turliuc

5/12/2018 Turliuc - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/turliuc 1/5

Relaţii internaţionale în lumea modernă (secolele XVII-XIX),

Claudiu-Lucian Topor

- prezentare de carte-

Mărtinaş Ioana AndreeaAnul:Master II

Facultatea de istorie

Specializarea:Relaţii, instituţii si organizaţii internationale

Relaţii internaţionale. Istorie şi politologie

http://history.uaic.ro/studenti/master/programe/program/turliucRIRelInternAn2.pdf

http://history.uaic.ro/studenti/master/programe/program/turliucRIRelInternAn2.pdf



Lucrarea lui Claudiu-Lucian Topor intitulată Relaţii internaţionale în lumea

modernă (secolele XVII-XIX), apărută în 2009 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi este o carte prin care s-a dorit o abordare neconvenţională a studierii

relaţiilor internaţionale. Lucrarea este structurată în IX capitole: INTRODUCERE ÎN

STUDIUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE, RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN

GÂNDIREA POLITICă MODERNǍ, DEMOGRAFIA ŞI MIGRAŢIA

INTERNAŢIONALǍ, ECONOMIA MONDIALǍ, DIPLOMAŢIE ŞI INSTITUŢII

INTERNAŢIONALE, RǍZBOIUL ŞI INSTRUMENTAREA PǍCII, STǍRI DE SPIRIT

ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE, SISTEME DE ALIANŢǍ ÎN LUMEA

MODERNǍ, INTERNATIONAL RELATIONS IN THE MODER WORD.

Lucrarea se înscrie în aria sintezelor dedicate relaţiilor internaţionale , autorului

reusind sa îmbine elementele teoretice cu evoluţia istorică. Lucrarea de faţă, deşi seadresează cu precădere studenţilor, poate constitui în egală măsură o lectură plăcută şi

publicului larg doritor a înţelege evoluţia relaţiilor internaţionale în lumea, o lume în care

echilibrul de forţe devenise un principiu fundamental.

Potrivit analiştilor, cadrul relaţiilor internaţionale este asigurat, pe de o parte, de

„forţele profunde”: economice, sociale, naţionale, culturale, confesionale, iar pe de altă

parte, de personalitatea oamenilor de stat , care prin iniţiativele lor, abilitatea, acţiunile

desfăşurate, prestigiul lor, pot determina anumite evenimente sau fenomene sau le potinfluenţa într-o direcţie sau alta.

Analiza autorului se concentrează asupra unor astfel de „forţe profunde”, precum:

demografia şi migraţia internaţională , economia mondială (cu ale sale segmente:

industrializarea, reţelele de transport şi comunicaţii, sistemul monetar internaţional,

comerţul şi exportul de capital), diplomaţia şi instituţiile internaţionale , opinia publică şi

sistemele de alianţă.

Aşadar, unul dintre factorii importanţi care influenţează raporturile între state, şi

deci relaţiile internaţionale, îl reprezintă factorul demografic. Aşa cum subliniază şi

autorul, numărul populaţiei unui stat poate constitui un element esenţial al forţei sale

militare, mai ales în acele perioade istorice în care eficacitatea unei armate era strâns

legată de numărul combatanţilor sau puterea de foc. În egală măsură, sporul demografic

poate juca un rol fundamental în ceea ce priveşte dezvoltarea puterii economice a unui



stat, asigurând mâna de lucru necesară producţiei industriale sau agricole. Totodată,

expansiunea demografică poate modifica psihologia colectivă. Creşterea populaţiei

reprezintă un semn de vitalitate, ce poate oferi încredere în destinul naţional şi poate

justifica un sentiment de optimism.

Pe de altă parte, emigrările masive prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje pentru

statele din interiorul cărora respectivele populaţii au emigrat. Avantajele pot fi sociale

(evitarea suprapopulării şi atenuarea şomajului), economice (ameliorarea situaţiei

materiale a celor din mediul rural) şi politice (o garanţie a păcii interne prin diminuarea

frământărilor sociale). Pe plan extern, emigranţii pot constitui un instrument al penetrării

economice, al răspândirii influenţei culturale a patriei de origine sau un mijloc de creştere

a prosperităţii în domeniile coloniale. Nu sunt de neglijat nici inconvenientele unor

asemenea mişcări de populaţie pentru statele furnizoare de emigranţi: antrenează scădereaforţei de muncă, un proces de îmbătrânire a populaţiei prin emigrarea mai ales a tinerilor,

diminuarea efectivelor militare etc. Trebuie luat în consideraţie şi faptul că statele care au

preluat această masă de emigranţi, îndeosebi cele din America de Nord, au cunoscut o

evoluţie economică în ascensiune, dar s-au confruntat şi cu probleme sociale şi politice,

valurile masive de imigranţi slăbind coeziunea naţională.

Claudiu-Lucian Topor demonstrează faptul că la fel de semnificativi la nivelul

relaţiilor internaţionale sunt şi factorii economici, fie că este vorba de concurenţă şiexpansiune economică, fie de împărţirea sferelor de influenţă ori de acorduri economice

internaţionale. Statul care, în cadrul relaţiilor cu alte state industrializate, dispune de o

superioritate de resurse economice sau de tehnologie, poate spori sau diminua activitatea

economică a unei alte ţări prin lărgirea sau restrângerea volumului de achiziţii, după cum

poate stabili sau modifica politica de preţuri la nivelul schimbului. Un stat cu putere

economică poate promova în relaţiile cu alte state o politică a liberului-schimb sau o

politică protecţionistă , în funcţie de propriile sale interese. Se manifestă la nivel global o

veritabilă concurenţă între marile puteri economice în privinţa identificării de noi pieţe de

desfacere pentru produsele lor şi stabilirea unor tarife şi condiţii preferenţiale. Principalul

mijloc de acţiune în privinţa găsirii unor noi pieţe de desfacere îl reprezintă negocierea de

tratate comerciale, pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate. De-a lungul timpului

însă, statele puternic industrializate au obţinut avantaje comerciale în „lumea nouă”



adeseori prin presiuni individuale sau colective, impunând o limitare a tarifelor vamale

percepute de guvernele acelor ţări.

Una din formele cele mai active ale expansiunii statelor industrializate o reprezintă,

la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea stabilirea unei zone de

influenţă economică , ceea ce va da naştere la diverse litigii între aceste state. Existenţa

resurselor de materii prime (bumbac, minereuri de fier, cărbune, petrol etc.) reprezintă un

alt factor important care asigură sau consolidează puterea economică a unui stat. De aici,

o veritabilă cursă a marilor puteri industrializate, care nu dispun de suficiente astfel de

resurse, de a acapara şi exploata materiile prime ale altor state.

O altă modalitate de expansiune era exercitarea controlului asupra căilor de

comunicaţii terestre sau maritime. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă,

reţeaua de căi ferate cunoaşte o amploare deosebită în Europa şi America de Nord. Astfelcă, ulterior, în ţările din Asia sau Africa, unde interesele economice şi financiare ale

statelor puternic industrializate dispuneau de o largă libertate de acţiune, construirea de

căi ferate cu participarea capitalurilor europene şi a tehnicienilor europeni devine o

constantă, companiile concesionare instituind un veritabil monopol asupra acestor căi de

comunicaţie. În momentul în care apar conflicte de interese economice între state sunt

utilizate drept mijloace de coerciţie diferite metode, precum: războaiele vamale,

embargoul asupra mărfurilor importate sau exportate într-o sau dintr-o ţară, boicotulasupra produselor de o anumită provenienţă.

În secolul al XIX-lea, ministerele de externe, ca instrumente ale politicii

internaţionale, şi-au definitivat formula organizatorică, iar profesionalismul diplomaţilor

s-a îmbunătăţit continuu, după cum influenţa opiniei publice asupra politicii externe a

sporit exponenţial în ultimele decenii.

Deşi războiul va fi perceput în continuare ca un fapt legitim, ca un mijloc de

atingere a unor scopuri politice, Puterile europene se vor dovedi mult mai preocupate în

menţinerea păcii. Cu toate acestea, sistemele de alianţă premergătoare primului război

mondial au sfârşit prin a inaugura divizarea politică a continentului şi a grăbi dispariţia

imperiilor multinaţionale.



Toate aspectele evidenţiate mai sus demonstrează odată în plus utilitatea lucrării

Relaţii internaţionale în lumea modernă (secolele XVII-XIX ) a lui Caludiu-Lucian

Topor în înţelegerea domeniului complex al relaţiilor internaţionale.

turliuc

Documents