tÖrtÉnelem romÁn nyelven - oktatas.hu · folosiţi hărţile din manualul de liceu (harta ... 1....

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 0801

Név: ........................................................... osztály:......

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA

2008. május 7. 8:00

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc

Pótlapok száma

Tisztázati Piszkozati

OKTATÁSI ÉS KULTURÁLIS MINISZTÉRIUM

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

● 2

00

8.

má

jus

7.

írásbeli vizsga 0801 2 / 40 2008. május 7.

Történelem román nyelven — középszint Név: ........................................................... osztály:......

Notă!

Daţi răspunsuri explicite, folosiţi semne explicite şi în cazul corecturilor.

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi încadraţi-vă în limita de spaţiu precizată.

Vă rugăm, folosiţi stilouri, pixuri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de probleme (tablou, schemă, text, hartă.).

• La rezolvarea fiecărui subiect aveţi posibilitatea să folosiţi manualele şi materialele următoare: hărţile din manualul de liceu (harta istorică) şi dicţionarele bilingve.

• După ce aţi reflectat suficient, treceţi răspunsurile pe curat, pe cât posibil fără corecturi.

La rezolvarea problemelor care necesită o expunere mai amplă (eseuri) vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă:

1. Încadraţi în timp şi spaţiu evenimentele menţionate în subiect. 2. Pentru înţelegerea problemei folosiţi sursele, respectiv harta istorică, manualul de liceu. 3. Selectaţi conceptele generale (de exemplu: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv

noţiunile legate de epoca dată (de exemplu: iobag al cetăţii, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul.

4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi circumstanţele anterioare, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi anumite presupuneri, explicaţii posibile. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de exemplu: nume, date),

punctul de vedere şi păreri proprii. 9. Fiţi atenţi la formarea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi regurile de ortografie.

Cu titlu informativ:

Criteriile de corectare a eseurilor:

• înţelegerea problemei (subiectului),

• conformitatea cu cerinţele de conţinut,

• gradul de structurare, de coerenţa şi de corectitudine al lucrării.

Spor la muncă.



I. SUBIECTE CARE NECESITĂ RĂSPUNSURI SCURTE

1. Subiectul se referă la cultura Orientului antic. La care dintre statele antice se referă imaginile de mai jos? Treceţi în tabel denumirea statului antic şi imaginea care îi aparţine. Folosiţi hărţile din manualul de liceu (harta istorică). (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns )

a) b)

c)

Denumirea statului antic Denumirea monumentelor culturale a) b) c)

3 puncte



2. Subiectul se leagă de societatea şi civilizaţia oraşelor medievale. Răspundeţi la întrebări pe baza schemei şi a textelor. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

VÁROSI KÖZÖSSÉG - COMUNITATEA CIVICĂ POLGÁROK - CETĂŢENI VÁROSVEZETÉS - CONDUCEREA ORAŞULUI Patríciusok, kereskedők - Patricieni, comercianţi Polgármester vagy bíró - Primar sau jude Kézművesek (céhmesterek) - Manufacturieri (meşterii breslaşi) Szenátus (kisebb tanács) - senat (consiliul mic) tanács - marele consiliu VÁROSI NÉP (PLEBEJUSOK) - LOCUITORII ORAŞELOR (PLEBEI) „[…] Polgárjoggal csak az rendelkezett, aki saját ingatlannal bírt a városban. […] Firenze […] lakosságának több mint háromnegyede, textilipari munkások, nap-számosok, szolgák, fuvarosok –, akiknek nem volt a városban saját házuk […] nekik semmi szavuk nem volt a város ügyeinek intézésében […] ” (Katus László: A középkor története) „ […] Numai cel care dispunea de un imobil în oras putea avea libertăţi cetăţeneşti. […] Mai mult de un sfert din populaţia Florenţei îl formau muncitorii textiliştii, zilierii, slugii, cărăuşii – care nu dispuneau de case în oraş […], şi nu puteau participa la rezolvarea treburilor publice ale oraşului […]”. (Katus László: A középkor története) „A reneszánsz […] tért hódít […] Firenzében […] néhány fiatal művész összefogott […] és megteremtik az új építészetet. […] Vezetőjük Filippo Brunelleschi volt (1377–1446). A város őt bízta meg a dómépület befejezésével. A firenzei dómot gótikus stílusban kezdték építeni. […] A firenzeiek mindenáron kupolával akarták betetőzni székesegyházukat, de addig egyetlen építésznek se sikerült olyan szerkezetet kitalálni, amellyel áthidalhatta volna a hatalmas teret. Brunelleschi megoldotta a feladatot […]” (E. H. Gombrich: A művészet története) „Renaşterea […] a câştigat teren […] în oraşul Florenţa, câţiva tineri artişti s-au întrunit […] şi au creat o nouă arhitectură. […]. Conducătorul lor a fost Filippo



Brunelleschi (1377-1446). Oraşul l-a însărcinat să termine construcţiile edificiului domului (catedralei). Domul din Florenţa iniţial a fost construit în stil gotic. […]. Locuitorii Florenţei vroiau cu orice preţ că această catedrală să fie terminată cu o cupolă, dar până atunci nici un arhitect nu a reuşit să conceapă o structură care să acopere o asemenea suprafaţă uriaşă. Brunelleschi a reuşit să găsească soluţia […]” (E. H. Gombrich: Istoria artelor) a) Indicaţi categoria socială, care nu a făcut parte din conducerea oraşului. ................................................................................................................................. b) Stabiliţi pe baza textului condiţiile libertăţilor cetăţeneşti în oraşele medievale. …………………………………………………………………………………… c) Dintre cei care au beneficiat de drepturi cetăţeneşti în oraşele medievale 1. cine putea fi magistrat?..............………………………………………………. 2. cine putea fi membru în marele consiliu?..................................................…..… 3. cine putea fi membru în senat?............................................................................ d) Enumeraţi în ordinea apariţiei lor stilurile de arhitectură mai importante din secolele XII-XIV care au marcat imaginea oraşelor din Italia. 1…………………………………………………………………………………. 2…………………………………………………………………………………. , e) Indicaţi elementul arhitectural care a fost aplicat în Evul Mediu pentru prima dată în construirea domului de la Florenţa [Folosiţi hărţile din manualul de liceu (harta istorică).] …………………………………………………………………………………………………

4 puncte

3. Subiectul se leagă de istoria Ungariei din secolul al XIV-lea. Încercuiţi numărul răspunsului corect pe baza textului. În răspunsurile de mai jos veţi găsi un singur răspuns corect. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) „[Csák Máté] parancsunk ellenére kezdte a király híveit és követőit megtámadni, hogy így őket a király iránti hűségüktől eltántorítsa. Ha pedig a király ellen láza-dókat, akárhányszor nyíltan vagy titokban megtámadta, földjeiket és javaikat a tűz martalékául vetve, mohó zsákmányolással kifosztotta, azokból semmit, még a méltá-nyos részt sem juttatta a király kezébe főhatalma jeléül. A lázadók várait sem ostro-molta, pedig megígérte; sőt azokat is, amelyeket a király híveitől erőszakosan elra-gadott, sajátjaként birtokolva tartományuraságához kapcsolta. A Buda melletti kirá-lyi várat [értsd: Visegrádot] az uralkodó megbízván benne, meghatározott időre át-engedte neki, mire ő semmirekellő módon – tulajdonává téve és a király tetszése ellenére megtartva – ő és örökösei birtoklására megerősítette, hogy Budának és lakosainak – akik mint tiszta hódolattal teli fiai az előbb mondott királyt a vállukon



hordták és tisztelték –, valamint a királynak sokféle zaklatást okozva, azon földet felforgassa és a királyi fennhatóság alól eltántorítsa […] A nemes esztergomi és váci, nyitrai, továbbá részben az egri és veszprémi, valamint más egyházakat és sok monostort, valamint azok szabadságait, dicső jogait és megszámlálhatatlan javait, amelyet Isten tiszteletére kegyes adományul a keresz-tény királyok juttattak, sokoldalúan megnyomorítja és zaklatja; az emberekre és azok hűbéreseire gyakran adókat és súlyos kivetéseket ró ki, más jogtalanságokat és súlyos károkat okozva nekik, […] a minap összegyűjtvén hadseregét nem átallott egészen Buda kapujáig ellenségesen előrehatolni, fosztogatva és megsemmisítve mindent. Ahol a király feleségével, a királynéval együtt személyesen tartózkodott.” (Részlet Gentilis bíboros, pápai követ Csák Mátét kiközösítő okleveléből, 1311) „Potrivnic ordinelor noastre [Csák Máté] a început să-i atace pe adepţii şi pe discipolii regelui pentru a-i face să se îndepărteze de rege. Ori de câte ori iî ataca deschis sau pe ascuns pe cei care s-au răzvrătit împotriva regelui, el le incendia recoltele şi bunurile, pe urmă îi jecmănea cu nesaţ ; din pradă nu ceda nici măcar partea ce i se cuvenea regelui, după dreptul său de suveran al ţării. Deşi promisese în mai multe rânduri, el nu ataca cetăţile răzvrătiţilor; iar cetăţile pe care le lua cu de-a sila, le trecea sub senoriatul său, ca fiind ale lui. Având încredere în el, domnitorul i-a cedat pe termen fix cetatea regală de lângă Buda (adică Visegrád), iar Csák Máté şi-a a trecut-o mişeleşte în proprietate şi a păstrat-o împortiva voinţei regelui, apoi şi-a întărit dreptul de stăpânire asupra cetăţii, făcând-o moştenire pentru el şi pentru urmaşii săi. Astfel, el a pricinuit nenumerate necazuri regelui, oraşului Buda şi locuitorilor săi – care fiind copii fideli ai regelui mai sus amintit, ăşi respectau regeleşi-lpurtau pe umeri –, pe când el a aţâţat spiritele supuşilor în acele locuri, pentru a-i îndepărta de sub suzeranitatea regelui. […] El a distrus şi a hărţuit în fel şi chip bisericile nobile din Esztergom, Vác, Nyitra, parţial bisericile din Eger, din Veszprém, şi alte biserici şi multe mănăstiri, le-a îngrădit libertăţile, glorioasele drepturi şi le-a luat nenumeratele bunuri, pe care în chip de danii milostive, regii creştini le donaseră în cinstea lui Dumnezeu; deseori le-a impus oamenilor şi iobagilor impozite şi alte biruri grele, a comis şi alte nelegiuiri şi le-a pricinuit astfel daune mari […] , iar nu de mult şi-a adunat oastea, şi a înaintat agresiv fără ruşinare chiar până la porţile Budei, şi a jefuit şi a distrus totul în cale,chiar şi în locul unde se afla personal regele împreună cu regina. (Fragment din documentul de excomunicare a lui Csák Máté, semnat de cardinalul Gentilis, nunţiu papal, 1311). a) 1. Csák Máté l-a sprijinit fidel şi sincer pe regele său Károly Robert.

2. O perioadă Csák Máté l-a sprijinit în aparenţă pe Károly Robert, în fapt el se străduia mereu ca să-i slăbească puterea.

3 Csák Máté nici măcar aparent nu era de partea lui Károly Robert, de la începuturi i-a fost duşmanul cel mai înverşunat.

b) 1. Csák Máté a acţionat împotriva decretelor regale. 2. Csák Máté a acţionat împotriva ordinelor papale. 3. Csák Máté a acţionat pe baza unei înţelegeri anterioare cu nunţiul papal.



c) 1. Csák Máté a jefuit la fel domeniile bisericeşti şi pe cele ale proprietarilor laici, şi nu l-a respectat nici pe regele lui, pentru că a pornit la atac împotriva cetăţii Buda, ce aparţinea regelui.

2. Csák Máté a atacat şi a jefuit doar domeniile proprietarilor laici, iar pe cele bisericeşti le-a lăsat în pace.

3. Csák Máté nu a atacat niciodată locul unde regele îşi avea sediul. d) 1. Csák Máté ataca doar cetăţile, şi lăsa în pace populaţia satelor. 2. Csák Máté îi respec pe locuitorii oraşelor, niciodată nu i-a hărţuit. 3. În afară de asedierea cetăţilor, Csák Máté a jefuit şi a incendiat şi satele e) 1. În lupta dintre rege şi stăpânii marilor latifundii biserica catolică a stat de partea lui

Károly Robert, astfel ea a sporit în mod considerabil tabăra regelui Anjou. 2. Locuitorii oraşelor (de exemplu: din Buda) nu l-au sprijinit pe rege, pentru că, după

ei, regele nu le-a garantat siguranţă împotriva atacurilor stăpânilor marilor latifundii 3. Până în anul 1311, în afară de Csák Máté, toti nobilii au sprijinit puterea regală.

5 puncte

4. Subiectul se referă la formele de guvernare în secolul al XVIII-lea. Rezolvaţi problemele. a) Precizaţi formele de stat din schema de mai jos.

1. KIRÁLY - REGELE PARLAMENT -PARLAMENTUL KORMÁNY- GUVERNUL

2.

1.



BÍRÓSÁG - MAGISTRATURA Választópolgárok – cetăţeni alegători választójoggal nem rendelkező polgárok/lakosság - cetăţeni⁄locuitori fără drept de vot 1. KIRÁLY - REGELE HADSEREG - ARMATA KORMÁNY - GUVERNUL BÍRÓSÁG - MAGISTRATURA lakosság - locuitori 1. ………………………………………………………………………………(1 punct) 2………………………………………………………………………………..(1 punct) b) Treceţi numărul schemei în dreptul afirmaţiilor la care se referă enunţul respectiv (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Afirmaţia Numărul

1. Separarea puterii în stat.

2. Regele guvernează pe baza ordinelor.

3. Regele are drepturi limitate. 4. Prin reprezentanţii săi, o parte din populaţia ţării îşi exercită controlul asupra puterii executive.

4 puncte



5. Subiectul se referă la stilul baroc din Ungaria. Completaţi textul de mai jos cu ajutorul hărţii. (1 punct pentru fiecare element)

Monumente în stil baroc din Ungaria Jelentős építészeti emlék a XVIII. századból -Monumente arhitecturale importante din secolul

al XVIII-lea Egyházi épület – edificiu de culte Palota, kastély - palat, castel, Városi emlék - monumente citadine Pázmány Péter által alapított jezsuita egyetem (1635) - universitatea iezuită întemeiată de

Pázmány Péter (1635) barokk stílusban épült jezsuita templom (építésének kezdete) - biserică iezuită construită

în stil baroc (data începerii construcţiei) Cultura barocă şi stilul baroc care au pornit din Italia s-au răspândit în Ungaria

regală în secolul al ………………. (a). Stilul nou a fost iniţiat la Nagyszombat de către

ordinul călugăresc ……………….. (b). Pázmány Péter a întemeiat

aici………………………………………(c) cu facultatea de teologie şi de filologie.

După alungarea turcilor, răspândirea bisericilor baroce a contribuit la reînnoirea

catolică sau la răspândirea sub altă denumire a ……………… (d). După colonizare o

mare parte a edificiilor din ţară a fost reconstruite în stil baroc, ceea ce a contribuit la



consolidarea catolicismului. Pe teritoriul …………………………. (e) stilul nou s-a

răspândit mai puţin, ca dovadă că acolo reforma a rămas puternică. (Text din manual)

5 puncte 6. Subiectul se referă la urmările sociale ale revoluţiei industriale.

Răspundeţi la întrebări pe baza surselor prezentate mai jos (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

„Egyetlen gyermeket sem lehet foglalkoztatni semminemű munkában nyerspamut-nak fonallá való fonására, vagy ilyen gyapjúanyag bármely előzetes elkészítésére, amíg kilenc esztendős korát el nem érte. […] Naponta tizenkét órán túl egyetlen tizenhat éven aluli személyt sem lehet foglalkoztatni semminemű munkában nyerspamutnak fonallá való fonásában, vagy ilyen gyapjúanyag előzetes előkészítésében, vagy bármely fonoda, gyár vagy épület, vagy az azokban lévő gyári vagy gépi berendezés takarítására vagy javítására, leszámítva az étkezésekhez szükséges időt; ez a tizenkét óra reggeli öt és este kilenc óra közé kell essen. […] minden ilyen személynek mindennap folyamán reggelihez félóránál nem kevesebb, és ebédnél teljes egy óránál nem kevesebb időt kell engedélyezni […] […] minden ilyen fonoda, gyár vagy épület mennyezetét és belső falait évente két-szer oltatlan mésszel és vízzel le kell mosni.” (Törvény a gyermekmunka korlátozásáról Angliában, 1819) „Până ce nu îndeplineşte vârsta de 9 ani, nici un copil nu poate fi angajat la nici o formă de muncă de toarcere a bumbacului brut sau la nici-un fel de muncă de preparare a materialelor brute de lână. […] Nici o persoană sub şaisprezece ani nu poate fi angajată zilnic peste limita de douăsprezece ore, la nici o formă de muncă de toarcere a bumbacului brut sau la alte munci de prepare a materialelor brute de lână, la curăţenie şi reparaţii în torcătorii, fabrici sau clădiri, sau la curţarea maşinilor şi a aparaturii aflate în acestea, exceptând timpul afectat pentru mâncare; aceste douăsprezece ore trebuie să fie încadrate în intervalul de la orele cinci dimineaţa până la orele nouă seara. […] fiecărei persoane trebuie să i se asigure zilnic nu mai puţin de o jumătate de oră

pentru mâncarea de dimineaţă, iar pentru prânz nu mai puţin de o oră. […] […] tavanul şi pereţii interiori ai tututor torcătoriilor, fabricilor sau clădirilor, se vor

vărui anual de două ori şi se vor spăla cu apă. (Legea privind limitarea muncii copiilor în Anglia

a) Cine dintre categoriile de lucrători menţionaţi mai jos putea să lucreze în uzina unui antreprenor în industria bumbacului după 8194. băiat de 8 ani fată de 11 ani băiat de 15 ani fată de 9 ani b) În 1820 un băiat de zece ani câte ore putea lucra zilnic în mod legal ca angajat? ………………………………………………………………………….



c) Eplicaţi într-o singură propoziţie de ce s-a adoptat în 1819, în Anglia legea limitării muncii

copiilor? …………………………………………………………………….……

………………………………………………………………….............

3 puncte

7. Subiectul se referă de premisele pactului dualist. Stabiliţi dacă sunt corecte sau false afirmaţiile următoare. Marcaţi cu X alegerea pe care aţi făcut-o. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Afirmaţia Ade-vărat

Fals

a) Rezistenţa pasivă a însemnat rezistenţă faţă de lupta pentru libertate.

b) Rezistenţa pasivă a sporit potenţialul economic al nobilimii.

c) În timpul regimului Bach Curtea Imperială a întărit cu decrete eliberarea iobagilor din 1848.

d) Din partea maghiară semnarea pactului dualist nu a avut decât motive politice.

4 puncte

8. Subiectul se referă la premisele Primului Război Mondial.. Rezolvaţi acest subiect folosindu-vă de hărţile din manualul de liceu (harta istorică) şi de cunoştinţele în domeniu. (Se vor acorda câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect) a) Sub dominaţia căreia dintre marile puteri se aflau Alsacia şi Lorena în 1865? ……………………………………………………………………………………. b) Încercuiţi numărul care marchează cele două mari puteri care înaintea Primului Război Mondial s-au aflat în conflict din cauza Alsaciei şi Lorenei? 1. Monarhia Austro-Ungară - Rusia 2. Anglia - Franţa 3. Franţa - Germania c) Completaţi fraza de mai jos. Pentru marile puteri Alsacia şi Lorena au devenit importante din punct de vedere economic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Datorită înnoirilor celei ………………….. (1) sub influenţa revoluţiei industriale (de pildă procedeul



Bessemer) a crescut importanţa industriei oţelului, astfel chiar şi ……………. (2) de mai slabă calitate din Lorena merita să fie exploatat.

2 puncte

9. Subiectul se referă la politica externă a Ungariei între anii 1938 şi 1941.

Potriviţi teritoriile cu textele de mai jos. [Folosiţi hărţile din manualul de liceu (harta istorică).] (Se va acorda câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect). 1. Prin acţiuni militare individuale Ungaria a cucerit teritorii locuite în mare parte de naţionalităţi şi nu de maghiari. 2. Teritoriul primit în urma primului arbitraj de la Viena, desfăşurat cu participarea

puterilor axiale, era locuit în majoritate de maghiari. 3. După dezmembrarea Iugoslaviei, Ungaria a ocupat teritoriul împreună cu trupele

germane, prin operaţii militare în colaborare cu Germania. 10. Subiectul se referă la politica revizionistă a Ungariei. Completaţi textul de mai jos pe baza cunoştinţelor dumneavoastră (Câte 1 punct pentru fiecare element)

Corectitudinea juridică a celui de-al doilea arbitraj de la Viena a fost pusă sub semnul

întrebării: SUA şi Anglia l-au considerat un dictat impus cu forţa şi au contestat

valabilitatea sa. În plus, preţul pe care l-a cerut ………………………………….(a), şi

pe care Ungaria a trebuit să-l plătească a fost ridicat. Organizaţia naţional-socialistă,

Volksbund a devenit unica organizaţie legală a germanilor din Ungaria; după

primele două, au început pregătirea celei de-a III-a ………………………(b) şi au

crescut exportul de ……………………………. (c) în Germania. Însă şi mai important

Teritoriile geografice Numărul modului de Recuperare

a) Partea de sud din nordul Ungariei (Felvidék)

b) Nordul Transilvaniei c) Regiunea Subcarpatică (Kárpátalja)

d) Regiunea sudică (Délvidék)

4 puncte



faţă de acestea, a fost faptul că la 20 noiembrie 1940 Ungaria s-a raliat la

….…………………………. (d), astfel ea a renunţat la principiul de

…………………………. (e).

5 puncte

11. Subiectul se referă la trăsăturile caracteristice ale fostelor ţări socialiste europene după schimbarea de regim. Stabiliţi pe baza hărţii şi a datelor statistice dacă afirmaţiile sunt adevărate sau

false. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Statele Uniunii Europene şi în curs de aderare (2005)

EU tagállamok - State membre în UE 2004-ben csatlakozott államok - State care au aderat în 2004 2007-ben csatlakozott államok - State care vor adera în 2007 Tárgyalás alatt - negocieri de aderare în curs

Északi-tenger - Marea Nordică Fekete-tenger - Marea Neagră Földközi-tenger - Marea Mediterană



Câteva date caracteristice privitoare la această regiune în 1997-1998 Statele

Şomeri în raport cu populaţia

activă (%) GDP/loc.*

(dolari) Albania 13,7 670 Bulgaria 14,0 1190 Cehia 5,2 4710 Estonia 9,7 3210 Croaţia 17,6 4610 Iugoslavia 25,6 1138 Polonia 10,5 3503 Letonia 7,0 2200 Lituania 6,7 2587 Macedonia 41,2 1090 Ungaria 9,3 4415 România 8,8 1780 Slovacia 12,5 3480 Slovenia 14,8 9161

∗ A bruttó hazai össztermék (GDP) az adott országban előállított összes javak és szolgáltatások értékösszegét jelenti. -

Afirmaţia Ade

vărat Fals

a) În toate ţările care au aderat în 2004 la Uniunea Europeană, rata şomajului în anul 1997 a fost mai scăzută decât în cele care au aderat în 2007 .

b) PNB*-ul este cel mai ridicat în acele foste ţări socialiste în care şomajul este cel mai scăzut.

c) Dintre ţările care au aderat în 2004, un stat din fosta Iugoslavie a ajuns în 1997 cel mai aproape de nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene.

d) În vederea evitării conflictelor dintre naţionalităţi, Uniunea Europeană nu acceptă aderarea decât a acelor ţări, care şi înainte de 1990 au fost state independente.

*PNB-ul înseamnă valoarea globală a tutoror bunurilor şi serviciilor într-o ţară dată

2 puncte

12. Subiectul se referă la minorităţile etnice şi naţionale din Ungaria. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi cunoştinţelor dumneavoastră. „Minden olyan, a Magyar Köztársaság területén legalább egy évszázada honos népcsoport, amely az állam lakossága körében számszerű kisebbségben van, tagjai magyar állampolgárok, és a lakosság többi részétől saját nyelve és kultúrája, ha-gyományai különböztetik meg, egyben olyan összetartozás-tudatról tesz bizonysá-



got, amely mindezek megőrzésére, történelmileg kialakult közösségeik érdekeinek kifejezésére és védelmére irányul.” (1993. évi LXXVII. törvény a nemzeti és etnikai kisebbségek jogairól, I. Fejezet 1. § (2) bekezdés)

„Toate acele etnii, care trăiesc pe teritoriul Republicii Ungare de cel puţin un secol, care se află în minoritate, raportat la numărul populaţiei statului, ai cărei membrii sunt cetăţeni ai Ungariei, dar se deosebesc de restul populaţiei prin limbă, cultură şi tradiţii proprii şi care au în acelaş timp conştiinţa comunităţii lor, ceea ce asigură conservarea culturii şi tradiţiilor proprii, cât şi exprimarea şi apărarea intereselor formate de-a ungul istoriei, sunt minorităţi naţionale sau etnice. (Legea privind drepturile minorităţilor naţionale şi etnice nr. LXXVII din 1993, alineatul (2), Par. 1. Cap. I.). „68. § (1) A Magyar Köztársaságban élő nemzeti és etnikai kisebbségek részesei a nép hatalmának: államalkotó tényezők. (2) A Magyar Köztársaság védelemben részesíti a nemzeti és etnikai kisebbségeket. Biztosítja kollektív részvételüket a közéletben, saját kultúrájuk ápolását, anyanyelvük használatát, az anyanyelvű oktatást, a saját nyelven való névhasználat jogát. (3) A Magyar Köztársaság törvényei az ország területén élő nemzeti és etnikai kisebbségek képviseletét biztosítják. (4) A nemzeti és etnikai kisebbségek helyi és országos önkormányzatokat hozhatnak létre.” (Részlet a Magyar Köztársaság alkotmányából) „§ 68 (1) Minorităţile naţionale şi etnice care trăiesc în Republica Ungară sunt părtaşe la puterea poporului şi părţi constituante ale statului. (2) Republica Ungară ocroteşte minorităţile naţionale şi etnice. Garantează participarea lor colectivă la viaţa publică, păstrarea culturii proprii, folosirea limbii materne, învăţământul în limba maternă şi dreptul de a-şi folosi numele în limba proprie. (3) Legile Republicii Ungare garantează reprezentarea minorităţilor naţionale şi etnice de pe teritoriul său. (4) Minorităţile etnice şi naţionale au dreptul să înfiinţeze organe de autoguvernare a administraţiei locale şi centrale. (Fragment din Constituţia Republicii Ungare)

a) După lege ce fel de limită de timp este necesară pentru ca o etnie să devină minoritate naţională?(1 punct)

.......................................................................................................................................................

b) Enumeraţi două dintre drepturile pe care constituţia le garantează minorităţilor naţionale şi etnice. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

.......................................................................................................................................................



c) Reprezentanţii colectivi ai minorităţilor etnice şi naţionale pot fi membri ai Parlamentului în mod preferenţial? (1 punct)

.......................................................................................................................................................

d) Minorităţile etnice şi naţionale din Ungaria la ce nivel pot înfiinţa autoguvernări? (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

……………………………………………………………………………………………….…

4 puncte



II. SUBIECTE CARE NECESITĂ O REDACTARE MAI AMPLĂ (DE TIP ESEU)

Citiţi cu atenţie!

Dintre următoarele subiecte va trebui să rezolvaţi în total trei. Alegerea se va face după regulile următoare: Se vor redacta: un subiect referitor la istoria universală, două subiecte, unul scurt şi unul lung, din istoria Ungariei, referitoare la diferite epoci.

Studiaţi cu atenţie următoarele subiecte.

Nr. Epoci, teme Tipul de subiect

13. Reforma lui Luther Scurt Istoria

universală 14. Sistemul de pace de după Primul Război Mondial Scurt

15. Schimbările sociale din Ungaria de la începutul sec. al XIII-lea Scurt

16. Perioada de după bătălia de la Mohács Lung

17. Activitatea lui Széchenyi István Scurt 18. Raporturile demografice şi etnice din Ungaria în

sec. al XVIII-lea Lung

19. Agricultura în timpul regimul lui Kádár Scurt

Istoria Ungariei

20. Epoca lui Bethlen István, prim-ministru al Ungariei Lung

Pentru a vă ajuta, indicăm variantele de combinaţii posibile ale numerelor alese corect. Indicaţi una din coloanele din tabelul de mai jos Încercuiţi litera coloanei pe care v-aţi ales-o.

Tipul de subiect A B C D E F G H I J K L

Scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

Scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

Lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Pot fi evaluate doar subiectele pe care le-aţi ales după regulile amintite. După subiecte, veţi găsi criteriile de evaluare, iar punctajul va fi stabilit de către examinator.

Din subiecte rezolvaţi doar trei pe care le-aţi ales, de restul nu vă ocupaţi.

Înainte de rezolvarea subiectelor vă rugăm să studiaţi îndrumătorul de pe pagina 2.

La răspunsuri vă puteţi folosi de ciorne.



13. Subiectul se referă la Reformă. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră principalele revendicări ale Reformei luterane şi câteva dintre trăsăturile ei.

Martin Luther A lutheri reformáció – Reforma lui Luther Új egyház (lutheri vagy evangélikus) – Biserica nouă (luterană sau evanghelică) Nincs szükség pápára, püspökre, szerzetesekre – Nu este nevoie de papi, de episcopi, de călugări Nincs szükség szentekre – nu este nevoie de sfinţi A bűnt csak Isten bocsáthatja meg – Păcatul nu-l poate ierta numai Dumnezeu „Csak a hit által” (Sola fide!) – „Numai prin credinţă.” (Sola fide!) Csak a Szentírás (Biblia) által” (Sola scriptura!) – „Numai prin Sfânta Scriptură.” (Sola scriptura!) Két szentség (keresztség és úrvacsora) – două sacramente, taine (botezul şi cuminecătura, împărtăşania) Bibliafordítás – traducerea Bibliei



Iskolák – şcoli Könyvnyomtatás – tipar (tipărirea cărţilor) Anyanyelvi igehirdetés – slujba în limba meternă Laikus gyülekezet és lelkész – comunitatea laică şi pastorul Új liturgia – liturghie nouă „A pápa nem engedhet el semmiféle büntetést, csak azt, amit vagy a maga vagy a kánonok (egyházi előírások) rendelkezése alapján szabott ki. A pápa nem bocsáthat meg egy vétket sem, legfeljebb kihirdeti és megerősíti Isten bocsánatát. Emberi tanokat prédikálnak azok, akik azt állítják: mihelyt megcsörren a ládába dobott fillér, a lélek kiszabadul a tisztítótűzből. Minden keresztény – ha őszinte bánata van – búcsúlevél nélkül is elnyeri büntetései és bűnei elengedését.” (Luther: Részletek a 95 pontból) „Papa nu va absolvi niciun fel de condamnare, doar pe cea care a stabilit-o el însuşi, sau pe cele stabilite pe baza canoanelor bisericeşti. Papa nu va ierta niciun păcat, va anunţa şi va întări doar iertarea lui Dumnezeu. Cei care afirmă că în momentul în care banii aruncaţi în ladă încep să zornăie, sufletul s-a şi eliberat din gheenă, iată aceia predică doctrine omeneşti. Toţi creştinii – dacă regretă cu sinceritate păcatele comise – vor fi absolviţi de penitenţă şi vor fi iertaţi şi fără indulgenţe. (Luther: Fragmente din cele 95 de puncte) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



Punctaj max.

Punctaj realizat Criterii

Înţelegerea subiectului 4 Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor

6

Structura lucrării, corectidunea limbii 2 Total 24

ÎMPĂRŢIT LA 2 Punctajul obţinut 12

14. Subiectul se referă la sistemul de pace de la sfârşitul Primului Război Mondial. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor, a cunoştinţelor dumneavoastră şi a hărţilor

corespunzătoare din manualul de liceu (harta istorică) unde s-au aplicat şi unde nu s-au aplicat principiile wilsoniene în rezolvarea problemelor teritoriale europene. Argumentaţi răspunsurile date.

Teritorii oferite diferitelor state de Antanta în timpul războiului, în cadrul unor tratative secrete

államhatárok 1914-ben - graniţele de stat în 1914 Olaszországnak ítélt - promise Italiei Romániának ígért - promise României Oroszországnak ígért - promise Rusiei Görögországnak ígért - promise Greciei



„VII. [...] Belgiumot ki kell üríteni, és helyre kell állítani [...] VIII. [...]Azt az igazságtalanságot, amelyet Poroszország 1871-ben Elzász-Lotaringia tekintetében Franciaországnak okozott [...] jóvá kell tenni [...] IX. Az olasz határokat a világosan felismerhető nemzetiségi vonalak szerint kell kiigazítani. X. Ausztria–Magyarország népei részére, amelyeknek helyét a nemzetek között oltalmazni és biztosítani kívánjuk, meg kell adni az önálló fejlődés legszabadabb lehetőségét. XI. Romániát, Szerbiát és Montenegrót ki kell üríteni [...] Szerbiának szabad és biztosított kijáratot kell adni a tengerhez; a különböző balkáni államok egymás közötti kapcsolatait [...] az állami és nemzetiségi hovatartozás történelmileg kialakult vonalai szerint kell meghatározni [...] XII. A jelenlegi Ottomán (Oszmán) Birodalom török részeinek teljes szuverenitást kell biztosítani, de a többi nemzetiség részére, amelyek most török uralom alatt élnek, biztosítani kell létük feltétlen biztonságát, önálló fejlődésük teljes és zavartalan lehetőségét. [...] XIII. Független lengyel államot kell létesíteni, amely magában kell, hogy foglalja a vitathatatlanul lengyel lakosság lakta területeket [...]” (Részletek az ún. wilsoni pon-tokból, 1918. január 18.) „VII. […] Belgia trebuie evacuată şi trebuie restabilită […] VIII. […] Nedreptatea pe care Prusia i-a pricinuit-o Franţei în privinţa Alsaciei şi Lorenei […] trebuie reparată […] IX. Frontierele Italiei se vor rectifica în mod evident în funcţie de linia de amplasare a naţionalităţor. X. Se vor crea toate posibilităţile pentru dezvoltarea liberă, proprie a popoarelor din Monarhia Austro-Ungară, cărora dorim să le asigurăm un loc printre naţiuni şi pe care dorim să-i ocrotim. XI: România, Serbia şi Montenegro vor fi evacuate. […] Serbiei i se va asigura ieşire liberă şi garantată la mare; relaţiile reciproce dintre statele din Balcani se vor stabili în funcţie de apartenenţă de stat şi de apartenenţă etnică, formată istoric. XII. Se va asigura suveranitate deplină pentru părţile Imperiului Otoman, dar şi celorlalte naţionaltăţi care trăiesc sub stăpânirea trucească li se vor asigura securitate deplină pentru existenţă, posibilitate deplină şi nestingherită pentru dezvoltarea lor proprie. […] XIII. Se va crea un stat independent polonez care trebuie să cuprindă teritoriile locuite incontestabil de către polonezi.” (Fragmente din aşa-numitele puncte wilsoniene, 18 ianurie 1918) …………………………………………………………………………………………………...

......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Punctaj max.



6



15. Subiectul se referă la transformările societăţii maghiare de la începutul sec. al XIII-

lea. (scurt) Analizaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră felul în care s-a schimbat situaţia elitei laice la începutul secolului al XIII-lea. „2. Azt is akarjuk, hogy sem mi, sem a mi utódaink valamely hatalmas kedvéért servienseket soha el ne fogassanak [...] , hacsak előbb meg nem idézték, és bírói úton el nem ítélték őket. 3. Úgyszintén semmiféle adót [...] nem fogunk szedetni a serviensek birtokai után, [...] 4. Ha valamely serviens fiú utód nélkül hal meg, birtoka negyedrészét leánya örökölje, a többiről úgy intézkedjék, ahogy akar [...] 7. Ha pedig a király az országon kívül akar hadat vezetni, a serviensek ne tartozzanak vele menni, csak az ő pénzén, és visszatérése után rajtuk hadbírságot ne szedjen. [...] 8. A nádorispán minden ember dolgában, ki országunkbeli, különbség nélkül ítél-jen. De nemesek perét, ha fejök vesztébe vagy birtokuk veszedelmébe jár, a király híre nélkül el ne végezhesse. [...] 10. Ha valamely jobbágyúrnak (értsd: főúrnak), akinek tiszte vagyon, hadban tör-ténik halála, annak fiát vagy atyjafiát illendő tiszttel méltó megajándékozni. És ha szabad ember halna meg, úgy ajándékozza meg fiát a király, amint neki tetszik.



16. Egész vármegyét (értsd: a vármegyének a királyi kézen lévő teljes birtokállomá-nya) vagy bármiféle méltóságot örök tulajdonul vagy birtokul nem adományozunk. [...] 26. Az egész vármegyét (értsd: a vármegyének a királyi kézen lévő teljes birtokállománya) vagy bármiféle méltóságot örök tulajdonul vagy birtokul nem adományozunk. [...] 31. Elrendeljük, hogy mi vagy valamelyik utódunk valaha is ezzel a rendelkezéssel szembehelyezkedni akarna, ezen oklevelünk alapján a hűtlenség minden vétke nélkül országunknak mind püspökei, mind más jobbágyai (értsd: az ország főurai), valamint nemesei valamennyien és egyenként a jelenlegiek és utódaik nekünk és utódainknak mindörökre ellenállhassanak és ellentmondhassanak.” (Részlet az Aranybullából) „ 2. Şi mai vroim că nici noi, nici urmaşii noştri să nu captureze nicicând pe servienţi din cauza intereselor unor potentaţi [...], în cazul în care aceşti servienţi nu au fost aduşi în faţa instanţei, şi nu au fost condamnaţi pe cale judecătorească. …] 3. La fel, nu vom percepe nici un fel de impozit [...] de pe moşiile servienţilor. [...] 4. Dacă fiul unui servient a decedat fără urmaş, un sfert din proprietatea sa să fie moştenită de fiica acestuia, asupra restului să se decidă după vrerea sa. [...] 7. Iar dacă regele vrea să conducă o campanie militară în afara ţării, servienţii să nu aibă obligaţia să participe la aceasta, doar pe banii regelui, iar după întoarcere regele să nu perceapă de la ei taxă de război [...] 8. Palatinul-comite să-i judece în mod egal pe toţi cei din ţara noastră. Dar fără ştirea regelui, să nu aibă dreptul să-i judece pe nobilii în caz că se preconizează tăierea capului lor sau confiscarea moşiilor. 10. Dacă un nobil cu rang îşi pierde viaţa în bătălie, fiul sau nepotul acestuia trebuie să fie răsplătit cu rangul cuvenit. Şi dacă un om liber îşi pierde viaţa, regele să-l răsplătească după voia sa pe fiul acestuia. 16. Nu donăm comitate întregi (adică moşiile regeşti aflate în comitate) sau nici un fel de rang de demnitar ca proprietate sau moşie pe veci. [...] 26. Se interzice donaţiile de moşii unor [persoane] din afara ţării. Dacă asemenea moşii au fost donate sau vândute, se va permite locuitorilor ţării să le răscumpere. 31. De asemenea ordonăm că dacă cineva dintre noi, sau urmaşii noştri oricând ar voi să acţioneze împotriva acestor prevederi, prin virtutea acestei diplome, ei, adică episcopii, ceilalţi iobagi şi nobilii ţării [adică baronii], dimpreună ori separat, în prezent şi în viitor, să aibă pe veci libertatea de a se împotrivi nouă şi urmaşilor noştri şi de a ne contrazice fără a fi acuzaţi de infidelitate. (Fragment din Bula de aur) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Punctaj max.



6



16. Subiectul se referă la perioada de după bătălia de la Mohács. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi cunoştinţelor dumneavoastră scindarea ţării în trei părţi şi indicaţi urmările acestui proces.

Campaniile militare turceşti şi relaţiile internaţionale după bătălia de la Mohács



Lengyel királyság – Regatul polonez Török Birodalom – Imperiul otoman Bécs – Viena Pozsony – Bratislava Ferdinánd zsoldosai – mercenarii lui Ferdinand Váradi béke – Pacea de la Várad Szulejman – Suleiman Gyulafehérvár – Alba Iulia Sztambuli szerződés – Tratatul de la Istambul

„Ebben a percben óriási ellenséges csapatot pillantottunk meg […] Ekkor aztán a király fejére tették a sisakot, s a felség arcát halálos sápadtság borította el, mintha a következő szerencsétlenséget előre megérezte volna.” (Brodarics István kortárs krónikaíró 1526. augusztus 29-ről)

„Şi în acea clipă am observat o uriaşă armată inamică [...]. Atunci s-a aşezat coiful pe capul regelui, şi faţa regelui primi o paloare de mort, de parcă ar fi presimţit nenorocirea care urma.” (Bordarics István, cronicar contemporan, 29 august 1526)

Ferdinand de Habsburg (1526-1564) „În scrisorile noastre şi în toate documentele îl vom înregistra şi numi pe maiestatea sa regală János, fratele nostru şi regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei.” (Ferdinand în pacea de la Várad, 1538)

Szapolyai János (1526-1540) Regele János „având încredere absolută în monahul György, îi încredinţă copilul.” (Mindszenty Gábor, 1540)

„…au intrat cu trupele în oraş, au năvălit toate locurile de pază [...]; piaţa s-a umplut de ei, străzile erau aglomerate; fiul reginei a fost reţinut în cort împreună cu ceilalţi nobili, cărora nu i-au îngăduit să plece mai devreme, doar în momentul când oamenii împăratului (adică sultanului) s-au întors şi au raportat că cetatea Budei a fost ocupată fără rezistenţă. (Scrisoarea servitorului reginei Izabella, 1541)



…………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………

Punctaj max.



10





17. Subiectul se referă la programul şi activitatea lui Széchenyi István. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră care au fost, după

Széchenyi István, piedicile în calea modernizării economiei Ungariei.

„A robot [...] és azon kárt, mely belőle háramlik, éppen oly bajosan tagadhatni, mint azt, hogy 2x2=4. [...] És ki nem tapasztalta [...] hogy azon munkát, melyet egy egész helyes (értsd: telkes) jobbágy rossz ekéjével [...] 52 nap [...] tud elvégezni, maga béreseivel, jó szerszámokkal [...] a mondott idő egyharmad része alatt [elvégzi] [...] a kiművelt emberfők mennyisége a nemzet igaz hatalma [...] Nem termékeny lapály, hegyek, ásványok, éghajlat stb. teszik a közerőt, hanem az ész, mely azokat józanul használni tudja [...] A múlt elesett hatalmunkból, a jövendőnek urai vagyunk [...] Sokan azt gondolják, Magyarország volt, én azt szeretném hinni: lesz!” (Részletek Széchenyi István Hitel című művéből, 1830)

„Existenţa clăcii [...], şi prin urmare paguba pricinuită de aceasta sunt greu de tăgăduit, aşa cum 2x2=4 [...]. Şi cine nu şi-a dat seama [...] că ceea ce un iobag ordinar (adică cu lot) lucrează timp de 52 de zile cu plugul său rudimentar, se poate face cu argaţi şi unelte perfecţionate într-o treime de timp, [...] numărul de oameni cultivaţi înseamnă adevărata putere a naţiunii. [...] Nici şesul mănos, nici munţii bogaţi, nici minereurile, nici clima etc. nu înseamnă forţă publică, ci forţa este raţiunea, care le poate folosi cumpătat pe toate. [...] Trecutul scapă de sub puterea noastră, suntem stăpânii viitorului [...]. Mulţi consideră că Ungaria a existat doar în trecut, dar eu aş dori să cred că ea are viitor !” (Fragmente din Hitel al lui Széchenyi István, 1830)

1-szer A Hitel [...] 2-szer eltörölve az Aviticitas (ősiség). [...] 4-szer a Jus Proprietatis (birtokbírhatás joga). 5-szer törvény előtti egyformaság.”

(Széchenyi István: Stádium, 1833)

„În primul rând Creditul [...] În al doilea rînd desfiinţată aviticitatea (dreptul strămoşesc) În al patrulea Jus Proprietatis (dreptul de proprietate) În al cincilea egalitatea în faţa legii” (Széchenyi István: Stádium, 1833)

Barabás Miklós: Depunerea pietrei de temelii a Podului cu Lanţuri Lucrările au fost conduse de către inginerul englez, Adam Clark



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Punctaj max.



6



18. Subiectul se referă la raporturile demografice şi etnice din Ungaria în sec. al XVIII-lea . (lung) Analizaţi pe baza surselor de mai jos şi a cunoştinţelor dumneavoastră care au fost cauzele care au dus la schimbările intervenite în numărul şi componenţa etnică a locuitorilor Ungariei. Folosiţi-vă, de asemenea, de harta corespunzătoare din manualul de liceu (harta istorică).

„Magyarország, vagy annak nagy része germanizáltassék, s a forradalmakra és nyugtalanságra hajló magyar vér a némettel szelidíttessék természetes ura és örökös királya hűségére és szeretetére.” (Részlet gróf Kollonich Lipót 1689. évi tervezetéből) „Ungaria, sau o mare parte a ei să fie germanizată şi sângele unguresc mereu înclinat spre revoluţie şi agitaţie să fie potolit cu cel german întru fidelitate şi dragoste faţă de domnitorul său natural şi de regele său pe veci. (Fragment din planurile pe anul 1689 ale baronului Kollonich Lipót)



„A magyarországi szlovákok egykori elődei a XVIII. században a történelmi Magyar-ország északi, túlnépesedett vármegyéiből húzódtak le a délebbi, elnéptelenedett, több földet és jobb megélhetést ígérő területekre. A jobbágyok elvándorlásukkal megszabadulhattak a röghöz kötöttségtől, s új otthonukban biztosították szabad vallásgyakorlásukat is.” (Tankönyvi szöveg) „Strămoşii slovacilor din Ungaria în secolul al XVIII-lea s-au retras din comitatele nordice suprapopulate, aflate în Ungaria istorică, înspre teritoriile de sud unde au sperat să găsească mai mult pământ şi un trai mai bun. Iobagii plecaţi nu au mai fost legaţi de glie şi în noile nşezări li s-a asigurat practicarea liberă a religiei.” (Text din manual) „Ő legszentségesebb Felsége [...] meg fogja engedni, hogy bármely szabad embert, hat éven keresztül, minden közadó fizetéstől való mentesség feltétele mellett, az országba hívhassanak, és hogy e szabadságot országszerte kihirdethessék. 1. § [...] ez iránt a nyíltparancsokat a római szent birodalom országaiban és tarto-mányaiban is kihirdethessék [...]”(1723. évi CIII. törvénycikk) „Maiestatea sa preasfinţită [...] va permite ca orice persoană liberă să fie chemată în ţară permiţându-i ca timp de şase ani să beneficieze de scutire de plată pentru toate impozitele existente şi ca această libertate să fie declarată în toată ţara. Par. 1 [...] în acest sens să se declare ordonanţele în ţările şi în regiunile sfântului imperiu roman [...]” (Legea CIII din anul 1723) „Ő legszentségesebb felsége kegyelmesen rendelkezni fog, hogy különféle kézmű-veseket hívjanak az országba, a közterhektől való, tizenöt éven át tartó teljes mentesség biztosításával. 3. § [...] az ily külföldről bejött kézművesek, az említett mentesség kitöltött évei után el ne távozzanak, hanem az állandó itt lakást folytassák.”(1723. évi CXVII. törvénycikk) „Maiestatea sa preasfinţită va dispune să fie chemaţi în ţară meşteşugari, asigurându-le scutire completă de obligaţii publice timp de cincisprezece ani.. Par 3 [...] meşteşugarii veniţi din străinătate, după expirarea anilor de scutire să nu plece, ci să rămână să traiască aici „ (Legea CIII din anul 1723)



Colonizările şi migraţia internă în Ungaria din secolul al XVIII-lea Németek – germanii Magyarok – maghiarii Szlovákok – slovacii Szerbek – sârbii Görögök – grecii Örmények – armenii Cigányok – rromii Ukránok – ucraineni Románok – români …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Punctaj max.



10





19. Subiectul se referă agricultura din epoca lui Kádár. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor de mai jos şi a cunoştinţelor dumneavoastră schimbările structurale intervenite în agricultura anilor 1967-70.

Repartizarea pe sectoare a valorii brute de producţie agricolă globală pe anul 1981 (%)

Denumirea % Agricultura cooperatistă 50,8 Gospodăriile micilor producători 32,8

Din care gospodării particulare 18,2 Din care gospodării anexe 14,6 Ferme de stat 16,4

„A felgyorsult ütemű növekedés okai részben ugyanazok voltak, mint korábban: a hozamnövelő tényezők, a motorizáció és az okszerű talajerő-gazdálkodás komolyan vétele. A mezőgazdaság gyors fejlődésének a fentiek mellett volt néhány olyan oka is, amely közvetlenül összefüggött az új mechanizmus rendelkezéseivel. Ilyennek tartható a kisüzemi, illetve családi állattartás minden addigi létszám- és egyéb korlátozásának a feloldása. Egy-egy többgenerációs nagycsalád kezén így akár 3-4 hold föld is felhalmozódhatott.

A nagyüzemi gazdálkodás terén az iparszerű termelési rendszerek bevezetése és elterjedése, valamint a téeszek részben ezzel is összefüggő modern és szakszerűen irányított nagyüzemekké alakulása bizonyult fontosnak. Az új mechanizmus kínálta lehetőséggel élve 1969-ben ezért megvásárolták, és a hazai viszonyokra adaptálták a zárt rendszerű amerikai kukoricatermesztés technológiáját. Sikeres alkalmazása viszonylag nagy területekkel és beruházási kapacitásokkal rendelkező üzemeket feltételezett.

Az összeolvadási folyamattal párhuzamosan radikálisan átalakult a téeszek ve-zetőgárdája. A téeszszervezés fázisában elnökké tett jobb gazdák az évek során meghaltak, nyugdíjba vonultak. Helyükbe az agrárfőiskolákról és a Gödöllői Agrár-tudományi Egyetemről időközben kikerült fiatal szakemberek léptek, akik a 68-as reform által kínált lehetőségeket magától értetődően és nagy rugalmassággal használták ki. A vezetőcsere méreteire jellemző, hogy 1970 és 1974 között a felső-fokú végzettséggel rendelkező elnökök aránya 18%-róI 43%-ra ugrott. A főagro-nómusok körében ugyanerre az időre 90%-ra emelkedett az egyetemi diplomával rendelkezők számaránya.” (Romsics Ignác XX. századi történész)

„Cauzele ritmului accelerat de dezvoltare erau în parte aceleaşi ca mai înainte: factori de creştere a productivităţii, mecanizarea şi asolementul judicios. Pe lângă acestea, au existat şi alte cauze ale dezvoltării rapide a agriculturii, legate de dispoziţiile noului mecanism economic. Astfel de dispoziţii erau: anularea tuturor restricţiilor de efective sau de altă natură în creşterea animalelor la fermele mici sau în gospodăriile familiale. Astfel o familie cu mai multe generaţii putea să aibă 3-4 iugăre de pământ. În dezvoltarea agriculturii la scară industrială introducerea şi răspândirea sistemelor de producţie cu caracter industrial avut o mare importanţă, ca şi transformarea cooperativelor de producţie în unităţi moderne de producţie, conduse de cadre

Schimbarea numărului cooperativelor agricole

de producţie 1961 4600

1978 1600



calificate. Profitând de posiblităţile oferite de noul mecanism economic, în 1969 s-a adoptat şi adaptat tehnologia americană de cultură a porumbului în sistem închis. Aplicarea cu succes a acestei metode necesita uzine cu suprefeţe mari şi cu capacităţi mari de investiţii. Paralel cu procesul de unificare, conducerea cooperativelor de producţie s-a transformat radical. Agricultorii mai pricepuţi, avansaţi în posturi de conducere în faza de organizare a cooperativelor, au decedat ori s-au pensionat. Locul lor a fost preluat de specialişti tineri, absolvenţi ai institutelor agrare sau ai Universităţii de Ştiinţe Agricole de la Gödöllő, iar aceştia au reuşit să profite în mod firesc şi cu mare flexibilitate de posibilităţile oferite de reformele din 1968. Este caracteristic pentru schimbarea la nivel de conducere faptul că în perioada 1970-1974, raportul preşedinţilor cu diplomă de învăţământ superior a crescut de la 18 % la 43 %. La nivel de agronomi şefi acest raport era de 90% în favoarea celor cu diplome universitare. (Romsics Ignác: Istoria Ungariei în secolul al XX-lea) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Punctaj max.



6





20. Subiectul se referă la epoca lui Bethlen István, prim-ministru al Ungariei (lung)

Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră măsurile de consolidare politică şi economică. Analizaţi modul în care aceste măsuri au contribuit la consolidarea regimului.

„Amit a szomszédos államok és nagyhatalmak várnak a magyar kormánytól, kül-politikailag mindenekelőtt béke, belpolitikában pedig a rend.” (Részlet a magyarorszá-gi francia követ 1922. márciusi jelentéséből) „Ceea ce statele vecine şi marile puteri aşteaptă înaintea de toate de la guvernul maghiar este este în politica externă şi ordinea în politica internă.” (Fragment din raportul ambasadorului din Franţa din martie 1922) „ 2. §. […] minden […] jogszabály, amely az Ausztriai Ház […] trónörökösödési jogát megállapította vagy szabályozta, hatályát vesztette, és ezzel a királyválasztás előjoga a nemzetre visszaszállt.” (Részlet az 1921. évi XLVII. törvényből) „Par. 2. [...] toate normele juridice [...] care au stabilit sau au reglementat dreptul de succesiune al Casei de Austria îşi pierd valabilitatea, astfel prerogativa alegerii regelui reintră în competenţa naţiunii.” (Fragment din Legea nr. XLVII din 1921) „[…]A gyülekezési jog visszaállíttatik, gyűlések azonban csak zárt helyen tarthatók […] A közalkalmazottak, vasutasok és postások szakszervezete […] vissza nem állít-ható. […] A kormány […] a munkabérek szabályozására is kellő formát keres […] […] a szociáldemokrata párt tartózkodik minden propagandától, amely Magyaror-szág érdekeit sérti […] Politikai sztrájkoktól tartózkodik […]” (Összefoglaló kormány-zati jelentés az ún. Bethlen–Peyer-paktumról, 1921) [...] Se restabileşte dreptul de întrunire şi de asociere, dar şedinţe se pot organiza numai în locuri închise; [...] Sindicatele funcţionarilor publici, ale muncitorilor de la căile ferate şi ale lucrătorilor de la poştă nu se pot reînfiinţa. [...] Partidul social-democrat se abţine de la orice formă de propagandă, care aduce prejudicii intereselor Ungariei [...] Se abţine de la greve politice [...] (Raport guvernamental în legătură cu aşa-numitul pact Bethlen-Pleyer, 1921) „[…] A szavazás […] Budapest székesfővárosban és […] a többi törvényhatósági vá-rosban […] titkosan, más választókerületekben pedig […] nyilvánosan történik.” (Részlet az 1922. évi 2200. M. E. számú, a választójogról szóló rendeletből) „[...] alegerile vor avea locîn mod secret în oraşul de reşedinţă Budapesta şi [...] în celelalte oraşe cu statut juridic, iar în mod deschis în alte circumscipţii electorale [...]” (Fragment din ordonanţa P. M. nr. 2200 din 1921 privind dreptul de vot)



„A nemzetgyűlés most már az ősi alkotmányosság szellemében felújítja az ország-gyűlés ősi kéttáblás rendszerét. […] 2. §. A felsőház tagjait a tagság joga 1. méltóság vagy hivatal alapján, továbbá 2. választás vagy 3. kinevezés alapján illeti meg.” (Részlet az 1926. évi XXII., az országgyűlés felsőházáról szóló törvény-ből)

[...] Adunarea Naţională, în spiritul constituţionalităţii străvechi, rehabilitează sistemul parlamentar bicameral. Par. 2. Membrilor senatului li se cuvine dreptul de membru 1. prin funcţia de demnitar, în continuare 2. prin alegere sau 3. prin numire.” (Fragment din Legea XXII din 1921 privind senatul parlamentului)

Contribuţia principalelor ramuri ale economiei la venitul naţional (%)

Ramură 1913 1928–1929

Agricultura 44 39,7

Minerit, metalurgie 1,8

Industrie 25

29,3

Transport, comerţ 6,3

Alte ramuri 31

22,9

Structura pe ramuri a producţiei industriale (%)

1913 1929∗ Metalurgie 15,5 11,3 Industria constr. de maş. 13,8 10,2 Producţie de energie electrică

1,5 4,2

Alte 12,1 12,2 Industria grea total 42,9 37,9 Industria textilă 4,8 14,2 Industria hârtiei 0,6 1,2 Alte 9,3 11,0 Industria uşoară total 14,7 26,4 Industria alimentară 42,4 35,7

*Până în 1929 producţia industrială a depăşit cu 12% nivelul producţiei din ultimul an de pace de dinainte de război.

După contractarea împrumutului de la Liga Naţiunilor, încă din 1925 s-a luat decizia asupra schimbării coroanei cu moneda „pengő” (pengeu), însă noua monedă de plată a apărut numai la 1 ianuarie 1927. (1 pengő era egal cu 12 500 de coroane)

Bancnota de mostră de 50 de pengő (1martie 1926I)



…………….……………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



Punctaj max.



10





Punctajul max. Punctajul

obţinut

1. Cultura Orientului antic 3 2. Oraşele medievale 4 3. Istoria Ungariei din sec. al XIV-lea 5 4. Formele de guvernare în sec. al XVIII-lea 4 5. Consecinţele revoluţiei industriale 5 6. Economia din Ungaria în sec. al XVIII-lea 3 7. Premisele pactului dualist 4 8. Preliminariile Primului Război Mondial 2 9. Politica exetrnă a Ungariei între anii 1938-1941 4 10. Politica revizionistă a Ungariei 5 11. Trăsăturile caracteristice ale fostelor ţări socialiste 2 12. Minorităţile din Ungaria 4

I. Subiecte simple, scurte

I. Total 45

Punctajul max. Punctajul

obţinut

13. Reforma lui Luther 12 14. Tratativele de pace după Primul Război Mondial 12 15. Transformările sociale din Ungaria de la începutul secolului al XIII-lea 12 16. Scindarea Ungariei în trei părţi 21 17. Activitatea lui Széchenyi István 12 18. Raporturile demografice şi etnice din Ungaria în sec. al XVIII-lea 21 19. Agricultura în regimul Kádár 12 20. Epoca lui Bethlen István, prim-ministru al Ungariei 21

II. Subiecte pe bază de texte

şi prin expunere

II. Total 45 TOTAL I + II 90

Profesorul de specialitate care a corectat lucrarea

Data: .........................................



__________________________________________________________________________

punctajul obţinut

Elért pontszám

punctajul trecut în programă

programba beírt pontszám I. Subiecte simple, scurte I. Egyszerű, rövid feladatok II. Subiecte pe bază de texte şi prin expunere II. Szöveges, kifejtendő feladatok

Profesorul de specialitate care a corectat lucrarea /Javító tanár

Secretarul comisiei de examen/Jegyző

Dátum/Data: ............................. Dátum/Data: ........................

tÖrtÉnelem romÁn nyelven - oktatas.hu · folosiţi hărţile din manualul de liceu (harta ... 1....

Documents