EDITURA . ;)9$1%

-

ILARION TIU

MI~CAKEA~

LEGIONAKAdupa Comeliu Codreanu

DICTATURA REGALA(februarie 1931ke-ptembrie 19"0)

Mecanismele schimbului de generetie

Copcrta colectiei: Silvia Co lfescu

Copyright 0 Ilarion Tiu 200 7

Redactor': Cristina CiubotaruTchnoredactor: Cristina Can racuzino

ILARlONTIU

MI~CAREA LEGIONARA.DUPA CORNELIU CODREANU

vol. I

Dictatura regala(febru arie 1938 - septembrie 1940)

Mecanismele schimbu lui de generatie

g., .' -),;.""-"." ' ..

EDITURA VREMEABUCURE.5TI

2007

Descrierea C IP a BibliQtecii Nal iona le II RomanieiTIU, Il.ARIO~Mi,ca rta legionar i dupi Corneliu Codreanu I llarion Tiu,

BlICu~li : Vremea. 2007-3 vel,ISBN 978973-.645251 2

Vol. I : Dietat ura regali (rebr ulrie 1938-seplembrie J940) :meeaetsmeje sehimbu lui de gem.'ral ie. - 2007. - Bibliogr. ISBN 978-973-.645-253-6

329(498} Legionar929 ZeleaCodreanu,C.

Introduce rc

Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i .fali-mcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc", ci ~ i usccns iunca.Jortclcr cxtrcmistc''. Profitfind de ocazie, Carol al II-lea a in-staurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar, prin care a inter-z is prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficia lc destat.

Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timpdupa lovitura de stat, iusa organ izatia s-a mobil izal prin clitasccundarf si rcritor iala. care a ales sa raspunda cu.violcnta laacti uni lc guvc mulu i. Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii legio-narc a lost .Jmpinsa" la conduccrca formatiunii in conditii ex-ccptiouale, tara sa parcurga anumiti .ipasi politici", asa cumIaCUSC cchipa lui Corneliu Codrea nu (respectivul grup pom isesi el de la zero in 1927, iar peste zece ani miscarca avca un ca-pital politic semniflcativ).

Seopul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile princare noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viatapublica in afara cadrului legislativ si in ce masura s-a pastratcaracteristica de miscarc nationalista cxtrem ista a organizatici.Paralel cu supravietuirea iustitutionala, s-a produs si 0 luptapentru Icgitimitate in pozitiile de conduccrc . Astfcl, se Val' stu-dia si mccanismclc schimbului de generatie.

Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie, in primulrand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. intrucat Miscarca legionara a adoptat, dupa mai 1938, (arestarcalui Corneliu Codrcanu ~i a principalilor co laboratori) 0 linieradicalii de tip tcrorist, supraveghcrea organizatici a fost rca-lizata de catrc Directia Sigurantei Stat ului, institutie a carei ar-hiva a fost prc lua ta de Securitatc dupa instaurarea rcgimul ui

5

comunist. Putini ccrcctatori romani care au uvut acccs la res-pcc tivclc documente au scris conform .J inici" oficialc. Luera -rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la sub ject , aparute in afaraRomiiniei lncc paud eu anii '50, sunt putin obiec tive, dcoarcccautorii accstora au dorit sa sc disoci czc de caracterul extremistpe care Miscarca lcgionara l-a adop tat in acca pcr ioadfi.

in genera l, analiza mccanismclor schimbului de gcncratica fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a unor in-tcrviuri luatc part icipant ilor Ia evenimente. Mc todologic , res-pectivele sursc sunt semuificativc, dar obicctivitatea lor a fostinflu cntatf radical de problema .raspundcritor" asupra modu-lui de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938 . Dator ita Iinici ex-tremiste de actiuuc, in noiembrie 1938 ~i in scprcmbr ic 1939,majoritatea elitei lcg ionarc a fa st cxccuta ta in inchisori ca ur-mare a unor rcprcsalii, astfcl ca ulterior doar anumit i lideri aufost facuti raspunzatori.

Sch imbu l de gcncratie s-a facut in conformi tatc eu nonne-Ie interne ale Miscarii lcgionarc. Radicalismul nu a fost pro-movat pcntru intfiia oa ra de lidcri extrem ist! cum ar fi HariaSima, fiind atcstat d in prima crapa a miscarii studcntesti con-dusf de Corneliu Codrcanu. Compctitia pentru puterc dupamoartca "G ipitanului" s-a dat in conformitate cu instructiunilelidcrului fondator, prin reactic violcnta la represiunea statului,iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1c-gionara in centrul aten tic i s-a autoconsaerat in fruntca organi -zatici. Instructiunilc din Ciirticica sefului de cuib sensu deCorneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuiasa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fiproblcme de subordona re) si nu eineva cu avautaje politice. invara anului 1940, Haria Sima era reeunoseut ea scf de aprox i-mativ toatc cuibu rilc , insfi politic era contestat de alti mcmb riivceh i ai organizatiei sau de eei care detinuscril anterior anului1938 functii mai importante decat cl.

In consccinta, considcram di lupta pentru puterc in Mis-6

carca lcgionara nu a cunoscut .fazc' ' spcctaculoasc, fiind con-forma cu idcologia pe ca re si-c lnsuscau legionarii inca de laprimirca in cuiburi.

Sch imb ul de gcncratic a adus si radicalizarca orga nizatiei .Astfel ca , dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc..lndraznctc" , singurcle dispusc sa infrunte autoritatilc. Laturacxtrcmista a dcvcnit predominanta in fata cc lci polit ice. Nudoar Horia Sima a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radi-ca le in mcnti ncrca lcgaturi lor eu teritor iul, primclc iustructiu niin accst sens fiind datc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n",structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imi-ta orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania.

Devierea de la latura predominant politica spre cea predo-minant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor , unii dintreaccstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Come-liu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic . Astfcl,inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discn siun ivizibilc, care au c1iminat mitul unicitatii punctelor de vcdcre inMiscarca legionara din .,pcrioada Capitanului". Deoarcce aces-ta murise, nu mai existau resursc de aplanarc a nciu tclcgcrilor,iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprc tat instructiuuilelui Codrcanu in functic de propriile int crcsc.

Aeoperirea bibliografica asupra subicctului cstc rclativ sa-racit. Prima carte in care au fost tratat c uncle aspecte ale peri-oadei a aparut la put in timp dup a prabusirca statului national-legionar, ca rcactic la cscc ul colaborarii din tre generalul ronAntonescu si Miscarca legionara. Analiza cditata de guvemulAntoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie194/ 1, plaseaza rcsponsabilitatilc asupra eseculu i colaborariirespective cxclusiv pc scama legionanlor, dar se fae $i unclerema rci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie

I Pe marginea priipastiei. 2/-23 ianuaric 1941, vol. I, Bucu-resri. Mon itorul Oficia! si Imprimeria Statului. 1942, 270 p.

7

1940 (formarca .xtatului naponal-lcg ion ar"). Astfcl cs, gene-ralului Ion Ant oncsc u cste eonsidcrat in mod fals exponentu!ofi cial al Miscarii lcg ionarc in conduecrea statulu i, in urma u-nc i discutii pc care ar fi avut-o in 1936 cu "Cflpita nul" COI11C-liu Codrcanu, in care accsta ar afirrnat : "La pu tcrc vrcau savcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu. 11.11. )! La ada-postul dumncavoastrf doresc sa- mi organizez partidul, ~ i abi adupii aeeea voi u conduce treburilc statului" (p . 30). in lucrarcnu sc amintcsc tra tativclc dintrc Horia Sima si gcncral ul IonAntoncscu din vara anului 1940, iar accsta d in urm a cs tc pre-zcntat ca singura pcrsonal itate care ar fi dus politics opozantafata de Carol al Il-lca dupa ccdarca Basarabici. Legitimareage nera lului Ion A ntoncseu ca un icul Indrcptatit sa prcia putc-rca dupa abdicar ca rcgclui se face , in rcspecti va lucrarc, prin-tr-un artico l a l lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia PoruncaVrcmii, pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in scama, decl ansftndun curcnt de denigrare a .Conducntorulu t statu!ui" (p. 9). Inrcali tatc, Horia Sima I-a acccptat in it ial pe gcncralu l Ion Anto-ncscu in funct ia de prim-mi nistru , dupa cc afl asc de la Legatiagcnnana d in Bucu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp catmiscarea natio nalis ta era dezbinata .

in cxil, participauti la cvcnimcntele d in 1938- 1940 au in-ecput relativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. Dczbatereas-a dcclansat in 195 1, cand la Buenos Aires a aparut lucrarcaprcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein-vierea Romanici1 La iuceputul anilor 1990 a fas t tipari ta ~ i inRomania' , Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenimcntclcd in pcrioada 1938 1940. Stefan Palaghita a fast pr imul publi-c ist care a impaI1it Miscarca lcgionara in doua segmente -.cocrenist'' (linia po litics a lui Com cl iu Codrcan u) ~ i "simist"

2 Pelaghita, Stefan. Garda de Ficr ~pre rcinvierea Ronuiuiei,Buenos Aires, Bditura Autorului, 1951. 384 p.

J Palaghita, Stefan, Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei,Bucuresti, Ed itura Roza Yfi nturilor, 1993, 366 p.

8

(adept a llinici radicalc promovate de Horia Sima) . Sima a fostac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestariilui Cornel iu Codrcanu din mai 1938, in timp ce restul Iidcrilo r,in frunte ell Constantin Papanacc, ar fi cautat sa op rcasca "a-vdntul radical". Tol in accasta lucra re apare idcca ca Horia Si-ma a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din an ul 1928,dcoarccc co labora cu Mihail Moru zov. dircctoru l Scrviciulu iSpecia l dc lnfon natii. in opini a au torului, Horia Sima fuscseimplicat ~ i in ten tative de riistumarc lu i Comcliu Cod rcnnu dinfruutca Misc ati i lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcscu, totla comanda autorithtilor, dar prin filicr a Palatului. Stefan Pala-ghila l-a acuzat pc Hcria Sima in rcspcct iva lucrarc cfi a avutun plan de prcluarc a putcrii in 1938, cont ribuind la prindcreade catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca, Ion Anto-niu , lordachc Nicoara. Constantin Papanacc, Alcxandru Can ra-cuzino ctc., sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarcaaltora: Comcliu Cod rcanu, Vasil e Cris tescu, Nicolcta Nieolcs -cu s.a. Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prc luatc dc a ilelucrari, lara a sc vcrifica supo rtul documcntar.

in Romania, prima luerarc de sin tcza dcsprc Miscarea le-giouarf a fast publicata in 197 1(, fiind scrisa de doi istor icioficiuli ai Partidului Comunist Roman, Mihai Faru si Ion Spa-l:lletu. lntcntiilc ucobicctivc ale auto rilor au fost cvidcn tc incfid in formularca titlului: Garda de Fier. Organizatie teroris tade tip fascist. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc-[ici Sigurante i Statulu i, au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifi-ca rea uno r .Jcgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. Pcntru per i-oada studiata in lucrarea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuriconsacratc de Stefan Palaghi ta, ma i ales pcntru a-I dcnigra peHoria Sima. insa nici pcrsoanclc cclorlal ti lideri nu au fost"disc ulpate". Cci doi istorici clasifica Miscarca legionara drcpt.jcrori sta' ' inca de la fondarc, earaeter care ar f fost dcsavarsit

( Fatu, Mihai, Spalatelu, Ion, Garda de Fier. Organizotie tero-ris/a de tipf ascist, Bucuresti, Editura Politics , 1971, 430 p.

9

de actiunca lui Haria Sima . in viziunca lor, lcgiona rii au fastin pcnnancuta spr ijiniti politic ~i finanl at i de gcrmani, iar pen-tnt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza afirmatii care nu au fastdovedite nici pana astazi: Ado lf Hitler i-a cc rut lui Carol alIl -lca sa-i aduca pe legionari la guvernarc in noicmbrie 1938 ~ idc aceca a fost asasinat Corneliu Codrcanu (p . 242); lcgionariircfugiati in Germania in iam a 1938/1939 au avut la dispoziticpasapo artc germane (p. 248 ); acord ul economic romano-gcr-man din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor dela Berlin (p. 249 ); asasinii lui Armand Calincscu au fost prcga-titi de Gestapo si au plcca t de la Berlin sub conducerea luiHaria Sima, iar in drum s-au opri t la Szegcd - .ccntrul tero-rismului hortist" (p. 254-255 ) etc. Acuzatiilc lui Stefan Pala-ghita de colaborarc a lui Horia Sima cu Scrviciu l Spec ial deInfo rmatii au fost Intaritc de cc i doi cu rcmarci noi: accsta aorgan izat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a maseaimplicarca lui in moartea lui Corne liu Codrcanu (p. 242); afast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueereaMiscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaboratoral lui Mihail Moruzov (p. 258) etc.

Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca .lcgionara auaparut in anii 1980, sub scmnatura spaniolului Francisco Veigasi gcrmanului Ar min Heinen, tradusc in anii 1990 si in Roma-nil. Franciso Veiga si-a scris lucrarca faraa face documentarcin Romania, folosind publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc dinEuropa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeolo. Carteacstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i le-gionarc in con textul european, tnsa pcntru pcrioada 1938 1940s-au facut purine obscrvatii, datorate lipsc i informatic i.

5 Heinen, Armin, Legiunea Arhangbelul Mihail. Mtscare socia-Iii si organtzatie politieii. () cantributie la problema fas ctsmutui in-ternational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p.; Veiga,Francisco, lstoria Giirzii de Fier (1919/94/). Mistica ultrauasio-natismulut, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995,384 p.

10

Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, a-vend aeees in special la prcsa si fondurile arh ivisticc ale Bi-bliotccii Acadcmiei Romano. Arhiva Dircctici Sigurantci Sta-tului nu i-a fost pusa la dispozitic, insa a avu t prilejul sa iainterviuri unor legiona ri participant i la cvenimcnte. Pcrioadaaualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu, autorulinvocand lipsa de informatie. in gene ral a dispus de surse me-morialisticc, dar si de arhivclc germane referitoare la relatia lc-gionarilor eu eereurile Reiehului. Armin Heinen este eel care astudiat eel mai atent rcla tia po litico-financiara dintre Gcnnauianazista si legionari, demonstrand, in baza documentclor de ar-hiva, di nu au cx istat lcgaturi scm nificat ivc in accs t sens. Din-tre istoricii Miscarii legionare, Heine n a surprins eel mai 0-biect iv si in detaliu evcnimcntcle din perioada 1938- 1940(p. 398-414), iar mare parte din prcsupuncrile sale au fa st con-finnate de doe umentarea arhivistica intrcprinsa de noi .

in ani i 1990, studiile privind Miscarca lcgionara au bene-ficiat de liberta te publicistica ~ i in Romania, iar rnajoritatca ar-hivelor au fas t puse la dispozitia ccrce tato rilo r. De ascmenea,fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri saufundat ii si au editat numeroase lucrari despre organizatie, insapu tine cu referire la perioada 1938-1940. in general, s-eu per-petuat punete de vedre partizane, .codrcnisre" sau .stmiste'',care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicct ivitatca. DintreIucrar ile de specialit atc, eel mai important ajutor nc-a furnizateartea lui Dragos Zamfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail.De fa mit fa rea/ita te6 Cereetarea arhivistica este binc taeuta,autorul neemi tand presupunc ri cvcnimcntialc tara aeo perircdocumentara, insa analiza mecanismelor schimbulu i de gene-ratio este lacunara, in genera l f iind prcIuate unele teori i privindplanul "diabolic" al lui Ho ria Sima pcntru aeap ararca putcrii .

6 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangketut Millail. De la mitla reatitate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997,456 p.

11

Pc parcursu l lucrarii am folosit unii terrncni spec iali, acarer scmnificatic difcrd de intelcs ul-standard. Astfcl, organ i-zatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani ,indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in primi i an i, or-ganizatia s-a numit Lcgiunca Arhangh elul Miha il, dupa numc-Ie acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Treptat lnsa ,formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe judcte ~ i s-a ali-niat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au a-pilrut in Europa Cent ra ls s i de Est (asem cnca .jvliscarii cruc iicu sagcti" din Ungaria). in 1929, Comcliu Codrcanu a lnccrcatsa infiinteze a organizatic paramilitard antisemita, "Garda dePier" , in care a fast inregra ta si Miscarc a lcgiona ra. Apelul luinu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Garda deFicr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghelul Mihai l. in gene-ral, accst termcn a fost folosit pentru a surprinde componcntaradicala a organizatici. Datorita unor viclcnte ant isemite, inanul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr", dar ~ i Legiu-nea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional).La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au partici-pat sub denurni rca .Gruparca Corneliu Zclea-Codreanu", iar in1933, anter ior asasinarii lui LG. Duca, a fast reinnoita deciziajustitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr'' . Dupa expirarea in-tcrdict iei de functionarc ultcrioara asasinari i lui Duca, la 10dcccmbrie 1934 natioualistii extremist! au fondat prima lorformatiune politica, Partidul .Totul pcntru Tara" (care a func-tionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). Peste toateaccste transformdri , ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalistinu a disparut si s-a consolidat in jurul ideii de Miscarelegionarii. Astfel ca. pcntru a evita confuzii tenninologice,vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927 1940, res-pcctiv Miscarca legionara.

Dc asemcnca, sintagma nationalism ~i derivatcle acc stcianu au inscmnatatca rradition ala, fonuulata in pcrioada de nas-tere a nationalitatilor (conform careia tennenul "pune aceentu!12

pe importanta natiunilo r in expl icarea proccsclor istoricc si a-naliza victii pol itice eontempo rane ~i promovcaza ideca dupacare cara crcrul national csrc un factor de capctcuic in di-fcrcnticrca oamcuilor'"). ill anii 1930, mai ales, s-au produstransformari ale concept ului: "ea principiu de actiun e poilticii,cl imp orta conceptia dcsprc bum} sa u rau care sc mascarain cficacitatea socio-politica. Astfel cs, nationalismul a fast ma-sacrat de idcologiilc cx tremi stc sau de altelc bazatc pc meta-fora solidaritatii soc ialc"s. In luerarea de fata , prin util izarcatennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia, vom sur-prindc curente sau pcrsonal itati po liticc de extrema dreapta,despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr,sau derivate ale accstora.

Termenului prigoand, dcsi nu arc implicatii reli gicasc, ts iare originca in istoria Biscric ii. Legionarii au utilizat sintagmapcntru a scmni fica statutul lor in perioadclc de ilegal itate sircprcsiune a autoritatilor statului , fiind prcl uata pe parcursullucrarii pentru a reda limbajul cpocii. Conform pozitiei Biserieii,prin prigoana sc Intelcgc "provocare a sufcrintei sau discon-fortul temporar provoeat de 0 moartc probabild, fata de indi-viz i ca re militcuza pentru credintc rcligioase sau care adoptapract ici propagandisticc religioasc'".

Utilizarca tenncnu lui terorism si derivatcle accstuia s-a fa-cut in conformitatc cu nonnelc cpocii , elaborate de Soc ietatcaNat iuni lor. As tfel ca, la Conferinta Socictatii Nati unilor de la

7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice, coo rd. DavidMiller, Vocea "Na!ionalism", Bucuresti, Editura Humanitas, 2000,p. 524-528 .

8 Dictionairc des questions potitiques. 60 enjeux de la Francecontemporaine, coord. Nelly Haudegand ~ i Pierre Lefebure, Vocea"Nationalism", Paris, Les Editions de I'Atelier/Editions Ouvrieres,p.1 53- 156.

, Dictionary ofthe Apostolic Church, vol. II, coord. James Has-lings, Vacca .Prigoana''. Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, p. 168-169.

13

Paris d in 193 1 s-a stabilit ca "oricinc, in scopul tcror izarii po-pulatiei , foloscstc impotriva pcrsoanclor ~i propr ictatilor bom-be, mine, incendii sau mij loace explozivc, sau cine Intrcrupcsa u lncearca sa lmrcrupa un mij loc, sau cine intrcrupc sau in-ccarca sa Intrcrupa un serviciu pub lic sau de util itate publicava fi pedcpsit':".

Ca ~ i termcnul .prigoa na", noti unea de exit va fi utilizatamai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit dincauza rcalitatilor evcni mcnt ialc. Conform unor dcfin itii, prinexil se lntclcgc .Jnutarca unci natiunii din propria lar a sau acomponcntei sale intcleetuale, pentru 0 pcrioada lunga de limpsau pentru Intreaga viala. Expulza rca poatc fi fortata de un ac tviolent al guvern ului sau de a mutare vol untard a cetatcauului,uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . Legionari i s-au incadratintr-o oa rccarc mdsura in aceasta de f initic, dar rep resiuni lc aufes t rczultatul organizarii unor acte dc violcnpl de natura tero-rista, si nu numai al activitatilor politicc intcrz isc de legislatiancdemocratica a lui Caro l 31Il-lea.

10 Aradavoaice. Gheorghe, Naghi, Dani el, Nita, Dan, Sfii11itu1terorismului, Bucuresti. Editura Antet, 2002, p. 46.

11 The Columbia Encyclopedia, v ccea .Exil' ', 2003, (l iunie 2004).

14

Capitolul ICr iza inter-nil

inca de la inf ii ntarca Miscari i legionare, chestiunea autori-talii nu a rcprczc ntat 0 problem a. Fondatcru l spiritual, Corne-liu Codreanu, a fost lidcr incontesta bil, chiar daca parti dul gru-parii ("TOlui penlru Tara") nu em formal sub autoritatca sa.Cel de-al doilea lider ca impo rtanta al Legiunii, Ion L (lonel)Mota nu a avut niciodata pretentii de a conduce. in 1935, Corne-liu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor MiscariiIcgiona rc, cu ocazia incidcntului Mihail Stclcsc u, iar dupa de-ccsu l lui Ion 1. Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual sipo litic iucontcstabil. Singuru l caz in ca re s-ar fi pus problemaautoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu(lnsa era un polit ician ulnar, avand 38 de ani in 1937).

I.J. Dictatura carlista

Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarcalcgionara. in primul rand, s-a petrecut 0 marc drama in inte-rior, deoarece Ion 1. Mota si Vasile Marin - doi dintre cei maiimportanti lideri ai Partidului .Totul pentru Tara" - si-au pier-dut viata in coufruntarilc din razboiu l civil spaniol. Ion I. Motaa fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare, iarmultc voci sustineau di era mult mai intcligent si capabi l deditCorne liu Codreanu . in acelasi timp, Mota era in ianuarie 1937si viccprcscdintc al Partidului "Totul pentru Tara". Vasi le Ma-rin , al doi lea Iider dccedat in Spania, cra prcscdintelc organi-zatiei din Bucurcsti a Partidului .Torul pentru Tara", insa si elcra mai .vatoros ' ' dccat functia politidi pc care a ocupa in Le-giunc. A fost unul dintre principali i ideologi, facand parte dingrupu l de intelectual i de la rev ista .Axa''.

15

Moartca celor do i a fost insa valor ificata la max im deMiscarca lcgionara. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc inproporti i ncmaiintalnitc pfm,1 atu nci. Impact ul a fost dcoscbit,iar uuclc voc i ale cli rci urban e "se tcmcau'' de 0 cvolutic poli-rica a Romfinici asemcn ea cclci a Genuaniei la inccputul anilo r1930.

Din umbra, eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rc-gele Carol al Il-lca, canna ii placcnu manifcsta tiilc de mas a, caoricarui lidcr po litic at carui seep es te instaurarca unui regimautoritar. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion1. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic, ci organizat,ca 0 armata vcritabila. Pcntru accasta, Carol al Il-lca IlU cont ri-buisc cu nimic ~ i i-ar fi pliicut s,1 ai bit sub ascultare un astfel detincrct'. "Problema" era cii, incepand din vara an ului 1936, re-gele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara, de oarece adcptiiaccst cia amc nintascra ata t pc Elena Lupcscu, cat si pc uni i apro-piati a i mona rhului. Cu toa tc acestea, in prima j umatate a luniifcbruaric 1937, Carol .11 Il-lca i-a oferit lui Comcliu Codrc anuo audicntil privata secreta, in casa unui apropiat al rcgelui. Mo -narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa- l proelame "Capitan .11miscarii", in schimbul unor favoruri politi cc, earc mergeaupana la sprijin irca unui guvcm exclusiv lcgionar. Sfatuit deapropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu), Comeliu Codrea-nu a refuzat prop unerea regala ~ i a preferat sa so mcntind pepozitia luptei contra ingcr intclo r Palatului in proccsul demo-cratic' . Dee izia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic,dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italu l electoral siideologic ~ i s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei re-gale.

Rcgc lc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lu i,mizand pe educarca tineretulu i in spiritul intentiilo r sa le auto-

I Boihi, Zaharia. Ammuri si consideratiuni aSllpm miscariilegionare, Cluj-Napoca, Editu ra Apustrof 2002, p. 48.

l Bolla, Zaharia. op. cit., p. 59-50 .

16

ritarc prin "Stmja Tarii'h'. Dar nici rc lapa eu Miscarca lcgionariinu a fost ncglijata ~ i s-a prcgat it cadrul necesar neutrali zar iiacestci organizatii. Cu ocazia unci rcmanicri guvcrnamcutalcdin fcbruaric 1937, prcfcctul Politici Capitalci, Gabriel Marines-CU, a fest numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. A-ccsta era cunoscut ca advcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc.nlaturi de Armand Cafincscu. inca de la jumatatca anilor '304Miscarca lcgionara a rcactionat imcdiat In decizia regclui, iarGabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali aiorganizatiei. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis li-ch idarca Iizicd a lui Marinescu. Rcspon sabil cu acea stit misiu-He a fost Insarcinat studcntu l radical Paul Craja, hdcrul grupu-lui de la Facultatea de Mcdicint . Astfel de ob iect ivc nu crauccva comun inaint c de 1937, deoarece chiar celc brclc ..echipede onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rguMurcs din 1936 au fost dizolvate la putin timp dupa lnfiintarcde catre Corneliu Codrcanu". lnsa in fcbruaric 1937 deveniseevident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc, iar Mis-carea lcgionara era di spusa sa prcgateasca actiuni radicalc.lntrucar organizatia se consolidase putcmic, cxistau num eroa se"cadre" dispu se la actiuni de sacri ficiu. Tot in februarie 1937,pe accstc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarccelmpie dicasc pc d iliva diplomati sa participc Ia funccaliilc luiIon I. Mota ~ i Vasile Mari n) ~ i Nicolac lorga (deoarece [iuusccursuri cu studcntii in ziua respe ctive]".

Personal, Cornel iu Codreanu nu era adeptul actiunilo r ra-

3 Heinen, Arm in. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Miscare soc ia-Iii # organizatie politica. 0 contributie la problema fascismu lui in-temational. Bucuresti, Editura Humanitas. 1999, p. 3(l()..301.

4 ibidem. p. 299.5 DANIC. Fond DGP. dosar or. 264/1937. f. 244., Chioreanu , Nistor, Morminte vii, Iasi, Institutul European.

1992, p. 26.1 DANIC, Fond DOI\ dosar or. 264/1937, f. 249.

17

dicalc, prefcrand mai dcgraba 0 actiunc politica. Persistcnta luiin opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuliu Man iu incadin primava ra anu lui 1937. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i li-derului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I mar-tic, dar discutiilc au abordat numai problema unci aliantc an ti-regale, nu $i a unui paet politic . luliu Maniu se tcmca sa intrein alianli'i cu Corneliu Codreanu, deoarece accsta din urma, de-si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat, dorea sa sc a-liczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. in prima instanta,tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu aufost primite Cll satisfactie in inte riorul Miscarii Icgionarc". Laacel moment cxistau stra teg ii diverse in interior, iar latura ra-dicala aluucca sprc extremism, deoareee la 3 manic s-a dczba-tut din nou prob lema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a luiGabriel Marinescu . De accasta data, studcnrii radicali au Intre-pri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 c-chipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze permanent pccci doi, in vederca cunoastcrii trascclo r zi lnicc pc care lc par-curgeau derunitarii . Paul Crej a a ramas rcsponsabil cu asasi-narca lui Gabriel Marincscu, insa acum s-a fixa t si cine urrnasa-l asasincze pe Armand Calincscu, in persoana studentuluiM. Pet rescu, lot de la Facu ltatea de Mcdic inii9

In fata accstor dcsfasurari. Com cliu Co drcanu s-a viizutncvoit sa intcrvin a si sa faca apcl la linistc. Ministrul de Inter-ne sc aratasc in mod oficial Ingrijorat de manifcstanilc pri lcju-ite de funcraliile lui Ion 1. Mota si Vasile Marin, suspcctand Mis-carea leg ionarf de acle de dczordinc. Printr-o circulara, Corne-liu Codreanu a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Mis-carea lcgionara nu a agrcat niciodara ~i nu va sustine idcca unc ilovituri de slat, dorind sa ajungf la putere in mod democratic,in unna unui "proces interior de constiintii al natiunii romanc".Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca, in caz de pcrchczh ii

K Boila , Zaharia, op. cit. , p. 55.9 DANIe, Fond DGP, dosar nr 264/1937. f. 252.

18

abuzivc ale autorit atilor, sa nu rcactioneze ~ i sa-i primeascli. peagcntii politici cu usile deschise, chiar pe timp de noapte'".

Miscarea Iegionara s-a mobilizat in 1937 exclusiv pcntrualegeri le generale ~ i nu a depus liste pcntru ee le locale, cares-au tinut in vara. in accst mod, lideri i legionari au dorit sa c-vitc rcactia autoritatilor in cazul in care ar fi obtinut rezultatebuuc. Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obu nuscra re-zultatc remarcabilc mai intai la sufragiile loca le, ast fel ea rcgc-Ie ar fi fast foarte vig ilent in eaz de sueees al legionarilor.Aeeste alcgcr i au fost cas tigate de Partidu l National-Taranesc(in continuare PNTI , insa nu se putea cunoaste in ee mssura sevor respecta procentele la alegcrile general e, dcc arccc in pri-mul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie orga-nizczc". Ion Mihalaehe nu a reusit, dupd alegerile loca le, saobji na de la rege functia de pr im-ministru, iar aeest esec a de-tcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacantaa revenit luliu Maniu , care nu era dispus sa faca nici un eom-promis eu mo narhul. Pcntru moment, oricc alian~a ell Miscarcalcgionara era profund rcspin sa de partid, deoareee Cornel iuCodreanu era eonsiderat ext remist .!1i .agenr' al Berlinului12.Cu toate cii PNT castigase alegerile loca le, la nivel national par-tidul nu era foarte eonsolidat. La 12 mai 1937, Lcgatia Gcr-mana de la Bucurc sti a transmis catr c Berlin un raport in carese faccau apreeieri privind puterca partidelor politico din Ro-mania (scmnat de Hermann von Rittgen .!1 i Joseph Ortmann) .Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu atentic si profc-sionalism, cstimand in marc rczultatelc din dcce mbric. Astfe lea, Partidul Nat ional Liberal (in continuarc PNL) era eotat la20% din sufragii, procent ca re putea fi lmbunatat it dad parti -dul organiza alegerile. PNT avea 0 putcrc aprcciata de 16%,

10 Codreanu, Corneliu, .Circulara nr. 58" .2004, (30 ianuarie 2004).

II Heinen. Armin, op. cit., p. 327.u Ibidem. p. 229-23 0.

19

PNL-Gh. Bratianu de 5%, iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in con-tinuare PNC) de 11%. Conform studiului diplomatilor ger-mani, Partidul "Totul pcntru Tara" unna sa castigc, daca ale-gcrilc se dcsfasurau corcct. lntrc 15_17%. Deoareec guvemulgerman cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics realadin Romania, in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unciorganizatii, chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.l se va a-liiturn Axci in caz de victcric.

Comcliu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca cam-panici electoral e. Miscarca lcgionara era structurata adminis-trativ lnccpand din 1934 in 13 rcgiuni", care aveau in fruntc unscf dc rcgiunc. Pentru a nu aparea fenomcnu l permnncntizariiunor .xadrevla nivellocal, in 1937 toti scf ii dc rcgiuni au fostschimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organiza tiilor 10-calc. Cclc mai consolidate organizatii crau: Organizatia Cen-tru-Razlcti in Ilfov, Prahova in Rcgiunca Muntcnia, Cluj inRegiunea Cluj, B U7..aU in Regiunca Braila, IUidiiuli in RcgiuneaCcruauti, Sibiu in Rcgiunea Sibiu, Iasi in Rcgiunea Iasi, Muresin Regiunca Mutes, Dolj in Regiunca Dolj, Timis'Forontal inRegiunca Tirnisoara, Constanta in Regiunca Constanta, Covur-lui in Rcgiunca Galati ~i Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Dineele 72 de judctc, doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ i-zatii putemicc. Existau ~i judetc unde mcsajul electora l a pa-truns eu greu, iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcc-tau principiilc Icgionarc: Storojenct, Botosani, Sorcca, Ismail,Cetatea Alba, Cahul, Vaslui, Balti, Durostor, Mararnures, Trci-Scaune, Odorhei ~ i Gor/ 4 (dcsi in uncle dinrrc accste judctc scpusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Dcoa-rece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze untip nou de politician, neinteresat de propria persoana, ComeliuCodrcanu a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale.

U DANte , Fond DGP. dosar nr. 17/1937, f. 31-32. vezi Anexa nr. 2.14 DANIC, Fond DGP, dosur nr. 264/1937, f. 109.

20

Astfcl ca, toti scfii de judet unnau sa figurczc pc ultimul loc allistclor, dcoarccc, spunea cl, seopul electoral era .Biruinta lc-gionara" ~i nu aeeesul la afaccri. Pcntru a Intari principiul, Cor-neliu Codrcan u a anuntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntealistclor in judctele in core urma sa candideze, ci al doilea. Pen-tru a nu fi intcrcsati economic, candidatii urmau sa fie inclusipc liste in judctc necunoscute lor, departc dc ccrcurile fa-milia lel5. Incclc din unua, listclc au fost futocmitc de ComeliuCodreanu ~ i Gheorghe Clime , .fura a cons ulta organizatiilc lo-cale, in functic de .pcrfonnantclc individualc,,16. Pentru a "in-tdri" valoarca listclor, au fast invitate sa cand ideze 0 scric depcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti, care nuerau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu, prof. Mi-hail Manoilescu, genera lul (r) Ignat, prof. Dimitric Ocrota '".

in campan ia clectorala din 1937, clcmentul studcntcsc afost baza logistica a Miscarii lcg ionare, ca de altfel in toatc cc-Iclalte. lnsn acum, prin noua lege a invat amantului superi or,studcnti i nu mai avea u voie sa faca politica, fapt care a provo-cat numeroase proreste". in celc din urma, studcntii lcgionariau riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectoralc.in campanie au fost atras i si muncitorii, un vechi obieet iv allui Corneliu Codrcanu'". in general, echipele electora le eraucompuse dintr-un liccnt iat, un muncitor, un libcrprofesionist sirestul studcnti, in limita a zece mcmbri" . Echipa de campanie

15 Zelea-Codreanu, Corneliu, .Apelul Cap itanului'', 2004, (30 ianuanc 2004).

I ~ Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal trojan intra mnros. Memoriilegionare, Bucuresti, Editura Lucma n, La., p. 216.

17 Codreanu, Corneliu, .Apelul.. .", 2004, (30 ianuane 2004).

1M Heinen, Armin, op. cit., p. 299.19 Ibidem, p. 276-277.10 Serafim, Alexandru, "in umbra Ciipita nului (3)", in Penna-

name, an IV, nr. 212001.

21

a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta, f iind condusa dedoi lideri studcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu ~i Eu-gen '[filnaru. Accstia au mobilizat 80 de student! ~i 20 de stu-dcntc, iar cu aju torul a doua camioanc au strabatut tara alaturide Comcliu Codreanu . in judetele in care ajungeau, ce i doi Im-partcau echipcle in zece oamcni, eare strabatcau satcle Impar-[iud manifesto si tinand discursuri. De eclc rnai multe ori, Cor-ncliu Cod rean u lua parte la acestc momcnte, in puncte1e im-portantc ale judctclor" . Procesiuni le propagandisticc se orga-nizau la fata locului, lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inte-Icctualilor satelor . Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau vo ie safaca politica eonfonn no ii lcgislatii, i-au susti nut pe legionariiaflati in campanic, ofcrindu-le de cclc mai multc or i locuri decazare si masa. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0caru!a, de la care se tinca u discursuri clcctorale, acompaniatede cfintece lcgionarc" . Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cuadvcrsa rii, in special cu liberaliiH . Discursuri lc au fost de celema i multe ori an tidemocraticc, in primu l rand Impotriva claseipolit ico. Accasta era acuzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv desatisfacerea propriilor intcrcsc, iar rolul lribunci par lamcntarea fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor, la Imbo-gat irea rapida. Era adusa in discutic situatia taranimii, a edu-catici, a securitatii nationale ere."

Dupa cu m s-a prccizat mai sus, guvcrnul german cunostcain primavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgio-narc si nu a dorit sa se imp liee in niei un fel in sustincrea aces-tcia. Cu toate ea multe voei contcmporane au acuzat organiza-tia condusa de Corne liu Codreanu ca era finantata de Reich, nu

u Dumitrescu-Borsa. Ion, op. cu., p. 217-218.n Serafirn, Alexandru, "In umbra. ...., in lac. cit.23 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 219.H Eliade, Mircca, .Pilotii orbi'', In Ideea care ucide. Dimen-

siunile ideologiei legionare, Bucurestl, Editura Noua Alternative,1994, p. 268-271.

22

au fos t ad use dovezi concrete, care nu cxista nici pana astazi.Fina ntarca Miscari i lcgionarc era complcxa ~ i a veni t din in tc-rioru l tarii. La nivel loca l, primeau fbnduri scmnificativc dincotizatiilc membrilor Incadrati. Dcsi nu erau foartc mnri, cxistasiguranta fumi zarii lor conform .jfcontologiei lcgionarc". Incadin 1927 a ex istat stabilitatca accstor ven ituri, care au fost uti-lizatc In primul rand pcntru.ncccsarul local. Odata ell inca-drarca muncitorilor in Corpul M uncirorcsc Lcg ionar (in eonti-nuarc CM L), au intrat in visticria organizatici fonduri aprecia-bile . Muncitori calificati crau binc pla titi, iar in 1937 se dcz-voltascra organizatii a le CML in majorita tea cen lrclor indus tri-ale. Bvidcn tclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia .cenuu'',pentru a nu cxista nic i 0 tcntativa de frnnda". Institut ia "palii-zanului d in umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara- Inccpand din 1933 - si a adus ccle mai importantc contributiifinanc iarc 26. Prin .Asociatia Prietenii Lcgiuni i", functionariipublici sau persoancle private care doreau sa sprijinc financ iarorganizatia, au varsat sume importante de bani, ta ra ca idcnti-tatca lor sa fie dczvaluita. Astfel ca, pcntru ncccsitatilc une icampani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au existares ursc suficicntc.

Cel mai import ant suport politic pentru Miscarca lcg iona-ra in 1937 a fest sprijinul ofer it de luliu Maniu prin "paetul dencagresiunc electoral ; ". Ncgoc ierile Inccputc in pri mavara aufost rclu atc in toam na, dupa cc prcscdintclc nat iona l-tariinist arezo lvat uncle problcme legate de contacte lc cu tineri i cxtrc-misti din intcriorul part idului sau . Miscarca lcgionara inca dela lnf iintare era [inta atacurilor politic c privind pozitia fata dede mocratic, iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca sa.-~ido molcasca discursul. luliu Maniu a dorit sa foloscasca pactu lele ctoral pcntru a cas tiga alegerile, insa a ofcr it lu i Co rncliu

25 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 264/1937, f. 116.26 Veiga, Francisco, lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . Mistica

uttranationatisnwlui, Bucuresti, Ed itura Humanitas, 1995, p. 157.

23

Codrcanu leg itimitatca dc ca re uvea ncvoic" . in ciuda opozi ti-ci lidcri lor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT, Comeliu Co-drcnnu i-a incu rajat printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s,1 co-laborcze eu part idullu i Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937.Tol atunci , i-n auun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame-nintdri eu moartea, iar daca i sc va intampla eeva s,i se mobi li-zezc in j uru l Iidcru lui nationa l-Ftranist28.

Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in treirund c, iar alaturi de luJiu Maniu si Co rncli u Codrc anu a part i-cipa t si Gheorghe Bra tiauu. Documcn tul .1fest scmnat de cc itrei lidcri polit iei In. 25 noicmbrie 1937, iar la sc urt timp a ade-rat la principiile sale si Constantin Argctoianu, prescdintclePartidului Agrar. Prin acesta , ee i tre i se angajau sa rcspcctclibcrtatca si corcctitudinca alegcrilor, rani a constitui 0 aliantac lecto rakl propriu-zisa" . Aflat in ilcgali tatc, Part idul Comunistdin Romania (in continua re PCdR ) a adcrat la principiilc pac-tul ui de ncagre siunc clectorala, cu toa te ca importanta politicaa cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'".

Alcgeril e genera le s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937,iar pen tru prima da ta in istoria Romdnici nu cxis ta pers pectivaunor confruntari sangcroase Intrc ..agentii clectorali'' . Ca rolal II- lea nu s-a impl icat, dorind sa demon strcze slabic iuneapart idelor politicc. Pc de alta parte , nu era dispus sa testezestarca de spirit a popula tici , in cazu l unor mari abuzuri. Rczul-tate1e au fost Indclung astcptate ~ i au fest publica te in Moni-torul Oficial abia la 30 dccembric. Pcntru prima data in istori aconstitu tionala a Romaniei, partidul care a organizat alegerile

27 Scun u. loan, Buzatu, Gheorghe, lstoriu ronuiniior i ll secolul.xx (19 18- I 948), Bucuresti. Editura Paidcia, 1999, p. 33 1; Roila,Zaharia,op. cit., p. 63 .

21 DAN IC, Fond DGP, dosar nr. 17/ 1937, f. 62.n Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 63.30 Boilii, Zaharia, or. cit., p. 65.

24

nu le-a cfistiga t. PNL nu a obti nut 40% din voturi , care i-ar fofer it drcptul la ,.prima clcc torala''. Gheorghe Tatiircscu a fostncvoi t sa acc cptc Infrangcrca, inr sistcmul pa rtidclor pariamen-tare se nfla in cea mai profunda criza . PNL a cumu lat 35,92%(152 mandate), PNT 20,40% (86 mandate), Partidul .Totulpcntru Tarii" 15,58% (66 mandate). PNC 9, 15% (39 manda te) ,iar PNL-Gh. Bratianu 3,89% (16 manda te)".

Criza dcmocrutici nu

in momentu l in ca re unul dintrc ci va fi chemat sa fonneze gu-vcrn ul , dar lidcrullcgionar a dccis ea se inchcia sc "paetu l elec-toral". Pcntru a studia posibilitatile de asccnsiu nc spre putere,dar si cvitarca unor rcprcsiuni , Corncliu Codrcanu s-a dus lasehi la I'rcdeat" pcntru a discuta eu noul ministru de Rnzboi".Lcgionarii avuscscra conl aet e eu ge neral u l Ion Anto ncscuinca de la inc cput ul anului 1937. Co rncl iu Codreanu i-a pro -pus lui Antonescu 55 fie succcsoru l lui Gheorghe Cantacu-ziuo-Gra uiccrul la prcscd intia Part idului "Totul pcntru Tara",functic pc care a rcfuza t-o". Ion Antoncscu si Corne liu Co-drcanu se aflau pc acccasi pozitie fata de impl icarca rcgclui inpol itics , iar acum lidcru l legionar cau ta sprijinul pro aspatu luidcmnitar.

Noul Parlam cnt nici nu a avut pos ibilitatea sa sc intru-ncasca, dcoarccc la 18 ianuarie 1938 a fost dizolvat, fiind anun-[ate alcgcri gcncralc pentru 2 manic. La seu rt timp dupa aeeas-ta, lcgea electoral a a fost mo di ficata, in scopul contro larii maifacile a proccsul ui electoral. Astfel cfi, grupdrilc poli tico mic iputcau participa la a lcgcri numa i daca reuscau sa sc asoeiezcpr in cart cluri clcctoralc eu grupari ma i mari. Libc rta tca de pro-paganda po litica c lcctoralf a fost diminueta, iar sig lc lc clec-torale au fost schimbatc fata de alegeril c din dcccmbric 1937.La nive l local , autoritatilc alesc in vara anu lui 1937 au fostsuspc ndatc ~i inlocuite eu oamcni fidc li apro piatilor regclu i ~ iPNC-ului. De asemenea, vechi i prefect i au fa st clib crati dinfunct ic ~ i schimbati cu col aboratori ai noulu i guvcm.

Pe plan pol itic nu au fest intrcpr insc aliantc electorateviabi lc, iar Comcl iu Codrc anu, pentru a evita intervcntia gu-vcrnu lui, a dis pus lncctarca totala a colaborarii cu Iul iu Man iu.

.13 Corncliu Codreanu ~i Gene ralul Antonesc u la schi la Prcdeal1937 [30,3 kb], mai 2004, (25 mai 2004).

.14 Boila, Zaharia, op. cu., p. 66~67.35 Heinen, Armin, op. cit., p. 342.

26

in randu l Iiberalilor s-a produs unificarea, prin fuzionarea gru-pului condus de Gheorghe Bratianu cu PNe'.

Dupa numirca lui Octavian Goga in fruntea guvcrnului,Miscarca lcgionarf a fost prudcnta in adc ptarca unci pozitiiradicale. Comcli u Codreanu si-a dat seama cii nu era momcn-tul eel mai potrivit sa formulczc dcclaratii antiregalc, cu toatccii noile pcrsonalitati apropiate organizatici militau in aeestsens: prof. Fortu, prof. Dimitric Gerota, Nae Ioncscu, MihailManoi lcseu. inca dc la inceputul Iunii ianuaric, Corneliu Co-dreanu a ammtat ca nu va lua atitudinc nici impotriva nouluiguvern si a reeomandat lcgionarilor sa se abtina de la cxccsece puteau provoca rcactia autodtati tor". Corneliu Codrcanu nua Incctat sa spere la 0 apropicrc de rege, motivand intr-un in-tcrviu acordat publicatiei britanicc Daily Herald ca .tincrctulcste monarhic, iar regclc nu trebuic sa se opuna idcilor aces-tuia, dcoarecc nu este un monarh absolllt,,3H. Cu toate acestea,perspcctivele unci apropieri de Coroand crau dcstul de vagi.Tensiunile provocate de accasta realitate au seos la suprafata siuncle conflictc interne din cadrul Miscarii legionare, in primulrand printre noii membri, care rnilitau pcntru Incctarca rela-[iilor eu rcgcle. Pe de alta parte, la inceputullui ianuarie 1938,uncle "cadre" mai vechi ale Misciirii au protestat fata de poli-tiea organizatici de promovare a eelor noi", Conflietul nu s-araspdndit in afara unor organizatii din Moldova, insa atcsta fap-tul cii politica de izolarc a sef ilor de judct nu a fost rcccprara in.sensul' doctrinei legionare.

Oricum, in acel moment nu era timp pentru solutionareaunor astfel de problcme, lntrucdt Corneliu Codreanu a decis sa

J6 Ibidem, p. 344-345.37 Procesele lui Comehu Zelea Codreanu . vel. II, ed. Radu-Dan

Vlad, Bucuresti. Editura Majadahonda. 2000, p. 910.3~ Ibidem, p. 12-1 3.3? Ibidem, p. 13.

27

mobilizeze din nou organizatii lc locale in vcdcrca confruntariieleetorale . Printr-o circulars, lidcrul organizatiei a dat noi i11-structiuni scfilor de judcte, eu atcntionarca ca, in cazul in carenu vo r f rcspectate, vor f dcgradat i in .Jerarhia lcgionara''.Astfel ca accstia trcbuiau sa se ingrijcasca ca Partidul "Totulpentru Tara" sa fie lnscris in pozi tia a doua sau, dad so poatc,ch iar pc prima in Iistele judctcnc. dar nu rnai putin de intaiapagi na. De ascmenea, cchipe le electorale trcbuiau sa sc abti nade la oricc fel de acuzatii si injurii impotriva advcrsari lor si sacouvinga prin "exemplul propriu de dcmnita te"~o . in noua cam -panie clcctorala, lcgionar ii trebuiau sa fie mult mai atcnt i Inrciatia eu adcptii lor, iar intrunirilc eleetorale urmau sa sc facacu mai pUl iml agiratic , deoarece simpatizanti i nu trcbuiau sa tiedcscopcriti. Ca si in vrcmca ilcgali tatii, scdintclc de cuib unnausa sc dcsfasoarc in secret ~i so. fie de scurta duratit, pur infonna-tive. Sprc a nu Incalca noua lcgislatic, vechilc scrrme cleetoraletrcbuiau dczlipite pana la Inccputul lunii fcbruaric~ l . Pentru aimprcsio na electo ratul, Comcliu Codrca nu a gandit un sistemde scoli legionarc pentru primari si prcfccti, in care prctcnden-[ii la functii administrative sa se pcrfcctioneze in vcdcrca exer-citarii atributiilor. Cursantii unnau sa fie recrutati dintrc cci maiapreciati membri ai comunitatilo r, sa fie Inzcs trati cu "capaci-tate de munca si intclcctuala, simtul onoarci ~ i al gospodarici".Materialele cu prelcger i urmau sa fie tiparite la .ccntru':".Dcsi proieetul era intcrcsat din punct de vedcre al impactuluiasup ra clcctoratului, in conditiilc lunii ianuaric 1938 era practicinapl icabil , deoarece Miscarea lcgiooara era in situatia de acauta modalitati prin care sa cvitc intcrzicerea acti vita tii salede cat rc autoritati.

40 Codreanu, Corneliu, .Drdin confidential", 2004, (30 ianuane 2004).

41 DANIe, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 14.4 I Zclea-Codreanu, Corneliu, "Circulanl nr. 126", 2004,

(30 iauuarie 2004).28

La Inccputul Iunii februaric J938, formal, propaganda clec-toralf a lcgionarilo r se dcsfa suru tot usi nestingherit si nu exi s-tau scmnale privind Incetarca activitatii4J. Astfel cii, pe 7 fcbru -ar ie , Cornel iu Codrean u a avu t 0 noua intrun irc cu liderii parti -du lui in care s-a discutat strategia clcctorala si s-a dccis sa sercn uutc la ori ce fel de tcruutiva de cr iticare a guve rnului. Opi-niu gcncrala era cii Insisi Octavian Goga $i A'C . Cuza em u victi-melc lui Arma nd Cal inescu sa u Gabriel Mar incscu, iar PN Lcont ribuia la slabirca pozitici guvernului, in spc ranta chcmariila guvcmarc".

Cca mai importanta mi scare a rege lui s-a desfasu rat la10 februarie 1938, cdnd principalii lideri politici, eu cxccptialui Corneliu Codreanu, au fost convocat i la Pa lat, fiindanuntati cil a dce is sa "prcia" rcsponsabili tatca poli tica a larii.Cu accasta ocazie, guvernul condus de Oet av ian Gaga a demi-sionat, fi ind inlocuit cu un altu l condus de pa triarhul Mi ronCr istea. Pol it icieni i s-au angaj at sa respecte nou l rcgi m siastfel au Inccput demersurile claborarii unci noi Constitu tii .Pcntru a se as igura ordinea in teritor iu, comandantii militar ilocali au deveni t prcfecti, iar alegcril e din mart ie au fost suspen-date. La 14 februaric a fost emis un decret- Iege prin care oricefel de activi tate pol itica devenea ilegala . Astfel, nouaConstitu tie putea fi votata rara a cxista pe rico lul unor demon-stra tii de am ploarc. Ulterior, la 17 feb ruaric, a fa st modifica taIcgca pcntru mcntincrca ordinii de stat. Conform acesteia, orga-nizarca de grupuri secre te sc pedepsea aspru , ea si organizareade marsuri de tip mi litar. in cazu l in care judccatorii nurespcctau legea, putea u fi trasi Ia raspundc rc j urid ic'. Clasa

43 "P ropaganda elccto rala. Cum se dcsfasoara propaganda parti-delor", in Cuvdntu l, an XV, nr. 3132, 2 februarie 1938, p. 1.

44 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 15. In anii 1920, studc ntii nationalist! ex tremisti fusesera achitati

in mai multe randuri, desi erau acuzari de fapte grave . Printre "bene-

29

politica a fost lipsita de rcac tic, astfcl ca la 24 febru aric 1938 afost orga niza t un plebiscit privind noua Constitut ie, la carevotul a fost ob ligatoriu ~ i exprimat in mod oral. Prin accstuhim act, lovitura de stat rcga la s-a desavar~il~:O:_ Noua Consti-tutic a fost aprobata de clcctorat cu 0 majoritatc aproapc abso-luta, la 24 fcbruarie. Nu numai caractcrul oral al plebiscitului,dar si starca de debusolare a cleetoratulu i au provocat accastssituat ic. Clasa polit ics se afla Intr-o marc criza, lara a reusi sarcactioneze la mdsurilc monarhului, iar tot mai mul ti intclcc-tuali s-au .alinia r" la propaganda privind autoritarismul. Con-stitutia a pastrat in mare parte prcvcdcrilc eclei din 1923, ellexccptia drepturilo r si libertatilor cctatcncst i, libcrtati i presci,libcrtatii de opinic etc. Crcatoru l ei a fest unul dintrc mariij uristi ai Romanici intcrbclicc, Istrate Mieescu, si a fostformulata in mod profcsionist. Din totalul participantilor laplebiscit, 99,87% s-au exprimat .pcmru'', iar numai 0,13%.conea-". in timpul votului au existat cazuri extrcm de raredc protest fata de noua Constitutie, mai ales in j udctelc dinBanat ~ i nordu l Tra nsilvanici , lnsot ite de arestarca cclor careau incalcat noile prcvcderi legislative" . in judetele Caras siSeverin au cxistat situati i in eare chiar functionarii statuluiS-

Oravita)", iar unii profcsori si-au picrdut drcpturilc salarialepcnt ru 0 luna de zilc (Horia Sima, Lugoj )".

Carol al II-Ica nu a fost primu l adept al dictaturii sau auto-ritarismului din Romania intcrbcl ica. Cclc mai timpurii pro-puncri in accasta dircctic au veni t chiar din intcrioru l Miscilriilegionarc, care si-a fondat discursul po litic pe critica "inca-pacitat ii" clasci pol iticc de a administ ra efieicn t tara. CorncliuCodrcanu, in lucrarca Pentru Legionari, aparuta In 1936, a for-mula! principalelc lui opinii c ritice asupra dcmocratici (accstcafiind ulterior Insusitc si de adcptii sfii). Intrebarca pc care si-apus-o pcntru a-s! cons trui argumcntatia a fost daca crau bunc.Jiainclc" dcmocrutici in anii 1930, atata timp cat tot mai multcstale europcnc rcnun tau la clc. Dcoarccc nu dorea sa Ie "vor-beasca'' lcgionarilor despre problcmclc statclor curopcnc, aformulat cfitcva motivatii pcntru care democratia "trcbuia"inlocuita eu autor ita rismul In Romania.

In primul rand, Corne liu Codrcanu considc ra eil demo-crat ia slabea unitatca natiunii , intrucat guvcrnarea se face ade ca trc partido, care se confruntau In Iupte clectorale inter-minabilc cu unicul seep de a atingc pragul de 40% si nupcntru intcrcsul popula t ici . in al do ilea rand, spunea Comcli uCodreanu, dcmocratia era incapabila de .cor uinuitarc incfort", Intrucat, dcoarece un partid BU putea fi sigur de puteredccat maxim patru ani, nu putca stabili un program pe tcr -me n lung. In al trc ilea rand, "Capitan ul" era de parc rc caomu lui politic i i era im posi bi l sa-s i face datoria fali't denatiunc, deoarccc con tin uitatca mandatulu i parlamc ntar de-pindea de pa rtizani i sai si de intcrcsclc lor pcrsonalc. Printreultirnclc argumcnte aduse de lidcru l legionar Impotrivadcmocratici era .Jncapac itatea de autoritate", deoarece,

~ 9 Dumitrcscu-Borsa, 1011, op. cit., p. 232 .~ .Profesori pcdcpsiti pcntru ca nu au votat noua Constitutie'',

in Cuvdnud, all XV, nr. 3202 , 13 aprilie 1938, p. 14.

31

spunea cl, un partid putca sa enuta sanctiuni numai impo-triva propriilor mcmbn".

Carol al Il-lca, fiind parte a putcrii executive. a pus in prae-tica masurilc autoritare prcconizarc de catrc Comeliu COOrc-anu. Astfel. prin lcgislatia adoptata in zilele Ioviturii de stat,functionarii nu mai erau autonomi fata de ..managcmcntul destat", iar activitatilc politico erau dirijate de rcgim. Statui a de-venit principalul organizator al politicii interne, obtindnd uncaractcr constructionist, deoareee unna sa crcczc idcntitati, i-dci si organizatii in functic de interescle autoritaulor .

Masurilc adoptate de Carol al ll-lca vcncau intr-un con-text european complex. La nivcl regional central si sud-est eu-ropean. dctinatorii putcrii legitime instauraserii regimuri auto-rirarc, iar rcgclc nu a facur alteeva dccdt se ..aliniczc" aecstuicurent. Ca $i in Polonia, Ungaria. lugoslavia sau Bulgaria, sc-ful statului roman a dus 0 campanie de compromitere a claseipolitiee si treptat si-n asociat clemente ale clitclor intelectualcla curentul autoritar. in momcntul in care la nivcl european rc-gimurilc de drcapta erau la apogcu, acesti monarhi sau scfalesi ai statului s-au .Jntcgrat'' curcntului, Insa nu au lasat nicio gruparc politica sa monopolizcze puterca. Accasta cstc ma-rca difcrcnta fata de Italia sau Germania. Mai mult, partidele"cs ticc" adcptc fascisrnului sau nazismului au fost in toate ca-zurile supuse represiunii. In Europa Centrala ~ i de Est, noiiconducatori autoritari au preferat sa$i creeze organizarii poli-tice fidele proprii, dar care nu au avut putcrca de rnobilizare aNSDAP (Nationalsozia listische Deutsche Arbciterpartei - Par-tidul National-Socialist al Muneitorilor din Gennania) sauPNF (Partito Nazionalc Fascista - Partidul National Fascist).

in Romania anului 1938 a cxistat un putcmic rescntirnental clitci intelectualc fata de sistcmul politic de tip liberal. Tcn-tativcle antidemocratice nu au fost sanctionate de socictatc, de-

SI Zelea-Codrcanu, Corneliu, Pentru Legionari. vol. I. Bucu-resti, Editura Scam, 1999. p. 325-327.

32

ourccc bazcle cducational c ale cctarcnilor erau minimc. RegeleCarol al Il-lca impusesc treptat in sistemul pol itic elemen teleregimului autoritar, prin recrutarea unor pcrsonalitdti fidcle inguvcm, care nu trccusera prin .concurcnta clcctoralg". Lovi-tura de stat s-a bazat pc discursuI general european al netic-nnlistilor privind .Jncficaci tatca sistem ului parl amentar". Dupdsuspendarca Con stit ulici din 1923 ( 10 februaric 1938), au fas tluatc primc1e masuri radicale de mcntincrc a ordinii, prin in-trod uccrca starii de asc diu . a ccnzurii ~i prin Inlocuirca prcfcc-tile r cu ofitcri activi. Opozitia putca fi ustfelncutralizata in or icemomen t, dad ar fi rcactionat.

Noua Constitutic, publicata 1a 20 fcbruaric si votatil prinplebiscit la 24 februa ric, a modificat substantial balan ta scpa-n irii puterilor in stat, deoareee monarhia dcvcnca institutiacentrala in ad mini stratic, eu toate ea formal au fast mcntinutcprineipiilc liberale. Prin artieolul 30 al Constitutici, regele pur-ta titulatura de "Cap al statului" si dcjinca puterea executiveImprcuna eu guvernul. Mini stri nu mai erau responsabil i in fa-[a Parlamentului , c i in fata monarhului , care avea drcptul sa-inumeasca si sa-i rcvocc . Initiativa legislative era transfcrata dela Parlamcnt regclu i, iar deputatii $i scnator ii urmau sa dcpunajuramant rata de acesta. Deoa rece noua lege fundamentala nuprceiza durata sesiuni lor parlamcn tarc, putcrca legislativului afost practi e anulata, iar monarhu l avca dreptu l sa cmitii de-cretc-lcgi. Prin Constitutic, propaganda sensa sau orala impo-triva fonnei de guvcrnarc era intcrzisa. Pcntru a dcsavarsi noulsistcm politic instaurat, pr intr-un dccrct-lege din 21 manic1938, Carol al II-lea a desfiintat partidele politice, iar Parla-men tul poli tic a fost in locu it cu unul corporatist, organizat peprofesii .

La sfarsirul anulu i 1938, regele Carol al ll-l ea a infiintatorganismul politic al regimului autoritar - Frontul RcnastcriiNation alc ( 16 dcccm brie) . Tot i fu nct ionarii statu lui aveauobligatia sa sc inseric in noua formati unc . Organizatia imita inmod "stangac i" marilc part ide de mase din Gormania si Italia,

33

dcoarccc era o forma de stat-par tid si nu de panid-stat" . Pro-paganda oficialii a publica! zilnic lisle cu adcrcntii la nou l par-lid, insa pcrsonalitiltilc politicc importantc s-au Inscris numaiconstrdnsc sau din oportunism.

Liderii Miscarii legionare au Intclcs imcdiat caracterulnoului regim ~ i au dccis sa nu provoacc autoritatilc in nici unfcl. Campania de descurajarc a Miscarii legionare incepusechiar in dcecmbrie 1937, prin numi rca cu puteri sporite a luiArma nd Cali ncscu la Ministeru l de Interne . Corneli u Codre-anu nu a dorit, in ianuarie 1938, sa-l pro voace pe rcgc, dar nicisa sc duca in audienta la accsta, de rcama ca va fi cons trans sascmnezc vreo adcziune fala de politica lui53. Imediat dupa a-nuntul suspendarii Constirupci ( 10 februarie), Senatul Legio-nar sa intrun it si a decis sa rctraga oficial Partidul ..Totul pen-tru Tara" din compctitia clcctorala" . Uni i mcmbri si-au con-tinual insa act ivitatea politica si au fOSI imediat arestati deautoritdtilc locale". in acestc condit ii, era evident pentru Cor-nel iu Codrcanu ca se putca astepta la 0 eampanic de represi-une. Astfe l ca , printr-o circulars la 21 februarie (a doua zi du-pa publi carea noii Constitu tii), liderul Miscarii legionarc a des-f iintat Partidul .Totul pentru Tara" ~ i a aeordat tennen pana la23 februarie Iiderilor din teritoriu sa lichidcze organizatiilc sisa ccdeze sediile de partid autoritatilor local e. Pe langa ratiunide ordin politic, Cornel iu Codrcanu a avut si ratiun i de ordin

$1 Docmnele politice in Romania secotului XX, vol. I, Bucu-resu, lnstitutul de Teorie Sociala. 200 1, p. 424-440.

53 ..Capiranul iI refuza pe Caro l a l ll -lea'', in Historic, an II, nr.28, ma rtie 2004 , p. 13.

~ ..Hotararil e Sena tului Legion ar. Partidul Totu l pen tru Ta ra))suspends propaganda elector ala'', in Cuvantut, an XV, nr. 3 141, IIfcbruarie 1938, p. 14.

~~ ..Elcvi de curs secundar elirmneti pentru cit au participat la rna-nilcSla\ii po fitice", in Cuvdntui, an XV, nr. 3154, 24.02.1938, p. 9.

34

praetie cand a luat accasta dccizic. Dcoarccc majoritatca mem-brilor partidului crau functionari de stat, ei intrau sub incidcntanoilo r prevcdcri constitutionalc ~i legislative ~i astfcl riscau sa-slpiarda loc urile de munca. Ei putcau fi folositi efieient in cont i-nuarc si in afara cadrului organizat de partid, deoarccc Miscarcalcgionara avea cxpcricnta activitatii in ilcga litatc inca din pri-mii ani de cxisrcnta. Printr-o circulara, s-a afinnat din nou caMiscarca lcg iona ra nu doreste sa organizeze 0 lovi tura de stat ,pcntru a nu transforma Romania Intr-o ,,Spanic Insangcrata".Sc mai mentions faptul ca, pcntru moment , rcgclc a cflstigat , darlegiona rii vor astcpta contcxtul extern oportun pcntru a rcac -tiona. Dcoarccc propaganda statului impotri va Icgionari lor vizasi comcrtullegionar, Co rneliu Codrcanu l-a desfiin tat , eu loatcea era constient ea astfcl va disparca a importanta componentaa sistcmului de tlnantarc" , Ulterior, printr-o circulara con fiden-fiala, Comcliu Codrcanu si-a anuntat adcptii ca dcsfiintarea Par-tidului "Totul pentru Ta ra" nu Inscamna si desfiintarea Mlscariilegionare ca "organizatie spirnuale':". Prin ordine secrete ultc-rioarc. legionarii din tcritoriu au fast Indrumati de la .ccntru"sa de poziteze la persoane sigure arhiva, annamentul $i celelal-tc bunuri" . Dccizia privind atitudinea fata de noile cvcnimentepoliticc fuscsc luata inca din 10 fcbruaric, in unna unci Intdl-niri eu Iuliu Mauiu in casa lui Zoe Sturdza. Lidcrul natio-nal-taranist ii reeomandase lui Corneliu Codreanu sa adoptctactica defensi ve , pcntru mai mulfii sigurantaS9.

in ceca cc privcstc plebiscitul, Corneliu Codrcan u a reco-mandai lcgionarilor care nu erau functionari publici sa nu vo-tezc ..pcntru", iar cc i care votau "contra" sa plateasca amcnzile

S6 Zelea-Codrea nu,Co mel iu. ..CircuJara nr. 148" (2 1.02.1938),2004, (30.0 1.2004).

57 Heinen. Armin, op. cit., p. 354.51 Procesele tui Corneliu Zelea Codreanu, p. 20-21.59 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangtielul Mihai/. De ia mit

ia realitate, Buc uresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 246.

35

pc care Ie vor pr imi ~ i sa nu rcact ionczc in nici un fel6ll Cutoatc accst ca , au fost purine cazuri in care lcgionarii s-au opus,ncfiind consticn ti de rcact ia auto ritatilor locale6 1. Populatiaruralf nu s-a impotrivit noi i Constitut ii'", dcs i, in uncle zone ,lcgiona rii au dus campanii de convingcrc a c1ectoratu lui asu-pra intcnriile regale".

lmcdiat dupa dizolvarca partidului, Comcliu Codrcanu adat un intcrviu prcse i cnglczc, pr in isi anunta planur ilc ultc-rioare. EI a justificat circu lara din 21 fcbruaric prin evitareaunui razboi civil , deoarece legionarii ar fi fast capabili sa rcac -tionczc violent la masurilc guvemului . In continuare, anuntacfi arc dc gand sa piece in Italia, unde va publica volumul rdinPentru Legianari in limba ital iaua. Dupa accasta , urma sa steao vrcmc la Londra, iar in timpul .cxllulut' ' trcb uia sa gaseascamodalirati dc functionarc a Miscarii lcgionnrc in noul cadruconstitutional". Dupf alegerilc din 1937, Corncliu Codrcanu afost foarte preoeupat de acti vitatca publicisticn , a scr is foartemult, iar in cclc din urma a finalizat si vO (Ul11u! al doilca dinPentru Legionari' (de la asasinarca lui I.G. Duca pdnala asa-sinarca lui Mihail Stclcscu)". [nain tc de a anunta ea va plecain Italia , a caut at modalitati de publicarc a lucrarii care sa cvitcccnzura". dar in noilc conditii ii era impos ibil. Initia l, auto-ritat ilc i-au pcrmis lui Corncliu Codreanu sa piece din tan1, iarla 22 februaric politia a acccptat sa-i clibcrczc un pasaport

60 Ibidem61 .J'rofesori suspendati pentru cii au lunt parte la manifestarii

politice", in Cuvantut, an XV, or. 3176 , 18 martie 1938, p. 14.62 DANlC , Fond DO P, dosar or. 2/ 1938, f. 20.6) Ihidem, dosar or. 3/1938 , f. 9.

6~ Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. p. 21-23 . Volumul nu a fest publicat niciodata, fiind probabi l ccnfiscat

de eutoritati dupii arestarea lui Corneliu Codrcanu (noaptea de 16- 17aprilie 1938).

6~ Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 231.66 DANl e , Fond DOP, dosa r nr. 264/ 1937, f. 224.

36

pen tru un an de zi1ctl7 EI unn a sa fie insotit panii la Roma deAndrei Ioncscu, care apoi ar fi pleeat in El vctia la fiul SaUM .Ulterior, auror ita tilc i-au suspendat pasaportul , deoareee profe-sorul Nic olac lorga i i inteutase un proees de calomnic . Nu e-xistau nic i perspect ive rcalc de a plcca in Italia, dcoarccc auto-riti'iti1e de la Ro ma nu au rcactionat in nici un fel fata dcdor inta lui Corncliu Codrcanu de a sta 0 pcrioada aco lo. Dip lo-matii italic ni de la Bucurcsti nu I-au eontaetat pe lide ru l Ieg io-nar nici macar personal, ceca ce i-a produs accstu ia 0 dcza-magirc profunda".

Dupa primclc masu ri contra legionarilor in teritoriu, undeunii au fost arc stati numai pcn tru ca erau banuiti ell ma i ac-tivau po litic, la nive l nationa l s-a declansat un val de simpatiepcntru Miscarea tegtonara". Guvernul s-a vazut ncvoit sa rc-actioncze, In primul rand pri n dispozitii date de Armand CHi-neseu si Gabriel Marincscu. in aeeste conditii, cci doi au intratdin nou in atcntia grupurilor radicalc din Miscarea legionara .De accasta data, studcntii dc la Faeultatea de Medicine au festmai rczcrvati, iar loc ul lor a fos t luat de studcntii maccdoncn iradicali, care i-au amc nintat pc cci do i dcmnitari eu moartca siau pregatit planuri de asasmat".

Corncliu Codrcanu nu a inc urajat ascmenca at itudini , pre-fcrand sa fcrcasca Miscarca lcgi onarf de coercitia sratului. Pro-fcsorii si invatatorii lcgionar i au fast scutiti din ord inul di recta l lui Corneliu Codreanu de oricc fcl de activitate politica,inclusiv sa participc la scdintc lc de cuib, pentru a nu-si pierdccatcdrclc". Ca si in primavara anului 1937, a adopter tac tica po-

67 Procesele lui Cameliu Zelea Codreanu. p. 18-19.6H Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 231.69 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 278/1938, vol. I, f. 136.70 Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoanii , Bucuresri,

Editura Hasefer, 1996, p. 40.71 DANIC, Fond DGP, dosarnr. 278/1938, vol. I, f, 177.n Ibidem, f. 124.

37

liticii, iar de accasta data a purtat uegoc icri cu A.C. Cuza. A-eesta refuzase sa acccptc propunerilc lui Comcliu Codreanu deco laborare dupa ce a pleeat de la guvcrnare, dar la ineeputullunii martie si-a dat seama ca rcgcle nu mai putea fi oprit dindrumu l instaurarii proprici "variantc" de regim autoritar. Dcoa-rece Gormania tocmai .unificasc" Austria, la rcspcctivclc inUil-niri au discutat problema oricntarii externc a Romanici" .

Tatonarilc privind sustincrca PNC de catrc Miscarea le-gionara nu mai aveau nici un fel de importanta in martic 1938,dcoareee rcgclc prcga tca atent lichidarea sistemului par la-mentar. Dccrctul de dcsfiintare a partidelor pcliti cc nu a in-tampinat nici a rcactic opozanta, pentru ea tnsusi guvernu l, ineare crau fosti lideri ai part idclor tradi tionale, a inaintat un ra-port prin care aprccia ncccs itatca acestui act" . La sfarsit ul lu-nii mart ie, prin legca nr. 75/3 1 martie 1938, Partidul "Totulpentru Tara" a fast dcsfiintat in mod ofic iaf 5 Paralel eu inter-zieerea activitatilor politice de oriee feI, Carol al Il-lea a Infiin-[at un nou organism eu rol eonsultativ, Consi liul de Coroana",in care au fot integrati i prineipalii lidcri politiei fidcli monar-hului. Noii .consilicri rcgali'' aveau statut de Inalti functionariai statului, fiind consultati ori de cate ori situatia 0 eerea in pro-bleme le interne si cxtcmc.

1.2. A restarea .Jiderilor istarici"

Anterior decrctului de desfiintarc a partidclor poIitiee, a-propia tii regelui tncepusera atacurilc asu pra Miscarii legionarc,atat in presa, cat si la nivcl administrativ. Prin ordinul nr. 746 din

7J Ibidem, f. 140.74 .Decretul regal de lnfiintare a Consiliu1ui de Coroana", in,

Cuvantui, an XV, nr. 3 191, 2 aprilie 1938. p. 14.7S DANl C. Fond DGP, dosar or. 253/1939, f. 3.76 .Decretul regal. .... , in lococit., p. 14.

38

6 martic 1938, Annand Calincsc u (ministrul de Interne) a datdispozitic tuturor prefecturilor de politic si pichctclor de jan-danni sa-i urmarcasca pe legionari, iar, in cazul in care nu res-pcctau noua lcgislat ie, sa-i aresteze. De asemenea, con fonnacestui docum ent. functionarii statului, prinsi ca fac propa-ganda lcgionara, erau dcsttt uiti". Perchczitiilc care au urmatau fost sumare, iar oricc fel de material legionar gasi t era con -siderat .arcmat la siguranja nationals". Presa a contribuit laaccentuarea starii de debusolarc, prin amplificarea importanteidescoperirilor facutc la respectivc1 e pcrchczitii. Pentru a secrea 0 stare de inccrtitudinc, angajati i Ministcrului de Interneau tiparit si distri buit circulare false atribuite liderilor miscarii ,care de multe ori nu corespundeau limbajului folos it in modcurent, dar care aveau incluse lozinci compromitatoarc: "Tra-iasca moartca!'', sprc cxemplu. in cele din urma, persoana luiCorneliu Codreanu a intrat si ea in atcntia propa gandei ofic ia-Ie, iar prin discursuri radio fonice se sustinea eli nu este roman.Pana in 1938, numele sau Zelea nu ridicase nici un fel deindoiala privind apartcncnta la natiunca romana. in acel momenttnsa, pcntru prima data s-au facut spcculatii la nivel oficial. Dcfapt, acest aspec t a fas t inde lung analizat atat la proccsclc dinprima j umatatc a anul ui 1938, cat ~ i la nivel public, deoarece"se punea prob lema" dad i un strain putea fi un "nationalistveritabil".

Cclc mai importantc atacuri la persoana lui Comeliu Co-dreanu au fost cnuntatc in publicatia ,,Ncamul Romanesc",editata de Nicolae Iorga. in martie 1938, acesta avea statut deinalt functionar public deoarece era consilicr regal in Consiliu lde Coroana, iar orice fel de afirma tii Impotriva lui intrau subincidcnta noii lcgislatii. Comeliu Codrcanu nu a tinut cont derealitatile cu pric ina, iar printr-o circulara din 26 rnartic 1938l-a acuzat pc consilicrul regal cli cste .jncorcct" si ,,necinstitsuflctcstc" cand afirma faptul eli, prin comertul lcgionar, sc

77 Zamflrescu. Dragos. OJ'. cit., p. 250.

39

sust incau financiar acnuni violcn tc im po triva dcnuutari lor stu-tului . Principala argumcntatic pc care lidcrul lcgionar a adus-oa fast ca Insusi Nicolnc lorga i-a incurajat pc rincrii nationnlistisa faca comcrt. pcntru a face concurcntf cvrcilor ~i a rczolva..problema c\Tciasca,,:-M. in cscnta. afinnatiilc lui Corncliu Co-drcanu crau vcritnbilc. d;IT IlU ~i in imprcjurarilc in care au lostfacutc . Nicolac lorga a dcpus plangcrc impotriva lui. iar inhal...l accstcia Tribunalul Militar

Valu l de arestari Inceput in manic la uiv clul judcjclor aatins la jumatatea Iunii apr ilie ~i ccle mai importantc "cadre"ale Miscari i legionare. in noapte de 16 spre 17 apr ilie, Cor-ncliu Cod rcanu, alaturi de alti 44 de lidcri leg ionari, au fostridicati de autoritati fiirfl niei 0 lnstiin tarc prcalabila. Autorita-tile au studiat atent momcntul actiunii, dco arccc doreau ea cfce-tul sa fie maxim, in sensuI ea era ncccsar ea to ri sa fie ladomici liu. Scara de 16 spre 17 aprilie a prcccdat, in unu l 1938,duminica Floriilor, ast fcl ell nici unul dintre cci vizati nu scufla in alta parte dedit in familic.

Corneliu Codrcanu a fost internal la scdiul Pre feeturiiPolitici Capitalci, pfllla in sera de 19 aprilic, cand a fost mutatla J ilava. unde urma sa stca pana la judecarca procesului incazul plftngcri i lui Nicolae lorga. La inceput, condit iilc de de-tentie nu au fosl dcloc usoarc, fiind inchis singur intr-o ccl ulain care pcrctii erau umezi. Cu toarc ca primavara era mai de-graba 0 iama tarzic, nu a primit dccar 0 rogojinf si doua piituriuzate, astfcl incat frigul i-a afectat sanatatea82

Pcntru rcst ul dctinutilor, conditii lc IIU au fost cu nirnic maibune, fiind dusi pana la Manastirca Tismana din j udct ul Gorj.Transportu l s-a facut in camioanc, in conditiilc in care drumu-rile erau extrem de preeare, vremea umcda , iar multi dintrc cciarcstati aveau probleme de sanatate . Aici au fost interuati prin-cipalii colaboratori ai lu i Corneliu Codreanu: Ion Zclea Co-dreanu, Gheorghe Clime, prof. Grigore Cr istescu, Vi rgi l Ioncs-cu, Nicolae Totu, Gheorghe Istratc , Radu Budisteanu , dr. PaulCraja, Traian Cotiga , Miha il Polib roniade, prof. Sima Simu-lescu ete . Cu toa te ca erau dctinuti la 0 manastirc, regimul afost aspru ~i au trait izolati83. Dupa arestarca accstora, scfi i dejudcte si regiuni legionare au intrat in atcntia autoritati lor, uniircusind sa seape ~ i sa acrionezc in tlegafitate" . Celor din urma

H2 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 252/1938, f. 17~20 .8J Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 45-4 7.84 Chioreanu, Nistor, op, cit., p. 33.

4 1

Ii s-a stabilit do miciliul obligatoriu la Manastirca Dragomimasi la Micrcurca Ciuc (intr-un laga r), insa In rcalit at c avcau rc-gim de dctcnuc". in sc ptcmbric 1938, a fest infiintat lagiirulde la Vasl uiH." in care au fest mutari in spec iallidcrii de csalonsccund ni Miscari i legionare.

Procesul lu i Corncliu Co drcanu s-a judccat la 19 ap rilie,iar dctinutul a fest privat de multe dintre drcptur ile cctntcncsticonstitutionalc. EI a acuzat tribunalu l c[l il j udccii in stil .bof.scvic", deoa rece nu i s-a ofcrit posibilit atca sa fuca nic i un fclde aprcc iere privind acuzatiilc cc i se aduceau si cd era nevoitsa se multumcascii ell apararca f:ieutii de avocati. De ascmc-nca, IlU i s-a pcnnis sa angajczc avocatii pc ca re ii dorea, dincauzii ei'i mult i dint re accst ia fuscscra arcstati. Apararca a fastfiicutii de Sebastian Radovie i si Lizcta Gheorgh iu, alaturi deali i zece avocati lcgionari proviuciali , tari'i cxpc ricn tf in ast fclde proeese . Corneliu Codrcanu era de parcrc eii IlU a ad us 0 -fensii autoritatii, Intrucat a tr imis scriso area lu i Nicol ae lorgain calitatca accstuia de ziarist si nu de consilicr rega l. Apa rarcaa conlestat si oncstitatca lui Nicolac lorga. care a rcusit sa trea-d de ccnzuru articolclc rcfcritoarc 1'1 Miscarca lcgiona rd, cutoatc ca, in mod no rmal, ar fi fa st rcspinsc. Dcsi Comcliu Co-drcanu a aprcc iat corect C,l Nicolac Iorga a folos it cenz ura infavoarca sax" in complicitatc cu autoritati lc statul ui, accasta nui-a aj utat la nimic, fiind condamnat la sase luni de inch isonrc.

Cu toatc cfi la sfarsi tul lunii manic, Comcliu Co dre anu i~ idorea s,1 fie co ndamna t pentru a da un excmpl u lcgionarilor,dupd acc asta scntinta ii vcnc a din cc in cc mai gre u sa cvitcmccanismul represi unii stat ului. La catcv a ore dupa anuntarcascn tintci, Consil iul de Mi nis tri a dccis sa intcntczc un nou pro-

X, Pulaghita. Stefan, Garda de Fier sprc reinvierca Ronuiuiei,Bucurcsti, Editura Roza Vanturilor. 1993. p. 105.

X6 Sima, Haria, .La un an de la moartea lui Ilie Gdmcata'', inTara si Exilul, an VIII. nr. 7-8, mai-iunic 1972. p. 2.

X? Procesele tui Corneliu Zclea COdl'(,(/I1I1, p. 42-43.

42

ces lui Corneliu Codreanu, pentru "atenlat contra sigurantc ipublico?". in fata noilor acuzatii, liderul legionar nu avea foartemulte argumente de apararc, facdndu-sc susceptibil dc oricc a-cuzatie, iar principalii colaboratori se aflau in detcntic, ca si cI.La nivel local, moralul legionarilor a scazut dcpa scnrinta ~ivalurile de arcstari, iar conducerea 0 asigura uncle "cadre" in-suficient prcgatitc, ramase in libertate . Membrii cuiburilor auprimit dispozitii sa distruga oricc fel de material ven it de la.xeraru'' dupa citirc, pentru a nu intra sub incidcnta lcgilor da-ca ar fi fost dcscopcritc" .

Dupa sentinta din procesul intcntat de Nicolac Jorga ,conditiile de dctcntic ale lui Comcl iu Codreanu s-au lmbuna-talit. Autoritatilc avcau garantia ea eel putin pentru 0 pcricadadctinutul se ana legal sub supraveghere pcrmancnta, asa ca avcau timp pentru a formula noi acuzaji i, pcntru un proces caretrebuia sil-l .Hchidczc" ca om poli tic. lncepand cu I mai, luiCorneliu Codreanu i s-a adus la cunostinta ca uncle acuzati imai vech i vor fi reactivate, inc1usiv cele din procesul asasinariilui I.G. Duea . Acesta s-a aflat intr-o marc stare de confuzie,pcntru ca nu putca lua contact cu avocatii sai, dar nici cu le-gionarii apropiati. Abia la 5 mai a aflat natura noului proces, incare era acuzat de inaltii tradarc, astfel scopul actului j uridicdevenindu-i limpcdc".

Ordonanta dcfinitiva pcntru trim iterea in j udccata a luiCorneliu Codreanu in proce sul de Inalta tradarc a fost data la16 mal 1938 si a avut saptc capete dc acuzare: I. crearca deorgan izati i in randul elevi lor; 2. emiterea unor circulare cu in-struct iuni ~i indemnuri la violenta; 3. organizarea unor cxer-citi i de tir; 4. organi zarea unui scrviciu de informatii particu-lar; 5. detinerea dc actc secrete; 6. legaruri cu organizatii stra-

1111 Heinen, Armin , vp. cit., p. 355.II'J Procesele lui Corne liu Zelea Codreanu, p. 34-35.'Ill DANIe, Fond DOP, dosarnr. 25211938, f. 20-21.

43

inc; 7. crima de razvratirc". Prima Intaluirc eu avocatii a avutJoe 1'1 19 mai, prilcj eu care le-a transmis cit era obosit din cau-za rcgimului dctcntici , dar ca pcrsonalul inc hisorii sc puna bi -nc eu el. Comel iu Codrcanu a spus ca se simte tradat, deoarceemarii avocati au rcfuzat sa il apcrc si astfel a fost pus in pos-tura de a fi ararat de avocati lara cxpcricnta: Lizeta Gheorghiu,Horia Cosmovici, Alcxandru Boreea, Nieolae Scitan, Paul laco-beseu sau Nicolae Andrecseu. La aflarea acuzat ii lor, s-a sinuitofensat de strategia autorita rilor. EI a sustinut di dacit s-au gasitin judctul Ilfov ann e pcrsonalc ale legiona rilor nu Inscmna citMi scarca lcgionarf dc tinca mar i arscnalc. Acuzatin privind Of -ganizarca de scrvicii secrete a fast de ascmcnca rcspinsa, in tru-cat informatii lc dcsprc aciiunil c pol it ice Ie lua de la ziarist iicare stareau mai toata ziua la Cafe Corso sau la Cafe Royal, raraa-i inregimen ta in structuri ostilc statului. Ulterior , a descoperitehia r ca unii dintre accsti ziaristi il spionau, la sol icitarea aurori-ta!ilor. Co meliu Codrcanu nu recunostca de asemenea nici casa pus in slujba uno r puteri straine, reletia sa cu Adolf Hitlerconstand doar intr-o singura tclcgramd de felicitare, pe care rccu-nostca ca a Irimis--092 . Respcctiva fclicitarc a fas t trans misatclcgra f ic la 12 rnartie 1938, eu ocazia ancxar ii Austr!e!", iarCorneliu Codrcan u a afi rmat cil IlU a fost rcdactata de cl, c! deun avocat legionar, in numcle sdu. De altfcl, statui german nuluasc nici a pozitic fala de procesul lui Comeliu Codrcanu lanivclul Legatiei de la Bucurcsti. Ado lf Hitler ii recomandaselui Wilh cm Fabri cius sa nu sc amcstece in accasta problemainte rne a Roma nici, dar sa urmareasca dcsfasurarca procesulu i

~ i sa trimira rapoartc pcriodicc".in preajrna dcclansarii procesului, legionarii preconizau

infonnarca mernbrilor din tcritoriu pri n radio si astfel au pre-

' I Ibidem, dosar or. 278/1938, f. 9.' 2 Procese1e lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 53. 54.9J Zamflrescu. Dragos, op. cit., p. 250.

9~ Procesete lui COrtlCUIi Zelea Codreanu, p. 47-48.44

gatit instalarca unui post clandcstin de radio-cmisic'". Procesuls-a dcschis la 23 mai 1938, la Tribunalul Militar al Corpului IIArmata, Scotia l-a, iar dczbatcril c au durat pana pc 2J maio Cclcsaptc capctc de acuzarc au fost redusc numai la trci: 1. tradarcprin dcti ncrc si rcproduccrc in public de acte intercsandsiguranta statu lui; 2. uncltirc contra ordinii sociale: 3. razvra-tire". Pcntru apararca lui Corneliu Codrcanu s-au inscris circa200 de avocati , insa multi dintrc ci au fost arcstati sau can-stransi sa rcnuruc". Este si cazul unuia dintre fondatorii Mis-carii lcgionarc, Corneliu Georgescu, care scapase de primulval de arcstari. Dcoarcce fusese ind us de Comcliu Codreanu pelista aparatorilor, fiind avocat, s-a prczcntat la Tribunalul Mi-litar, moment in care a fast arcstat ;;i dus la Micrcurea Ciuc, un-de sc aflau lidcrii lcgionari arcstati odata cu seful organ izatici,dupf mutarea de la Manastirca Tismaua" . in final, lista avoca-tiler acccptati a cuprins 78 de pcrsoanc'", dintrc ca re nici un numcimportant. Comeliu Codreanu adresase solicitarca de a-I aparaatat lui Istrate Micescu, cat si lui Grigore Iunian, dar ambii aurefuzat. Avocarii au fost Impicdicati sa se documenteze pentruproces, deoarece abia pe 21 ma i au avut acces Ia dosarcle acu-zarii, iar ccrcrca de cxpcrtiza grafologica a documentelor incri -minate a fast rcfuzata':". Apararea nu a avut la dispozitic totimartorii pc care li solicitase . Dintr-un total de 120 de pcrsoaneconvocate, 30 se aflau eu domiciliu obligatoriu la MicrcurcaCiuc, intrc altii si cc i mai importanti : Mihai l PoIihroniade IonZelca-Codreanu, col. Gheorghe Zavoianu, Traian Conga, Dra-gos Protopopescu, Vasile Cristescu, Nicolae Toto, Nac Ioneseu,

95 Ibidem, p. 56-57.96 ibidem, p. 58.97 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 138.

~H Sima, Haria. "Mari existente legionare. Corneliu Georgescu",in Tara si Exilul, an I, nr. II, 1 septembrie 1965, p. 27.

~9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 58-59.100 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 139.

45

Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Vasile Iasinschi, RaduDemetresc u-Gyr, prof. Sima Simulcscu etc.

Cel mai inscmnat nurne care a plcdat pentru apdrarca luiCorncl iu Codreanu la procesul din mai 1938 a fost generalulIon Antonescu, un vcchi sfatuitor al lui lidcrului Icgionar. Cutoatc cii au fast rcfacutc listcle de martori, soarta proccsului nua putut fi schimbata: pentru acuzatia de dctincre de acto secrete,intcrcsand siguranta statului, acuzatul a fost condamnat la zeceani dc munca silnica si trci ani dc degradarc civica; pentruacuzatia de reproducere in public de acte care intcresau sigu-ranta statului, a fost condamnat la zece ani de muncf silnica sila trei ani de degradare civica; pcntru acuzatia de uneltirccontra ordinii sociaIe, a fost condamnat la einei ani de inchi-soare corcctionala, 10.000 lei amende pcnala si cinci ani deintcrdictie corecticnala; pcntru acuzatia de razvratire, a fast con-damnat la opt ani dc dereruie riguroasa si la trei ani de dcgra-dare civics. Tribunalul Militar a decis ca aeuzatul sa executenumai pcdeapsa de zece ani munca silnica si sasc ani dcgra-dare civica. Pentru cheltuiclile privind organizarca procesului,Corneliu Codreanu unna sa plateasca suma de 2.000 lei'! '.

Era clar faptul cii pedcapsa primita de Corneliu Codreanuin acest proces era una politica si nu pcnala. Evident era ~ ifaptul ca inculpatul nu va executa Intrcaga perioada de dcten-tic. Soarta lui Come liu Codreanu a depins din accl moment decvolutiile interne si mai ales de cele cxteme, nicidecum de sen-tinta Tribunalului Militar al Corpului II Armata.

In timpul procesului, Comcl iu Codrcanu a fost [inut sub apaza extrem de severe':", eu toate ca nimeni nu a Incercat sarcactioneze in vreun fel. Singurii care s-au agitat in preajma Tri-bunalului Militar au fost comunistii, care doreau ca in timpulprocesului sa strige Iozinci favorabile motivatiilor acuzarii!" .

101 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 68-85.1112 DANle, Food DGP, dosar or. 252/1938. f. 24.III] Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 117- 118.

46

in tara , legionarii erau foarte dezoricntati, dcoarcee consricn-tizau ea lidcrullor nu mai poatc scapa ~i de accasta data de in-chisoarc'". Corneliu Codreanu reprezcnta pcntru accstia un mit ,era singurul scf pc ca re-I avusescra vrcodata - "Cipitanlll". intensiunea proccsului, autoritatile au intreprins uncori actiunipripitc. Circulau zvon uri cii in ajunul pronuntarii sentintei, co-mandanrul inchisorii Jilava a fost arcstat , deoarecc se dcseopc-rise ca partieipa Ia un compIot care pregatca evadarea acuza-tului105 [ntr-adevar, in febru arie 1938 se pusesc la calc un plande evadarc al lui Corneliu Codreanu de la Jilava, prin inlocuircasa cu 0 pcrsoana carc-i scmana fizic, dar in luna mai, organizatiaBucurcsti era foartc slabitii de valul dc arcstari ca sa mai intrc-prinda a ast fcl de actiune.

in prcajma proccsului, au fast dist ribuitc rnai multe copiiale unei variantc a gcncalogici lui Comcliu Codrcanu . cu carac-tcr ofensator. Conform accstcia. fami lia Zclca-Codreanu pro-vcnea dintr-o mixrura de nationalitati central si est europene:tusi, ucraincni, gcnnani, romani , eehi , iar majoritatca asccnden-tiler fuscsera delicvcnti sau avuscscra un ca racter viclcnr'".Atitudinca pop ulat ici fata de proees a fost indifercnta, iar c1 ite-Ie urbane mai dcgraba s-au bucurat dc rczultatul acp unii judici-are'", deoarecc dorca sa veda rezolvata accasta "problema".

Dupa anuntarca scntinjei Tribunalului MiIitar , Misca rcalegiouara a intrat in tr-un mare con de umbra . In primul rand,populatia nu ma i mani festa simpatic pcn tru ca uza natio-nalistilor cxtrcmisti, dcoarccc considera eli ten siuniIc dintimpul proccsului putcau avea drep t consccinta insrabilitate lanivcl national. Acca sta situatic a fost favorizata in primulrand de pozitia fostelo r pan ide polit icc dcmocraticc [ata de

I~ Ibidem, p. 94.I ts Ibidem, p. 96-97.1D6 lbidem, p. 106- 113.101 Ibidem , p. 96-97.

47

proccs':". Legionarii spuneau cii cei mai intcrcsati de eondam-narca lui Corneliu Co dreanu crau libc ralii, pcntru ca GheorgheTatarcscu vr oia ca potentialul sau advcrsar la functia de prim-ministru sa fie eliminat din calculele politice. National-taranistii,prin traditie, nu aprcciau extremismul Miscarii lcgionarc. Pri-mii care luascra in scrios amcliorarea dczvoltarii organizatieilegionarc fcscscra national-taranistii Virgi l Madgcaru ~i AnnandCalincscu. Ccl dintdi chiar a avut de suferit repercursiuni, fiindatacat la mos ia sa de un grup de lcgionari, organizati dupatoate probabilitatilc de 1..1 .xcntru". Ncgocierile dintre Corneli uCodrcanu si luliu Maniu din anul 1937, finalizatc cu .pacrule lectoral", nu au fost acceptate de mcmbrii amb elor grupari,fiind mai deg raba 0 Intclcgcrc politica intrc scfi i accstora. intcri tori u, lidcni national-taranisti si liberali nu numai ca auprimit cu satisfactic arcstarca liderilor legionari, ba chiar auaprcciat di pcdeapsa data lui Corncliu Codrcanu era prcamicalO9

Lcgionarii din provincie au fest profund dczorientati decursul cvenimentclor. Cci mai radicali dintrc ei fuseserf arcs -tati, iar noua lcg islatic spunea ea oriee material de propagandalegionar putca dcveni obiect del ict. Pres iunca asupra lor a de-ven it mult mai marc dupf publicarca Ju rnalului Consiliului deMinistri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care a fost introdusapcdcapsa eu moarrca'". Autoritatilc locale avcau toate motivelesa se tcama de cx trcmismullcgionarilor. in cam pania elcctoraladin 1937 cxistascra numeroase abuzuri ale prcpagandistilorPart idu lui .Totul pentru Tara", care de multe ori umblau inar-mat i. Existau nurneroase plangcri ale batrdnilor satelor ca numai exista respect ..11 tine rilor pentru batrani, deoarece gdrzi lelegionare si cuz iste devcncau violente daca nu Ii sc raspundc 1..1saluturilc proprii . De asemenea, violcntelc dintrc garzilc lcgio-

108 Ibidem, p. 97-98.109 Ibidem.llillbidem

48

narc si cuziste emu foartc dure, mai a les dup a anunta rca rczul-tatclor alegerilor din 20 dccembric 1937, in conditii lc in careadcptii fostu lui LANe (Liga Apanirii National-Crcstine} -acu rn parte a PNC - se crcdca u Indrcptatiti sa preia .xontrclulstrazii", deoarccc guvcrnul era condus de partidu l lor. La ju-matatca lunii ianuaric 1938, Senatul Lcgionar, prin vocca luiCorncl iu Codrcanu, a fost ncvoit sa intcrv ina si sa recomandelinistc, pentru a nu favo riza tcndinta guvem ului de Inasprire atrutamcntului fala de Miscarca lcgionara.

Cu toatc ca la nivcl de masa lcgionarii crnu rescmnati, du-pfl condamnarca lui Corncliu Codrcanu au ramas clemen te ex-trcmi src dispusc sa nu ia in sea ma riscul . Astfel ca, uncle gru-pari ncorganizate de la .x x-ntru' ' au dccis individual sa prcga-teasca evadarca din inchisoare a lidcrului lcgtonar'!', da r fiira aintrcprindc actiuni concrete. A~a cum s-a prccizat mai sus, cxistaun plan de cvadarc a lui Comeliu Codrcanu inca din februarie1938, cunoscut insa de autoritati . Deoarece paza dctinutuluiera bine pusa la punct. iar condueerea de la Bucurcsri a Misca-rii Icgionarc dezorgani zata, accste planuri de la sfarsitul luniimai au dus eel mai probabil la are starca initiatorilor.

Dupa fina lizarea proccsului si cmitcrca sentintci, CorneliuCod reanu a fast mutat din inchisoarca J ilava la Doftana. DC$iera cond amnat la zece ani munca silnica, no a efcctu at nici unminot de efort fizic, avfind doa r regim obisnuit de dctcnpc ' " .Inca de la inceput le-a recomandat Icgio narilor din afard sa noIntrcprinda actiuni de pro test si sa astcptc ca evenimcntelc in-tcmationalc sa aduca rezolvarea situatici lor politice. CorneliuCodreanu a fost dintotdcauna adeptul utilizarii justitici, astfelca imcdiat dupa cornunicarca sentintei a anuntat ci va face re-curs. Persona l, el nu crcdca in eficienta unui plan de evadarc ~ iIe-a cornunicat legionarilor sa se abtina de la astfel de activitatiextreme. Pentru recurs , avocatii lui Corneliu Codreanu au for-

III ibidem, p. 99.'" H A . 357emcn, rmm. op, CIt., p. .

49

mulat 15 motive de casarc a scntintci, printre care: faptul di ape-rarca nu a avut acccs la toate dosarcle incrimiuatorii, faptul dinu s-a acccptat in instanta citarea avocatului Radulescu-Tha-nir