Facultatea de Științe Economice

Specializarea Marketing

Politici de stimulare a investitiilor straine directe in Romania

Coordonator: Asist. A. Andreiana Studentii: Manasia Bogdan Marian

Mircea Costin Leonard

Târgoviște 2015

CUPRINS

Introducere...................................................................................................................2

Capitolul 1. Investiţii străine directe în România.....................................................41.1 Atragerea investiţiilor străine directe în România................................................................................4

Capitolul 2. Investiţiile străine directe în industria auto din România şi evoluţia acestui sector.................................................................................................................7

2.1 Investiţii străine în industria auto din România....................................................................................7

2.2.2 Tendinţe pe piaţa auto din România...............................................................................................10

Concluzii......................................................................................................................13

Lista de acronime.......................................................................................................15

Bibliografie..................................................................................................................16

1

Introducere

Eu si colegul meu am ales aceasta tema, doarece ne preocupa investitiile străine in România si vrem

să arătam cum unele firme stăine au reusit să se remarce pe piaţa din România. Eu si colegul meu

am avut mai multe surse de inspiraţie care le-am trecut pe ultima pagină.

Investiţiile străine directe au devenit, în prezent cea mai importantă sursă de finanţare

externă pentru toate ţările lumii indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Acest gen de investiţii s-a

dovedit a fi o sursă de finanţare mult mai stabilă şi mai utilizată decât investiţiile de portofoliu şi

decât împrumuturile bancare pentru că sunt mult mai puţin afectate de crizele financiare.

România este implicată în prezent în diferite procese economice, dintre care cele mai

importante sunt globalizarea, integrarea economică europeană şi tranziţia la economia de piaţă.

Integrarea economică europeană presupune creşterea productivităţii prin competiţie sporită,

specializare şi alocarea eficientă a resurselor prin pieţe. Tranziţia la economia de piaţă a însemnat

restructurarea şi privatizarea firmelor de stat şi transformarea lor în societăţi comerciale competitive,

creşterea permanentă a exporturilor româneşti, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi

atragerea de investiţii străine.

Investiţia străină constituie motorul esenţial al strategiei dezvoltării României. Ea face parte

din câtegoria fluxurilor financiare care nu generează datorie externă şi reprezintă, în prezent,

principala sursă de finanţare internaţională a ţărilor în dezvoltare şi în tranziţie. De asemenea, este

percepută ca un indicator al creşterii încrederii internaţionale în susţinerea întregului proces al

tranziţiei.

În România, investiţiile străine directe ajută la schimbarea comportamentului firmei,

promovează un nou standard de calitate al produselor, contribuie la mobilizarea şi alocarea eficientă

a resurselor. Prin aceasta, ele participă la formarea sistemului economiei de piaţă şi stimulează

creşterea economiei.

Am ales această temă pentru a evidenţia rolul şi efectele investiţiilor străine directe dar şi

nevoia României de ISD, acestea având o influenţă mare asupra modernizării economiei noastre.

Investiţiile trebuie direcţionate către acele sectoare ale economiei care produc o creştere economică

2

sustenabilă, precum industria prelucrătoare, agricultura, turism, şi nu în sectoare speculative, cum

sunt retailul şi imobiliarele.

Ne-am propus în lucrarea de faţă să exprimam cât mai clar de ce este nevoie de capital străin,

care sunt metodele de atragere a investiţiilor străine directe şi care sunt neconcordanţele din sistem

şi cum pot fie ele soluţionate, având în vedere importanţa investiţiilor străine directe în relansarea

economiei româneşti şi alinierea ei la standardele europene.

Metodele utilizate în acest demers au fost cercetarea bibliografică şi utilizarea site-urilor de

pe internet care aparţin instituţiilor economice româneşti, altor state europene şi organizaţiilor

internaţionale de profil.

În primul capitol al lucrării am urmărit să prezint investiţiile străine directe în procesul de

tranziţie parcurs de România, înfăţişând în acelaşi timp perspectivele investiţiilor străine la nivel

economic, politic şi social în contextul integrării europene

Capitolul al doilea prezintă investiţiile străine directe în industria auto din România şi evoluţia

acestui sector.

3

Capitolul 1. Investiţii străine directe în România

1.1 Atragerea investiţiilor străine directe în România

România are serioase rămâneri în urmă faţă de statele din jur în ceea ce priveşte starea

economică, în general, şi cu atât mai mult din punctul de vedere al investiţiilor străine directe atrase.

Elaborarea strategiilor de atragere a investiţiilor străine este concepută selecţionând diferiţi

factori de influenţă: facilităţi fiscale şi stimulente; dezvoltarea mediului de afaceri la nivel european

şi mondial; stimulentele care au dovedit eficienţă mare în atragerea investiţiilor străine; aplicarea

unei metode de perfecţionare continuă şi de promovare a investiţiilor străine.

Această strategie presupune: eliminarea barierelor administrativ-birocratice care determină

costuri suplimentare la înfiinţarea şi în timpul funcţionării întreprinderii; asigurarea unui cadru stabil

de reglementare a mediului de afaceri; introducerea serviciilor on-line pentru a veni în întâmpinarea

nevoilor întreprinderii, pentru facilitarea accesului firmei la informaţii publice legate de dezvoltarea

afacerilor şi în relaţia cu administraţia publică; creşterea competitivităţii întreprinderilor din sectorul

productiv şi servicii; orientare către cerinţele sectorului productiv, a domeniului cercetare-

dezvoltare; promovarea instrumentelor financiare adresate întreprinderilor mici

Stimulentele joacă un rol important în multe state, atât dezvoltate, cât şi în curs de

dezvoltare. Într-o succintă definiţie, stimulentele investiţionale îmbracă forma oricărui avantaj

economic comensurabil acordat unor anumite categorii de firme sau, în mod specific, unor firme cu

scopul încurajării inducerii la nivelul acestora a unui anume comportament, dezirabil din perspectiva

ţării gazdă.1

Stimulentele pot fi grupate în trei categorii: cele fiscale, financiare şi de altă natură. Din

categoria stimulentele fiscale fac parte reducerile sau scutirile de la impozitare a cifrei de afaceri, a

beneficiilor, a valorii adăugate, a taxării importurilor sau exporturilor, reducerea cotizaţiilor stabilite

asupra forţei de muncă. Stimulentele financiare privesc cu prioritate subvenţiile directe, creditele

preferenţiale (cu o rată a dobânzii mai mică decât cea practicată pe piaţă). Ultima categorie de

stimulente cuprinde servicii subvenţionate furnizate de agenţiile de promovare a investiţiilor,

avantaje în privinţa accesului la piaţă şi protejarea segmentului de piaţă deţinut prin accesul 1 Anda Mazilu – „Transnaţionalele şi competitivitatea” Editura Economică, 1999, p.75

4

preferenţial sau garantarea accesului la pieţele publice şi protejarea pieţei investitorului prin

restricţionarea importului de produse concurente; acordarea de subvenţii pentru clădiri, terenuri,

servicii de electricitate şi telecomunicaţii; existenţa unui regim privind schimburile valutare.

Date empirice arată că acordarea de stimulente pentru atragerea de investiţii străine directe

este în creştere pe plan mondial, cele mai răspândite fiind stimulentele fiscale şi cele financiare.

Stimulentele fiscale sunte preferate de ţările în curs de dezvoltare în timp ce ţările dezvoltate

oferă,în general stimulente financiare întrucât dispun de resurse necesare acordării unor stimulente

directe.2

Existenţa unui cadru legislativ stabil şi transparent este esenţială pentru atragerea ISD în ţara

respectivă. După 1989, posibilitatea efectuării de investiţii străine directe în România a fost

reglementată prin adoptarea Decretului-Lege nr.96/1990 privind unele măsuri pentru atragerea

investiţiei de capital străin în România. În conformitate cu prevederile acestui act normativ, devenea

posibilă constituirea de societaţi comerciale cu participare străină de capital, atât prin asociere cu

persoane juridice sau persoane fizice române, cât si prin participare 100% a capitalului străin.3

Stimulentele acordate de România privesc:

Noile investiţii. Decizia guvernamentală numărul 1165/2007 cu privire la stimularea

creşterii economice prin intermediul investiţiilor străine stabileşte: investiţia iniţială de minimum 30

milioane Euro să creeze cel puţin 300 de locuri de muncă noi în toate sectoarele de activitate;

alocarea de fonduri nerambursabile; Ordinul numărul 296/2007 stabileşte acordarea de stimulente în

susţinerea investiţiilor în parcurile industriale: scutirea de taxe pe clădiri şi terenuri, posibilitatea de

a modifica destinaţia unui teren din parcul industrial, scutirea de taxe la retragerea terenului din

circuitul agricol pentru integrarea acestuia în parcul industrial.4

Crearea de noi locuri de muncă. Legea numărul 76/2002 în legătură cu sistemul de

asigurări pentru şomeri şi stimularea angajării forţei de muncă stabileşte:

- se oferă până la 50% cotă parte din cheltuielile de pregătire pentru până la 20% din personalul

angajat;

- stimularea angajatorilor se face prin: subvenţionarea slujbelor; oferirea creditelor în condiţii

avantajoase pentru a crea noi slujbe;

2 Viorela Beatrice Iacovoiu – „Investiţii străine directe între teorie şi practică economică” Editura ASE, Bucureşti, 2009 p.873 Florin Bonciu, “Investitii străine directe si noua ordine economica mondiala”, Ed. Universitară, 2009, p.1364 Ordin nr. 296/2007 - din 18/09/2007 - privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investiţiile realizate în parcurile industriale

5

- oferirea de fonduri nerambursabile;

- excepţii la contribuţiile către bugetul de asigurări de şomaj;

- reducerea de 2,5% pentru cota de contribuţie datorată de angajat către bugetul de asigurări al

şomajului.

Legea numărul 72/2007 privind stimularea angajării elevilor şi studenţilor priveşte

stimularea financiară însumând 50% din salariul minim pe economie, garantat în plata pentru fiecare

elev şi student. Durata acordării stimulentului financiar este de maxim 60 de zile calendaristice.5

Mediu. Ordonanţa de urgenţă numărul 196/2005 din Fondul de mediu se aplică

pentru: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apa şi sol, reducerea nivelului

de zgomot, folosirea de tehnologii ecologice, managementul deşeurilor (inclusiv deşeuri

periculoase), protejarea resurselor de apă, plante care purifică apa pentru comunitatea locală,

managementul malului mării, conservarea biodiversităţii, managementul zonelor naturale protejate,

protecţia mediului, educarea populaţiei, reducerea efectului de seră, emisia de gaze; reconstrucţia

ecologică şi un management durabil al pădurilor, împădurirea terenurilor depreciate în zone în care

pădurea este rară; închiderea bazinelor pentru noroiul minier. Aceasta priveşte alocări financiare sau

cofinanciare nerambursabile; susţinerea totală sau parţială a interesului implicat de împrumuturile

bancare contractate, cofinanţarea proiectelor susţinute de UE şi/sau de alte fonduri internaţionale.

Sectorul productiv. Decizia numărul 479/2008 a Ministerului Economiei şi Finanţelor

privind alocarea ajutorul de stat ca suport pentru consolidarea şi creşterea sectorului productiv

român prin investiţii în marile întreprinderi se aplică pentru: industria extractivă, distribuţia apei,

asanare, managementul deşeurilor, decontaminare, construcţii. Aceasta se referă la alocări financiare

nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind de 5 milioane de Euro şi are ca termen final data de

31.12.2013.

Decizia numărul 477/2008 prin care se acordă ajutor de stat ca suport pentru consolidarea şi

creşterea producţiei României prin investiţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii se aplică pentru:

industria extractivă, prelucrătoarere, pentru distribuţia apei, asanare, managementul deşeurilor,

decontaminare. Aceasta priveşte locări financiare nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind de

1,5 milioane Euro.

Decizia guvernamentală numărul 1164/2007 pentru acordarea ajutorului de stat pentru

dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor se aplică pentru: prelucrare, comerţ cu amănuntul,

vânzare en gros, reparaţia de maşini, motociclete şi a bunurilor personale şi domestice, hoteluri şi

5 Legea nr.72/26-03-2007 - Lege privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor6

restaurante; tranzacţii imobiliare; chirii şi servicii oferite în principal pentru întreprinderi; educaţie

şi alte activităţi colective sociale şi personale. Decizia se referă la alocări financiare nerambursabile

plafonul maxim de ajutor fiind de 200 de mii de Euro până în 2011.

Consultanţă şi pregătire. Decizia numărul 478/2008 de acordare a ajutorul de stat ca

suport pentru consultanţă şi training oferit întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a implementa şi

realiza proiecte de investiţii se aplică pentru: industria extractivă, prelucrătoare, distribuţia apei,

managementul deşeurilor, decontaminare, construcţii. Decizia se referă la alocări financiare

nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind de 150 de mii de Euro până la 31.12.2013.

Decizia numărul 480/2008 de acordare a ajutorul de stat ca suport pentru creşterea

competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii prin servicii de consultanţă se aplică în toate

domeniile de activitate şi priveşte alocări financiare nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind

de 10 mii de euro.

Promovarea exportului. Decizia numărul 1609/2007 de acordare a ajutorul de stat

pentru a organiza misiuni economice şi activităţi de promovare peste hotare se aplică pentru

promovarea exporturilor în toate domeniile de activitate.

Turism. Decizia numărul 261/2008 pentru dezvoltare regională prin susţinerea

investiţiilor în turism în acord cu Programul Operaţional Regional 2007-2013 se aplică pentru

investiţii în turism.

Capitolul 2. Investiţiile străine directe în industria auto din România şi evoluţia acestui sector

2.1 Investiţii străine în industria auto din RomâniaCu toate că deschiderea economiei din România nu a coincis cu momentul în care marii

producători de componente auto s-au stabilit la noi în ţară, aceştia preferând iniţial ţările din

împrejurimi, industria auto din ţară este una dintre ţintele preferate ale investitorilor străini.

S.C ARO S.A. Câmpulung

7

ARO (Auto Romania) a fost primul producător de autoturisme de teren din România,

avându-şi sediul în Câmpulung-Muscel. Compania şi-a început producţia în 1957, însă a cunoscut

succesul abia după anii 1970, când au lansat pe piaţă autoturismul de teren denumit ARO, vehiculul

fiind cotat ca unul dintre cele mai bune autoturisme off-road din vremea respectivă. Însă după 1989

producţia a mers în scădere, autoturismul ieşind din fabricaţie în anul 2003.

Statul român a vândut la sfâşitul anului 2003, pentru preţul de 180.000 USD, 68,7% din

ARO, companiei americane cu sediul în Brazilia, Cross Lander USA Inc., deţinută de John Perez. În

contractul de privatizare erau prevăzute mai multe obligaţii: să lanseze un nou autoturism de teren;

sa realizeze o infuzie de capital de 3 milioane de euro până la 5 ianuarie 2005, dată până la care

trebuia să realizeze şi un aport de capital de 1,4 milionae de euro; să investească pentru protecţia

mediului 600.000 de euro; iar investitorul străin urma să beneficieze de facilităţi fiscal

semnificative. De asemenea au fost anulate datorii către bugetul de stat reprezentând 50 milioane

USD cu condiţia ca noua societate să îşi achite ulterior toate obligaţiile financiare către buget.

Investitorul stăin nu a respectat contractual de privatizare, fapt ce a dus la reorganizare

juridică şi la lichidarea societăţii, viitorul fabricii de autoturisme de la Câmpulug fiind astfel

pecetluit odată cu vânzarea companiei către un investitor neinteresat în modernizarea şi dezvoltarea

producţiei.

Fabrica de automobile de la Craiova

În cadrul fabricii de automobile de la Craiova regăsim 3 perioade distincte: colaborarea cu

Citroen, perioada Daewoo şi perioada Ford.

1. Colaborarea cu Citroen

Primul model produs de cei de la Citroen în ţara noastră s-a numit Oltcit, numele provenind

de la îmbinarea cuvintelor Oltenia şi Citroen. În cadrul fabricii de la Craiova au fost produse trei

versiuni ale modelului Oltcit: Club, Special şi Axel 12 TRS. Condiţiile impuse de reprezentanţii

regimului Ceauşescu nu erau foarte convenabile, fapt ce a provocat tensiuni între statul roman şi

investitorii francezi care au acceptat să preia 36% din fabrică. După 1990, înţelegerea cu guvernul

român a fost anulată.

2. Investiţia Daewoo în România

Daewoo Motor Company a fost primul producător de automobile străin care a intrat pe piaţa

românească, formând în anul 1994 împreună cu S.C Automobile Craiova S.A. o societate mixtă -

8

denumită Daewoo Automobile România S.A. Ulterior, Daewoo Motor Company a dobândit

calitatea de acţionar principal, prin preluarea a 51% din acţiunile societăţii comerciale Daewoo

Automobile România S.A. Până în anul 2000 au fost realizate investiţii de aproximativ 700 mil.

USD pentru modernizarea fabricii de la Craiova, construirea unei fabrici de motoare şi cutii de

viteză, dar şi o nouă linie de producţie si o nouă linie de montaj.

Grupul Daewoo a intrat în colaps financiar şi a fost divizat în anul 2008. Şi situaţia Daewoo

Automobile Romania S.A. s-a deteriorat continuu, datorită faptului că Daewoo Motor Company,

care intrase de asemenea în faliment, nu a mai oferit societăţii comerciale Daewoo Automobile

România S.A. noi modele pentru producţie, încetând orice finanţare.

În acest context, în 2006, statul român, a plătit 60 mil, USD pentru pachetului majoritar de

acţiuni, (51% de acţiuni deţinute de Daewoo Motor Company Coreea) şi a devenit astfel unicul

acţionar. Prin documentul semnat au fost şterse toate datoriile companiei Daewoo Automobile

România către Daewoo Motor Coreea.

3. Investiţia FORD

În anul 2007 şi-au manifestat interesul în achiziţionarea Automobile Croaiova S.A., trei mari

producători: Ford, General Motors şi Tata Motors din India. Compania Ford a fost cea care a

încheiat contractul cu statul român pentru 57 milioane de euro, reprezentând 72,4% din capital,

producătorul american angajându-se la investiţii directe de 675 milioane euro pentru modernizarea

fabricii şi la suplimentarea numărului de angajaţi.

Compania americană a inclus în planul de afaceri pentru viitor proiecte care ţintesc realizarea

a 245.000 de unităţi în anul 2011 şi a 300.000 de maşini în anul 2013, din care pentru export a

prevăzut un procent de 80-90%.

Renault în România

Al doilea producător străin care a intrat pe piaţa românească a fost grupul francez Renault,

care a preluat în 1999 fabrica de automobile Dacia S.A. Piteşti, constituind o nouă societate S.C

Automobile Dacia S.A. Francezii au cumpărat 51% din acţiuni, investiţia ridicându-se la

aproximativ 50 milioane UDS.

În această colaborare, România a participat cu clădiri, utilaje, terenuri si muncitori, la care se

adaugă facilităţi fiscale şi vamale importante acordate de guvern. În schimb, francezii au promis să

investească 269.7 milioane USD şi să facă Dacia a doua marcă a firmei Renault.9

Compania Renault-Dacia a lansat încă din primul an de existenţă pe piaţa românească

modelul Dacia Nova urmat de varianta sa îmbunătăţită Dacia Supernova. Modelul s-a bucurat de un

succes impresionant pe piaţa internă datorită calităţii şi fiabilităţii ridicate în raport cu un preţ relativ

scăzut. La sfârşitul anului 2004 a fost lansat modelul Dacia Logan care a înregistrat atat un succes

pe piata internă cât şi peste hotare, numărul autoturismelor vândute depăşind 161.0000 în anul 2005.

Acest model a beneficiat de o lansare la export în 14 ţări, ajungând să ocupe o poziţie importantă în

regiunea Europei Centrale şi de Est, cu o cota de piaţă de peste 2%.

Un aspect important pentru România este faptul că investitorii străini au înfiinţat o unitate,

Renault Technologie Roumanie S.R.L, dedicată exclusiv cercetării-dezvoltării ceea ce dovedeşte

interesul francezilor pentru creşterea calităţii şi competitivităţii produselor realizate.

Având in vedere datele prezentate anterior, putem identifica patru perioade care au marcat

evoluţia industriei auto în România după 1989:

- 1994: Primului investitor străin (Daewoo Coreea) intră pe piaţa românească şi formează împreună

cu S.C Automobile Craiova S.A. a o societate mixtă - denumită Daewoo Automobile România S.A.

- 1999: Intră pe piaţă al doilea investitor străin care a preluat fabrica de automobile Dacia S.A.

Piteşti, în cadrul procesului de privatizare şi a constituit o nouă societate S.C Automobile Dacia S.A.

- 2003: Compania românească ARO este privatizată către un investitor neinteresat în modernizarea

şi dezvoltarea producţiei, lucru ce a dus la ieşirea firmei de pe piaţă.

- 2007: Compania Ford încheie contractul pentru cumpărarea acţiunilor deţinute de stat asupra

companiei Daewoo; fiind singura care asigura producţia autohtonă.

2.2.2 Tendinţe pe piaţa auto din România

Evoluţia pieţei auto în România va fi influenţată de evoluţia pieţei auto europene şi

mondiale.

În condiţiile în care se reprofilează o nouă criză a petrolului în principal datorită stărilor

conflictuale din tările din nordul Africii şi din zona Golfului Persic, aproape toate cu mari rezerve

subterane de hidrocarburi, coroborată cu expansiunea unor noi producători de autoturisme în special

din China şi India, pe lângă cei tradiţionali (Japonia, Coreea, Germania, Franţa, Italia, Anglia şi nu

în ultimul rând SUA), constructorii de autoturisme din România reprofilaţi sub tutela a doi mari

10

constructori mondiali, Renault şi Ford, vor continua lupta obţinerii de pieţe de desfacere a

produselor fabricate în ţară.

Pentru realizarea acestui ţel, va trebui să se ţină cont de următoarele aspecte:

Producerea unor produse noi cu tehnologie avansată în: consum redus de carburanţi,

siguranţă în trafic, preţ de cost cât mai mic.

Proiectarea şi producerea unor noi prototipuri cu consumuri energetice alternative: etanol,

hidrogen, electric, etc.

Prospectarea pieţii auto pentru descoperirea unor noi potenţiali cumpărători (America de sud,

Africa, ţările din fosta Uniune Sovietică, etc.)

Sprijinul guvernamental pentru susţinerea comercializării produselor în ţară. (taxe mai mici,

operaţiunea „Rabla”, etc)

Concluzii

Decizia de a investi într-o ţară se bazează pe o analiză a factorilor locali: avantajele şi

dezavantajele ţării gazdă corelaţi cu intensitatea riscului pe care investitorul este dispus să şi-l asume

prin operarea într-un mediu străin.

Principalele motivaţii ale companiilor multinaţionale de a investi în Europa Centrala şi de

Est sunt mărimea pieţei şi costul factorilor de producţie, însă în ultima vreme se pune accentul din

ce în ce mai mult pe stabilitatea mediului economic si politic, calitatea instituţiilor guvernamentale,

stabilitatea si transparenţa sistemului juridic şi pe gradul de dezvoltare al infrastructurii.

România a devenit membră a Uniunii Europene în 2007, însă în comparaţie cu celelalte ţări

are cele mai mari decalaje economice şi sociale. PIB/locuitor, productivitatea muncii, exportul,

salariul mediu sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Cel mai important obiectiv al

României este dezvoltarea economiei, bazată pe valorificarea la maxim a oportunităţilor oferite de

integrarea în Uniunea Europeană, care a făcut din ea o ţintă atractivă pentru investitorii străini.

Consider că investiţia străină a constituit motorul esenţial al strategiei dezvoltării României,

iar prin aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a sporit gradul de atractivitate ca ţară de

11

destinaţie pentru investiţii străine directe. ISD în România au crescut progresiv după anul 2000, iar

la doar un an după integrare au ajuns la un maxim de 9,3 miliarde euro.

Proporţia fluxurilor de ISD la nivel global deţinută de economiile în curs de dezvoltare şi de

tranziţie crescuse în 2008, însă criza a schimbat peisajul ISD. Acestă schimbare se datorează în mare

parte declinului intrărilor de capital în ţările dezvoltate, care în 2008 s-au comprimat cu 29%

comparativ cu nivelul din anul 2007.

Chiar dacă pe termen scurt, datorită crizei financiare internaţionale ritmul de creştere al

investiţiilor străine directe va fi moderat, eu cred că începând cu acest an România va recepta fluxuri

semnificativ mărite de investiţii străine directe, ţara noastră deţinând un avantaj strategic prin costul

scăzut al forţei de muncă dar şi prin poziţia geografică. Atragerea unui volum mare de investiţii

străine va asigura accesul la un management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi

segmente de piaţă.

Apreciez că România va rămâne o destinaţie atractivă şi profitabilă pentru investiţii străine

directe, decizia partenerilor străini fiind influenţată de evoluţiile macroeconomice din economia

reală precum şi de calculele de eficienţă economică.

Un sector important din România asupra căruia investiţiile străine şi-au pus amprenta a fost

sectorul auto. Cu toate că deschiderea economiei din România nu a coincis cu momentul în care

marii producători de componente auto s-au stabilit la noi în ţară, aceştia preferând iniţial ţările din

împrejurimi, industria auto din ţară este una dintre ţintele preferate ale investitorilor străini. ISD au

avut o contribuţie majoră în dezvoltarea industriei locale de componente şi accesorii auto atât prin

atragerea investitorilor străini cât si prin stimularea celor autohtoni.

Evoluţia bună a sectorului auto din România se datorează în mare parte investiţiilor străine

directe. ISD au avut un rol important în restructurarea, dezvoltarea şi modernizarea industriei auto

românească. Chiar dacă criza mondială a dus la scăderea bruscă a activităţii economice, investiţiile

străine au continuat, industria auto românească s-a dezvoltat, iar pe lângă Automobile Dacia, acest

sector este sprijinit de câteva sute de firme, care își desfășoară activitatea atât ca furnizori ai

companiilor autohtone, cât și ai unor importante mărci externe.

Consider că această evoluţie a sectorului auto trebuie sprijinită şi de autorităţi prin

dezvoltarea infrastructurii, susţinerea inovării, dezvoltarea învăţământului tehnic şi simplificarea

accesibilităţii la fondurile europene.

Piaţa auto din România va fi influenţată de evoluţia pieţei auto europene şi mondiale. În

condiţiile în care se reprofilează o nouă criză a petrolului în principal datorită stărilor conflictuale

12

din tările din nordul Africii şi din zona Golfului Persic, constructorii de autoturisme din România

reprofilaţi sub tutela a doi mari constructori mondiali, Renault şi Ford, vor continua lupta obţinerii

de pieţe de desfacere a produselor fabricate în ţară.

13

Lista de acronime

ACEA - Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile

ACAROM - Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania

ADR – Agenţie de Dezvoltare Regională

ARD - Agenţia Româna de Dezvoltare

ARIS - Agenţia Româna pentru Investiţii Străine

BNR – Banca Naţională Română

CNP – Comisia Naţională de Prognoză

CRPCIS – Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine

FMI - Fondului Monetar Internaţional

ISD – Investiţii Străine Directe

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MTI – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

NATO – Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord

PIB - Produsul Intern Brut

UNCTAD - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare

14

Bibliografie Anghel, E Ion – “Investiţii străine directe în România”, Editura Expert, 2002

Bonciu, Florin – “Investiţiile străine directe şi noua ordine economică mondială” Editura

Universitară, 2009

Bonciu, Florin - “Politici şi instrumente de atragere a investiţiilor străine directe” Editura Albatros,

Bucureşti, 2001

Denuţa, Ioan – “Investiţiile străine directe ” Editura Economica, Bucureşti, 1998

Iacovoiu, Viorela – “Investiţii străine directe între teorie şi practică economică ” Editura ASE,

Bucureşti, 2009

Luţan, Iustina – “Investiţiile străine directe de capital în contextul aderării României la U.E.” Editura

ASE, 2006

Munteanu, Costea – “Finanţe Transnaţionale”, Editura All Beck, 2005

Negriţoiu, Mişu - “Salt înainte- Dezvoltarea şi investiţiile străine directe” Editura Expert, 1996

Negriţoiu, Mişu -“Rolul investiţiilor străine în strategia naţională de dezvoltare economică” Editura

ASE, Bucureşti, 1999

Pirtea, Marilena, Dima Bogdan – “Evaluări cantitative ale impactului investiţiilor străine directe

asupra creşterii productivităţii întreprinderilor din Europa centrală şi de Est”, Editura Economica,

2009

Prelipceanu, Raluca – “Investiţii străine directe şi restructurarea economiei româneşti” Ed. Lumen,

Iaşi, 2006

Serbu, Simona Gabriela – “Investiţii străine directe. Determinanţi, efecte şi politici de promovare”

Editura Casa Cărtii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007

www.arisinvest.ro – Agenţia naţională pentru investiţii străine

www.acea.be – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile

www.apia.ro - Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile

www.mdrt.ro–Ministerul dezvoltării regionale şi turismului

www.mfinante.ro – Ministerul finanţelor publice

www.insse.ro – Institutul naţional de statistică

www.bnr.ro – Banca naţională a României

www.europa.eu – Uniunea Europeana

www.unctad.org - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare

www.revistadestatistica.ro

www.cnp.ro – Comisia Naţională de prognoză

www.minind.ro – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri15