. mbrcat cu ea, n-ai pe-reche-n apte judee. ine minte, ciocni Alexandru n"botul unui pantof, povestea cu Dumbra viinilor n-amchef s-o mai aud niciodat.Gherghina, sprijinindu-se n colul mesei, ndoi pernd genunchii, el i scoase picioarele An pantofi, ncl-zindu-i labele n palm, ea mica lene degetele captive,Alexandru sufla asupra lor, ungndu-le cu mirul dorineloraate, cu mpcarea stpnului vindecat de gunoaiele uriii colindat de coboruri senine. Apoi, Gherghina ddu josbluza, smucind de mneci i lepd pantalonii de in gal-ben jubilaia lunii iulie, concesie, favoare i aliniere cudominantele verii n cmpia plat din preajma Vjitoarei.Intuind accesul de febr ce-1 cuprindea pe Alexandru, sride pe mas pe covor, rmnnd c-o mn ncletat pe sp-tarul scaunului acoperit de rochii, cea de satin violet sescurse sub mas, ca o flacr supt de duhul din vatr, darnu izbuti s-apuce clana uii, Alexandru se agase depulpele ei lungi, zvelte, zdruncinate de-un tremur pietros,le sruta, cutnd mersul elegant al lumii pe potecile -nind din glezn spre coapse, mngia, apsa, cerea, hpiamiresmele trupului ei, alternrile lor nervoase mirosulputernic i proaspt de ctin i de ierburi amare se mpe-rechea n trepte sczute cu mirosul stins i ezitant altrandafirului trziu, cu cel durabil, al pelinului revigoratde ploaie, cu acela, confuz i tmiat de tristee fragil,al stnjeneilor slbatici murind.Cu fruntea proptit-n pntecele rscolit de mpotrivire,Alexandru ncerca s-o mping pe Gherghina n pat.- Ce dulce bucic eti tu ! Cine te-a gustat o datse spnzur dac n-o mai face i-a doua oar.i ea : ; Nu, nu, nu, nu, ai rbdare, s isprvim cu ia, nermne tot timpul. Acum, gemu el. * Nu, se ndrji ea. Las-m nti s uit nisipul, frun-ziul, brusturii i umilina de la Dumbra viinilor.Respins, el i zdrobi ele. Amndou sfrcurile, alc-tuire de broboane ca nite ipete mici, neexplodate, tros-neau parc ntre degetele lui, i ea ndura caznele, rbd-toare, nverunndu-se astfel s-l provoace pn la desn-dejde. Privind-o de pe covorul n care-i ndesase genun-chii, prbuit de-un vuiet continuu, secat de fulgere, bn-tuit de zvcniri nedomolite, mai avea timp s neleagc pulpele i pntecele ei frigeau n ora 3 dup amiaz, iarele respirau n rcoarea orei 5 dimineaa, i s vad c,de jos, buzele ntredeschise fremtau ca i ale lui, de-o

lacom dorin peste care se suprapunea ns umbra uneiameninri ntunecate, moviliele obrajilor preau mai ro-tunde, mai frumos colorate i pline de-o srguincioasobrznicie, pomei de ttroaic, tiai c nohai, nlimba ttar, i strig n gnd, nseamn cine ?, pomeiitia dublau impertinena minii care-1 apsa n cretetulcapului, silindu-1 s-i retrag braele ncolcite n jurul ei. Bea ceva s te liniteti, spuse Gherghina, ptrun-znd n rochie.i dup ce Alexandru bu Eti furios 7' Nu, dac-i vorba de-o amnare scurt Vom vedea, rspunse Gherghina. Hai a ia.Alexandru o lu de mn, o frnse pe bra i o srut. l auzi pe tata ct de bubuitor rde ? i merg toatetreburile-n plin. E criz de pine, dar lui, alaltieri noapte,i-a adus cineva cu camionul de la Rmnic trei mii de pininegre. Pn-n zori le-am tiat n dou, le-am nmuiat nmotorin i le-am pus la uscat combustibil pentru sere,pe timpul iernii. Asta nu trebuia s ini-o spui, zise Gherghina. De ce ? Intre noi doi, de-acum, nu mai exist se-crete. Sntem o pereche fericit. Nimic nu mai ncape nplus, nimic nu d afar din ram.Jos, sub umbrar, Robe Volaret, tatl lui Alexandru,Voinea Lepdatu, tatl lui Petru, Anghel Pitulac i fiulsu, Luca, plimbau din mn-n mn o sticl cu vin iascultau doar cu jumtate de ureche cum Marta Racovi-eanca l njura i-l blestema ndesat pe primarul dinVlcelele care, tind mult prea devreme curentul electric,osilise s scoat mixerul din priz i s bat cu linguraun morman de icre de tiuc. Erau ateni, mai cu seamLuca, s vad de unde va aprea Gherghina. Scrba dracului! ocra Marta Racovieanca. Pu-trezi-i-ar oasele de viu ! Vedea-l-a plin de bube dulcii pe el i pe putoarea de nevast-sa c, anul trecut, cnda mucat-o citrle la despre care s-a crezut ca-i turbat,m-am izbit cu fruntea de-o sut de ori de lespezile bise-ricii de la Graditea... Mam ! fcu Gherghina, exasperat, aprnd cuAlexandru pe ua din latura sting a casei, ca i cum ar fivenit din cmpie.Marta Racovieanca tcu i se aplec s tearg depraf, cu orul, scaunele pe care ezuser mirii cei mici.Robe Volaret, masiv, cu umerii ct nite bme, purtnd pecap o glug de muama, i freca barba rocovan i m-bcsit de ploaie cu o mnu de ln, Anghel Pitulac,mic, zgribulit, moia n afara timpului, cu minile adinenfundate n buzunar, Voinea Lepdatu, subire, cu doiochi mici, iscoditori, cu buzele sleite parc de orice urmde via, ncremenise, rezemat fals ntr-o vsl cu aripacrpat i crpit cu tabl de balot, iar Luca dizolva nsaliva unui singur gnd valurile de frig urendu-i de lainim i era livid ca eecul mblnzit de-o speran nebu-neasc, rezistent tocmai prin absurdul ei. Ciufulit, cumuchii spinrii strpuni de junghiuri, fiindc inusecrma brcii, el se frnse de mijloc ling o stiv de lzicare edeau s-i cad n ceaf, cutnd s nu-i ciocneascprivirea cu a lui Alexandru, dar s-i remarce prezenaGherghina. De sub bluza de doc, scoroas, ieeau la ve-dere, legate cu nur de piele de gurile curelei, vrful uneicozi de veveri i dou gloane de aram.Gherghina i cuprinse ntr-o privire ostenit, Lucanu pricepu dac luase act i de prezena lui apoi vru sia loc pe scaunul destinat miresei, ridicnd de pe el apcaplan cu ciuperci, uitat de copiii izgonii de Marta Raco-vieanca, dar se rzgndi. O clip rmase cu atenia m-prit la suspinele vntului n nuc i la salcmul incen-diat de trsnet, n fundul zrii, chinuindu-se s-i aducaminte fraza pregtit din timp, intolerant, rigid, hi-doas n esen, cu care s deschid ziua plilor. Nu iz-buti. Chipul ei cptase o fixitate a expresiei aproapemortuar. Atepta o-ncurajare. N-o primi de nicieri.Atunci se-ntoarse spre Voinea Lepdatu i rosti precipitat: Am impresia c vrei s scapi repede. Pune baniipe mas i eti liber. Poate c era mai bine s-i dau mine noanle, cnd.se strig darul. Nu te-a invitat nimeni la nunt. nelegerea pecare-am fcut-o, de faa cu primarul i eful miliiei, afost ca eu s-mi aleg de brbat pe cine vreau din cei treicare m-au batjocorit, iar ilali doi s plteasc fiecarecte zece mii de lei.Voinea Lepdatu sprijini vsla cu oldul de trunchiulnucului j cotrobi n sn dup teancul de sute, legate cubanderol. mpingnd vsla, c-o izbitur de genunchi, lasubioar, potrivi banii n faa Gherghinei. Robe Volaretfcu doi pai ndrznei, nh teancul i, scuipnd ntredete, ncepu s numere. Da de ce-i numeri dumneata, Robe Volaret ? n-treb Gherghina, ridicnd mna spre un belciug din stlpulumbrarului momeal pervers n crligul jocului ex-pansiv al lcomiei. M-am gndit s v fiu de ajutor. Robe Volaret ddundrt pn se izbi de-un butoi cu bere. N-are dect s-inumere cuscra Marta Racovieanca. Sau Alexandru, csnt ai votri de-acum. Eu i iau nenumrai, hotr Gherghina. Mam, d-ilui Voinea Lepdatu Chitana n care scrie c s-a bgatdator la noi zece mii de lei. Eu vreau s-i numr, se amestec Alexandru, furios. De ce ? ntreb, calm, Gherghina. Fiindc-mi plac treburile curate i o flacr al-bastr ncepu s ard ameitor ntre degetele lui.

Mi Alexandre, se nverun Voinea Lepdatu, dacGherghina-1 alegea pe Petru al meu, Petru nu s-ar fipurtat ca tine. ...aptejpatru, aptcjcinci, aptejase... Petru e ostrpitur bearc, n-avea cum s-l aleag... aptejnou.optzeci, unu, doi... Cred c l-ai fcut la beie. Noujunu,noujdoi, noujtrei, ia banderola asta, pune-o ling chitan,d-le foc i prlete-i barba, ca s ii minte ziua cnd aipltit pentru Petru ct nu face el chiar clare pe un calalb, cu stea-n frunte. Noujnou, suta. Corect. Treci larnd, Anghel Pitulac. Eu, ngn Anghel Pitulac, n-am putut s-adun zecemii, am adus numai apte, pentru restul de trei am nitesalcmi de foc, ngduii-mi s-i vnd, cnd s-o lsa gerul. Oprete, zise Gherghina, e rndul lui Robe Volaret,eu fixez ordinea.. Nu zpci treburile, eu i-am dat biatul. Adic l-aiales singur. i-1 dau napoi, declar Gherghina. i nunta ? ntreb prostete Robe Volaret. Toatepregtirile astea se duc dracului ? Nunta merge mai departe. M mrit cu Luca Pitu-lac i-n urechile tuturor se trnti o u, partea cea maincordat a dup-amiezii plesni, fcnd loc tcerii, nevoiiei de-a mnca timp disprut i timp la vedere ploaiamica nluci i nu se tie de ce mirosea a mazre. Mvrei de nevast, Luca Pitulac ? Rspunde simplu : dasau nu. Da, rspunse Luca Pitulac. Atunci vino lng mine. Iar tu, Alexandre... tiu, zise Alexandru, ofierul la care-acum trages moar, i iese sufletul pe horn... cu mine nu i-ar fimers ! Cu idiotu sta de contabil faci ce vrei. ... ia-i cpeelul de funie care-aduce noroc, m-I pinge barca pe ap i ntr-un ceas trimite-1 napoi peI taic-tu cu zece mii. N-o s- vezi un sfan de la mine, scri n gtlej1 Robe Volaret, nici mcar ce uit popa-n stran. Pun prinsoare c pn disear te-ntorci cu zece| mii de lei, zise Gherghina. Pun prinsoare pe trei mii depini negre, tiate-n dou i muiate-n motorin idintr-o dat i aminti fraza pe care-o pregtise pe cndmbrca rochia de satin violet. E scump carnea dei curv-n ziua de azi, Alexandre. Altfel era pe vremuri,nu-i aa, Robe Volaret ? i rse relaxat cnd Robe Vo-. laret l pocni n mutr pe Alexandru, iar acesta nu riposti pomi spre barc, urmat de taic-su, care-i sfia,mnios, gluga de muama, de Luca Pitulac, speriat, rosto-golind gngav scuze seci : Eu, mi oameni buni... ide Voinea Lepdatu, trnd pe crare vsla. Iar cnd ivzu n barc i vzu i barca legnndu-se pe ape, cupnza umflat de vnt, o zglir hohote de plns, mai] presus de puterile ei. Acuma plngi, fiindc l-ai alungat, spuse Luca,trist. Nu, o apr Marta Racovieanca, plnge i ea ca1 orice mireas. Doar e tiut c o mireas trebuie s plngdup zilele cnd tria nepstoare. Ce s fac ca s-o linitesc ? Nimic. Sau, dac vrei, i spui un descntec la ure-che : Florica, Dumitra, Joia, Lenu, Udma. Florica, ncepu biatul, Dumitra, Joia, Lenu,Udma.Balta pulsa n malul de la Vjitoare i n pereii brciiI care-i pierdea conturul n ploaie.Ianuarie 1982