8/16/2019 The Wounded Child Inside Many Males is a Boy Who

http://slidepdf.com/reader/full/the-wounded-child-inside-many-males-is-a-boy-who 1/3

“The wounded child inside many males is a boy who, when he first spoke his truths, wassilenced by paternal sadism, by a patriarchal world that did not want him to claim his truefeelings. The wounded child inside many females is a girl who was taught from early childhoodthat she must become something other than herself, deny her true feelings, in order to attract an please others. When men and women punish each other for truth telling, we reinforce the notionthat lies are better. To be loving we willingly hear the other’s truth, and most important, weaffirm the value of truth telling. Lies may make people feel better, but they do not help them toknow love.”

ll bout Love! "ew #isions $ %ell &ooks

'amenii de tiin ( au fost mult timp fascinat de diferen ele dintre )mbr(c(minte pentru b(rba i iș ț ț ț ș

femei i aspect , )nainte de introducerea conceptului de *gen* ca un model social construitș

separat de se+ul biologic. e fapt, este imposibil de a studia istoria modei f(r( a ine cont de se+ț

tunci c-nd un articol de )mbr(c(minte se de volta una dintre primele categorii )n care estesortata este *se+ul purt(torului,* un ecou al se+ul unui nou/n(scut. 0arcina cu care se confrunt(orice savant nu este dac( s( ia )n considerare se+ul, dar cum s ail ia in considerare. 1e abordaremetodologic( sau model teoretic ar trebui utili at2 1e al i factori trebuie s( fie luate )nț

considerare, )mpreun( cu se+ul2 3ntr/o anumit( tendin ( sau tradi ie, cum se+ul interac ionea (ț ț ț

cu religia, rasa, varsta, clasa, sau alte identit( i.ț

"ormelor i a tept(rile culturale sunt determinate de a fi b(rbat sau o femeie i sunt str-ns legateș ș ș

de aspect. 3n 4ndone ia, p(r i din frica de #est sau )n fusta tradi ional( sco ian(, b(rba ii poart(ț ț ț ț

un articol de )mbr(c(minte, care se aseam(n( mult cu o defini ie occidental( a unei fuste. 3nț

4ndone ia, at-t b(rba ii, c-t i femeile poart( sarong, o lungime de p-n ( )nf( urat pentru a formaț ș ș

un tub. 3nf( urare, o p-n ( dreptunghiular( legat la talie, este purtat de ambele se+e )n unele p(rș ț

ale fricii de #est. 5ilt sco ian, )nc( mai purtat la mai multe adun(ri sociale pentru a stabili oț

identitate social( i cultural(, repre int( )n(l imea masculinit( ii . 4n cultura din merica deș ț ț

"ord, sarong, )nveli , sau kilt ar fi rar v( ut pe b(rba i, cu e+cep ia )n teatru, film, sau )nș ț ț

conte+tul couture sau de moda de avangard(. e e+emplu, stilul grunge de la )nceputul anilor6778 au avut moda pentru b(rba i concepute pentru a fi purtate cu fuste. 1u toate acestea, nu aț

8/16/2019 The Wounded Child Inside Many Males is a Boy Who

http://slidepdf.com/reader/full/the-wounded-child-inside-many-males-is-a-boy-who 2/3

fost nimic deosebit de feminin cu privire la aceste stiluri9 mai degrab(, ei au fost pur i simplu oș

declara ie de moda.ț

3n literatura de specialitate, cuvintele *se+* i *gen* au sensuri specifice, care suntș

interschimbabile )n utili area populare. :entru un om de stiinta , *se+ul* este folosit pentru adesemna categoriile biologice ;de se+ masculin, feminin<9 *=en* este folosit pentru distinc ii )ț

rol, aspect i comportament, care sunt de origine culturala, dar care re ult( din se+ul unui indiviș

;masculinitatea i feminitatea<. 3n practic(, aceste clasific(ri sunt mai comple+e9 recent a incepș

sa se discute un nou mod de privire a acetor elemente intruncat 6 din 6>88 de copii sunt intersesi cu aceste informatii se pot redefinii parametrii de gandire in aceasta ona . :entru c( multemanifest(ri culturale ale *masculinitatii* i *feminitatii* se ba ea ( pe un binar, din punct deș

vedere heteronormativ, e+ista tendin a de a reflecta asupra sensul c( b(rba ii i femeile suntț ț ș

opuse sau complementare una fa ( de cealalt(, i c( atrac ia heterose+ual( este idealul form( deț ș ț

dorin (. ar in urma studiilor care nu mai cataloghea a doar heteronormativitatea ca fiindț

“normal” s/au schimbat felul in care lucruriile sunt private. stfel s/ schimbat perceptia ideei deestetica a genului redefinindu/se masculinul si femininul . 4ntr/o perioada a istoriei in care panse+ualitatea se accepta ca fiind cea mai clara forma de identificare a se+ualitatii hainele seschiimba impreuna cu aceasta perceptie si hainele se recataloghea a disparand idea ca un anumise+ trebuie sa se supuna unui grup de reguli facute special pentru un anumit se+.

eoarece atitudinile i asteptariile legate de gen nu sunt caracteristici cu care omul se na te ciș ș

sunt urm(ri ale cre terii centrate pe stereotipurile genului si pe esteticiile asociate cu ele. aș ș

apare no iunea de “ro pentru fete i albastru pentru baieti” definitiv-ndu/se din clar asteptariileț ș

legate de genul copilului. 'rice abatere de la aceste norme sunt va ute ca fiind anormale si sunt privite cu frica si de gust , aceasta fiind o urmare a ingnorantei re ultata din crestere traditionala

3n maturitate la scar( larg( lucrurile nu stau diferit , frica de a nu fi perceput de societate )ntr/unmod gre it domin( actiuniile individului. iferen a )ntre genuri devine eviden a )n societateaș ț ț

contemporan( unde )n ciuda faptului c( feminismul a avut multe c- tiguri )nc( mai persist( unș

miros ur-t al misoginiei de mod( veche. e la standardele duble fa ( de genul feminin sauț

masculin p-n( la persistenta diferen a dintre se+e c-nd vine vorba de compensa ie , se men ine )ț ț ț

continuare o diferen ( generata de elemente triviale. :erceperea unui b(rbat care este )mbr(cat cuț

“elemente feminine” c( fiind efeminat i asocierea acestui cuvant cu antite a unui b(rbatș

8/16/2019 The Wounded Child Inside Many Males is a Boy Who

http://slidepdf.com/reader/full/the-wounded-child-inside-many-males-is-a-boy-who 3/3

“adevarat” a dus la abordarea mea a genului masculin dintr/o perpectiva feminina )n timp ceabordarea )n ca ul genului feminin este una a+at( pe se+ualitatea acesteia.

3n cadrul lucrarii mele de di erta ie )ncerc s( e+plore o on( a esteticii ce se ba ea ( pe acesteț

stereotipuri de gen. 0e+ualitatea )n cadrul se+ului feminin i feminitatea se+ului masculin.ș

1onsider c( aceste pre?udec( i i perceperea )n societate repre int( unul din piedicile principaleț ș

)n avansarea spre o egalitate de gen. oresc s( aborde hainele “de femeie” )ntr/o manier( ce seleag( direct de o estetic( se+uali ata , asociat( cu imaginea de “femeie usoara” i hainele deș

“barbat” s( fie foarte femini ate cu scopul ca )ntr/un final s( fie toat( colec ia o colec ie deț ț

uniform( de haine f(r( gen ce functionea a cu ambele stereotipuri de gen.

1romatic( mea va fi una centrat( pe albastru i ro din simplul motiv c( acestea sunt culorileș

principale cu care se asocia ( genul. stfel voi )ncerca s( redefinesc o estetic( de gen printr/o perspectiv( personal( .