this project has been funded with support from the ... - down

This project has been funded with support from the European Commission.

2018-1-SE01-KA203-039079 . This publication [communication] reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use, which may be made of the information contained therein.



Up & Go

• Un program de perfecționare pentru antrenorii și profesorii care efectuează activitate fizică/sportivă cu copii și adolescenți cu sindromul Down.

• Bucurie, dezvoltare și prietenie pentru copii și adolescenți cu sindromul Down prin activități fizice și sport.



La încheierea cursului, cursanții ar trebui :

• să își actualizeze înțelegerea condițiilor de viață ale copiilor cu SD

• să aibă cunoștințe de bază despre SD

• să aibă cunoștințe de bază în domeniul activității fizice cu copiii cu SD

• să poată oferi cu încredere sfaturi despre organizarea antrenamentului și exercițiile potrivite

• să fie conștienți cu privire la siguranța pregătirii fizice



Strucrura programului

• Modulul 1 (cadrul general)

• Modulul 2 (informații generale despre sindromul Down)

• Modulul 3 (informații generale despre activitatea fizică)

• Modulul 4 (informații generale despre leadership în aceste grupuri)



Obiective de învățare modulul 1

După completarea modulului participanții ar trebui să:

• demonstreze că dețin informații generale despre fenomenele din spatele riscurilor unei vieți sedentare.

• demonstreze că înțeleg facilitatorii și barierele (interne și externe) în efectuarea educației fizice la copiii cu sindrom Down.



Modulul 1 - Cadrul general• În general, copiii fac din ce în ce mai puțină activitate fizică.

• Stilul de viață sedentar este în creștere (rețele de socializare, Internet, telefoane inteligente).

• Aceste fapte reprezintă o amenințare la starea generală de sănătate a copiilor.

• Viața sedentară este chiar mai pronunțată în rândul copiilor cu sindrom Down.

• Cunoștințele de bază despre sindromul Down sunt relativ reduse în rândul instructorilor.

Ref: Sharav T, Bowman T. Dietary practices, physical activity, and body-mass index in a selected population of Down syndrome children and their

siblings. Clin Pediatr (Philadelphia) 1992: 31:341–344



În general, 98 % dintre copii au acces independent la Internet, unii deținând dispozitive digitale personale (Katherine, 2013)



De ce educație?

Competențe scăzute despre sindromul Down în rândul instructorilor/antrenorilor;

Lipsa de oportunități comunitare pentru stimularea activității fizice a copiilor;

Reduce amenințarea vieții sedentare la copiii cu SD;

Promovează incluziunea socială pentru copiii cu SD și alte grupuri dezavantajate.



Programul

• Un program pentru toți copiii cu sindrom Down care urmărește creșterea posibilităților vieții fizice active.

• Pentru îmbunătățirea competențelor motorii și performanței în activitățile fizice.



Bariere privind activitatea fizică la copiii cu sindrom Down

• Interne

• Medicale

• Sociale/comportamentale/intelectuale

• Externe

• Competențe ale antrenorilor

• Oportunități pentru activități fizice



Interne

Ref: Cunningham, 2006, Annerén, 2009, Hodge, Lieberman, Murata, 2012

• Abilități fizice, mentale și comportamentale reduse cum ar fi ritm cardiac maxim scăzut cu 10 – 20 %, insuficiență cardiacă, tonus muscular scăzut, probleme ale încheieturilor și dificultăți în înțelegerea instrucțiunilor orale;

• Caracteristicile lor intelectuale;

• Probleme în înțelegerea ideii de competiție/joc în sporturile de echipă;

• Probleme de colaborare în timpul jocului;

• Trăsăturile comportamentale suplimentare în rândul copiilor pot crea probleme atât pentru părinți, cât și pentru alte persoane cum ar fi profesori/instructori/antrenori.



Externe

• Lipsa activităților fizice accesibile;

• Abilitățile scăzute ale antrenorilor și instructorilor;

• Distanțele lungi de parcurs;

• Volumul ridicat de muncă al părinților;

• Lipsa de prieteni adevărați.



Stimulente ale activității fizice la copiii cu sindrom Down

Ref: Barr M, Shields N. Identify the barriers and facilitators to participation in physical activity for children with Down syndrome. Journal of Intellectual Disability Research. 2011;55(11):1020-1033. Buckley S. Increasing opportunities for physical activity. Down Syndrome Research and Practice. 2007;12(1):18-19.

• Efectele pozitive asupra sănătății copiilor;

• Cele mai multe activități fizice aduc beneficii sociale;

• Provocarea copiilor de a reuși;

• Sentimentul de a fi talentat/pregătit fizic;

• Efecte pozitive asupra întregii familii.



Relația dintre sindromul Down, condiția fizică și manifestările clinice.

Ref: A. Gonza lez-Agu ero, G. Vicente-Rodrı guez, L. A. Moreno, M. Guerra-Balic, I. Ara1,4, J. A. Casaju s. Health-related physical fitness in children and adolescents with Down syndrome and response to training. Scand J Med Sci Sports 2010: 20: 716–724

Sindrom Down

Manifestări clinice Stil de viață sedentar

Nivel scăzut al condiției fizice

Creșterea în greutate și obezitate

Deteriorare funcțională

Scăderea masei osoase

Agravarea manifestărilor

clinice



Sindrom

Down

Manifestări

clinice

Stil de viață

sedentar

Nivel scăzut al

condiției

fizice

Deteriorare

funcțională

Creșterea în

greutate și

obezitate

Scăderea

masei osoase

Agravarea

manifestărilor

clinice

Mai puțini

copii

supraponderali

și obezi

Viața fizică

activă

Nivel ridicat al

condiției fizice

Mai puține

manifestări clinice

Masă osoasă

stabilă

Relația dintre sindromul Down, condiția fizică și manifestările clinice (modificată de Hedov și Sollerhed 2019)



Rezultatele învățării după modulul 1

O mai bună înțelegere a fenomenelor produse de viața sedentară și efectele acestora.

Conștientizarea faptului că obezitatea este comună la copiii cu sindrom Down.

Înțelegerea importanței educației fizice la copiii cu sindrom Down.



Modulul 2:

Cunoștințe generale despre sindromul Down




După completarea modulului participanții ar trebui să:

• Demonstreze îmbogățirea cunoștințelor de bază despre sindromul Down;

• Cunoștințe de bază mai bune despre motivele fiziologice pentru care copiii cu sindrom Down ar putea avea dificultăți în timpul educației fizice.



Discuție în grupuri mici

Va rugăm, discutați despre experiențele pe care le-ați avut cu persoane care au sindromul Down



Sindromul Down• Sindromul Down este o condiție genetică

congenitală; • 47 de cromozomi în loc de 46;• Un cromozom 21 suplimentar;• Acest “dezechilibru” duce la o varietate

de semne vizibile;• Sindromul Down este de obicei observat

imediat după naștere (Tab. 3a);• Diagnosticul este întotdeauna verificat

prin analiza cromozomială;• Sindromul Down nu este niciodată

rezultatul stilului de viață al mamei.



Probabilitatea sindromului Down

• Vârsta maternală înaintată înseamnă risc mai mare de a naște un copil cu sindrom Down (Tab. 1).

• Riscul de a avea un copil cu sindrom Down este relativ constant la nivel global.

• Apare la aproximativ 1/700-1000 nașteri.



Tabel 1. Probabilitatea mamelor de a avea copii cu sindrom Down

Vârstă (ani) La naștere Procent

< 30 1/894 0.15

32 1/658

34 1/445

36 1/280 0.37

38 1/167

40 1/96 1.5

42 1/55

45 1/30 6.20

49+ 1/12

Ref: Parker SE1, Mai CT, Canfield MA, Rickard R, Wang Y, Meyer RE, Anderson P, Mason CA, Collins JS, Kirby RS, Correa

A. (2010). Updated National Birth Prevalence estimates for selected birth defects in the United States, 2004-2006. Birth Defects

Research (Part A) Clinical and Molecular Teratology. Dec;88(12):1008-16. doi: 10.1002/bdra.20735.

Probabilitatea sindromului Down



Speranța de viațăTabel 2. Rata medie de supraviețuire a persoanelor cu sindrom Down a crescut progresiv în secolul al XX-lea.

An Rata medie de supraviețuire (vârstă)

1920 cca 3 ani

1955 cca 13 ani

1972 cca 32 ani

1992 cca 57 ani

2002 cca 60 ani

2010 cca 62 ani

Ref: Down’s Syndrome Scotland © 2018 Company No. 356717. Scottish Charity No. SC011012



Trăsături ale persoanelor cu sindrom Down

• Medicale (vizibile și nevizibile la naștere);

• Trăsături intelectuale și sociale;

• Copiii cu sindrom Down prezintă retard în vorbire și abilități lingvistice care le afectează comunicarea, interacțiunea și educația, precum și funcționarea;

• Dezvoltare motorie atipică și întârziată (pozițiile șezut și ridicat, mers). Acest aspect generează ulterior probleme funcționale și de interacțiune socială.

Ref: Down’s Syndrome Scotland © 2018 Company No. 356717. Scottish Charity No. SC011012. Looper, Ulrich. 2010.



Caracteristici/trăsături medicale

Ref: Hodge SR, Lieberman LJ, Murata NM. (2012). Essentials of teaching adapted physical education: Diversity, culture and inclusion. Scottsdale, AZ: Holcomb Hathaway.

• 20 de semne comune vizibile (tab. 3);

• Nu toate semnele sunt prezente la toți copiii;

• Unele semne sunt mai serioase decât altele;

• Predispoziție la afecțiuni cardiace (40-50 % au defect cardiac);

• Tonus muscular scăzut, moliciune (hipotonie);

• Probleme osoase și articulare;

• Zona superioară a gâtului (disclocare atlanto-axială).



Persoanele cu sindrom Down

• Nu vor avea niciodată: arteroscleroză.

• Rareori vor avea: infarct miocardic (atac de cord) și hipertensiune (tensiune arterială ridicată).



Tabel 3. Trăsături vizibile relevante pentru activitatea fizică

Ref: Cunningham C. (2006). Down syndrome: An introduction for Parents and Carers. Cornwall: MPG Books Ltd.



Trăsături ale copiilor cu sindrom Down relevante pentru activitatea fizică



Defectul cardiac• Cea mai gravă afecțiune non-vizibilă;

• Aproape 40-50 % dintre copii au o formă de defect cardiac;

• O serie de efecte sunt întâlnite, de la gravitate scăzută până la letale;

• Defectul de canal atrio ventricular, (defect AV) trebuie corectat chirurgical când copilul atinge vârsta de 6 luni;

• După operație, copiii sunt văzuți drept copii tipici cu sindrom Down.



Defectul cardiac

• Copiii cu o afecțiune gravă au un tonus muscular redus și tind să aibă țesuturi mai moi;

• Acesta va amplifica retardul în dezvoltarea abilităților motorii de bază;

• Copiii cu istoric de defect cardiac sunt mai predispuși la infecții.



Tonus muscular și forță scăzute

Sunt observate unele probleme la nivel scheletal și muscular.

Moliciunea ligamentelor duce la încheieturi slabe.

Forța musculară este legată de tonusul muscular.

Puseu de creștere în înălțime slab (hormonal) în timpul adolescenței.

Persoane de înălțime mică, supraponderali, fapt care pune presiune pe încheieturi și reduce mobilitatea.



Încheieturi foarte flexible

Ref: Cunningham C. (2006). Down syndrome: An introduction for Parents and Carers. Cornwall: MPG Books Ltd.

• Slăbirea încheiturii genunchiului (25 %) poate duce la luxații la nivelul rotulei.

• Încheietura șoldului este cea mai mare din corpul uman și este esențială pentru mobilitate. Forma diferită duce la slăbirea acesteia.

• Reflexele foarte agere ale piciorului duc la dificultăți în controlul mișcărilor piciorului.



Regiunea superioară a gâtului (dislocarea atlanto-axială)

• Aproape 17% dintre copii prezintă această instabilitate.

• Dislocarea atlanto-axială poate pune viața persoanei în pericol.

• Trebuie examinată cu raze X înaintea oricărui tip de activitate fizică ce pune presiune pe cap și gât.

• Este nevoie de aprobare medicală.

• Evitarea lovirii mingii cu capul, săriturilor în înălțime, gimnasticii, săriturilor în apă, pentatlonului sau rostogolirilor.



Caracteristici intelectuale relevante pentru activitatea fizică

Ref:

Aproape toți copiii cu sindrom Down prezintă dizabilitate intelectuală.

Trăsătura dominantă este retardul intelectual.




Ref:

• Pot fi persoane foarte sociabile dar individualiste în același timp.

• Uneori nu acceptă să își modifice poziția.

• Caracterul lor poate fi descris drept puternic egoist și încăpățânat.




Ref: Hodge SR, Lieberman LJ, Murata NM. (2012). Essentials of teaching adapted physical education: Diversity, culture and inclusion. Scottsdale, AZ: Holcomb Hathaway.

Dificultăți în înțelegerea rolurilor sociale.

Dificultăți în generalizarea și memorarea informațiilor.

Dificultăți în învățarea din experiențe trăite.

Imprevizibilitate

Reacții nepotrivite la instrucțiuni.



Rezultatele învățării modulul 2

Cunoștințe generale mai bune despre sindromul Down

Înțelegerea mai bună a ceea ce înseamnă a avea sindromul Down.

Atenție la limitele organismului în efectuarea educației fizice la copiii cu sindrom Down.



Modulul 3: Activitatea fizică



Obiectivele de învățare modulul 3

• Cunoștințe generale despre definițiile activității fizice și a fitnessului;

• Cunoștințe generale despre funcțiile fiziologice adecvate în corelație cu activitatea fizică și fitnessul;

• Cunoștințe de bază despre efectele activității fizice asupra sănătății;

• Activitatea fizică la persoanele cu sindrom Down.



Definiția activității fizice

• Activitatea fizică este definită drept orice mișcare produsă de mușchii scheletali care rezultă în consum de energie (Caspersen et al, 1985).

• Mișcările pot fi efectuate în timpul jocului, muncii, transportului, sporturilor – toate tipurile de mișcări!



Definița exercițiului

• Exercițiul este un subset de activități fizice care este planificat, structurat, repetitiv și care are drept obiectiv final sau intermediar îmbunătățirea sau menținerea condiției fizice (Caspersen et al, 1985).

• Folosirea regulată a organelor corpului.

• Efort fizic pentru dezvoltarea și menținerea condiției fizice.

• Practicat pentru dezvoltarea, îmbunătățirea sau demonstrarea unei capacități sau abilități specifice.



Scurtă discuție

• Se discută conceptele activității fizice și exercițiului fizic.



FITT - Exersați• F – Frecvență – cât de des?

• I - Intensitate – cât de greu?

• T - Timp – cât de mult, durata?

• T - Tip – felul activității?



Frecvența – cât de des?

• Activitate fizică/exerciții Regulat

• Recomandări pentru toate vârstele (OMS)



Recomandările OMS pentru

• Copii cu vârsta mai mică de 1 an

• Activitate fizică pe podea în moduri diferite, cel puțin 30 de minute stat pe burtă.

• Să nu fie reținuți mai mult de o oră fără oprire.

• 12-17 ore de somn bun.




• Copii cu vârsta în 1-2 ani

• Cel puțin 180 min de activitatea fizică la orice intensitate, inclusiv MVPA

• Să nu fie reținuți mai mult de o oră fără oprire

• Vârsta de 1 an - fără expunere la ecrane electronice

• Vârsta de 2 ani – maxim o oră de expunere la ecrane electronice

• 11-14 ore de somn bun




• Preșcolari – copii cu vârsta 3-5 ani

• Cel puțin 180 min de activitate fizică de orice intensitate, inclusiv cel puțin 60 min MVPA

• Să nu fie reținuți mai mult de o oră fără oprire

• Maxim o oră de expunere la ecrane electronice

• 10-13 ore de somn bun




• Copii și adolescenți cu vârsta 5-17 ani

• Ar trebui să facă cel puțin 60 minute MVPA pe zi.

• Activitatea fizică peste cele 60 de minute pe zi va aduce beneficii de sănătate suplimentare.

• Activitățile care întăresc mușchii și oasele, ar trebui făcute de 3 ori pe săptămână.



Intensitate – cât de greu?

• Intensitatea este întotdeauna în corelație cu nivelul de odihnă.

• Odihnă 1 MET (Rata metabolică la care corpul consumă 3.5 ml de oxigen pe kg de greutate pe minut)

• Intensitate joasă < 2.9 MET

• Intensitate moderată 3 – 6 MET

• Intensitate ridicată > 6.9 MET



Intensitate scăzută

• < 2.9 MET

• Încălzire fără respirație accelerată.

• Exerciții de încălzire, dar fără a respira greu.

• Se poate purta o conversație normală în timpul exercițiului.

• Pentru o persoană, exercițiul de intensitate scăzută poate fi mersul ușor, pentru altă persoană poate fi alergatul ușor – depinde de individ.

• Inima nu este solicitată prea mult.



Intensitate moderată

• Intensitate moderată 3 – 6 MET

• Exerciții care provoacă transpirație și încordare

• Respirația devine mai rapidă și începe transpirația

• Conversația devine dificil de susținut

• Inima și sistemul cardio-vascular sunt solicitate.



Intensitate ridicată

• > 6.9 MET

• Exerciții grele care fac persoana să se simtă fără respirație și asudată

• Imposibil de vorbit

• Forțarea corpului până când secretă acid lactic

• Extrem de obositor

• Corpul trece la nivelul următor de forță și condiție fizică.



MVPA – Activitate fizică moderată și viguroasă

• Un amestec de activități fizice moderate și intense

• Respirație crescută – din când în când până la un nivel la care vorbirea este imposibilă

• Intervaluri

• Transpirație

• Acesta este nivelul recomandat de OMS



Scurtă discuție

•Ating copiii și adolescenții recomandarea OMS pentru doza zilnică de MVPA ?



Ce urmărim?

• Condiția fizică

• Un set de atribute pe care oamenii le au sau le obțin pentru a fi capabili să ducă o viață activă (Caspersen et al, 1985).

• Abilitatea de a efectua sarcini zilnice cu vigoare și viteză, fără oboseală și cu energie amplă pentru a rezolva situații obișnuite sau urgențe neașteptate.



Activitatea fizică și condița fizică

• Inter-relaționare

• Activitatea fizică îmbunătățește condiția fizică

• Condiția fizică face posibilă activitatea fizică



Calea către condiția fizică sănătoasă

• Forța musculară – antrenarea abilității mușchilor de a exercita forța maximă într-o serie de mișcări.

• Rezistența musculară – antrenarea capacității mușchilor de a exercita forța sub-maximală într-o serie de mișcări pentru o anumită perioadă.

• Rezistență cardiovasculară – antrenarea capacității sistemului cardiovascular pe o perioadă mai lungă.

• Flexibilitate – antrenarea abilității unei articulații de a face o serie completă de mișcări.

• Compoziția corporală – menținerea raportului dintre țesut muscular și grăsime la un nivel bun.



Tip de activitate fizică

• Antrenarea abilităților motorii

• Antrenarea mușchilor

• Antrenarea rezistenței cardiovasculare

• Antrenarea vitezei

• Flexibilitatea



Efectele nivelului regulat și adecvat de activitate fizică

• Îmbunătățirea condiției sistemului muscular și cardiorespirator

• Îmbunătățirea sănătății funcționale și a oaselor

• Reducerea riscului de hipertensiune, afecțiuni cardiace coronariene, accidente vasculare, diabet, diferite tipuri de cancer (inclusiv cancer la sân și cancer la colon), și depresie

• Reducerea riscului de căzături sau fracturi de șold ori vertebre

• Sunt fundamentale pentru echilibrul de energie și controlul greutății (OMS, 2018)



Sunt adolescenții activi fizic?

• Mai mult de 80% din populația globală adolescentă este insuficient activă fizic (OMS, 2018).

• Niveluri scăzute de activitate fizică în adolescență în general (Sallis et al, 2016).



Educația fizică la adolescenții cu sindrom Down

• adolescenții cu sindrom Down sunt mai inactivi decât ceilalți adolescenți (Foerste et al, 2016);

• predispoziția metabolică către creșterea în greutate este comună persoanelor cu Trisomie 21;

• adolescenții cu sindrom Down participă mai puțin la activități fizice de intensitate ridicată;

• creștere în greutate și consecințe negative asupra sănătății (Whitt-Glover et al, 2006).



Abilitățile motorii și activitatea fizică

•Abilitățile motorii sunt considerate o condiție necesară pentru activitatea fizică (Barnett et al, 2011).•Activitatea fizică promovează abilitățile

motorii. • Inter-relaționare• Legătură între abilitățile motorii, activitatea

fizică și dezvoltarea fizică sănătoasă, dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială în timpul copilăriei (Timmons et al, 2007).



Competențe motorii

• Abilitatea unei persoane de a executa diferite activități motorii, inclusiv coordonarea abilităților motorii fine și grosiere necesare derulării sarcinilor zilnice (Henderson & Sugden, 1992).

• Abilități motorii fine – sarcini care necesită precizie și integrare.

• Abilități motorii grosiere – includ abilități precum săritul, sprintul și mersul. De asemenea, toate abilitățile de susținere precum forța, agilitatea, flexibilitatea și echilibrul.



Competențe motorii grosiere

• Joacă un rol important în creștere, dezvoltare și șansa de a duce o viață activă (Lubans et al, 2010).

• Asociate cu:

• Beneficii de sănătate

• Timp petrecut în activitate fizică, atât spontan cât și organizat

• Fitness cardiorespirator

• Starea greutății



Competența motorie grosieră astăzi

• Competența motorie grosieră este în general scăzută la copiii și adolescenții zilelor noastre (Hulteen et al, 2015; Erwin et al, 2008).

• Doar 50% dintre copii demonstrează competență într-o arie largă de abilități (Bryant et al, 2013; Hardy et al, 2013).

•



Competența motorie grosieră

• Este adesea considerată ca o competență într-o serie de abilități de mișcare fundamentale care sunt învățate, în mod ideal, în perioada preșcolară și primii ani de școală (Branta et al, 1984; Gallahue & Cleland-Donnelly, 2006).

• La copii asigură fundamentul pentru dezvoltarea secvențelor de mișcare specializate, cum ar fi mișcările specifice sportului (Clarke & Metcalf, 2002).

• Abilități de mișcare pentru tot parcursul vieții(Hulteen et al, 2015).



Abilități de mișcare fundamentale (AMF)• AMF sunt cărămizile de construcție ale mișcărilor. • Fundația pentru multe abilități specifice necesare în

sport și activități de relaxare. • AMF sunt dezvoltate în timpul copilăriei. • Pași importanți în stabilirea unui angajament pe toată

durata vieții pentru activitatea fizică. • AMF pot fi împărțite în trei categorii: • Abilități de stabilitate (static și dinamic), • Abilități locomotorii (mers, alergare, sărituri)• Abilități de control al obiectelor (aruncare, lovire,

prindere).(Gallahue &Donnelly 2003).



Abilități de stabilitate

• Echilibrul static și dinamic;

• Percepția vizuală, percepția kinestetică, sistemul vestibular sunt necesare pentru echilibru.

• Stabilitatea corectă este bazată pe SINCRONIZARE!Capacitatea de a reacționa cu reflexe perfecte pentru a putea menține aliniamentul încheieturilor pentru mișcări line și eficiente. Nu sunt doar limitate la nivelul membrelor inferioare sau al trunchiului. Toate încheieturile necesită stabilitate.

• Antrenarea echilibrului este importantă pentru toate mișcările.

• Importante ca prevenire a accidentărilor.



Stabilitatea

• Discutați și efectuați:

• Două exerciții de stabilitate ușor de efectuat.

• Două exerciții de stabilitate dificil de efectuat.



Abilități locomotorii

• Implică două sau mai multe segmente ale corpului.

• O acțiune fizică care deplasează un individ dintr-un loc în altul. Aceasta poate însemna mișcarea înainte, înapoi sau chiar în sus, folosind diferite abilități.

• Navigarea, transportul;

• Mersul, alergarea ușoară, alergarea, săriturile, rostogolirea, rotația.



Abilități locomotorii


• Două moduri de mișcare înapoi;

• Două moduri de mișcare în sus;

• Două moduri de mișcare înainte.



Abilități de control al obiectelor

• Cele mai complexe AMF, inclusiv aruncarea și prinderea de obiecte;

• Manipulative;

• Coordonare ochi-mână sau ochi-picior;

• Prindere, aruncare, lovire.



Abilități de control al obiectelor


• Două exerciții de prindere și aruncare;

• Două exerciții de lovire.

• Discutați:

• Antrenament pentru abilități fundamentale de mișcare în rândul copiilor și adolescenților cu sindrom Down.



Discutați

• Antrenamentul abilităților fundamentale de mișcare cu limitările medicale cunoscute pentru copiii cu sindrom Down.



Abilități motorii la copiii cu sindrom Down

• Anormalități atât în ceea ce privește abilitățile motorii fine cât și grosiere (Delavarian et al, 2012).

• Tonusul muscular redus conduce la lipsa contracțiilor de stabilitate și are un efect negativ asupra dezvoltării stabilității și modelelor de mișcare (Ahmed et al, 2013).

• Reacții mai lungi și timpi de mișcare mai mari, dereglarea echilibrului, deficiențe (Hampton et al, 2004) care conduc la întârzieri în dezvoltarea motorie.



Capacitatea de rezistență în sindromul Down

• Nivel scăzut de oxigen inspirat (VO2) la persoanele sănătoase cu sindrom Down (fără afecțiuni cardiace, dereglări respiratorii sau endocrine).

• Dificultăți la respirația grea.

• Economie scăzută a efortului fiziologic (cât de multă viteză sau forță poate fi generată la un anumit nivel dat de VO2) - eficiență scăzută.



Efectele capacității reduse de exercițiu în sindromul Down

• Dificultăți la efectuarea AFM;

• Dificultăți în antrenarea rezistenței;

• Funcții de bază afectate și compromise;

• Performața vocațională este scăzută;

• Calitatea vieții este afectată;

• Efecte asupra sănătății.



Efectele activității fizice în sindromul Down

• Efecte ale antrenamentului la toate persoanele.

• Câștiguri semnificative la persoanele cu sindrom Down, chiar dacă efectele antrenamentelor nu sunt atât de vizibile precum la persoanele fără sindrom Down.



Rezultatele învățării în modulul 3

• Cunoștințe de bază despre activitatea fizică, fitness, competența motorie;

• Cunoștințe de bază despre unele funcții fiziologice corelate cu activitatea fizică și fitness;

• Cunoștințe generale despre unele efecte ale activității fizice;

• Activitatea fizică în rândul persoanelor cu sindrom Down și ce dificultăți pot apărea.



Modulul 4 Leadership

• Motivația

• Planificarea

• Instrucțiunile

• Siguranța




După completarea modulului, participanții ar trebui să:

Aibă cunoștințe generale despre leadership în calitate de instructori de activitate fizică pentru copiii cu sindrom Down.

Să fie pregătiți în privința motivării pentru activitate fizică la copiii cu sindrom Down.

Să promveze siguranța în planificarea pregătirii fizice pentru copiii cu sindrom Down.



Discutați

• Cum motivați o persoană care nu dorește, nu înțelege activitatea.



Motivația

Ref: Greenspan, S. (2006). Functional concepts in mental retardation: Finding the natural essence of an artificial category. Exceptionality, 14, 205–224.

Motivația la persoanele cu dizabilități intelectuale

S-a sugerat că motivația pentru efectuarea sarcinilor este scăzută la copiii cu dizabilități intelectuale.

Motivația scăzută pare să fie legată de dizabilitatea intelectuală.



Motivația în sindromul Down

Ref: Nicolls JG, 1984

• Folosiți o abordare bazată pe sarcină și nu pe rezultat.

• Aveți în vedere factorii fiziologici (de ex. tensiunea arterială, ritmul cardiac, consumul de oxigen).

• Forța internă scăzută.



Sfaturi practice

Ref: Glen S, Cunningham C

• Evitați forțarea.

• Oferiți informații într-o manieră plăcută.

• Priviți și confirmați fiecare copil.

• Dați un răspuns pozitiv.

• Nu implicați competiția în mod neapărat.

• Fiți distractivi și veseli.



Motivația

Ref: Hejlskov Elvén, B. & Kosner, A. (2017). Introduktion till lågaffektivt bemötande. Chipumbu Havelius, A. (Red), Lågaffektivt bemötande (s19-46). Lund: Studentlitteratur

Lucrul cu copiii plictisiți/negativi cu un comportament provocator

Strategiile de lucru afective se bazează pe trei principii:

1. Principiul responsabilității; 2. Principiul controlului;3. Principiul care afectează este contagios.

CONTROLAȚI, EVALUAȚI ȘI SCHIMBAȚI !



Flux

• Echilibrul dintre abilități și provocări.

• Provocări puțin mai mari decât nivelul de competență perceput.



Teoria auto-determinării (SDT)

• Teoria lui Vallerand asupra motivației a fost dezvoltată ulterior de Deci & Ryan.

• Motivația intrinsecă și externă:

• Motivația intrinsecă se referă la comportamentul condus de recompense interne. Cu alte cuvinte, motivația de angajare într-un comportament apare din interiorul persoanei deoarece aduce satisfacție. Persoanele văd evenimentele prin prisma gradului în care își pot regla comportamentul.

• Motivația extrinsecă implică angajarea într-un comportament pentru a câștiga recompense și a evita pedepse.

Ref: DECI, E. L. & RYAN, R. M. 2008. Self-determination theory: A macrotheory of human motivation, development, and health. Canadian psychology/Psychologie canadienne, 49, 182. VALLERAND, R. J. 1997. Toward a hierarchical model of intrinsic and extrinsic motivation. Advances in experimental social psychology. Elsevier.



Motivația extrinsecă

• Vine din ”afară”, externă;

• Gradul cel mai scăzut: reglementare externă – recompense și pedepse externe;

• Nivelul următor: reglarea introspectivă – pentru a evita sentimentele de vină și rușine;

• Nivelul următor: identificarea reglării – dorința de a conduce comportamente, precum a fi activ fizic sau a fi sănătos;

• Nivelul următor: reglarea internă – pentru activitate, pentru bucurie, plăcere, interes, identificarea comportamentului.



Plăcerea ca motivator

• Motivație intrinsecă – motivația de dragul său.

• Două elemente susțin motivația intrinsecă – competența și autonomia (libertatea).

• Competența – sentimentul de eficiență;

• Autonomia – selectarea propriilor acțiuni.

• Fluxul ca bucurie supremă.



Planificarea

Ref:

• Asigurați un climat prietenos și incluziv.

• ÎNTOTDEANUA folosiți aceeași structură și aceleași rutine.

• Întăriți respectul de sine la începutul și sfârșitul sesiunii.

• Creșteți intensitatea la mijlocul sesiunii de antrenament.

• Ajustați dificultatea pentru grupul cu care lucrați.

• Planificați variații individuale în funcție de competențe.

• Evitați situațiile prea riscante.

• Planificați cum să folosiți spațiul.

• Planificați cum să adunați grupul pentru a oferi instrucțiuni.



Planificarea

Ref:

• Rutinele sunt esențiale.

• Misiuni de învățare în grup/individual.

• Dacă este necesar, acceptați participarea parțială (permiteți copiilor să participe când este mai bine pentru ei).

• Treceți ușor de la sarcini familiare către sarcini nefamiliare.

• Arătați toleranță pentru erori și greșeli.



Instrucțiuni• Strângeți grupul pentru instrucțiuni – dacă instrucțiunile

sunt puțin mai complicate lăsați cursanții să se așeze.

• Oferiți instrucțiuni scurte și clare.

• Folosiți instrucțiuni verbale și non-verbale.

• Folosiți aceleași cuvinte cu consecvență.

• Instrucțiuni, antrenament, instrucțiuni – după primele instrucțiuni lăsați grupul să înceapă activitatea apoi opriți-l pentru a oferi noi instrucțiuni.

• Exemplificați tot timpul mișcările.

• Repetați.



Discuție

Cum vedeți posibilitatea implementării acestui program în organizațiile dumneavoastră sportive?



Feedback• Oferiți feedback pozitiv, într-o manieră plăcută și blândă.

• Folosiți încurajări, dar dați feedback relevant și oferiți credit.

• Nu exagerați, rămâneți calmi.

• Concentrați-vă pe realizare, nu pe persoană.

• Nu alimentați ego-centrismul!

• Acordați atenție deosebită atunci când folosiți competiția.



Siguranța• Verificați dacă există considerente medicale speciale în grup și dacă

este nevoie de aprobări medicale.

• Evitați mișcarea excesivă a încheieturilor.

• Nu faceți nici un fel de stretching! Încheieturile sunt prea flexibile, mai ales la genunchi, șold și partea superioară a gâtului.

• Evitați mișcările precum saltul la trambulină, săritura în înălțime, lovitul mingii cu capul, săritura în apă sau gimnastica.

• Asigurați-vă că materialele și echipamentul sunt accesibile și verificate anterior.



Includerea copilului / persoanei cudificultăți de dezvoltare în cadrulgrupului de persoane fără dificultățieste importantă pentru părinți,deoarece se simte că copilul /persoanele aparțin / sunt acceptateîn comunitatea locală.



Când vorbești cu părinții persoanelorcu sindrom Down fii proactiv și:1. Determinați motivul și așteptările părinților cu privirela includerea PDS în activitățile sportive

2. Spuneți-le care ar trebui să fie motivele: recreerea din cauza sănătății, incluziunii sociale și socializării

3. Antrenorul ar trebui să evalueze capacitatea motrică a PDS (efectuarea de teste practice etc.)

4. Prezentați părinților cu rezultatele testului și nivelul capacității motrice ale PDS

5. Confirmați rezultatele cu exemple practice (ar trebui săarătăm părintelui ceea ce PDS poate și nu poate face)

6. Dacă părinții nu sunt de acord, antrenorul trebuie să își păstreze calmul și să insiste asupra procesului de evaluare



Comunicarea cu copiii fără dificultățiși părinții lor – fii proactiv:1. Înainte de includerea PDS în activitățile sportive,antrenorul ar trebui să informeze părinții despre alți copiidespre aceasta, precum și despre caracteristicile DS(atitudinea părinților afectează atitudinea copiilor)

2. Părinții cu atitudine negativă sunt adesea îngrijorați căPDS va avea un impact negativ asupra copiilor lor (darcopiii fără dificultăți vor continua să se dezvolte optimindiferent de PDS și, în același timp, vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării PDS)

3. Părinții cu atitudine negativă sunt adesea îngrijorați de faptul că antrenorii vor petrece mult timp în lucrul cu PDS și că vor încetini procesul de pregătire (antrenorul artrebui să-i anunțe despre planul și metodologia de pregătire).



Comunicarea cu copiii fără dificultățiși părinții lor – fii proactiv:4. Părinții trebuie să știe că includerea PDS cu copiiilor le va permite să dezvolte empatie, respect de sine și responsabilitate personală prin procesul de a ajutași interacționa cu PDS

5. Antrenorul trebuie să informeze alți copii despreincluderea PDS într-o manieră pozitivă, veselă, de susținere, încurajare

6. Copiii mai mici sunt mai incluzivi și acceptă PDS mai ușor, așa că se recomandă includerea într-o grupă cu vârstă mai mică.



Discuție în grupuri mici

Discutați despre propriile experiențe pe care le aveți în gestionarea situațiilor venite din

partea părinților cu multe pretenții.



Rezultatele învățării modulul 4

Mai multe cunoștițe despre motivație la copiii cu dizabilități intelectuale.

Sfaturi practice despre planificare și feedback .

Strategii de individualizare în activitățile de grup .

Înțelegere mai bună și cunoașterea aspectelor de siguranță.



ContactSweden- Högskolan Kristianstad

Martin Persson [email protected]

Norway- Triskelion

Thomas Nilsen [email protected]

Romania- Asociatia Langdon Down Oltenia Centrul Educational Teodora

Germina Cosma [email protected]

Croatia- Centar za rehabilitacijuDown syndrom centar Pula

Ivica Butorac [email protected]

Lithuania- Lietuvos sutrikusio intelektozmoniu globos bendrija "Viltis"

Natalija Olesova [email protected]

mailto:[email protected]





this project has been funded with support from the ... - down

Documents