Ministerul Educaţiei Naţionale

Proiect de obţinere a certificatului

de calificare profesională

nivel 3

Profesor ȋndrumător: Elev:

Sasu Ioana Nume: ?????

Clasa: XII

2014

1

Veniturile publice-TVA

2

Continut:

ARGUMENT.......................................................................................................................4 Principii generale.............................................................................................................5 Baza de impozitare..............................................................................................................7 Cotele TVA........................................................................................................................10 Scutiri.................................................................................................................................11 Deducerea TVA.................................................................................................................12 Comertul intracomunitar....................................................................................................13 Importul de bunuri.............................................................................................................13 Persoana impozabila stabilita in Romania.........................................................................14 Prestarea de servicii...........................................................................................................14 Inregistrarea in scopuri de TVA........................................................................................15 Exigibilitatea TVA.............................................................................................................16 Platitorii de TVA cu regim mixt........................................................................................16 TVA nedeductibila.............................................................................................................16 Deducerea TVA pentru bunurile de capital.......................................................................17 Ajustarea TVA deductibila pentru servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital......17 Masuri de simplificare.......................................................................................................17 Obligatiile de raportare privind TVA................................................................................18 Rambursarea TVA catre persoane impozabile stabilite in UE/in afara UE ......................20 Precizari privind inregistrarea sau anularea inregistrarii in scopuri de TVA....................20 Studiu de caz Inregistrarea TVA la S.C. EXPLODEX S.A.-BRAŞOV...........................21 Concluzii............................................................................................................................42 Bibliografie........................................................................................................................43

3

ARGUMENT

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.

În România sunt în vigoare 3 cote de TVA:

cota standard: 24% cote reduse: 9% și 5%.

Aplicarea prevederilor sistemului de TVA la încasare este obligatorie pentru

:- persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii economice în România şi a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei;

- persoane impozabile, care au sediul activităţii economice în România şi care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent, de la data înregistrării în scopuri de TVA.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 132 şi 133, realizate în cursul unui an calendaristic.

Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă este înregistrată din oficiu în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi care aplică sistemul de la data înscrisă în decizia de înregistrare în registru.

4

Principii generale

TVA este o taxa pe consumul final1. TVA este o taxa pe consumul final, care se plateste esalonat la data la care bunurile ajung la consumatorii finali in urma mai multor operatiuni.2. TVA pentru operatiunile desfasurate intr-o anumita tara este o taxa proportionala care:a) se aplica la pretul de vanzare a bunurilor si serviciilorb) este suportata “in cele din urma” dar intotdeauna* de catre consumatorul final** si*Nota: Se presupune aici ca, in practica, o persoana impozabila transmite intotdeauna clientului sau orice TVA pe care este posibil sa nu o poata deduce in conditiile Legislatiei TVA. Daca si clientul este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA aceasta TVA nedeductibila devine parte din baza de impunere, TVA urmand a fi calculata raportat la aceasta; in oricare alt caz, clientul va trebui doar sa plateasca taxa ca facand parte din pret.**Nota: În acest context, consumatorul final este orice persoana care nu are dreptul de a deduce TVA care ii este aplicata sau pe care o plateste.c) este perceputa in contul Ministerului Finantelor, de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, in etape succesive, si anume la fiecare operatiune din cadrul procesului de productie si distributie dintr-un lant de operatiuni executate asupra bunurilor sau serviciilor.3.Avand in vedere ca, in fiecare etapa a acestui proces TVA aferenta achizitiilor poate fi dedusa – cu anumite exceptii – se aplica TVA numai la valoarea adaugata in etapa respectiva. De exemplu, in cazul unor livrari de bunuri succesive din etapa de productie in cea de vanzare en-detail, TVA este o taxa care se nu se aplica in cascada, ci numai pe consumul final, si care se plateste la fiecare etapa din lantul de livrari succesive.4. În cazul in care pentru aceleasi bunuri sau servicii nu exista un lant de operatiuni, TVA este o taxa ce se aplica pe anumite operatiuni specifice prevazute in titlul VI privind TVA din Codul Fiscal, pentru care nu exista intotdeauna obligatia platii (de exemplu in cazul scutirii).5. Rolul persoanei impozabile inregistrata in scopuri de TVA se reduce la cel de de perceptor al taxei in contul Ministerului Finantelor, aceasta taxa nereprezentand un cost pentru persoana respectiva, cu exceptia costurilor inregistrare cu respectarea obligatiilor administrative.6. Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa plateasca Ministerului Finantelor diferenta dintre suma taxei colectata de la clientii sai, aplicata fie asupra valorii adaugate fie asupra operatiunii specifice, si taxa deductibila achitata sau datorata de catre persoana respectiva pentru achizitia de bunuri si servicii, precum si pentru cheltuielile sale.7. Prin mecanismul de deducere, persoana impozabila respectiva poate pastra partea din taxa ce corespunde sumei taxei achitata pentru achizitii/cheltuieli. În consecinta, suma TVA colectata nu reprezinta un cost pentru o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA.Astfel, mecanismul de deducere se aplica de catre fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, implicata in procesul de productie sau distributie a unui bun sau serviciu ori in executarea unei anumite operatiuni. Mecanismul se aplica in cazul in care bunurile sau serviciile sunt livrate, respectiv prestate, unei persoane care nu are drept de deducere a TVA, de regula numita consumator finalin. Consumatorul final este persoana care fie va consuma bunul ori serviciul respectiv, fie il va revinde fara a colecta TVA pentru valoarea adaugata, avand obligatia de a plati suma totala a taxei datorata, calculata la pretul bunului sau tarifului serviciului, indiferent de cota aplicabila si neavand nici o posibilitate de a recupera taxa achitata.

5

8. Ministerul Finantelor incaseaza TVA colectata pentru un anume bun sau serviciu intr-un numar de transe egal cu numarul de persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA si care sunt implicate in productia si distributia bunului sau serviciului in cadrul unui lant de operatiuni succesive cu bunul sau serviciul respectv. Ministerul Finantelor va incasa suma totala a taxei colectate numai in momentul in care bunul sau serviciul respectiv ajunge la o persoana ce nu are dreptul sa deduca TVA. La aceasta data, sumele de TVA incasate in rate de catre Ministerul Finantelor se adauga la suma taxei colectate pentru respectivul bun sau serviciu, avand in vedere pretul facturat persoanei ce nu are dreptul sa deduca TVA, si cota de TVA aplicabila.TVA este o taxa ce se „autopercepe”TVA este o asa-numita taxa „ce se auto-percepe”, deoarece persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform legislatiei TVA, impune si colecteaza TVA de la clientii sai, dupa care o vireaza Ministerul Finantelor. Rolul principal al Directiei de Impozite Indirecte din cadrul Ministerului Finantelor si al ANAF este acela de a asigura persoanelor impozabile suficiente informatii referitoare la drepturile si obligatiile ce le revin in ceea ce priveste TVA pentru a permite acestor persoane impozabile sa isi respecte obligatiile si sa isi exercite drepturile. Un alt rol important al ANAF este acela de a controla in ce masura persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, dar si alte persoane din regimul intracomunitar, isi respecta obligatia fundamentala de a colecta si plati TVA si obligatiile secundare ce le revin in baza prevederilor mentionate in cadrul titlului VI privind TVA din Codul Fiscal, prevazute in principal pentru a face posibil sau a facilita controlul de catre ANAF.TVA este neutraDatorita mecanismului de deducere a taxei deductibile, indiferent cate persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA intervin in procesul de productie si distributie a unui anumit bun sau serviciu, suma totala a TVA colectata va fi intotdeauna aceeasi, deoarece depinde numai de pretul facturat consumatorului final care nu are drept de deducere, precum si de cota TVA aplicabila.TVA este transparentaPrin aplicarea TVA, elementul fiscal din pretul (de consum) al bunurilor si serviciilor este cunoscut cu exactitate, ceea ce permite taxarea la aceleasi cote de TVA a bunurilor produse in tara, a celor importate si a “achizitiilor intracomunitare”, precum si scutirea de TVA pentru exporturile de bunuri si “livrarile intracomunitare”.TVA nu este un element de cost pentru desfasurarea activitatiiTVA nu este un element al pretului de cost al bunurilor si serviciilor pentru persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, in masura in care TVA aferenta achizitiilor este deductibila. Într-adevar, prin asa-numitul mecanism de deducere a taxei aferenta achizitiilor, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA recupereaza taxa ce achitata sau datorata furnizorilor sai.TVA se aplica pe operatiuni specifice, si nu pe profitul brut1. Desi TVA virata Ministerului Finantelor de o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA reprezinta taxa colectata pe valoarea adaugata de catre persoana respectiva in cadrul unui lant de operatiuni efectuate asupra unui bun sau serviciu, mecanismul TVA este astfel conceput incat sa nu fie nevoie sa se determine suma valorii adaugate respective, care in fapt reprezinta si profitul brut. Într-adevar, mecanismul implica deducerea globala a TVA deductibila din TVA colectata si plata diferentei catre Ministerului Finantelor, fara nici o referire la valoarea adaugata sau la profitul brut.2. TVA nu se aplica- direct sau indirect – pe profitul brut ca atare. Sumele platite catre Ministerul Finantelor de o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA reprezinta suma

6

totala sau partiala a TVA colectata pentru pretul de consum final al bunurilor sau serviciilor taxabile si care taxa este integral suportata de catre consumatorul final.3. Pe de alta parte, TVA se aplica pe operatiuni specifice, al caror pret reprezinta baza de impozitare, sistem care este total diferit fata de regimul impozitului pe profit, in care de regula baza de impozitare este constituita de regula din profitul brut.

Baza de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării este constituită: a) pentru operaţiunile de trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile în schimbul unei despăgubiri, din compensaţia aferentă;b) pentru operaţiunile,- de preluare de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile;- de preluare de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit,;- de preluare de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta;- constatare a lipsei bunurilor din gestiune;- de distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau acţionarii săi- livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru;- achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată. Preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. Baza de impozitare pentru active corporale fixe, altele decât bunurile imobile, este constituită din valoarea de înregistrare în contabilitate diminuată cu amortizarea contabilă, dar nu mai puțin decât valoarea la care bunurile au fost imputate, în cazul bunurilor constatate lipsă din gestiune. Dacă activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero sau, după caz, valoarea imputată, în cazul lipsurilor imputabile.c) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la a) şi b), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni; Subvenţiile primite de la bugetul de stat/locale/comunitar/bugetul asigurărilor sociale de stat, legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate, se includ în baza de impozitare. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru aceste subvenţii intervine la data încasării lor. Se consideră că subvenţia este legată direct de preţ dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

subvenţia este concret determinabilă în preţul bunurilor şi/sau al serviciilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, în sume absolute sau procentual;

cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenţia acordată furnizorului/prestatorului, în sensul că preţul bunurilor/serviciilor achiziţionate de aceştia trebuie să fie mai mic decât preţul la care aceleaşi produse/servicii s-ar vinde/presta în absenţa subvenţiei.

7

Nu se cuprind în baza de impozitare taxei subvenţiile primite pentru atingerea unor parametri de calitate, subvenţiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare. Pentru uniformele de serviciu/echipamentul de lucru şi/sau de protecţie acordat angajaţilor- baza de impozitare pentru este constituită din contravaloarea care este suportată de angajaţi.- pentru partea din contravaloarea uniformelor care este suportată de angajator, aceasta îşi păatrează deductibilitatea.d) pentru operaţiunile ,- de utilizare a bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice;- privind serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu ori al personalului acesteia, sau pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice.Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii; e) în cazul schimbului de bunuri şi servicii - atunci când plata se face parţial ori integral în natură sau atunci când valoarea plăţii pentru o livrare de bunuri ori o prestare de servicii nu a fost stabilită de părţi sau nu poate fi uşor stabilită- din valoarea de piaţă pentru respectiva livrare/prestare. Valoare de piaţă înseamnă suma totală pe care, pentru obţinerea bunurilor sau serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeaşi etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească în condiţii de concurenţă loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoarea de piaţă înseamnă:1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la momentul livrării;2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului. Baza de impozitare cuprinde următoarele:a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;b) cheltuielile accesorii: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii. Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind în baza impozabilă a livrării intracomunitare numai dacă, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad în sarcina vânzătorului. Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;

8

b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare;e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane. Sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane impozabile - reprezintă sumele achitate de o persoană impozabilă pentru facturi emise de diverşi furnizori/prestatori pe numele altei persoane şi care apoi sunt recuperate de cel care le achită de la beneficiar. Persoana care achită sume în numele şi în contul altei persoane nu primeşte facturi pe numele său şi nici nu emite facturi pe numele său. Pentru recuperarea sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane se poate emite, în mod opţional, o factură de decontare de către persoana impozabilă care a achitat respectivele facturi. În situaţia în care părţile convin să îşi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi menţionată distinct, fiind inclusă în totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului însoţită de factura achitată în numele său. Persoana care a achitat facturile în numele altei persoane nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colectează taxa pe baza facturii de decontare şi nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale cărui facturi au fost achitate de altă persoană îşi va deduce în condiţiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisă pe numele său de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexează la factura achitată. Baza de impozitare se ajustează(reduce) în următoarele situaţii:a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare. Daca tranzacţia se anulează total, cu acordul ambelor părţi, furnizorul va emite cumpărătorului o factură storno, cu semnul minus, pentru toată suma facturii.

9

Dacă tranzacţia se anulează parţial, furnizorul va emite cumpărătorului o factură cu minus în dreptul valorilor anulate. Reducerile de preţ acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri pe bază de cupoane valorice în cadrul unor campanii promoţionale se reflectă în facturi astfel:

facturile de reducere se întocmesc direct de către producătorii/distribuitorii de bunuri pe numele comercianţilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă iniţial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de preţ au fost emise de producători/distribuitori către diverşi intermediari cumpărători-revânzători.;

în cazul în care producătorii/distribuitorii de bunuri încheie contracte cu societăţi specializate în administrarea cupoanelor valorice, producătorii/distribuitorii emit o singură factură cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de preţ acordate în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente.

Anexa la aceste facturi trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. Societăţile specializate în administrarea cupoanelor valorice vor emite către fiecare comerciant o singură factură cu semnul minus pentru toate bunurile în cauză, în care vor înscrie valoarea reducerilor de preţ acordate de producători/distribuitori în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Anexa la aceste facturi trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri.

Cotele TVA

Cota standard Cota standard de TVA este de 24% si se aplica tuturor livrarilor de bunuri si prestarilor

de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu se aplica scutiri (cu sau fara drept de deducere) sau una din cotele reduse de TVA.

Raman neschimbate cotele reduse de TVA (5% si 9%) si se aplica pentru livrarile de bunuri/prestari de servicii de mai jos.

Cote reduse Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de

servicii şi/sau livrări de bunuri:- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;- livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;- livrarea de produse ortopedice;- livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este

10

construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

- livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;- livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;- livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv: în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%; în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;- livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

Scutiri

Scutirea cu drept de deducere Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:

Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente;

Livrarile intracomunitare de bunuri; Transporturile internationale de pasageri; Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere; Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile

aferente; Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive; Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale

suspensive; Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice,

organizatiile internationale si fortele NATO.

11

Scutirea fara drept de deducere Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include

activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare).

Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.

Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.

Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept de deducere.

Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;

Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau

terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.

Deducerea TVA

Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca TVA aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate efectuarii de operatiuni taxabile.

TVA deductibila pentru cheltuielile angajate in scopul operatiunilor de constituire poate fi dedusa retroactiv, dupa indeplinirea tuturor conditiilor de deductibilitate a TVA, pe o perioada de maximum 5 ani.

Justificarea deducerii taxei se poate face si pe baza facturilor transmise pe cale electronica. Societatile ce detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de

un alt Stat Membru sau care efectueaza din perspectiva TVA importuri de bunuri in Romania pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import pot deduce taxa datorata pentru importul de bunuri pe baza declaratiei de import pentru TVA si accize.

Beneficiarul unei operatiuni nu va avea dreptul sa deduca taxa inscrisa in mod eronat intr-o factura, daca operatiunea aferenta respectivei facturi este scutita fara drept de deducere.

Comertul intracomunitar

12

Livrarea de bunuri ce sunt transportate din Romania in alt stat membru UE reprezinta o livrare intracomunitara, care este scutita de TVA in anumite conditii.

Achizitiile intracomunitare realizate in Romania sunt supuse TVA prin mecanismul taxarii inverse.

Tranzactiile cu mijloace de transport noi, produse accizabile si vanzarile la distanta sunt supuse unor regimuri speciale.

Persoanele care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA in Romania (de exemplu, persoanele fizice, institutiile publice) si care achizitioneaza intracomunitar mijloace de transport noi au obligatia de a depune un decont special de TVA si de a plati TVA inainte de inmatricularea acestor mijloace de transport in Romania.

Vanzarile la distanta daca reprezinta livrari de bunuri catre persoane neinregistrate in scopuri de TVA, stabilite in alt stat membru UE, daca transportul bunurilor este realizat de vanzator. Acestea vor fi supuse TVA in Statul Membru de destinatie, daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de catre furnizor depaseste un plafon fixat de catre Statul Membru de destinatie. In cazul Romaniei plafonul este de 65.000 euro pe an.

Importul de bunuri

Taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la organul vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, eliberata de alt stat membru, sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import trebuie sa plateasca TVA la organul vamal pana la data la care au obligatia depunerii declaratiei de import pentru TVA si accize.

Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA, atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitate se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.

Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA in interiorul tarii (exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).

Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora.

13

Persoana impozabila stabilita in Romania

Persoana impozabila este orice persoana care desfasoara activitati economice intr-un loc oarecare, in mod independent, indiferent de scopul sau rezultatul acestor activitati, precum si orice persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA.

De asemenea, orice persoana fizica ce efectueaza o livrare de mijloace de transport noi (cele aflate in cel mult sase luni de la darea in folosinta sau care nu au parcurs mai mult de 6.000 de kilometri) sau care vinde proprietati imobiliare (in cadrul unei activitati economice continue) este considerata de asemenea persoana impozabila.

O persoana impozabila este stabilita in Romania daca are sediul activitatii economice sau un sediu fix in Romania.

O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in afara Romaniei are un sediu fix in Romania daca dispune de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile.

Prestarea de servicii

In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre alte persoane impozabile, locul de impozitare va fi locul in care beneficiarul are sediul activitatii economice, sediul fix, domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre persoane neimpozabile, locul de impozitare va fi locul in care prestatorul isi are sediul activitatii economice, sediul fix, domiciliul stabil sau resedinta obisnuita de la care sunt prestate serviciile.

Exista si exceptii de la regulile de baza. Pentru aceste servicii, locul impozitarii se va determina in functie de reguli specifice (exemplu: locul in care sunt situate bunurile imobile pentru prestari de servicii in legatura cu bunurile imobile, locul in care mijlocul de transport este pus la dispozitia clientului pentru inchirieri pe termen scurt, locul prestarii efective pentru serviciile de catering).

In determinarea locului impozitarii cu TVA in cazul anumitor servicii, precum serviciile accesorii transportului, lucrarile asupra/evaluarile bunurilor mobile corporale si transportul local de bunuri, atunci cand sunt prestate catre beneficiari persoane impozabile din afara UE, se va tine cont de locul utilizarii si exploatarii efective a serviciilor.

Consolidarea pozitiei de TVA In anumite conditii, este posibil ca anumite societati sa constituie un grup fiscal in scopuri

de TVA. Totusi, tranzactiile intre membrii grupului vor fi in continuare in sfera de aplicare a TVA.

14

Inregistrarea in scopuri de TVA

Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA in Romania se poate face prin: Inregistrarea standard in scopuri de TVA a societatilor stabilite in Romania; Inregistrarea speciala in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare (exemplu:

institutiile publice, societatile de asigurari); Inregistrarea in scopuri de TVA a persoanelor impozabile nestabilite/stabilite in UE

prin numirea unui reprezentant fiscal in scopuri de TVA;  Inregistrarea directa in scopuri de TVA doar a persoanelor impozabile stabilite in UE.

O societate romaneasca poate fi obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si in alte state membre UE in care desfasoara anumite operatiuni (exemplu: achizitiile intracomunitare de bunuri, detinerea unui stoc de bunuri in alt Stat Membru).

Persoanele impozabile stabilite in Romania care primesc/expediaza pentru prelucrare bunuri mobile corporale din sau in alt Stat Membru nu au obligatia raportarii tranzactiilor, iar proprietarul din celalalt Stat Membru nu va avea obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, daca in urma prelucrarii: rezulta deseuri valorificabile sau nu, care nu parasesc teritoriul Romaniei/celuilalt Stat

Membru; bunurile se distrug sau produsele obtinute care sunt degradate calitativ ori nu  corespund exigentelor calitative impuse de beneficiar sunt distruse pe teritoriul

Romaniei/altui Stat Membru din dispozitia proprietarului. Persoanele impozabile nestabilite si neinregistrate in scopuri de TVA in Romania vor putea

solicita inregistrarea pentru importuri de bunuri, precum si in cazul vanzarii sau inchirierii de bunuri imobile (daca se opteaza pentru taxare).

Organele fiscale pot sa anuleze inregistrarea in scopuri de TVA din oficiu, in cazul in care contribuabilul se afla intr-una din urmatoarele situatii:

este declarat inactiv sau a intrat in inactivitate temporara; administratorii / asociatii au inscrise anumite infractiuni in cazierul fiscal; nu a depus nici un decont pe parcursul unui semestru calendaristic in deconturile depuse pe un semestru nu au fost evidentiate achizitii de bunuri/servicii, si

nici livrari de bunuri/prestari de servicii. Cifra de afaceri anuala pentru inregistrarea in scopuri de TVA este echivalentul in lei al

sumei de 65.000 euro. La calcularea cifrei de afaceri se includ si veniturile obtinute din operatiuni scutite fara

drept de deducere. Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA care in cursul unui an calendaristic nu

depaseste plafonul de scutire de 65.000 euro poate solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA intre data de intai si 10 a fiecarei luni urmatoare perioadei fiscale utilizate (luna sau trimestru).

15

Exigibilitatea TVA

Exigibilitatea TVA intervine la data livrarii bunurilor/prestarii serviciilor. Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare (LIC) intervine la data livrarii bunurilor sau la

data emiterii facturii, dar nu mai tarziu de cea de-a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care se efectueaza LIC.

Platitorii de TVA cu regim mixt

Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, „TVA deductibila” poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii: Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile – deductibila integral; Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite – integral nedeductibila;  Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.

Pro-rata se determina ca raport intre: Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit

exercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la numarator; si 

Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a TVA.

Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate ocazional (exemplu: leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%).

TVA nedeductibila TVA aferenta bunurilor si serviciilor ce nu sunt achizitionate in scop comercial este

nedeductibila, la fel ca TVA aferenta achizitiilor de bauturi alcoolice si tigarete. Deductibilitatea TVA aferenta achizitiilor de autovehicule destinate exclusiv transportului

rutier de persoane, cu o greutate de cel mult 3,500 kg si cu cel mult noua scaune de pasageri (inclusiv scaunul soferului) si cea aferenta achizitiilor de combustibil pentru acestea este limitata la 50%.

Sunt exceptate achizitiile unor categorii de vehicule, precum si achizitiile de combustibil pentru acestea, dupa cum urmeaza: vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane, transmiterea folosintei in cadrul unui contract

16

de leasing financiar sau operational, si vehiculele utilizate in scop comercial sau in vederea re-vanzarii.

Limitarea dreptul de deducere a TVA la 50% se aplica si pentru avansurile platite inainte de 1 ianuarie 2012 pentru contravaloarea partiala a vehiculelor rutiere, a caror livrare intervine dupa data de 1 ianuarie 2012 inclusiv.

Beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la contribuabili declarati inactivi, dupa data la care acestia au fost declarati inactivi, nu vor avea drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.

Deducerea TVA pentru bunurile de capital

Schimbarea destinatiei initiale a unui bun de capital (exemplu: a unui mijloc fix sau a unui bun mobil) prin utilizarea respectivului activ pentru operatiuni ce dau drept de deducere intr-o proportie diferita de cea stabilita initial atrage ajustarea dreptului de deducere in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea. Ajustarile se vor efectua pentru acelasi bun de capital succesiv in cadrul perioadei de ajustare, ori de cate ori apar respectivele evenimente.

TVA deductibila nu se ajusteaza pentru bunurile de capital a caror durata normala de functionare este mai mica de cinci ani.

Ajustarea TVA deductibila pentru servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital

Contribuabilii a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata vor ajusta TVA aferenta activelor corporale fixe pentru valoarea ramasa neamortizata sau, dupa caz, proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare. Nu vor fi supuse masurilor de ajustare bunurile/ serviciile achizitionate pana la data de 30 septembrie 2011 de catre persoanele impozabile care solicita, in cursul anului 2012, scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.

Masuri de simplificare

Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

17

Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar.

Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse.

Obligatiile de raportare privind TVA

Perioada fiscala Ca regula generala, perioada fiscala este luna calendaristica. Pentru persoanele impozabile

inregistrate in scopuri de TVA, a caror cifra de afaceri la sfarsitul anului anterior nu a depasit 100.000 de euro, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.

Pentru persoanele impozabile care au ca perioada fiscala trimestrul calendaristic perioada fiscala devine luna calendaristica in cazul in care persoana impozabila efectueaza in cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achizitii intracomunitare de bunuri.

Facturarea Facturile pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii interne trebuie emise cel tarziu in

cea de-a 15a zi a lunii urmatoare celei in care are loc livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. TVA aferenta livrarilor/prestarilor trebuie raportata in luna in care are loc livrarea.

Factura trebuie sa contina informatiile minime cerute de lege, prevazute si in Directiva 112/2006.

Persoanele impozabile au si posibilitatea de a emite facturi centralizatoare sau facturi in numele furnizorului/prestatorului, si de a emite si arhiva facturile cu ajutorul mijloacelor electronice. Din perspectiva TVA, semnarea si stampilarea facturilor nu mai este obligatorie.

Evidenta operatiunilor Persoanele impozabile trebuie sa tina evidente complete si detaliate pentru calculul

obligatiilor de plata aferente TVA. Deconturile de TVA trebuie depuse la autoritatile fiscale pana la data de 25 a lunii

urmatoare perioadei fiscale; TVA de plata este datorata pana la aceeasi data. Decontul TVA trebuie predat si pe suport electronic (CD/stick).

Persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA trebuie sa plateasca TVA si sa prezinte un decont special de TVA pentru serviciile achizitionate de la nerezidenti, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania. Aceste obligatii trebuie indeplinite pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care sunt prestate serviciile.

Declaratia recapitulativa se depune lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare livrarii /achizitiei intracomunitare de bunuri sau prestarii/achizitiei de servicii pentru toate operatiunile intracomunitare taxabile efectuate cu persoane impozabile stabilite in alte State Membre, cu anumite exceptii.

18

Contribuabilii mari si mijlocii, precum si sediile secundare ale acestora, au obligatia depunerii decontului de TVA si a declaratiei recapitulative prin mijloace electronice. Semnarea declaratiilor se realizeaza prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare.

Persoanele impozabile trebuie sa depuna si declaratii pentru livrarile si achizitiile taxabile realizate pe teritoriul Romaniei pe baza de factura. Declaratiile se vor depune odata cu decontul, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei pentru care se face raportarea (luna, trimestru, semestru sau an).

Corectarea documentelor Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat fara TVA livrari de bunuri/prestari de

servicii, iar in urma unui control fiscal autoritatile au stabilit obligatii suplimentare de plata privind TVA, persoana impozabila poate recupera sumele de TVA de la beneficiari prin emiterea unei facturi de corectie, in timp ce beneficiarii isi pot exercita dreptul de deducere in conditiile stabilite de lege.

Alte obligatii Incepand cu 1 august 2010, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, care

efectueaza comert intracomunitar cu bunuri si servicii, au obligatia inscrierii in „Registrul operatorilor intracomunitari”, altfel codul de inregistrare in scopuri de TVA nu va fi considerat valabil pentru operatiuni intracomunitare.

Rambursarea TVA Daca o societate se afla in pozitia de rambursare a TVA, va trebui sa bifeze rubrica de

rambursare a taxei din decontul TVA pentru a solicita efectuarea rambursarii. Exista si posibilitatea reportarii soldului TVA de rambursat pentru a acoperi sumele de plata din deconturile viitoare. Cererile de rambursare trebuie procesate de administratia financiara in termen de 45 de zile de la depunere.

Deconturile de TVA cu sume negative cu optiune de rambursare se solutioneaza numai dupa incadrarea persoanei impozabile de catre autoritatile fiscale intr-o categorie de risc fiscal (mic, mediu sau mare). Astfel, deconturile de TVA cu risc fiscal mic se solutioneaza prin emiterea deciziei de rambursare, cele cu risc fiscal mediu cu analiza documentara, iar deconturile cu risc fiscal mare cu inspectie fiscala anticipata.

Daca TVA nu este rambursata in termenul stabilit de lege (45 de zile), persoanele impozabile au dreptul sa solicite plata dobanzii pentru sumele respective, in prezent in valoare de 0,04% pentru fiecare zi de intarziere.

Noua procedura de rambursarea a TVA achitata in alte State Membre de catre persoanele impozabile stabilite in Romania pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii permite depunerea formularelor prin mijloace electronice. Formularele se vor depune prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de ANAF si se vor semna in baza certificatului digital emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Incepand cu 1 ianuarie 2013 va fi introdusa si plata TVA la incasare, care presupune colectarea taxei la momentul incasarii contravalorii livrarilor sau prestarilor efectuate, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii.

Contribuabilii obligati sa aplice aceasta decizie sunt cei cu o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de 2,25 milioane de lei. 

19

Rambursarea TVA catre persoane impozabile stabilite in UE/in afara UE

Persoanele impozabile neinregistrate si care nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania pot cere rambursarea sumelor de TVA achitate in Romania in baza cererii de rambursare transmise pe cale electronica autoritatilor din Statul Membru in care sunt stabilite.

Cererile vor fi transmise Statului Membru in care solicitantul este stabilit, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului urmator perioadei de rambursare.

Termenul de solutionare a cererilor de rambursare este de patru luni de la data primirii cererii de catre autoritatile din Romania, cu posibilitatea prelungirii in cazul in care autoritatile fiscale solicita informatii suplimentare.

Persoanele impozabile stabilite in afara UE au de asemenea dreptul la rambursarea TVA din Romania, in baza acordurilor de reciprocitate incheiate de Romania, care la acest moment are astfel de acorduri cu Elvetia si Turcia.

Precizari privind inregistrarea sau anularea inregistrarii in scopuri de TVA

Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, de la 1 iulie 2012, plafonul de la care persoanele impozabile sunt obligate sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA a fost majorat de la 35.000 la 65.000 de euro (respectiv de la 119.000 la 220.000 lei).

Urmare a acestui fapt, in perioada 1.07-31.12.2012, sunt aplicabile anumite prevederi tranzitorii in ceea ce priveste regimul special de scutire pentru intreprinderile mici pe care le prezentam in materialul urmator.

Persoanele impozabile infiintate anterior anului 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de 119.000 lei in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012. in cazul in care nu au depasit in aceasta perioada plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul

20

Studiu de cazÎNREGISTRAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA

S.C. EXPLODEX S.A. - BRAŞOV

1. Date de identificareDENUMIREA Societatea Comercială EXPLODEX S.A.ADRESALocalitatea: BRAŞOVJudeţ: BRAŞOVStrada: PlevneiNr. 12Cod poştal 2200Prefix: 0268Telefon: 213482/125544/258923Fax: 125256Telex: 61758/62585FORMA JURIDICĂSocietate Comercială pe Acţiuni NUMĂR DE ÎNMATRICULARE LA REGISTRULUI COMERŢULUI J08/79/1991 COD FISCAL: R 14197822. Capitalul socialCapitalul social al societăţii la data de 01.01.2002,capital social subscris şi vărsat este de 191.601.400.000 din care :- 69.998.000.000 lei cota F.P.S.- 19.947.000.000 lei cota F.P.P.2.643.000.000 lei cota acţionari Număr de angajati în anul 2002 este de 3752.Cifra de afaceri în anul 2002 a fost de : 182.270.915.000 lei. Pierderea în anul 2002 a fost de : 40.421.561.000 lei.3.Obiectul de activitate A. Producţia de:-îngrăşăminte chimice-intermediari organici

21

-răşini fenol-formaldehidice-gaze lichefiate -săruri anorganice -explozivi pentru minerit de iniţiere -materiale plastice termoreactive presate-procesare mecanicăB. Comercializarea produselor şi serviciilor pe pieţele interne şi externe Societatea intenţionează să se reorienteze în curând de la producţia de explozivi clasici pe bază de nitroglicerină, la explozivi în emulsie. De asemenea se intenţionează diversificarea ofertei noastre prin producerea capselor (electrice si neelectrice) şi fitil detonat de densitate joasă.Explodex este în derularea procesului de implementare şi aliniere la Standardul European ISO9000.4. Structura organizatorică si de conducere a societăţii Organizarea şi conducerea societăţii comerciale sau a diviziunilor acesteia, presupune cunoaşterea detaliată şi permanentă a obiectivelor şi resurselor disponibile, a modului de desfăşurare a activităţii şi a factorilor de influenţă; aceste elemente fiind indispensabile fundamentării ştiinţifice a deciziilor. Rolul primordial în asigurarea acestor elemente de cunoaştere, revine sistemului informaţional în calitate de componentă a sistemului de conducere a unităţii comerciale.S.C."Explodex" S.A.Braşov în trimestrul I 1998 s-a organizat pe 15 centre de costuri şi venituri, funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi anume:

Sector îngrăşăminte chimice cu azot. Sector săruri anorganice. Sector produse organice. Sector presări mase plastice. Sector explozivi minieri. Sector de răşini şi mase de presare. Sector utilităţi. Sector prelucrări mecanice, prestări servicii şi transporturi auto. Sector sere. Sector păstrăvărie. Sector Hotel Sâmbăta. Sector proiectare. Sector căi ferate uzinale. Sector cantină.. Sector îngrăşăminte cu fosfor

Fiecare sector constituie un centru de costuri aparte şi cuprinde mai multe locuri de muncă, în cadrul fiecărui loc de muncă lucrează unul sau mai mulţi muncitori, însă datorită faptului că în procesul de producţie, flux tehnologic este mecanizat şi automatizat, este necesară doar supravegherea funcţionării utilajelor în bune condiţii, pentru obţinerea parametrilor tehnologici ceruţi de proces.

22

Structura de conducere a S.C."Explodex S.A." se prezintă în felul următor: organul suprem de conducere este Adunarea Generală a Acţionarilor cu drept de alegere, la care se adaugă comisia de cenzori.Subordonat Adunării Generale este Directorul General care la rândul său are subalterni direcţi pe:

Consilierii tehnico-economici. Oficiul juridic. Serviciul protecţia muncii - P.S.I. şi asistenţa medicală. Serviciul R.U.M.S. Serviciul I.R.C. Control financiar intern. Serviciul administrativ. Centrul de costuri nr. 14 - Cantina. Centrul de costuri nr. 11 - Casa de oaspeţi

Pe verticala Directorului General îi sunt subordonaţi directorii executivi.Serviciul producţie;

Centrul de costuri nr. l - îngrăşăminte cu azot; Centrul de costuri nr.2 - săruri organice; Centrul de costuri nr.3 - produse organice; Centrul de costuri nr.4 - mase plastice; Centrul de costuri nr.5 - explozivi minieri; Centrul de costuri nr. plastice;6 - răşini şi mase Centrul de costuri nr.9 - Sere; Centrul de costuri nr. 10 - Păstrăvărie; Centrul de costuri nr. 15 - superfosfat.

Directorul executiv în sectorul comercial are ca sferă de coordonare şi conducere: serviciul marketing; serviciul import-export; serviciul aprovizionare; serviciul vânzări; centrul de costuri nr.l3-C.F.U.

Activitatea sectorului economic este condusă şi organizată de Directorul economic al societăţii şi are în subordine următoarele servicii:

serviciul contabilitate; serviciul financiar; birou aprovizionare.

Directorul executiv tehnic coordonează şi conduce sectorul tehnic prin: serviciul tehnic; serviciul cercetare; centrul de costuri nr. 12 - proiectări; serviciul investiţii.

De asemenea sectorul mecano-energetic şi automatizări este condus de Directorul executiv de specialitate, astfel fiindu-i subordonaţi:

23

serviciul mecanic, control-instalaţii; serviciul energetic; centrul de costuri nr.7-utilităţi; centrul de costuri nr.8-prestări servicii.

Şi ultimul sector, calitatea este condusă de Directorul executiv de calitate prin: valorificări metrologice; serviciul asigurarea calităţii; serviciul control tehnic de conformitate (C.T.C.) unitatea nucleară.

Structura organizatorică şi de conducere are în vedere numărul şi componenţa unitătiilor funcţionale, modul de organizare internă a acestora, precum şi legăturile care se stabilesc pe linia conducerii activităţii de profil chimic. Structura de personalNumărul mediu scriptic de salariaţi 01.01.2014 era de 3752 de persoane, din care : - muncitori: 3085 persoaneDin care : - direct productivi: 1836 persoane- indirect productivi: 869 persoane- de deservire: 380 persoane- personal TESA total 667 persoane5. Utilizarea produselor informatice existente in activitatea financiar-contabila prin utilizarea echipamentelor electronice de calcul In întreprindere, până cu puţin timp în urmă (3 luni) era organizată o reţea de calculatoare CORAL. Datorită volumului foarte mare de date ce trebuiau prelucrate s-a hotărât înlocuirea acesteia cu o reţea de calculatoare IBM PC. O echipa de programatori încearcă să satisfacă cerinţele compartimentului de contabilitate. Programele folosite de serviciul de contabilitate sunt programe concepute de echipa de programatori a întreprinderii, programe care răspund în mod distinct cerinţelor fiecărui segment de contabilitate (plăţi, încasări, imobilizări, stocuri, investiţii etc.). Aceste programe folosesc mediul de programare FOX-PRO, destul de neprietenos la contactul cu utilizatorul. De curând, au început să fie scrise programe în ACCESS, care beneficiază de interfaţa grafică a meniului WINDOWS, mult mai accesibilă utilizatorilor neexperimentaţi.6. Organizarea şi conducerea activităţii financiar-contabile Contabilitatea este organizată pe două servicii:-serviciul "Financiar" -serviciul "Contabilitate" Serviciile sunt organizate pe birouri distincte funcţie de lucrările ce se execută astfela) Serviciul financiar - are ca activitate operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, virament respectiv prin ordin de plată, CEC sau prin compensare;

24

In cadrul serviciului Financiar sunt organizate următoarele birouri: birou încasări şi plăţi în numerar; birou încasări şi plăţi prin bancă în lei; birou încasări şi plăţi în valută; birou compensări; birou buget venituri şi cheltuieli; birou preţ-cost, analize economice.

b)Serviciul contabilitate - este organizat pe următoarele birouri:birou materiale, unde se înregistrează cumpărările de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, gaz metan, servicii şi lucrări executate de terţi etc., pe baza facturilor primite de la furnizori.- birou contabilitate generală în care se ţine evidenţa mijloacelor fixe, calcululamortismentului, calculul veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor financiare. De asemenea în cadrul biroului de contabilitate generală se ţine evidenta tuturor conturilor de decontare cum sunt conturile- 461, 462, 473, 471, precum şi evidenţa conturilor legate de investiţii (conturile 231 şi 404). La sfârşitul fiecărei luni pe baza jurnalelor se întocmeşte Cartea mare şi Balanţa de verificare. În ceea ce priveşte forma de înregistrare contabilă la S.C. EXPLODEX S.A. se foloseşte forma de înregistrare pe jurnale, care constă în înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare. Acesta se realizează in cadrul serviciului contabilitate, biroul contabilitate materiale. Tot în acest serviciu urmând să se realizeze şi centralizarea documentelor primare pe jurnale de cumpărări, operaţiile economice se fac unilateral, adică o singură dată în creditul conturilor, în corespondenţă cu conturile debitoare. La sfârşit de lună se întocmeşte jurnalul Cartea mare în care se înregistrează lunar direct sau prin regrupare conturi analitice corespondente, înregistrările efectuate în jurnale, stabilindu-se astfel situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial al fiecărui cont, rulajele debitoare, rulajele creditoare, şi soldurile finale. După finalizarea jurnalului Cartea mare se întocmeşte Balanţa de verificare, care cuprinde toate conturile sintetice ale societăţii care va servi în final la întocmirea bilanţului contabil.7. Organizarea circuitului documentelor la nivelul unitatii Producţia realizată în secţiile productive pe baza notelor de predare se predă la magazia de produse finite. La sfârşitul lunii se întocmeşte raportul de producţie care se predă serviciului contabilitate în vederea înregistrării:345 Produse finite = 711 Venituri din producţia stocatăîn baza avizelor de expediţie şi a facturilor fiscale se vând produsele diverşilor clienţi. Un exemplar din avizul de expediţie şi factura se predă serviciului de contabilitate unde se înregistrează vânzarea şi descărcarea din gestiune a produselor finite, respectiv: -vânzarea:411 Clienţi = %701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată -descărcare din gestiune:711 Venituri din producţia = 345 Produse finite stocată

25

Cheltuielile se colectează la serviciul contabilitate pe baza recepţiilor pentru materii prime, materiale, servicii, obiecte de inventar etc., astfel:Facturile primite de la furnizori ajung la magazie împreună cu avizele de expediţie in baza cărora se face recepţia cantitativă şi calitativă a materialelor sau materiilor prime.Pentru recepţie este constituită o comisie de recepţie ce are în componenţă pe lângă gestionar şi reprezentanţi din cadrul serviciului aprovizionare. Facturile şi recepţiile se înregistrează într-un registru la serviciul aprovizionare biroul recepţie, după care se predau pe bază de semnătură serviciului financiar-contabilitate în vederea înregistrării şi plăţii acestora.Magaziile eliberează materiile prime, materialele sau obiectele de inventar secţiilor de producţie sau auxiliare pe bază fişelor limită de consum sau bonurilor de consum.Un exemplu din fişa limită de consum sau bonul de consum se transmite serviciului contabilitate în vederea înregistrării acestora pe cheltuieli funcţie de natura cheltuielilor.Facturile primite la serviciul financiar de la furnizori pentru lucrările şi serviciile prestate se transmit la secţia care a comandat lucrarea, pentru a viza şi a specifica dacă lucrarea a fost executată . De la secţie se întorc la serviciul financiar-contabilitate pentru a se înregistra pe cheltuieli urmând apoi a se efectua plata. Facturile pentru mijloace fixe se repartizează serviciului investiţii unde se verifică dacă mijlocul fix a fost primit sau lucrarea pe investiţii a fost executată după care se transmite serviciului financiar-contabilitate pentru înregistrare în contabilitate şi plată. Referitor la evidenţa salariilor, pontajele efectuate de secţii şi servicii se transmit biroului organizare pentru verificarea personalului existent după care se predau serviciului "Centrul de calcul" unde este organizat un birou profilat pe linia de salarii. Acesta calculează salariile după care predă statele de plată serviciului financiar împreună cu toate obligaţiile de plată la bugetul de stat sau bugetul local. Un exemplar din recapitulaţia statelor de plată pe secţii şi servicii precum şi calculul privind impozitul pe salarii, C.A.S., fond de şomaj, fond sănătate şi alte fonduri legate de salarii se predă serviciului contabilitate pentru înregistrarea pe cheltuieli atât în contabilitatea financiară cât şi în contabilitatea de gestiune. Recepţiile, bonurile de consum, fişele limită în cadrul serviciului contabilitate se înregistrează pe feluri de cheltuieli la biroul materiale. De la biroul materiale se transmit centralizatoarele pe secţii şi servicii precum şi pe feluri de cheltuieli la biroul contabilitate de gestiune. De asemenea, în cadrul biroului de contabilitate de gestiune se transmit din cadrul serviciului financiar cheltuielile cu salariile şi cele legate de operaţiunile de încasări şi plăţi prin casă sau bancă. Fiecare birou din cadrul serviciului financiar-contabilitate întocmeşte un jurnal în funcţie de atribuţiunile fiecăruia, jurnal ce se predă serviciului contabilitate care întocmeşte Cartea Mare si Balanţa de verificare. In tabelul următor vom prezenta evoluţia principalilor indicatori de bilanţ pentru perioada 2011-2014

Denumirea indicatorilor 2011 2012 2013 20141. Capital social, din care: 191513 191601 191601 191601

26

-% F.P.S. 70 69.998 69.998 69.998-%S.I.F. 20.38 19.947 19.947 19.947-% alte persoane fizice si juridice 9.62 10.055 10.055 10.055

2. Nr. Mediu de salariati 4719 4376 4017 37523 Capacitatea de productie existenta 205652 282445 119343

1189220

4 Venituri totale, din care 161410 161410 257131 189220-cifra de afaceri 110119 146640 227764 182270A De exoloatare, din care: 109114 157551 279594 214329-cheltuieli cu materii prime si materiale 66539 89409 160781 118049-cheltuieli cu energia si apa 11088 18544 29351 20936-cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

6228.46

11034.797 645 15896

-subventii de exploatare - - - -5. Cheltuieli totale, din care 112694 1603388 287850 229641

-cheltuieli cu personalul 19915 31925 57144 54198-cheltuieli cu amortizarea 3533 3463 10324 809Denumirea indicatorilor 2011 2012 2013 2014B Financiare 3035 1648 4181 1739C Exceptionale 545 1189 4075 13572

6 Profit brut/pierdere -3466 -1022 -30720 -404217 Profit net/pierdere -2167 -488 -30720 -404218 Active circulante total, din care: 43008 73150 83435 95691

stocuti, dn care: 17632 25003 33154 35662-materii prime, materiale 5936 7282 18678 19226-animale 16 7 34 268-produse finite 9845 13636 11143 14437-produse neterminate 350 1199 2555 914

creante 16004 40127 46011 56713 disponibilitati banesti si plasamente 9332 8020 4267 3315

9. Datorii total, din care: 42038 76818 141687 190111 imprumuturi si datorii asimilate 12613 26713 21060 79887 clienti creditori 25016 45760 115028 97790 furnizori si credituri asimilate 681 1022 2326 3313

27

alte datorii 3723 3323 3273 912010. Plati restante, din care: 21898 43831 108530 90759

Furnizori 21898 43831 108530 90759 Creditori - - - - Alti creditori - - - - Impozite si taxe la bugetul de stat

Denumirea indicatorilor 2011 2012 2013 2014 Impozite si taxe la bugetul local Credite bancare - - - - Dobanzi - - - -

Evoluţia principalilor indicatori economici financiari în perioada 2011-2014 a fost fluctuantă, şi anume:-cifra de afaceri a înregistrat o creştere în perioada 2011 – 2 012, respectiv o scădere în anul2013 faţă de 2012;-profit/pierdere -anul 2000 s-a încheiat cu o pierdere mai mică decât in 1999, în perioada2013-2014 s-a înregistrat pierdere;-producţia fizică la principalele produse a înregistrat o scădere în perioada 1997-1998,respectiv o creştere în perioada următoare;-exportul a înregistrat o evoluţie dinamică în perioada 2011 - 2013. La 31.12.2013 realizarea principalilor indicatori economico-fmanciari şi de bilanţ comparativ cu prevederile B.V.C. se prezintă ca în tabelul următor:Nr. Denumire U/M Program Realizat Dif. %Crt. Indicator B.V.C. 2014Cifra de afaceri mil.lei 242580 182271 60309 75,1 Producţie marfă mil.lei 242580 171063 -7151770,5Chelt. af.producţie mil.lei 250810 206924 -4388682,5 de mărfuriChelt. la 1000 lei lei 967,18 1209,6 +242,42 125,1 producţie marfaProduct. Muncii mil.lei 110,62 84,07 -26,55 76.9 calc. la C.A.Volum export mii $ 8591 523,11 -3359,89 60,9Venituri totale mil.lei 300959 189220 -111739 62,9-exploatare mil.lei 242580 185077 -57503 76,3

28

-financiare mil.lei 2739 3175 +436 115,9-excepţionale mil.lei 55640 968 -54672 1,74Cheltuli totale mil.lei 267047 229642 -37405 86,0-exploatare mil.lei 250810 214330 -36480 85,5-financiare mil.lei 4508 1739 -2769 38,6-excepţionale mil.lei 11729 13583 +1854 115,8Profit brut mil.lei +33912 -40422 - -Rata profitului mil.lei 13,98 - - -11. Volum excedent mii.$ 2278 246,46 export-import După cum se observă, majoritatea indicatorilor economici nu s-au realizat. Cauzele nerealizării indicatorilor economici se datorează funcţionării instalaţiilor societăţii mult sub capacitate (sub 20% din capacitatea de producţie) precum şi funcţionării cu intermitenţe a unor instalaţii de mare productivitate concepute pentru a funcţiona normal. Încasările şi plăţile în numerar se fac la casieria societăţii. Cu ajutorul contului "531 Casa" se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria societăţii, precum şi mişcarea acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate. Contul "531" este un cont de activ. Soldul acestui cont reflectă numerarul existent în casierie. în ceea ce priveşte plafonul de casă acesta nu poate să depăşească suma de 20000000 lei , respectiv încasările de numerar într-o zi neputând fi mai mari de 20000000 lei, iar plăţile cu numerar mai mari de 30000000 lei, excepţie făcând zilele când se plătesc salariile datorate personalului. Încasările de numerar se fac în debitul lui 5311-casa. Plăţile de numerar se fac în creditul lui 5311-casa. Cu ajutorul contului 542- avansuri de trezorerie- se ţine evidenţa avansurilor de trezorerie, care este un cont de activ, în debit se înregistrează sumele virate la bănci sau acordate în numerar (531,581). în credit se înregistreză plăţile efectuate din avansurile de trezorerie(401,531), cheltuielile ocazionate cu deplasările, detaşările, transferări.

7. CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C.EXPLODEX S.A.BRAŞOV Vom lua ca exemplu luna aprilie 2001 pentru a urmări modul de aplicare al taxei pe valoarea adăugată la S.C.EXPLODEX S.A. Braşov. Astfel în luna aprilie au loc următoarele vânzări şi cumpărări:1. În data de 02.04.2013 se face aprovizionare de la S.C. CHIMOPAR S.A.cu stearat de calciu, conform facturii nr.42250 care cuprinde: valoare fără T.V.A. de 65250000 lei şi T.V.A. de 12397500 lei. Plata acestei facturi urmează a se face cu compensare cu S.C. CHIMOPAR S.A. Transportul se face cu mijloace proprii în valoare de 1000000 lei. Cheltuielile cu deplasările delegatului şi şoferului sunt în sumă de 200000 lei.a) înregistrarea aprovizionării cu materii prime de la S.C.CHIMOPAR S.A.% = 401 Furnizori 77647500

29

300 Materii prime 652500004426 TVA deductibil 12397500b)înregistrarea plăţii furnizorului prin compensare401 Furnizori = 411 Clienţi 55213710c) înregistrarea diferenţei de preţ la materii prime şi materiale308 Diferente de preţ la = 704 Venituri din lucrări executate 100000materii prime si servicii prestate

d)înregistrarea avansului de trezorerie542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 200000

e)înregistrarea cheltuielilor cu deplasarea delegatului625 Cheltuieli = 542 Avansuri de trezorerie 200000cu deplasări

2) Se achiziţionează de la S.C. CONTERA S.A. saci big bags, saci PP şi huse PE conform facturii 0569696 din 04.04.2013 care cuprinde valoare fără T.V.A. 332781215 şi T. V. A. de 19% în cantitatea specificată pe avizul de expediţie . Cheltuielile de transport sunt de 3300000 fără T.V.A. Plata se face cu CEC SD 300 00025432. Se înregistrează integral consumul de saci conform fişelor limită de consum.a) înregistrarea aprovizionării cu saci big bags, sau saci pp şi huse PE:% = 401 Furnizori 396009646300 Materii prime 329481215308 Diferenţa de preţ 33000004426 TVA deductibil 63228431b) plata furnizorului S.C.CONTERA S.A. se face din contul de disponibil de la bancă, în lei:401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 396009646c) înregistrarea consumului de saci de către S.C.EXPLODEX S.A. conform fişelor limită de consum:600 Cheltuieli cu materii prime = % 513278396 300 Materii prime 511630944 308 Diferenţa de preţ 16474523. Se achiziţionează de la S.C.OLTCHIM S.A. leşie de sodă conform facturii nr. 1034865 care cuprinde valoare fără T.V.A. de 149270000 lei şi T.V.A. de 283613011ei, plata urmând se face o parte cu ordin de plata şi o parte prin compensare. Se eliberează în consum 2330 Kg conform bon de consum nr.17 către secţia 14.a) înregistrarea achiziţionării cu leşie de sodă% = 401 Furnizori 177631301300 Materii prime 1492700004426 TVA deductibil 28361301b) plata parţială a furnizorului prin contul de disponibil de la bancă:

30

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci 100000000 în lei

c)restul de plată a furnizorului prin compensare:401 Furnizori = 411 Clienţi 77631301d)înregistrarea consumului de 2.330. Kg. leşie de sodă către secţia 14:600 Cheltuieli cu materii prime = % 3090458 300 Materii prime 29940500 308 Diferenţe de preţ 9640844. Se aprovizionează de la FRIBEX S.A. acid sulfuric conform avizului de expediţie nr. 0951806 care cuprinde valoare de 23262200 lei şi T.V.A. de 4419818 lei. Plata urmează a se face prin compensare in momentul sosirii facturii. Se eliberează în consum conform fişei limite de consum oleum în cant. de 12500.Transportul se face cu mijloacele proprii aflate în dotare, în valoare de 2430000 lei. Cheltuielile cu deplasarea delegatului şi a şoferului sunt de 265000 lei.

a)înregistrarea aprovizionării cu acid sulfuric:% = 408 Furnizori facturi nesosite 27682018300 Materii prime 276820184428 TVA neexigibil 2107025b) înregistrarea transferului cu mijloace proprii:308 Diferenţa de preţ = 704 Venituri din lucrări 2430000c) înregistrarea consumului de oleum în cantitate de 12.500 Kg. Conform fişei limite de consum:600 Cheltuieli cu materii prime = % 7044765 300 Materii prime 6825000 308 Diferenţe la preţ 219765 d) înregistrarea cheltuielilor din casă cu deplasarea delegatului şi a şoferului:625 Cheltuieli cu = 5311 Casa în lei 256000deplasări, detaşări şi transferuri

5)Se eliberează în consum în decursul lunii materii prime în valoare de 954329400 lei.a) înregistrarea consumului de materii prime:

600 Cheltuieli cu materii prime = % 985058807 300 Materii prime 954329400 308 Diferenţe de preţ 30729407 6) Se achiziţionează de la S.N.P. PETROM bonuri valorice de benzină conform facturii nr 8456874 care cuprinde : valoare fără T.V.A. 8645400 lei, imprimate în valoare de 31200 lei,taxa drum 1320800 şi T.V.A. în valoare de 1391674 lei. Plata se face cu C.E.C. nr.25435. Se distribuie conducătorilor auto bonurile valorice pe baza situaţiei centralizatoare privind B.C.F.

31

a) înregistrarea achiziţionării de bonuri valorice de benzină:% = 401 Furnizori 100370745328 Alte valori 8614200308 Diferenţe de preţ 312004426 TVA deductibilă 1391674b) ridicări de numerar din cont:581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 10037074c) plata furnizorului de la SNP PETROM: 401 Furnizori = 5126 Carnete de cecuri cu 10037074 limită de sumă

d) evidenţa disponibilului în carnetele de cecuri:5126 Carnete de cecuri = 581 Viramente interne 10037074 cu limită de sumă

7) Se aprovizionează de la S.C. ARPECHIM SA motorină conform facturii nr. 27636635 care cuprinde : valoare de 1713902501ei,accize 90222468,cheltuieli transport 8503740 şi T.V.A. 49706416 lei. Plata urmează a se face la sosirea facturii. Se eliberează în consum motorină conform fişei limite de consum nr.116 cantitatea de 3975 l către secţia 48, către secţia 5 conform fişei limite de consum nr. 146 cantitatea de 3975 1. şi cantitatea de 7032 conform fişei limite de consum nr.78. . Diurna şoferilor este de 160000 lei.a) înregistrarea aprovizionării cu motorină:% = 401 Furnizori 3198228743012 Combustibili 2701164584426 TVA deductibilă 49706416b) înregistrarea consumului de motorină6012 Cheltuieli privind conbustibilul = % 30019029

3012 Combustibili 29082570 308 Diferenţe de preţ 936459c)se înregistrează diurna şoferilor:625 Cheltuieli cu deplasări = 5311 Casa în lei 160000 detaşări şi transferuri

8) Se achiziţionează de la S.C ALLITA PRODCOMSERV SRL piese de schimbconform facturii nr. 9360466 care cuprinde valoare de 16138901ei, lei şi T.V.A. 306639lei. Plata se face cu filă de C.E.C. nr. SE300 nr.00002690.a) înregistrarea achiziţionării de piese de schimb:% = 401 Furnizori 19205293014 Piese de schimb 16138904426 TVA deductibilă 306639b)plata furnizorului se face din contul de disponibil de la bancă în lei:

32

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 19205299)Se aprovizionează cu becuri de la ROMLUX conform facturii nr. 0478156 carecuprinde valoare de 31307040 lei şi T.V.A. de 5948337 lei. Factura se achită cu compensare.a) înregistrarea aprovizionării cu becuri:% = 401 Furnizori 372553773018 Alte materiale consumabile 313070404426 TVA deductibilă 594833710) Se aprovizionează de la DIAPLAST PROD SRL saci si huse conform facturii nr. 3820739 care cuprinde valoare de 867203401ei şi T.V.A. de 16476865 lei. Plata se face parţial cu cec nr.sd300 in valoare de 43862425,restul prin compensare. Transportul se efectuează cu mijloace proprii în valoare de 900000 lei. în consum se dă 10000 saci, în valoare de 23265000 lei.a)înregistrarea aprovizionării cu saci şi huse:% = 401 Furnizori 1031972053018 Alte materiale consumabile 867203404426 TVA deductibilă 16476865b)plata parţială a furnizorului cu cec:401 Furnizori = 411 Clienţi 43862425c)plata parţială a furnizorului prin compensare:401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 59334780d)înregistrarea transportului efectuat cu mijloace proprii:308 Diferenţe de preţ = 704 Venituri din lucrări 900000e) înregistrarea consumului de saci:6018 Cheltuieli privind = % 24014133alte materiale consumabile

3018 Alte materiale consumabile 23265000 308 Diferenţe de preţ 749133

11)Se aprovizionează de la SC INDUSTRIA SÂRMEI S.A. electrozi conform facturii nr. 7197348 care cuprinde valoare de 6285925 lei şi T.V.A. de 1194326 lei. Plata se face cu ordin de plată .a) înregistrarea aprovizionării cu electrozi:% = 401 Furnizori 74802513018 Alte materiale consumabile 62859254426 TVA deductibil 1194326b) plata furnizorului prin ordin de plată:401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 7480251

33

12) Se aprovizionează de la VIROMET SA hexa, metanol, saci pp cu valva conform facturii nr.3511638 care cuprinde valoare de 27680000 lei şi T.V.A. 5259200 lei. Plata se face cu ordin de plata.a) înregistrarea aprovizionării cu hexa, metanol, saci:% = 401 Furnizori 32939200300 Materii prime 276800004426 TVA deductibil 5259200b) plata furnizorului se face cu ordin de plată:401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 3293920013) Se aprovizionează de la METRO BRAŞOV cu calculatoare conform facturii nr. 0030005 care cuprinde valoare de 2371670 lei. Plata se face cu numerar.a) înregistrarea aprovizionării cu calculatoare:321 Obiecte de inventar = 401 Furnizori 2371670b) plata furnizorului cu numerar:401 Furnizori = 5311 Casa în lei 237167014) Se aprovizionează de la COMAT echipament de protecţie conform facturii nr. 3959662 care cuprinde valoare de 15693600 lei şi T.V.A. de 2981784 lei. Plata se face cu ordin de plata.a) înregistrarea aprovizionării cu echipament de protecţie:% = 401 Furnizori 18675384321.02. Obiecte de inventar 156936004426 TVA deductibil 2981784b) plata furnizorului se face cu ordin de plată:401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 18675384

15) Se aprovizionează cu mărfuri de la S.C. DISTRIB facturii nr. 9944043 care cuprinde valoare de 835200 lei şi T.V.A. de 158688 lei. Plata se face din avansul de trezorerie acordat. Se consumă pe protocol marfă in valoare de 228000 lei, se descarcă din gestiune ambalaje în valoare de 50000 lei.a)înregistrarea avansului de trezorerie:542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa în lei 1200000b)înregistrarea aprovizionării cu mărfuri:% = 401 Furnizori 993888371 Mărfuri 735200381 Ambalaje 1000004426 TVA deductibil 158688c)plata furnizorului se face din avansul de trezorerie:% = 542 Avansuri de trezorerie 1200000401 Furnizori 993888

34

5311 Casa în lei 206112d) se înregistrează descărcarea din gestiune a ambalajelor:608 Cheltuieli privind = 381 Ambalaje 50000 ambalajele

e)se înregistrează consumul de marfă pe protocol:623 Cheltuieli de protocol, = 371 Mărfuri 228000 reclamă şi publicitate

16)în decursul lunii apar facturi de la diferiţi furnizori în valoare de 58932448 lei.a)înregistrarea facturilor care apar în cursul lunii aprilie:408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori 58932448b)înregistrarea transformării taxei neexigibile în deductibilă:4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 10627288c)dintre aceştia se plătesc în valoare de 21489466 lei.401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 2148946617)Se achiziţionează de la SC TRANSMETAL SRL jaluzele conform facturii nr.0372827 care cuprinde valoare de 48321000 lei şi T.V.A. de 9180990 lei, care urmează a seda în folosinţă. Plata se face cu ordin de plata.a) înregistrarea achiziţionării de jaluzele:% = 404 Furnizori de imobilizări 57501990231 Imobilizări corporale în curs 483210004426 TVA deductibil 9180990

b) se înregistrează recepţia şi darea în folosinţă a jaluzelelor:2124 Aparate şi instalaţii = 231 Imobilizări corporale 48321000 de măsurare, control şi reglare în curs

c)se amortizează pe o perioadă de 10 ani, în primul an amortizarea fiind de 5750199 lei.6811 Cheltuieli de exploatare = 2814 Amortizări privind 4832100privind amortizarea imobilizărilor imobilizările corporale

18)Prin licitaţia din 29.03.2001 se vinde o cisterna către SC OLTCHIM SRLconform facturii nr 1915179 care are valoare de 357000000 lei, TVA 678300000 lei, plataprin virament in termen de 30 de zile.- înregistrarea veniturilor obţinute din cedarea activelor:411 Clienţi = % 4248300000 7721 Venituri din cedarea activelor 3570000000 4427 TVA colectat 67830000019) Din creditul obţinut de la stat, urmează a se achiziţiona în primă fază un mijlocfix, adică un tablou de comandă în valoare de 57570$, la un curs de 21400 lei/$. Plata

35

furnizorului se face la cursul de 21800 lei/$. Taxele vamale sunt de 13%, comisionul vamaleste de 1%, iar T.V. A. este de 19%a) înregistrarea taxelor vamale şi a comisionului vamal:231 Imobilizări corporale = 446 Alte impozite 174081600b) înregistrarea achiziţionării mijlocului fix:% = 404 Furnizori de imobilizări 1466080000231 Imobilizări corporale 12320000004426 TVA deductibil 234080000c)înregistrarea dării în folosinţă a mijlocului fix:2123 Maşini, utilaj e şi = 231 Imobilizări corporale 1406081600instalaţii de lucru în curs

d)înregistrarea plăţii furnizorului de imobilizări:% = 5124 Conturi la bănci în 1489108000 devize

404 Furnizori de imobilizări 1466080000665 Cheltuieli din diferenţe 23028000de schimb valutar

e) înregistrarea plăţii taxelor din contul de disponibil de la bancă:446 Alte impozite, taxe şi = 5121 Conturi curente la bănci 174081600 vărsăminte asimilate

20) Se cumpără de la CETATE OLT lacăte si yale conform facturii nr.9437013 carecuprinde valoare de 174793 lei şi T.V.A. de 33207 lei. Plata se face prin numerara) se înregistrează achiziţionarea de lacăte şi yale:% = 401 Furnizori 208000604 Cheltuieli privind 174793materiale nestocate

4426 TVA deductibil 33207b) plata furnizorului se face prin numerar:401 Furnizori = 5311 Casa în lei 20800021) Se înregistrează facturile furnizorilor de energie electrice de la RENEL în valoarede 18789600 lei şi apă de la RASC 72997921ei, T.V.A. de 19%.% = 401 Furnizori 309608368605 Cheltuieli privind 26089392energia şi apa

4426 TVA deductibil 495698522) Se înregistrează factura cu chirii vagoane de la CAROM care cuprinde valoareade 3626526 şi T.V.A. de 689040 lei. Plata se va face cu numerar.

36

% = 401 Furnizori 4315566612 Cheltuieli cu redevenţele 3626526locaţiile de gestiune şi chiriile

4426 TVA deductibil 68904023) Pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii efectuate pentru S.C. TEHNOMETAL acăror valoare se ridică la 85000000 lei, fără T.V.A., pe perioada de garanţie se constituie unfond de garanţie pus la dispoziţia furnizorului în valoare de 100000000 lei.267 Creanţe imobilizate = 5121 Conturi la bănci în lei 10000000024)Ca urmare a expirării perioadei de garanţie a unor lucrări efectuate anterior se lichidează fondul de garanţie constituit la dispoziţia furnizorilor în valoare de 210000000lei.5121 Conturi la bănci în lei = 267 Creanţe imobilizate 210000000 La sfârşitul lunii se înregistrează facturile de la ROMGAZ din care o parte se trecpe cheltuieli cu materiile prime, folosiă în producţia de îngrăşăminte chimice, iar o parte pecheltuieli cu combustibil.a) înregistrare facturi:% = 401 Furnizori 37805038546012 Cheltuieli privind 3176893995combustibilii

4426 TVA deductibilă 603609859b)se achită contravaloarea facturilor de gaz, energie electrică şi apă.401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci 3780503854 în lei

26) Se cumpără mărfuri pentru magazinul societăţii în valoare de 13551618, cu T. V.A. de 24%, care se achita cu numerar.a)înregistrarea achiziţionării de mărfuri:% = 401 Furnizori 13551618371 Mărfuri 113879144426 TVA deductibil 2163704b)ridicări de numerar din cont:581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 13551618

5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 13551618c)plata furnizorului care se achită cu numerar:401 Furnizori = 5311 Casa in lei 13551618d)se practică un adaos de 30% pentru marfa cumpărată:371 Mărfuri = % 6673317

37

378 Diferenţa de preţ 3416374 la mărfuri

4428 TVA neexigibil 3256943e)se vinde marfa în valoare de 10088620 lei cu T.V.A.5311 Casa în lei = % 10088620 707 Venituri din vânzarea

mărfurilor 8477832 4427 TVA colectată 1610788

f) se descarcă din gestiune marfa în valoare 10088620 lei, cu T.V.A., inclus în valoarearespectivă.% = 371 Mărfuri 10088620607 Cheltuieli privind mărfurile 6788212378 Diferenţe de preţ la 1689619 mărfuri

4428 TVA neexigibilă 161078927) Se înregistrează factura de la ROMTELECOM cu privire la repararea şi întreţinerea reţelei telefonice în valoare de 2800001ei, fără T.V.A.% = 401 Furnizori 333200611 Cheltuieli cu întreţinere 280000şi reparaţii

4426 TVA deductibilă 53200

28. a) se înregistrează factura telefonica în valoare de 907563 lei, TVA 172437 lei.% = 401 Furnizori 1080000626 cheltuieli poştale şi 907563taxe de telecomunicaţii

4426 TVA deductibilă 172437b) se înregistrează plata furnizorului din contul de disponibil de la bancă în lei:401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 108000029) Ca urmare a transporturilor efectuate de secţia de transport ,se facturează la terţi valoarea de 149152320, fără T.V.A.411 Clienţi = % 177491260 704 Venituri din lucrări 149152320 executate şi servicii prestate

38

4427 TVA colectată 2833894030)Vânzarea de produse finite la intern se ridică la 6460297102 lei, fără T.VA.a) înregistrarea veniturilor din vânzarea produselor la intern:411 Clienţi = % 7687753552 701 Venituri din vânzarea 6460297102 produselor finite

4427 TVA colectat 1227456450b)descărcarea gestiunii de produse finite:711 Venituri din producţia = 345 Produse finite 6460297102 stocată

c)se încasează contravaloarea produselor vândute:5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 612012526531)Se vinde marfa la export în valoare de 113074,37$. Asigurările sunt de 22352$ iar transportul extern este 9230$ şi cursul zilei al dolarului este 21459 lei, la livrare. încasarea contravalorii mărfurilor vândute s-a făcut după 20 zile la un curs valutar de 21952 lei.a)înregistrarea venitului din vânzarea mărfii la export:411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 2426462991 produselor finite

b)înregistrarea cheltuielilor privind asigurarea şi transportul extern:% = 5124 Conturi la bănci în 677718138 devize

613 Cheltuieli cu primele de 479651568 asigurare624 Cheltuieli cu transportul 198066570 de bunuri şi personal

c) descărcarea gestiunii de produse finite:711 Venituri din producţia = 345 Produse finite 2426462991 stocată

d) se încasează contravaloarea mărfurilor vândute:5124 Conturi la bănci în = % 2482208570devize

411 Clienţi 2426462991 765 Venituri din diferenţe 5475579 de curs valutar

32) Produsele reziduale obţinute din procesul de producţie pe această lună sunt de 29839880 lei, o parte din acestea sunt vând44 le ute, în valoare de 160939i.a)se înregistrează obţinerea de produse reziduale din procesul de producţie:

39

346 Produse reziduale = 711 Venituri din producţia 29839880stocată

b)înregistrarea vânzării de produse reziduale:411 Clienţi = % 19151794 703 Venituri din vânzarea 16093944 produselor reziduale

4427 TVA colectată 3057850c)descărcarea gestiunii de produse reziduale:711 Venituri din producţia = 346 Produse reziduale 16093944 stocată

33) Pentru alte servicii, lucrări executate de secţiile principale, respectiv auxiliare s-au obţinut venituri în valoare de 23235315 lei.411 Clienţi = % 27650025 704 Venituri din lucrări 3235315 executate şi servicii prestate

4427 TVA colectată 441471035)Pentru lucrări executate de secţia Garaj şi C.F.U., respectiv pentru chirii devagoane s-au realizat venituri de 24508444 lei.411 Clienţi = % 29165050 706 Venituri din redevenţe 24508444 locaţii de gestiune şi chirii

4427 TVA colectată 465660636)Pentru vânzări de materiale la intern se obţin venituri de 2102247'8 lei.411 Clienţi = % 25016748 707 Venituri din vânzarea 21022478 mărfurilor

4427 TVA colectată 399427037)Pentru vânzări de materiale la extern se obţin venituri de 9947474 lei.411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea 9947474 mărfurilor

38)Din licitaţii de mijloace fixe se obţin venituri de 1209928 lei.411 Clienţi = % 1439814 7721 Venituri din cedarea 120992 activelor

4427 TVA colectată 22988639)Pentru activităţi diverse se obţin venituri de 1795763 lei.411 Clienţi = % 2136958 708 Venituri din activităţi 1795763

40

diverse

4427 TVA colectată 341195 Se observă că la sfârşitul perioadei de gestiune, 4427 "taxa pe valoarea adăugată colectată" este mai mare decât 4426 "taxa pe valoarea adăugată deductibilă", astfel decontarea taxei pe valoarea adăugată cu bugetul statului se înregistrează astfel:4426 "TVA deductibilă" < 4427 "TVA colectată" "TVA colectată" 4427 = % 1.952.400.6944423 "TVA de plată" 899.422.8244426 "TVA deductibilă" l .052.977.870 Suma de 899.422.824 lei reprezintă obligaţia faţă de buget ce se va vira la destinaţie prin contul de la bancă, până la data de 25 a lunii următoare.TVA de plată 4423 = 5211 Conturi la bănci în lei 899.422.824D 4428 TVA neexigibilă C2.107.025 10.627.288 1.610.789 3.256.943RD=3.717.814 RO13.884.231 TSD=3.717.814 TSC=13.884.231SFC=10.166.417 Soldul creditor al contului 4428 "TVA neexigibilă" reprezintă taxa pe valoarea adăugată aferentă tranşelor care încă nu au fost primite. În cursul lunii aprilie 2014, S.C.EXPLODEX S.A. Braşov a înregistrat cumpărări de mărfuri în valoare de 5.541.988.793 lei, TVA aferentă acestor cumpărări fiind 4426 "TVA deductibilă" în valoare de 1.052.977.870 lei. Tot în luna aprilie 2014, S.C.EXPLODEX S.A. a vândut bunuri şi a prestat servicii beneficiarilor interni în valoarea de 10.274.636.954 lei, TVA aferentă acestor vânzări fiind 4427 "TVA colectată" în valoare de 1.952.400.694 lei.Contul 411 "Clienţi" prezintă sold ceea ce înseamnă că societatea mai are de încasat de la clienţi suma de 5.931.219.974 lei. La sfârşitul lunii, S.C.EXPLODEX S.A. prezintă TVA de plată care reprezintă o obligaţie faţă de bugetul de stat, societatea trebuind să plătească bugetului statului suma de 899.422.824 lei. în luna aprilie 2014 S.C.EXPLODEX S.A. a vândut mărfuri beneficiarilor externi în valoare de 2.436.410.465 lei, mărfuri supuse cotei "O" de impozitare. În cazul în care ar fi rezultat 4424 "TVA de recuperat" acesta se preia din contul lunii următoare (lunar pentru activitatea de export şi la 3 luni pentru activitatea internă) sau se depune cererea de rambursare la Administraţia Financiară, formularul roşu, avizat rămânând la societate iar cel negru se păstrează la Administraţia Financiară.

41

Concluzii

Blablablablabla

Bibliografie

Niţu, Ioan, Managementul riscului bancar, Bucureşti, Editura Expert, 2000,

42

Rotaru, Constantin, Managementul performanţei bancare, Bucureşti, Editura Expert, 2001, p. 612.

Mihai, Ilie, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Bucureşti, Editura Expert, 2003, p. 195.

Trenco, Ioan, Metode şi tehnici bancare. Principii, reglementări, experienţe, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002, p. 161.

Nemeş, Vasile, Drept bancar, Bucureşti, Editura Editas, 2004, p. 237.

Codul civil

43