Pe tirnp Je noapte, in New Yort

Michael St. Pierre igi fixi la ochiul steng monocularulSteiner cu vedere noctuma, slabi putin l?anghia si isi continuAcobordrea de la etajul paisprezece. Aleea intunecata, pe careacum o vedea verde, era locul in care trebuia se aterizeze.Avea grija sA nu priveasca spre luminil€ marelui orag dindepAfiare; nu-$i permitea sa orbeasca in acel moment.al vietiisale. Aleea de dedesubt era libera, cu exceplia cdtorva saci degunoi 9i a doi $obolani in cautare de prada. Dupi ce va$rabate in fuga cei treizeci de metri, va putea sAri peste zidulde granit inalt de trei metri $i se va putea refugia ln sigurantaoferiti de Central Park noaptea. Ramase in umbra clAdidlordin jurul lui. Nu-si facea griji ca va fi prins: ce fusese maigrcu trecuse, iar colFl asta de lume era parasil

Mai avea optsprezece mehi pana jos, c6nd zari cu coadaochiului stAng - care batea depafie cu ajutod dispozitivului -came. Came moale, dezgolita. Era in chdirea ahnuata, unbloc de locuinle, la etajul cinci. Blocul cufundat in intuneric,ca qi cum nimeni n-ax fi fost acasi, de ahturi, de langa FifthAvenue. Putea sA jure ca vedea un sin. igi intoarse privirea;nu era un voaior. Dar era o priveli$te phcuta, la o aruncaturade bAt. Nu $i-ar fi dat seama niciodata, daca n-ar fi avut

11to llc ,\RD f)ort s(.rr

nonoculiuul cu vedere- noctuma. Cu toate acestea, nu_Si faceagriji: ea nul putea vedea, Michael era sigur de asta.

i5i continua cobordrea in noaptea fierbinte, umeda.Insa, aidoma unei sirene, imaginea zarita il trase inapoi,

chiar daca doar pentru o secunda. Da, era un san. Doi, de fapt.Bine propo4iolati, deasupra unei talii zvelte - intreaga scenascaldata in verde. Dumnezeule, chiar ca-i placea privelistea desus. Femeia statea intinsa pe spate. Nu-i vedea clar fata, daravea un corp exceplional. ,,Gande$te-te la ce ai de facut,,,i$i reaminti, luptandu-se cu pofta de moment.

Mai dadu pugin drumul la frAnghie, continudndu-gi cobo,rlirea. Investise prea multe ore ca sa rigte totul diu cauza unorpliviri lurigc aruncate unor iubili care nu banuiau nimic. Dacase linea de plirn, avea sa ajunga acasa in scurt timp, in sigu-ranF, in bra(ele miresei sale, care era mult mai ademenitoaredeedt femeia din fala lui. ,.Desi are un corp cum n-a mai vazurla nimeni pdna acum."

Deodata, ca gi cum i ar fi citit g6ndurile, femeia intoarsecapul sprc stanga, catre fereasta. Michael ingheF, dnandu-sestrins de frdnghie, fara sa scoata un sunet, ftua sa respire. ilvuuse? Imposibil. Eru imbmcat astfel incat sa llu fie observat,iar zona din jurul lui n-ar fi putut fi rnai intunecata.

Apoi simti un gol in stomac.Femeia nu se uita la el; nici n-ar fi putut. Avea ochii aco_

pcrili cu o carpa neagra 5i un calur; in gura. Corpul nu i serasucea de pasiune, ci de groaza. Se uita mai atent. Em legata,intinsa pe o masa, cu picioarele desfacute,5i suferea. Sim{i oizbucnire de mdnie cand vLVu o silueta langa ea; fala barbatu_lui era ascunsa de intuneric, dar nu 9i arma din mdna sa. Nuera o joaca: femeia era violata. $i totul se intampla la maipulin de iiase metri de el,

Privi in jos. Numai cincisprezece metri de parcurs. Liber_tatea. Simti cum pungula pe care o purta in spate i$i schimbacentrul de greutate. $ase luni de planuri pentru a o obtine; era

Hotii pa"aJisul..i

viitorul sau. N-o sa-l lase sa-i scape printre degete. Nu cramomentul s-o faca pe eroul.

Dar femeia era tot acolo, cu pielea colorata in nuanla deverde a monocularului de noapte !i cu corpul zb,ltandu-se inlegaturi. Michael nu trebuia sa auda ca sa stie ca tipa in spa-tele calu5u)ui din gura.

Vara in Upper East Side. Majoritatea locuitorilor abando-nasera oraqul pentru zone precum Hamptons, Greenwich,pentru bucatica lor din ceea ce numeau ,,la tara', lasandu-Siapartamentele prafuite 5i in intuneric pana in septembrie.Regii 9i reginBle igi abandonasera castelele pcntru paguni maiverzi 5i un aer mai proaspat, lasand in urma tielurile din Silicon Alley gi imperiile din Wall Srreet. Era o concentratie debogatie ca nicaieri in lume, totul inchis in treizeci de cvartalecu fafade vAruite $i portari irlandezi matahalo5i.

Ambasada impunatoare fusese initiai casa 5i biroul lui J.S.Vandervelde, un baron al petrolului, al carui imperiu vali-zase cu cele ale lui Getty, Rockefeller qi Camegie. Guvemuldin Akbiquestan cumparase cladirea la inceputul anilor $apl.e-zeci, nu pentru frumusetea ti bogatia omamenlelor, ci pentrustructura exterioara impenetrabila: ziduri groase de un mcfu,ugi masive, geamuri blindate. Cei din familia Vandervelde isiaflasera locul in lume: i$i Stiau du$manii mai bine decnt igicuno5teau rudele, a$a ca pusesera ca locuinla sa le fic proiec-tata corespunzator. Johan Sebastian Vi:frderyelde irii consttuisefortareata - un conac cu opt etaje de locuit $i $apte ctaje debirouri - in 1915, mutAndu-gi familia din casa lor din Green-wich Village de pe Foufth Sfeet in cartierul sclcct al orasului.Pentru Johan Sebasti;ur Viudervelde devenise ceva obiq;nuit sa

aiba conflicte cu muncitorii sai,5i pentru asta rrebuia platit unpret. Dar nu voia ca acest pret sa lie platit cu sange, in pragulpropriei case.

12 RrcIl,\Rr) DoEt scr r

\ii cei din Akbiquestan igi cuno$teau locul in lume gi gtiau

ca au mai multa nevoie de un buncar decdt de o cladire de

birouri. CAnd se mutasera, modemizasera instalatiile de apa,

de electricitale. de incidzire 5i sistemul de securitare din lostacasa a lui Vandervelde, Nu se putea patrunde inauntru decatpe uga de la inrare, daca emi dispus sa treci cu rabdare de

paznici. sca-nere. ume si lot tacamul.

Oamenii insa tind sa gandeasca in doua dimensiuni, nuin trei. Un atac de sus nu fusese niciodata considerat oamenintare, nici macar atunci cand ambasadorul Akbiquesta-nului se afla in resedinta sa. Acoperisul era dotat doar cualarme standard la u$i, ferestre si luminatoere.

Fusesela necesare $ase luni de planuri. Michael cuno$tea

hecare colt al cladhii mai bine decdt cel mai vechi locatar al

acesteia. Cei de la Comisia de Conservare a MonumentelorIusesera extrem de amabili 5i-i fumizasera planuri integrale 5ispecilicalii complete privind proprietatea. CAnd auzira ca

scria o carte despre istoria celui mai faimos buleviLrd dinlume, lasara totul balta ca sa-l ajute pe tanarul draguf incostum Ralph Lauren. Nu-i dadura informalii doar despre

cladhea respectiva, ci 5i despre fiecare dintre shucturile adia-

cente. Forbes Carlton Smyth - Michael i$i alesese acest nume

lictiv pentru rezonanta sa aristocratica - ii asigura pe tolimembrii comisiei ca vor primi mullumiri pentru sprijinulofcrit. Sistemul de securitate american fu identificat cuugurinla, iar Michael cumpara codurile de acces de laproducator la un tarif mic. deoarece americanii nu se prea

dadeau in vant dupa cei din Akbiquestan.Ca orice bun om dc afaceri, Michael era meticulos in ceea

ce facea, avdnd grija de toate detaliile. Era un profesionistpana in maduva oaselor CAnd planifica ceva, incerca totul $inu trecea cu vederea nici un amanunt. Fiecare scenariu previ-zibil era testat rii verificat. Dar, spre deosebire de alte firme, elavea una de o singurd persoana. Nu tu personal la Cercetare& Dezvoltare, nu tu secretariat, nu tu Sef de resurse umane.

Michael lucra intotdeauna singur; intr-un domeniu in care nu

a^irtu niai urma de increderc, nu puteai fi genul incrczator'

-lioio"uunu oua"u tpargeri la cei care nu se duceau la politie:

iu"arn., inrtuaroti. cei tu u'igut"t prea mare' Nimic nu

ii,* ,u "onou.u

Ia el intotdeauna intra si iesea in cateva

Linut", ni"ioduta nu facea vrco greseala' niciodata nu.lasa

weo ufina, vreun indiciu 5i, lucrul cel mai important' nlclo-

data nu se lasa Prins.----A.Uurudu u,'"u personal insuficient acum ca indivizii de

ru Nutl-uJL unit. "rau

in vacanta Cate doi gardieni de servi-

"iu " na"a" tura' cdliva secretari in timpul zilei' 9i asta era

iot. Tofi ceila\i plecasera acasa sa se bucure de [inutul pustiu

$i muntos Pe qarel rePrezentau'" emturaaorut, Anwar Sri Ruskot' era un general respec-

tat carc excela in diplomalie, dar acest talent nici nu se com-

r^iu.u..f. tnul mari abilitali ale sale Generulul Ruskot era

[i^..""...", pe piala neagra drept curier' intermediar 5i

r'j"ra- a. ptr^, i"ana, spe;ializat in hallcul cu antichitati'

biiurerii si rablouri. ascunzAndu-se in lot acest timp in spa-

tele acreditarii sale diplomatice' in ceea cc-l privcr pc gene-

t"f, ""iL" afpf"t""icd era o inventie mai importantrt decAt

;i;.;;t,;";' becul si femeile' Iuate laolalta' Zvonurile

i"*r. ".,i"it"fif.

sale devenisera frecvente in cercurile

rnriti.i. Out FBI-ul 5i lnterpolul nu aveau niri o Putcre'

ilo.u t-u, ii a.u,utut un pic' Ministerul Alaccrilor Extemc ar

fi-"tt, A"-u face cu o criza majora' carc-ar fi putut duce

"r ti"ti"t" la varsare de sange intre cele dou?r lari nu

tocmai Prietene.iani g.n.tutut Ruskot era in oras' isi conducea aface-

."o -a.

io""rojut paisprezece al ambasadei' unde era la

^a^#, a. paznicii' eonsilierii' secretarii 5i rrepadugii lui'

t].J"it* t" "n" '" ultimul eraj' unde nu avea acces decil el'

nu.fot pr"tina.u "u

acolo se ocupa de afacerile cele mai deli-

cate ale farii $i ca, daca acestea ar fi fost dezvaluite Prematur'

;;;i * fi fost catastrofal pentru diplomatia mondiala

I

I

14 RlclrARD DoETSCll

Nimeni nu mergea vreodata la etajul paisprezece, indiferentde situatie.

Michael fu primul care vtrzu adeva,ratele operaliuni alegeneralului. Atarna in mijlocul incaperii, de un cabluKevlar, la o distanla de un metru $i jumatate de podea, lumin?nd in jur cu o rnica lantema-creion. Biroul era mare, cevaintre biblioteca unui gentleman 9i un local de fumat opiu.Un birou masculin masiv, inconjurat de scaune cu spatar

inalt, imbracate in piele rosie, era amplasat l6ngd peretele

din spate, in yreme ce langa peretele opus era o zona cumulte peme moi strdnse in jurul unei lrookar, mirosul statut

de opiu persistind inca in aer. Prin mullimea de antichitaliorientale si picturi ale mae$trilor, de covoare gi tapiseriiturcesti, se gaseau registre, dosare 9i computere care ofe-reau detalii despre fiecare tranzactie dubioasa, fiecare plata

iliciB, fiecare afacere pe sub mdna. in vreme ce majoritateainfractorilor erau discreli cu privire la tinerea evidenlei,Ruskot nu avusese niciodata grija asta: generalul nu era pe

teritoriu american, acesta era teritoriul statului Albiquestan,protejat de Convenlia de la Viena.

Michael intrase pe alee la scurt timp dupa miezul noptii,ca sa-qi inceapa urcugul. Magazinul cu patru etaje era langaMadison Avenue, izu falada sa de granit erh visul oricaruicalafator. in spate ducea un colac de frdnghie sublire, ranfor-sata; de centura avea prinse carabiniere, cleme si o trusa de

ustensile - toate legate cu banda izolatoare, ca sa nu faca

zgomot. isi incepu ascensiunea din aleea intunecoasa,agatandu-se cu degetele de $anturile imposibil de ingustedintre blocurile de granit ale ctadirii. De parca ar fi ie$it laplimbare, escalada magazinul in cateva secunde, apoistrabatu acoperi$ul $i se indrepta spre blocul de locuinlealaturat, cu opt etaje. Avdnd stilul Si puterea unui alpinist,trecu de [a o cladire la alta spre Fifth Avenue, urcand din ce

in ce mai sus. Lui Michael ii placea sa se calere pe cladiri

Eai mult decat pe stanci. Acestea reprezentau o provocare

mai mare si-i dadeau un sentiment mai putemic de impli-

nire. Ajunsese s,r se dea in vant duPa fatade in facultate:

caminul Towers fusese primul sau Everest. Urcase pana la

€lajul douazeci si doi al carninului' se strecurase 5i ieSise pe

fereastra din camera unui profesor stagiar, fara sa scoata un

srnet, totul pentru un test. Aventura nu avusese rezultatul

scontat - fata pentru careJ furase tot picase examenul'

Michael cobori pe acoperisul Ambasadei Akbiquestanu-

lui de pe imobilul alaurat, de optsPrezece etaje' Luminato-

ru1, instalat in '68, avea montata o elarma, care era insa usor

de dezactivat.Prin cdteva conexiuni directe' Scoase geamul'

se uita prin incaperea intunecata cu ajutorul monocularului,

apoi se tasa sa coboaxe' O minunafie de apartament, $i o

colectie grozava de obiecte de ana. Michael studiase planu-

rile asa cum ar fi studiat strategiile de joc ale unei echipe de

fotbal, gi le-ar fi putut reface cu usurinta 9i legat la ochi;

cuno5tea fiecare centimetru din incapere cu mult inainte de a

pune piciorul acolo.

Din diversele sale surse aflase de o cantitate considera-

bila de diamante ne5lefuite care se aflau in acel loc, iar

informaliile sale se dovedira corecte cand seiful Wells Fuugo

din 1908, ialt de doi metri, se deschise sub actiunea degete-

lor sale de cunoscator. intr-adevar, erau diamante' Desfacu

pungula de catifea neagra cu bijuterii $i le vazu, scanteind

iub privirea lui ca ni$te stele pe cerul noplii' Destule cat sa

umpli o cutie de biscuiti. Treizeci de milionne de dolari de

pe piata neagra, care nu puteau fi depistali' Ceea ce facea

lovitura $i mai placuta era faPtul ca nimeni nu avea sa sem-

naleze vreodata liPsa acestor diamante' Cu siguranF erau

fuate, asiguate ilegal, 9i de existentra lor $tiau doar o mana

de oameni, alesi cu grija. Ambasadorul nu va da niciodata

alarma. S-ar pune prea multe intrebari Privind proYenienta

lor. in nici un caz nu va intra cineva in aPartamentul de la

16 RTcHARD DoETscH

etajul paisprezece ca sa inspecteze scena furtului. Farapolide, fara investigatii, fara probleme.

in momentul in care u$a seifului se deschide4 caporatulJavier Samaha devenea tot mai agitat in postul siu de l6ngauga ambasadei. Gardienii msesera la so4i ca sa vada cine i$iva schimba locul de veghe, gi Samaha nirnerise proverbialulpai scurt. Monotonia plantoanelor de douasprezece ore iifacea picioarele sa zv6cneasci gi-i dadea dureri de cap. Era onoapte linigtita, de joi, $i, ca de obicei, nu se intempla nimic.Nu prea avea ce sa faca in afara de mencat, citit gi jucat ca4i.ln ciuda tuturor temerilor legate de faptul ca era strain inE-otara o$il,l, nu ayusese niciodam loc vreun incident la amba-sada sau impotdva vreunuia dintre compatriotii sai. Samahaconsidera paranoia ambasadorului nefondata gi precauliileacestuia exagerate. Era secolul douAzeci Si unul, epoca tole-rantei, iar ambasada se aJla in cel mai cosmopolit 5i liberalorag din lume. in plus, era miezul verii, toti radicalii $i pu$tiide colegiu erau in vacanta, nimeni nu avea sa organizeze nicimacar un protest pana in septembrie. Sanaha se intoarse spreofiterul de la receptie gii spuse ca avea sa-$i faca tureledevreme, ayea nevoie sa-gi dezmo4easca picioarele $i sa-silimpezeasca mintea. De obicei incepea de la etajul unu siulca, dar, exercitand bruma de autoritate de care dispunea, inseara asta decise ca va incepe de sus.

Michael inchise seiful si indesa diamantele in saculet, pe

carel azvaru apoi peste umar. RA'mase o clipa sa-$i admireopera de arta. increzator ca nimeni nu va intra in aceasta zonacu acces restriclionat, si vazu htr-un coll o cruce impodobitacu piete prelioase- Avea douazeci 9i doi de centimetriinallime 9i era incrustata cu o sumedenie de sahre. rubine gi

smaralde. Venise numai pentru diarnante, insa crucea parca-l

chema, fara sa gtie de ce. Nu facea parte din planul sau, iar el

nu suporta sa se abata de la plan: era intotdeauna extrem de

m€ticulos in munca sa. $tia care era cheia succesului - adica

sa nu fii prins -, $i anume, sa te fii de plan' Dar, la urma urme-

br, asta avea sa fie ultima sa lovitura.

Arunca rapid crucea in sac si iesi din incapere in 93 de

secunde.

Usa liftului se deschise la etajul paisprezece' Caporalul

Samaha cunoStea restricliile, insa. in seara asta' curiozitatea

puse stapanire pe el. Nu era nimeni prin jur sa-l surprinda' asa

ca de ce nu? Verifica singura u5a de aPartanent de la etaj -sinaura u5a la care gardienii nu aveau cheie - si' av6nd confir-

maiea faptutui ca aceasta era bine incuiata, se indrePta sPre

scara de incendiu, un pic dezamagit' APoi se intoarse 5i privi

inapoi la inFarca din mahon sculptat ce dadea spre sanctuarul

lui Ruskot. Caporalul nu avea prea mult respect pentru para-

noicul diplomat, dar era datoria lui consfindta prin juramant

sa-l apere pe general si sa faca sa fie respectaa dernitatea

Brii sale. Samaha se resemna ca nu avea sa qtie weodah

adevarul despre acel loc, 9i gdndurile i se indreptara spre

cafea Deschisese u$a sPre scara de incendiu 9i facuse un pas

cdnd auzi un declic clar in linigtea din jur' Se opri 5i-5i incorda

auzul. Sunetul venea din aPartament. il auzi din nou' Nu at6t

de tare de data asta, dar era cu siguranta un declic, si nu era

firesc. Refacu drumul in sens invers si verifica usa: incuiatl

Lipi urechea de mahonul lusFuit, ascultand concentmt' Em

sigur ca auzise ceva. Se gdndi la implicalii, la datoria faF de

Fra sa: lua in consideratie, iar 9i iar, personalitatea violenta

a generalului.Lasand odce PrudenF deopa$e, lovi cri piciorul in uga'

Apartamentul era cufundat ln intuneric, cu exceplia luminii ce

sercva,rsa inauntru din hol si a scanteierii slabe dinspre lumi-

nator. Caporalul observa ca bbout spatios era bine dotat, mult

mai bine decat orice alta incaper€ din ambasada' Un palat in

18 RIcHARD DoETSCII

inaltul cerului. C6teva clipe, nu facu altceya decat sa pri-vea:rca in jur. Nimic nu parea nelalocul lui. Se uita cu mareatenlie la seiful uria5; chibzui la ce folosea $i verifica incuie-toarea. Bine inchisa. Se intoarse, dand sa iasa, hotarand insinea lui ca sunetul pe care-l auzise nu era decat un zgomot de

depresurizare din conducta de aerisire. Dar apoi ziri peretele.

Arata ca o pata proyocata de umezeala, ca un contur depraf. Samaha se apropie sa se uite mai indeaproape laperete, cdlcand peste perne 9i aruncdnd o privire dispre-tuitoare cahe ,oo*afi. Desi in apartanent era intuneric, erasuficienta lumina cet sa inhezareasca pah. Caporalul mersecu degetele pe marginea ei, urmarindu-i conturul. Soareledecolorase in timp peretele $i o singura po4iune pastaseverdele viu al zugravelii originale, o mica porliune deforma unei cruci.

$i astfel ramase Michael suspendat ln aer, cu viitorul sau

asigurat in saculeful din spate. Cinci etaje, Si apoi libertatea. Ofemeie torturata in fata lui, gata sa moara. Senzalia ciudata dinstomac, cea care-l indemna de obicei sl o ia la fuga in direcliaopusa. era aproape coplesitoare. Dar nu era nimic prin com-paralie cu tezrma pe ciu€ o simlea pentru victima inocenta pe

care o zarise.

Se calara repede pe ftanghie, pundnd o mdna deasupraceleilalte, ti urca in cdteva secunde cei treizeci de metri, apoisari peste parapet. La o distanta de Sase metri, noua etaje maijos, se afla casa scumpa cu $ase etaje. Escalada apartamentulvecin, i$i yeri degetele in fatada de caramida, merse pana incapat, isi llxa si derulr ffinghia, apoi se lasa in jos.

ii placea sa aiba un plan conceput cu grija, intotdeaunaavea unul, precum gi un plan de rezerva, si inca un plan derczerva pentru planul de rezerva. Prefera sa evite actiunilesugerate de inspiratia de moment, Adrenalina ii pompa invene, caci acum trebuia sa se bazeze pe instinct. Trecu

r9

h revista ceea ce stia: casa scumpa era inregisuata pe numele

ei companii, o firma euroPeana de textile; era de obicei

cupata de un sot, o sotrie si un schnauzer pitic gi avea un

iisrem de alarma ieftin si ineficient. Aceas0 cladire intrase

& la inceput in calculele sale; era o Pozitie de repliere, o

srdiase bine.

Prin cap ii treceau tot felul de ginduri. Unde era sotul?

Cine era faptagul? Era oare chiar sotul? Oare in felul asta se

lrfierbdntau cei doi soli? Nu era timp pentu inuebad, doar

Fntru fapte: limbajul nupului femeii implora ajutorul luiDutrmezeu - em pe cale sa moara.

Nu avuseSe de luat cine $tie ce hotarare. Samaha iicxplica ofiferului de la receplie ca auzise ceva la etajul pais-

prezece 9i ca, in ciuda ordinelor de a nu merge la acel etaj,

simtise ca era de datoria sa, prin juramint, sa-si apere tara.

Povesti cum veriFrcase restul cladi-rii 5i i se paruse ca era

posibil sa dea cineya tarcoale pe acoperig. E o prostie, asta fu

tot ce spuse ofiterul de serviciu. Samaha sugera sa sune la

polilie gi sa le ceara sa trimita un echiPaj in zona $i sa se uite

dupa orice ar fi putut stami banuieli. Era o acoperire groza-

va - sa-i lase pe poliliSti sa scormoneasca prin zona; daca

holul era inca prin apropiere, politistii il vor prinde, iarSamaha va fi laudat ca s-a miscat repede. Ar putea chiar sa

primeasca o medalie. $i daca nu prindeau pe nimeni? Gene-

ralul Ruskot si temperamentul sau agresiv trebuiau sa se

intoarca in doua saptamani. Sa dezerteze intr-un oras precum

New Yorkul nu era o altemativa prea rea.

Michael patrunse fara zgomot in casa, prin fereastra de la

ultimul etaj. Nu avea pistol; ura armele de foc, nu le folosise

niciodata gi nici n-ar fi $tiut sa foloseasca pistolul daca l-ar fiavut. Dar avea la el cutitul. il tinea in mana; atingerea mane-

mlui neted ii dadea curaj, iar lama reflecta franturi de lumina