titlul proiectului de act normativ -a motivul emiterii ... · impozitului pe profit, impozitului pe...
TRANSCRIPT
1
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ
HOTĂRÂRE
pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
Având în vedere necesitatea corelării prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare aduse cadrului fiscal, ca urmare a intrării în vigoare a
unor acte normative, respectiv a:
Legii nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din perspectiva autorizării și
înregistrării operatorilor economici care desfășoară activități cu produse accizabile;
Legii nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, din
perspectiva stabilirii regimului fiscal din punct al accizelor aplicabil produselor din tutun încălzit
fabricate în antrepozitele fiscale de producție din România;
Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, prin care regimul fiscal de impozitare a profiturilor a fost modificat, fiind instituite măsuri
în scopul diminuării impactului fiscal a cesiunii de creanțe asupra bazei de impozitare;
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, prin care au fost adoptate măsuri de combatere a planificării fiscale agresive, spre a
fi asigurate condiții echitabile și eficiente de concurență pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe
profit, au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale
obligatorii;
Legii nr. 196/2017 pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
Legii nr. 209/2017 pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal;
Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care au fost adoptate
măsuri care să elimine unele disfuncţionalităţi apărute în aplicarea prevederilor unor acte normative;
Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății prin care
prin care au fost adoptate unele măsuri cu privire la modul de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii
aferente concediilor medicale;
Legea nr. 72/2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea
şi completarea unor acte normative prin care a fost revizuit sistemul de impozitare a veniturilor realizate
din activități economice de persoanele fizice;
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte
normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; În vederea evitării unor interpretări neunitare ale prevederilor referitoare la regimul TVA aplicabil
2
operațiunilor de cercetare-dezvoltare; În scopul clarificării regimului TVA aplicabil activității de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a
drepturilor conexe; Luând în considerare Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie
2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru
denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor, prin care a fost stabilită o nouă formulă
de denaturare completă a alcoolului etilic, se impune elaborarea metodologiei de aplicare unitară a noilor prevederi în vederea clarificării modului de
aplicare a acestora, precum și pentru asigurarea unei abordări facile a legislaţiei fiscale, administrarea coerentă
a sistemului de impozite şi taxe și reducerea costurilor de conformare a contribuabililor.
De asemenea, prin aceleași acte normative au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al
contribuțiilor sociale obligatorii, precum și în domeniul impozitelor și taxelor locale.
În acest cadru legal, se adoptă norme metodologice privitoare la modificările și completările aduse
impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitului pe venit, contribuțiilor
sociale obligatorii, impozitului pe veniturile nerezidenților, T.V.A., accizelor și impozitelor și taxelor locale.
1. Descrierea situaţiei
actuale
A. Titlul II – Impozitul pe profit 1. 1. Potrivit reglementărilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2017,
cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, au fost
cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal. Începând cu data de 1 ianuarie
2018, în scopul diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, regimul
fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit
legii, a fost revizuit prin introducerea de prevederi privind limitarea acestor
cheltuieli, în limita unui anumit plafon din valoarea creanțelor înstrăinate,
aplicabile până la data intrării în vigoare a Legii nr. 72/2018 privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal. Măsura a urmărit descurajarea cesiunilor de creanțe sub valoarea nominală, dar,
din practică, se constată că anumite categorii de contribuabili care desfășoară
astfel de operațiuni, înregistrează cesiunea de creanțe în mod diferit din punct de
vedere contabil, în sensul că, în anumite situații, nu se înregistrează pe venituri și
cheltuieli, caz în care aplicarea măsurii le aduce dezavantaje economice și de
asemenea, îi poate situa pe poziții inechitabile din punct de vedere al impozitării
profitului, aspect care ar conduce la un impact fiscal neunitar ca urmare a
diferențelor existente în reglementările contabile aplicabile. Pentru asigurarea
unui regim fiscal unitar pentru toate categoriile de contribuabili care efectuează
cesiuni de creanțe, în contextul în care rezultatul fiscal se determină ca diferenţă
între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care
se adaugă cheltuielile nedeductibile, dar și prin luarea în calcul a elementelor
similare veniturilor şi cheltuielilor, se impune completarea normelor
metodologice care prezintă exemple de elemente similare veniturilor/cheltuielilor,
cu noi exemple corespunzătoare unor astfel de situații.
2. Ca urmare a introducerii prevederilor Capitolului III^1 ”Norme împotriva
practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra
funcţionării pieţei interne” în cadrul Titlui II – Impozitul pe profit din Codul
fiscal, în ceea ce privește regimul de deducere la calculul rezultatului fiscal a
cheltuielilor cu dobânzile și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de
3
vedere economic, s-a modificat regula de limitare a nivelului acestor cheltuieli pe
care contribuabilul are dreptul să le deducă într-un an fiscal.
Regula generală nou instituită, aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2018,
stabilește că în cazul în care contribuabilul nu este o entitate independentă,
respectiv face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară
şi are o întreprindere asociată şi/sau un sediu permanent, acesta are dreptul de a
deduce într-o perioadă fiscală costurile excedentare ale îndatorării în funcție de
un anumit plafon, urmând ca ceea ce depășește plafonul să se deducă limitat din
baza de calcul, în perioada fiscală în care costurile sunt suportate.
În vederea aplicării facile a regulii de limitare nou introduse, atât de către
contribuabili cât și de către administrația fiscală, este necesară exemplificarea
aplicării acesteia.
În același timp, în noul cadru legal, normele metodologice corespunzătoare
limitării cheltuielilor cu dobânzile și diferențele de curs valutar prin gradul de
îndatorare, date în aplicarea art. 27, prevederi abrogate începând cu data de 1
ianuarie 2018, nu mai corespund reglementărilor în vigoare începând cu această
dată, motiv pentru care se impune abrogarea acestora.
B. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor Potrivit reglementărilor în vigoare, au fost modificate condițiile de încadrare a
persoanelor juridice române în categoria microîntreprinderilor, astfel: - majorarea nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro; - eliminarea condiției privind realizarea veniturilor din consultanță și
management în proporție de 20% din veniturile totale; - eliminarea activităților pentru care contribuabilii nu aplicau acest sistem de
impunere (activităţi în domeniul bancar, al asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei
de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a
zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale).
De asemenea, este reglementată posibilitatea de a opta pentru aplicarea
prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal, în cazul în care o
microîntreprindere a subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei și are cel
puţin 2 salariaţi. Având în vedere faptul că, sunt situații în care contractele individuale de
muncă/convențiile individuale de muncă sunt încheiate potrivit legilor speciale,
precum și faptul că, potrivit Codului muncii, contractele de muncă pot fi
suspendate, se impune introducerea unor clarificări care să vizeze luarea în
considerare a contractelor respective în stabilirea numărului de salariați. Ca urmare a acestor modificări, se impune actualizarea normelor metodologice.
C. Titlul IV - Impozitul pe venit 1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legea nr. 72/2018,
Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
25/2018 s-au implementat măsuri fiscale care necesită modificarea, completarea,
precum și corelarea normelor metodologice actuale, după cum urmează:
Ca urmare a simplificării obligațiilor declarative ale contribuabililor
persoane fizice, a fost eliminată obligația depunerii documentelor
justificative la organul fiscal.
În prezent, în normele metodologice, terminologia privind acordarea
facilității fiscale prevăzută la punctul 2 al titlului IV din normele
metodologice date în aplicarea art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, este cea de
4
„încadrare” în activitate de creare de programe pentru calculator, aspect
care a fost modificat utilizându-se sintagma „în condițiile” pentru a
corespunde prevederilor Codului fiscal.
Ca urmare a modificării sistemului actual privind impozitarea veniturilor
realizate din activitățile economice de persoanele fizice, prin eliminarea
plăților anticipate și introducerea sistemului de autoimpunere, este
necesară eliminarea precizărilor referitoare la plățile anticipate de impozit
pe venit, precum și clarificări cu privire la mecanismul autoimpunerii. .
Datorită reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% este
necesară modificarea acesteia în cuprinsul normelor metodologice date în
aplicarea Codului fiscal.
Datorită reducerii cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri este
necesară modificarea referinței cotei de impozitare de la 16% la 10% .
În prezent, normele actuale cuprind veniturile din drepturile de proprietate
intelectuală sunt considerate ca venituri din activități în categoria
veniturilor din activități independente. Ca urmare a noilor reglementări
excluderii acestor venituri din categoria de venituri din activități
independente, este necesară corelarea prevederilor din normele
metodologice în acest sens.
În prezent veniturile obținute din contractele de activitate sportivă
reglementate potrivit Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2017
privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.
69/2000, sunt încadrate în categoria veniturilor din activităţi independente
în condițiile în care sunt respectate criteriile prevăzute la art. 7 din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările
ulterioare și sunt impozitate în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate. Având în vedere noile prevederi prin care se aplică un nou
tratament fiscal prin reținerea la sursă a impozitului pe venit sunt necesare
clarificări în normele metodologice.
În prezent veniturile obținute în baza contractelor de activitate sportivă
prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, fac parte din
categoria veniturilor din activități independente impuse în sistem real.
Având în vedere noile prevederi prin care se aplică un nou tratament fiscal
prin reținerea la sursă a impozitului pe venit sunt necesare clarificări în
normele metodologice.
Având în vedere modificarea prevederilor referitoare la direcționarea de
către contribuabil a unei sume reprezentând până la 2% din valoarea totală
a impozitului anual, pentru susținerea entităților non profit care se
înființează și funcționeză în condițiile legii, unităților de cult, precum și
pentru acordarea de burse private, conform legii, este necesară adaptarea
normelor referitoare la opțiunea contribuabililor pentru direcționarea
sumelor respective.
Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt necesare: - eliminarea precizărilor referitoare la corectarea de către organul fiscal a
obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși pe baza normelor de venit; - precizări privind ajustarea normei anuale de venit de către contribuabili; - precizări privind obligațiile contribuabililor persoane fizice pentru stabilirea
venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit.
Ca urmare a modificării nivelului deducerii personale de la 300 lei, la 510
lei este necesară actualizarea referințelor din normele metodologice legate
de acest nivel.
5
Normele actuale privind deducerea contribuțiilor sociale sunt cu referință
la contribuțiile individuale. Ca urmare a schimbării modalității de calcul al
contribuțiilor sociale este necesară schimbarea terminologiei acestora.
Ca urmare a modificării regimului fiscal referitor la deducerea CASS din
baza de calcul a impozitului pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor,
precum și în cazul veniturilor din pensii sau/și a diferențelor de pensii
acordate, este necesară eliminarea normei actuale.
Având în vedere necesitatea preluării în Codul fiscal a reglementărilor din
normele actuale legate de drepturile primite în conformitate cu prevederile
Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.
204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările
ulterioare, ca reprezentând venituri din pensii, este necesară eliminarea
normei actuale, în condiţiile în care obiectul acestei reglementări se află în
Codul fiscal. 2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile OUG nr. 3/2017, se
impun clarificări în ceea ce privește:
stabilirea bazei impozabile în cazul veniturilor realizate din transferul
proprietăților imobiliare din patrimoniul personal s-au identificat situații
în care au fost transferate mai multe proprietăți de către unul sau mai
mulți proprietari printr-o singură tranzacție, situații care necesită
clarificarea acordării plafonului neimpozabil de 450.000 lei;
aplicarea plafonului neimpozabil și în cazul transferului proprietăților
imobiliare din patrimoniul personal prin procedura de executare silită în
sensul deductibilității plafonului neimpozabil de 450.000 lei. 3. Alte măsuri de natură tehnică determinate de necesitatea aplicării unitare a
reglementărilor fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum urmează:
În prezent nu este evidențiat regimul fiscal al operațiunii de aport în
numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea
unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia, din patrimoniul personal
în patrimoniul afacerii, precum și al regimului fiscal reprezentând plăți
efectuate în avans care se referă la alte perioade fiscale;
În cazul încetării activității independente sau a întreruperii temporare a
acesteia, în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării sau altor
cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente
justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată,
la cererea contribuabililor. Termenul în care contribuabilul are obligația să
anunțe organul fiscal competent este, în prezent, de 5 zile de la producerea
evenimentului. Având în vedere că în Codul fiscal actual termenul
prevăzut pentru înștiințarea organelor fiscale competente este de 30 de
zile de la producerea altor evenimente similare celor menționate mai sus,
se impune unificarea termenelor de înștiințare.
În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 76 alin. (1) și (2) din
Codul fiscal nu conține prevederi referitoare la includerea în veniturile
brute din salarii și a veniturilor realizate de angajați, în natură, drept
pentru care se impune completarea normei cu aceste venituri, luând în
considerare dispozițiile art. 10 și art. 76 din Codul fiscal, în care se
precizează faptul că veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar
şi/sau în natură.
În prezent nu există precizări privind condițiile de acordare a scutirii de
impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3 pentru contribuabililii persoane
6
fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de impozit cât
și venituri salariale impozabile. Totodată, în vederea corelării normelor
metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017, se impune completarea
acestora.
În prezent, pe baza declarației depuse de contribuabil și a documentelor
justificative anexate la declarație care atestă impozitul plătit în străinătate,
organul fiscal calculează și acordă credit fiscal extern.
D. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii 1. În prezent, în cuprinsul normelor metodologice date în aplicarea Titlului V –
Contribuții sociale obligatorii se regăsesc capitole distincte alocate contribuţiilor
asigurărilor pentru şomaj, contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări
sociale de sănătate, contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale si contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata creanţelor
salariale. De asemenea, capitolele referitoare la contribuțiile de asigurări sociale
și de asigurări sociale de sănătate conțin referiri la contribuția individuală de
asigurări sociale și la contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate. 2. Capitolul privind contribuțiile de asigurări de sănătate, conțin prevederi
referitoare la baza lunară de calcul în cazul contribuției datorate de către
persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și prevederi
referitoare la includerea indemnizațiilor pentru concedii medicale în baza lunară
de calcul al contribuțiilor de asigurări de sănătate. 3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente,
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice,
cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, normele metodologice
conțin pevederi referitoare la stabilirea contribuției individuale de asigurări
sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în funcție de
venitul realizat.
4. În prezent normele metodologice nu conțin exemplificări privind modul de
încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2018, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din activități independente, în plafonul minim echivalent
cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în anul 2018,
pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale pentru anul
2018. În contextul noului sistem de contribuții sociale se impune prezentarea unor
exemple în acest sens. 5. Ca urmare a implementării noului sistem de contribuții sociale se impune
exemplificarea modului de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2018, în
cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente,
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice,
cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul minim
echivalentul a de 12 ori salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în anul
2018, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de
sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale. 6. Introducerea unui capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru
muncă”, în titlul V al Codului fiscal, impune introducerea unor clarificări
referitoare la contribuabilii care datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă
și la veniturile pentru care se datorează contribuţia. 7. Ca urmare a modificării sistemului actual privind obligația plății contribuțiilor
sociale obligatorii pentru veniturile realizate din activitățile economice de
persoanele fizice, prin eliminarea plăților anticipate și introducerea sistemului de
autoimpunere, este necesară eliminarea precizărilor referitoare la plățile anticipate
cu titlu de contribuții sociale.
7
8. Datorită modificării cotelor de contribuții sociale obligatorii este necesară
modificarea referinței cotei de contribuții astfel:
a) 25% la contribuția de asigurări sociale; b) 10% la contribuția de asigurări sociale de sănătate;
c) 2,25% la contribuția asiguratorie pentru muncă. 9. În prezent, normele actuale cuprind veniturile din drepturile de proprietate
intelectuală în categoria veniturilor din activități independente. Ca urmare a
excluderii acestor venituri din categoria de venituri din activități independente,
este necesară corelarea prevederilor din normele metodologice în acest sens sub
aspectul contribuțiilor sociale obligatorii datorate.
10. În prezent veniturile obținute în baza contractelor de activitate sportivă
prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, fac parte din
categoria veniturilor din activități independente impuse în sistem real. Având în
vedere noile prevederi prin care se aplică un nou tratament fiscal prin reținerea la
sursă a contribuțiilor sociale obligatorii sunt necesare clarificări în normele
metodologice.
E. Titlul VI - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi
impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România În prezent în normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal :
- este utilizată terminologia ”declaraţia de venit sau la declaraţia privind
impozitul pe profit”;
- există prevederi legate de aplicarea Directivei 2003/48/CE a Consiliului din 3
iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de
dobânzi, cu amendamentele ulterioare;
- sunt referințe la stabilirea impozitului pe reprezentanță.
F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată
1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 au fost introduse
prevederi generale referitoare la regimul TVA aplicabil operațiunilor de
cercetare – dezvoltare, fără a fi detaliate în funcție de situațiile existente în
practică. 2. Noțiunea de persoană impozabilă este definită la art. 269 alin. (1) din Codul
fiscal, normele metodologice de aplicare cuprinzând unele clarificări, fără însă a
exista prevederi cu privire la organismele de getiune colectivă a drepturilor de
autor și a drepturilor conexe.
3. Din punct de vedere al TVA, pentru colectarea remunerațiilor datorate pentru
drepturile de autor și drepturile conexe, organismul de gestiune colectivă
primește și prestează un serviciu în sfera TVA care constă în colectarea și
repartizarea dreptului la remunerațiile a căror gestiune îi este încredințată,
întrucât acționează în nume propriu. În cauza C-37/16 SAWP, Curtea de Justiție
a Uniunii Europene a decis că titularii drepturilor de reproducere nu efectuează
o prestare de servicii în sensul Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun
al TVA, în favoarea producătorilor și importatorilor de suporturi neînregistrate
și de aparate de înregistrare și de reproducere, de la care organismele de
gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe percep pe seama
acestor titulari, însă în nume propriu, remunerații compensatorii pentru vânzarea
acestor aparate și suporturi.
G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale 1. Urmare a modificărilor aduse titlului VIII din Codul fiscal prin Legea nr.
8
177/2017, a fost introdusă măsura potrivit căreia autorizarea antrepozitelor
fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor
autorizați se efectuează de către direcțiile generale regionale ale finanţelor
publice, conform unei proceduri stabilite prin ordin A.N.A.F.
Anterior intrării în vigoare a acestor prevederi, autorizarea operatorilor economici
amintiți mai sus se realiza fie de către Comisia pentru autorizarea operatorilor cu
produse supuse accizelor armonizate (comisia), instituită la nivelul Ministerului
Finanţelor Publice, fie de către comisiile teritoriale constituite la nivelul
structurilor teritoriale ale A.N.A.F.
2. Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de scutire de la plata accizelor pentru
produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele forţelor NATO, dar
această scutire nu este aplicabilă și în cazul în care achizițiile sunt efectuate de
către structurile cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării
Naţionale.
3. În prezent, potrivit prevederilor din Normele metodologice, în România
formula admisă pentru denaturarea completă a alcoolului etilic, este cea prevăzută
la pct. I din Anexa la Regulamentul (CE) nr. 3199/93, privind recunoașterea
reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul
scutirii de la plata accizelor, astfel cum acesta a fost modificat prin Regulamentul
de punere în aplicare (UE) nr. 162/2013 al Comisiei. Astfel, la momentul actual, formula admisă pentru denaturarea completă a
alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur, utilizată în România
este următoarea:
- 3 litri alcool izopropilic (nr. CAS 67-63-0) (chimic pur) - 3 litri metiletilcetonă (butanonă) (nr. CAS 78-93-3) (chimic pură) şi - 1 gram benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) (chimic pur).
4. Conform Codului fiscal, pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor
nearmonizate, care sunt fabricate în antrepozitele fiscale din România, se aplică în
mod corespunzător prevederile aferente regimului accizelor armonizate referitoare
la exigibilitate, eliberare pentru consum și deplasare.
Astfel, în cazul acestor produse eliberate în consum în România, pentru care
accizele au fost virate la bugetul de stat și care ulterior fac obiectul unei livrări
intracomunitare ori sunt exportate, operatorul economic poate solicita restituirea
accizelor plătite în România. Această măsură a fost introdusă în Codul fiscal prin
Legea nr. 136/2017, iar în vederea stabilirii modalității şi condițiilor de acordare a
restituirii accizelor, se impune completarea Normelor metodologice în consecință.
H. Titlul IX – Impozite și taxe locale. 1. În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 456 alin. (1) lit.X) nu
cuprinde prevederi referitoare la aplicarea scutitrii impozitului pe clădirile clasate
ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul
dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau
principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice
2. În prezent, în cuprinsul normelor metodologice date în aplicarea Titlului IX-
impozite și taxe locale , la Capitolul III- Impozitul pe teren și taxa pe teren, sunt
date exemple de calcul a impozitului pe teren în cazul contribuabililor care dețin
mai multe terenuri situate în intravilanul aceleași unități administrativ-teritoriale ,
înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu contrucții,
precum și terenuri înregistrate în registrul agricol la altă categorie de de folosință
decât cea de terenuri cu construcții, în suprafața de până la 400 m2. 3. De asemenea, în București, în cazul taxei speciale pentru promovarea turistică a
9
localității aceasta se face venit la bugetul sectoarelor.
11. În cazul proiectelor de
acte normative care
transpun legislaţie
comunitară sau creează
cadrul pentru aplicarea
directă a acesteia, se vor
specifica doar actele
comunitare în cauză,
însoţite de elementele de
identificare ale acestora
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie
2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea
reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul
scutirii de la plata accizelor.
2. Schimbări preconizate
A. Titlul II – Impozitul pe profit: 1. În cazul creanțelor înstrăinate modificările vizează: 1.1 abrogarea prevederilor lit. i) a alin. (1) de la pct. 13, în contextul revizuirii
regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor
înstrăinate, potrivit legii;
1.2 exemplificarea modului de aplicare a prevederilor lit. n) a alin. (3) de la art.
25 din Codul fiscal, prin utilizarea elementelor similare veniturilor și cheltuielilor
care vor fi luate în calculul la determinarea rezultatului fiscal, de către
contribuabilii care nu reflectă sumele reprezentând reducerea sau anularea de
provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau după caz, valori ale
pierderilor așteptate, precum și prețul de vânzare a cesiunii de creanțe, pe venituri
și valoarea creanțelor înstrăinate pe cheltuieli, din punct de vedere contabil. De
asemenea, se introduc clarificări privind determinarea limitei deductibile de 30%
din valoarea creanțelor înstrăinate.
2. Abrogarea prevederilor pct. 24 de la Capitolul II “Calculul rezultatului fiscal”,
Secțiunea a 7-a ”Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar”, în
contextul abrogării prevederilor art. 27 din Codul fiscal.
3. Introducerea unor precizări referitoare la aplicarea Capitolului III1 - Norme
împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă
asupra funcţionării pieţei interne, din Codul fiscal, în legătură cu: - determinarea pierderii generate de diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi
instrumente legate de obţinerea de finanţare;
- cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând
echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care
calculează, declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial. - aplicarea prevederilor art. 402 din Codul fiscal în cazul contribuabililor care au
optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum și în cazul
contribuabililor care se dizolvă cu lichidare; - exemplificarea modului de determinare a nivelului deductibil al costurilor
excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea
deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic.
B. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 1. Eliminarea referinței privind veniturile realizate din consultanță și management
pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca
urmare a abrogării acestei condiții. 2. Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a
anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, s-a actualizat
10
referința la acest plafon pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr.
170/2016 privind impozitul specific unor activități.
3. Reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în sistemul de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, având în vedere
majorarea nivelului veniturilor realizate. 4. Eliminarea precizărilor legate de neaplicarea sistemului de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române care
desfășoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare,
dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale, ca urmare a
abrogării acestor prevederi.5. Precizări în ceea ce privește posibilitatea de a opta
pentru aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal, în
cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital social de cel puţin
45.000 lei și are cel puţin 2 salariaţi, în sensul că opțiunea poate fi exercitată în
cursul oricărui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, care reprezintă data
intrării în vigoare a acestei prevederi.
6. Introducerea unor clarificări care vizează luarea în considerare și a
contractelor individuale de muncă/convențiilor individuale de muncă, încheiate
potrivit legilor speciale, precum și a contractelor suspendate, potrivit legii, în
stabilirea numărului de salariați, in contextul aplicării prevederilor art. 48
alin.(31) și art. 51 din Codul fiscal. 7. Abrogarea normelor legate de aplicarea cotelor de impozitare în cazul
modificării numărului de salariați, deoarece aceste precizări au fost preluate în
Codul fiscal.
C. Titlul IV - Impozitul pe venit 1. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legii nr. 72/2018, Ordonanţei de urgenţă nr.
18/2018 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018, se propune
clarificarea/explicitarea unor aspecte referitoare la:
introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea sistemului de
stabilire a obligațiilor de plată în baza deciziilor de impunere;
posibilitatea efectuării de plăți în contul impozitului pe venit oricând în
cursul anului până la termenul de plată, respectiv data de 15 martie a anului
următor celui de realizare a veniturilor; introducerea bonificațiilor la plata impozitului pe venit. eliminarea normelor actuale legate de obligația depunerii documentelor
justificative la organul fiscal de către următoarele categorii de persoane:
a) persoanele cu handicap grav sau accentuat în vederea scutiirii de impozitul
pe venit; b) persoanele impuse pe baza normelor de venit care își întrerup temporar
activitatea; c) persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor
eliminarea obligației de înregistrare la organul fiscal a contractului de
închiriere
înlocuirea sintagmei „încadrarea în activitatea de crearea de programe
pentru calculator” cu sintagma „condițiile condițiile privind acordarea
facilității fiscale ” pentru a corespunde prevederilor Codului fiscal;
eliminarea normelor actuale cu privire la plățile anticipate de impozit pe
venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități
independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea
folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, sivicultură și
11
piscicultură;
înlocuirea cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri, în situația în
care cota de impozitare este, începând din data de 1 ianuarie 2018, de 10%
.
eliminarea din cuprinsul normelor privind veniturile din activități
independente a prevederilor referitoare la veniturile din drepturi de
proprietate intelectuală și reglementarea acestora în cuprinsul unei
categorii distincte de venit.
clarificarea regimului fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de
activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr.
69/2000, in sensul introducerii sistemului de retinere la sursa a
impozitului.
precizări privind condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta
pentru direcționarea cotei de 2%, din impozitul datorat, pentru susținerea
entităților non profit care se înființează și funcționează în condițiile legii,
unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private sau a
entităților, sau cotei de 3,5% din impozitul datorat pentru entitățile non
profit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați în
condițiile legii.
opțiunea de direcționare a cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din
impozitul pe venit datorat, de către plătitorul de venit, aceasta fiind
valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi.
s-au introdus norme referitoare la sistemul de autoimpunere al
contribuabililor persoane fizice cu privire la:
a) ajustarea normei anuale de venit de către contribuabil care obțin venituri
din activități independente;
b) obligațiile contribuabililor persoane fizice pentru stabilirea venitului
net anual din activități agricole pe bază de norme de venit;
eliminarea prevederilor referitoare la corectarea de către organul fiscal a
obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși pe baza normelor de venit
și clarificarea modului de stabilire a normelor de venit anual și a
impozitului datorat
actualizarea deducerii personale ce va fi luată în calcul în vederea
acordării deducerii personale pentru persoanele aflate în întreținerea
contribuabilului;
actualizarea terminologică a normelor actuale privind deducerea
contribuțiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din salarii
și asimilate salariilor, ca urmare a schimbării modalității de calcul al
contribuțiilor sociale;
abrogarea normelor actuale privind deducerea contribuțiilor de asigurări
sociale de sănătate (CASS), ca urmare a modificării regimului fiscal
referitor la deducerea CASS din baza de calcul impozitului pe venituri, în
sensul neacordării deducerii CASS atât pentru veniturile din cedarea
folosinței bunurilor, cât și în cazul veniturilor din pensii sau/și a
diferențelor de pensii acordate.
eliminarea normelor actuale legate de încadrarea ca venituri din pensii a
drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004
privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 204/2006, cu
12
modificările şi completările ulterioare, întrucât aceste reglementări fac
parte din dispozițiile Codului fiscal.
2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile OUG nr. 3/2017, se
propune:
clarificarea determinării bazei impozabile în cazul veniturilor realizate
din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru
situațiile în care au fost transferate mai multe proprietăți de unul sau mai
mulți proprietari printr-o singură tranzacție, din perspectiva aplicării
plafonului neimpozabil de 450.000 lei;
clarificarea privind stabilirea venitului impozabil în cazul transferului
proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin procedura de
executare silită, în sensul asigurării deductibilității plafonului neimpozabil
de 450.000 lei. 3. Alte măsuri de natură tehnică în vederea unei aplicări unitare a reglementărilor
fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum urmează:
clarificarea regimului fiscal al aportului în numerar sau echivalentul în lei
a aportului în natură efectuate de către contribuabil, la începerea unei
activități sau în cursul desfășurării acesteia, din patrimoniul personal în
patrimoniul afacerii, precum și clarificarea deductibilității sumelor plătite
în avans care se referă la alte perioade fiscale.
uniformizarea la 30 de zile a termenului în care contribuabilul are
obligația să anunțe organul fiscal în cazul încetării activității independente
sau a întreruperii temporare a acesteia, în cursul anului, datorate unor
accidente, spitalizării sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă
majoră, dovedite cu documente justificative, la cererea contribuabililor.
clarificări privind includerea în veniturile din salarii și asimilate salariilor
a veniturilor brute realizate în natură.
în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Legii nr.
136/2017, s-au elaborat precizări privind condițiile de acordare a scutirii
de impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3 pentru contribuabililii
persoane fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de
impozit cât și venituri salariale impozabile.
Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt necesare
clarificări în legătură cu: - modalitatea în care contribuabilul își calculează și acordă creditul fiscal
extern pentru impozitul plătit în străinătate, - cu persoana care deține documentele justificative care atestă plata
impozitului în străinătate și exemple de calcul a creditului fiscal extern. 4. Exemplificarea metodologiei de stabilire a veniturilor anuale impozabile,
precum și a impozitului datorat.
D. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii 1. Se abrogă capitolele cuprinzând normele metodologice privind contribuţiile
asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări
sociale de sănătate, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale și contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. De asemenea, din cuprinsul capitolelor referitoare la contribuțiile de asigurări
sociale și de asigurări sociale de sănătate se elimină referirile la contribuția
individuală de asigurări sociale și la contribuția individuală de asigurări sociale de
sănătate. În acest sens, trimiterile se fac la contribuția de asigurări sociale și la
contribuția de asigurări sociale de sănătate.
2. În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate care se datorează
13
numai de persoanele fizice, se redefinește capitolul sub denumirea de
„Contribuția de asigurări sociale de sănătate”. Totodată, se elimină prevederile
referitoare la baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate
datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori,
precum si prevederile referitoare la includerea indemnizațiilor pentru concedii
medicale în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări de sănătate.
3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente,
drepturi de proprietate intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,
asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte
surse, se elimină pevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale de
asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în
funcție de venitul realizat. Totodată, se introduc clarificari referitoare la aplicarea
noului regim fiscal, respectiv: în cazul contribuției de asigurări sociale
- cumularea veniturilor din activităţi independente și din drepturi de
proprietate intelectuală, estimate a se realiza în anul curent, pentru încadrarea în
plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară; în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate
- cumularea veniturilor din activități independente, drepturi de proprietate
intelectuală, din activități cedarea folosinței bunurilor, agricultură, silvicultură,
piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiții și alte surse, estimate a se
realiza în anul curent, pentru încadrarea în plafonul reprezentând nivelul a 12
salarii minime brute pe țară; 4. Introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea sistemului de stabilire a
obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de
asigurări sociale de sănătate în baza deciziilor de impunere. 5. Posibilitatea efectuării de plăți în contul contribuției de asigurări sociale și
contribuției de asigurări sociale de sănătate oricând în cursul anului până la
termenul de plată, respectiv data de 15 martie a anului următor celui de realizare a
veniturilor;
6. Reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de
asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru veniturile obținute de persoanele
fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate
sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din arendă. 7. În situația în care venitul realizat de contribuabilii persoane fizice din drepturi
de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din
asocierea cu persoane juridice sau din arendă este sub nivelul a 12 salarii minime
brute pe țară, dar prin cumulare, aceste venituri se situează peste nivelul a 12
salarii minime brute pe țară, contribuabilii își calculează singuri contribuția de
asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, după caz, datorată
prin declarația unică.
8. Se introduce un capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru
muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare la contribuabilii care datorează
contribuţia asiguratorie pentru muncă și la veniturile pentru care se datorează
contribuţia. 9. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate
intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară,
pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări soaciale pentru anul
2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale. 10. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice
14
care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate
intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane
juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul
reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru stabilirea obligației
de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în
contextul noului sistem de contribuții sociale.
E. Titlul VI - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi
impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România Utilizarea terminologiei generice ”declarație” în locul terminologiei ”declaraţia
de venit sau la declaraţia privind impozitul pe profit”.
Abrogarea din Codul Fiscal a prevederilor Directivei 2003/48/CE a Consiliului
din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor
de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, impune abrogarea și din normele
metodologice a referirilor la această Directiva. Abrogarea din normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal a referințelor la
stabilirea impozitului pe reprezentanță întrucât aceste prevederi au fost preluate în
Codul Fiscal .
F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată 1. Se detaliază regulile aplicabile din punct de vedere al includerii în sfera TVA
și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru operațiunile de cercetare –
dezvoltare, având în vedere pricipalele situații ce se pot întâlni în practică.
2. Se introduc prevederi din care rezultă cu claritate faptul că organismele de
gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane
impozabile din perspectiva TVA.
3. Ca urmare a necesității respectării jurisprudenței europene în ceea ce privește
regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată,
se clarifică regulile aplicabile, atât pe relația titularii de drepturi de autor -
organism de gestiune colectivă, cât și pe relația organism de gestiune colectivă
- utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă
contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA. De asemenea, având în
vedere principalele situații ce se pot întâlni în practică, în ceea ce privește
comisionul pe care organismul de gestiune colectivă îl încasează de la titularii
de drepturi, se clarifică că acesta reprezintă contravaloarea unui serviciu taxabil
efectuat în beneficiul titularilor de drepturi.
G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale 1. Prin proiectul de act normativ se urmărește corelarea prevederilor Normelor
metodologice cu cele ale Codului fiscal în ceea ce privește stabilirea autorităților
competente care efectuează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor
înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați. Astfel, se
prevede că autorizarea se realizează de către autoritatea fiscală teritorială
prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal. Totodată, pentru asigurarea înregistrării operatorilor economici care extrag
cărbune, produc cocs, și cei care efectuează achiziţii intracomunitare sau importă
astfel de produse precum și producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de
energie electrică și distribuitorii sau redistribuitorii de gaz natural, prin proiectul
de hotărâre de Guvern se propune ca înregistrarea acestora să se realizeze la
nivelul autorității fiscale teritoriale prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul
fiscal. 2. În vederea fluidizării operațiunilor de aprovizionare cu produse accizabile a
forțelor NATO, se propune acordarea dreptului de a beneficia de scutire de la
15
plata accizelor pentru produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele
forţelor NATO și pentru achizițiile efectuate de către structurile cu personalitate
juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării Naţionale. 3. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5
decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind
recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului
în scopul scutirii de la plata accizelor, atât în cazul României, cât și pentru
majoritatea statelor membre, a fost stabilită următoarea formulă de denaturare
completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur: - 1,0 litri de metiletilcetonă (MEK); - 1,0 litri de alcool izopropilic (IPA);
- 1,0 grame de benzoat de denatoniu. Având în vedere caracterul obligatoriu de punere în aplicare în toate elementele
sale și aplicarea directă a prevederilor stabilite prin regulamentele UE, se impune
modificarea în consecință a Normelor metodologice, cu introducerea formulei
menționate mai sus.
4. Corelarea prevederilor din Normele metodologice cu cele ale Codului fiscal, în
sensul stabilirii modalităților și condițiilor de acordare a restituirii accizelor
plătite la bugetul de stat în România pentru produsele din tutun încălzit supuse
accizelor nearmonizate, fabricate în antrepozitele fiscale din România și care
ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.
H.Impozite și taxe locale 1. Pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente
istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de
proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată
sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu
excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, au fost stabilite
documentele care se depun la organul fiscal local, respectiv:
- autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor Legii nr.422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, republicată,. - procesul verbal de receptie privind lucrările executate.
- actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construire. 2. Au fost refăcute exemplele de calcul a impozitului pe teren, ca urmare a
abrogării impozitării suprafețelor de teren , înregistrate în registrul agricol la
categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și terenuri înregistrate în
registrul agricol la altă categorie de de folosință decât cea de terenuri cu
construcții, în suprafața de până la 400 m2 . 3. A fost precizat, în cazul taxei speciale pentru promovarea turistică a localităţii
instituită la nivelul municipiului Bucureşti, că aceasta se face venit la bugetul
local al municipiului Bucureşti.
3. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.
16
11 Impactul asupra mediului
concurenţial şi domeniului
ajutoarelor de stat
Nu este cazul.
2. Impactul asupra mediului
de afaceri
Măsurile cuprinse în actul normativ au un impact pozitiv asupra mediului de afaceri în
sensul că, aduce clarificări de ordin tehnic cât și privind modalitățile de aplicare a
prevederilor din Codul fiscal referitoare la impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
2.1 Impactul asupra sarcinilor
administrative Nu este cazul.
2.2. Impactul asupra
întreprinderilor mici și
mijlocii
În domeniul impozitului pe profit, impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor, impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, precizările
vizează clarificarea modului de aplicare a prevederilor Codului fiscal, asigurând
aplicarea unitară a acestora de către contribuabili.
A fost efectuat testul întreprinderilor mici și mijlocii care a fost transmis către
Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra
întreprinderilor mici și mijlocii.
3. Impactul social Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra mediului Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe
termen lung (pe 5 ani)
- mil. lei -
Indicatori Anul curent
2018
Următorii 4 ani Media pe 5 ani
2019 2020 2021 2022
1 2 3 4 5 6 7
1) Modificări ale veniturilor
bugetare, plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din acestea:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
17
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale
de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2) Modificări ale cheltuielilor
bugetare, plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din acestea:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale
de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
3) Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4) Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5) Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
6) Calcule detaliate privind
fundamentarea modificărilor
veniturilor şi/sau cheltuielilor
bugetare
18
7) Alte informaţii
Secţiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor
proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau
abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de
act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea
implementării noilor dispoziţii.
Nu este cazul
11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu
legislația în domeniul achizițiilor publice.
Prezentul proiect de act normativ nu se referă la
acest subiect.
2) Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia
comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi
comunitare Conform cu legislația Uniunii Europene.
3) Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor
normative comunitare Nu este cazul.
4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Nu este cazul.
5) Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din
care decurg angajamente Nu este cazul.
19
6) Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1) Informații privind procesul de consultare cu organizaţii
neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme
implicate Nu este cazul.
2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc
consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul proiectului de act
normativ.
Nu este cazul.
3) Consultările organizate cu autorităţile administraţiei
publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ
are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de
acte normative
Proiectul de act normativ se transmite spre
consultare structurilor asociative ale autorităților
publice locale din România, conform
dispoziţiilor H.G. nr. 521/2005 privind
procedura de consultare a structurilor asociative
ale autorităţilor administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte normative.
4) Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor
interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Nu este cazul.
5) Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
20
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei Nu este cazul.
e) Curtea de conturi Nu este cazul.
6) Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
1) Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea
elaborării proiectului de act normativ
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003
privind transparența decizională în administrația
publică, propunerea legislativă a fost afișată pe
pagina de internet a Ministerului Finanțelor
Publice pentru dezbatere publică și a fost
dezbătută în cadrul Comisiei de dialog social,
constituită la nivelul Ministerului Finanțelor
Publice.
21
2) Informarea societăţii civile cu privire la eventualul
impact asupra mediului în urma implementarii proiectului
de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi
securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice
Nu este cazul.
3) Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare
1) Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act
normativ de către autorităţile administraţiei publice
centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau
extinderea competenţelor instituţiilor existente
Nu este cazul
2) Alte informaţii Nu este cazul
Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea și
completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pe care îl supunem spre aprobare.
MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE EUGEN ORLANDO TEODOROVICI
AVIZAT,
VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL
DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
PAUL STĂNESCU
MINISTRUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE
LIA – OLGUȚA VASILESCU
MINISTRUL SĂNĂTĂȚII SORINA PINTEA
p. PREȘEDINTE CASA NAȚIONALĂ DE
ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE,
RĂZVAN TEOHARI VULCĂNESCU
MINISTRUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII
NAȚIONALE GEORGE VLADIMIR IVAȘCU
MINISTRUL AGRICULTURII ȘI
DEZVOLTĂRII RURALE PETRE DAEA
MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE MIHAI-VIOREL FIFOR
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE CARMEN DANIELA DAN
MINISTRUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,
COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT ȘTEFAN-RADU OPREA
SECRETARUL DE STAT PENTRU CULTE VICTOR OPASCHI
22
PREȘEDINTELE CONSILIULUI
AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE
FINANCIARĂ LEONARDO BADEA
MINISTRUL DELEGAT PENTRU AFACERI
EUROPENE VICTOR NEGRESCU
MINISTRUL JUSTIŢIEI
TUDOREL TOADER
MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE TEODOR MELEȘCANU