teza de abilitare - uauim · 2019. 6. 12. · 3 teza abilitare rădulescu monica 2019 a. rezumat...

1

Teza abilitare Rădulescu Monica 2019

TEZA DE ABILITARE CANDIDAT

Conf. Dr. Ms.Mgmt. Monica RĂDULESCU

I.O.S.U.D. – U.A.U.I.M. ȘCOALA DOCTORALĂ DE URBANISM

2019

2


CONȚINUT A. REZUMAT ............................................................................................................................................ 3 B. REALIZĂRI ŞTIINŢIFICE, PROFESIONALE ŞI ACADEMICE. PLANURI DE EVOLUŢIE ŞI DEZVOLTARE A CARIEREI .................................................................................................................................................. 4

B1. REALIZĂRI ŞTIINŢIFICE, PROFESIONALE ŞI ACADEMICE, PE DIRECŢII TEMATICE........................... 4 B1.1. ACTIVITATE ACADEMICĂ ........................................................................................................ 4

DIRECȚIA TEMATICĂ Managementul proiectarii – Ciclul de proiect ........................................... 9 DIRECȚIA TEMATICĂ Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani ................................ 11 DIRECȚIA TEMATICĂ Programare urbană .................................................................................. 15 APLICAȚII ÎN PROIECTE .............................................................................................................. 16

B1.2. ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ........................................................................................................ 18 DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ŞI FORMĂ URBANĂ GRANT CNCSIS ............................................ 18 COORDONATE ECONOMICE ŞI DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ METROPOLITANĂ GRANT CEEX - DEMOS ................................................................ 23 METODOLOGIE CADRU PENTRU ELABORAREA DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE STRATEGICĂ TERITORIALĂ, POTRIVIT PRACTICILOR EUROPENE ÎN DOMENIU .............................................. 30 PACT TERITORIAL – CONŢINUT CADRU ŞI EXPERIMENTARE PRIN PROIECT PILOT ................... 32 METODOLOGIE DE ANALIZĂ ȘI INTERVENȚEI CU PRIVIRE LA HABITATUL INSALUBRU ............. 35 METODOLOGIE DE RECONFIGURARE A BAZEI SPAŢIALE A PLANURILOR DE AMENAJARE A TERITORIULUI ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ GRANT CNCSIS ................. 37 PARTICIPĂRI LA CONFERINȚE, COMISII, GRUPURI DE LUCRU ................................................... 38 PUBLICAȚII ................................................................................................................................. 41

B1.3. ACTIVITATE PROFESIONALĂ ................................................................................................. 43 REVISTA JULP – JOURNAL OF URBAN AND LANDSCAPE PLANNING ......................................... 43 CO-LAND Inclusive coastal landscapes ...................................................................................... 45 ANALIZA LOCUIRII PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI ................................................................ 46 AXA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ PLOIEŞTI –BUCUREŞTI – GIURGIU..................................... 54 PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN GALAŢI ....................................................... 62 STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI A TERITORIULUI SĂU DE SUSŢINERE ŞI INFLUENŢĂ CONCEPTUL STRATEGIC BUCUREŞTI 2035 .. 63 ACTIVITATEA ÎN CADRUL REGISTRULUI URBANISTILOR DIN ROMÂNIA – R.U.R. ...................... 66

B2. PLANURI DE EVOLUŢIE ŞI DEZVOLTARE A PROPRIEI CARIERE PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI ACADEMICE ....................................................................................................................................... 67

B2.1. DIRECŢII DE CERCETARE ....................................................................................................... 67 B2.2. DIRECŢII DE PREDARE ........................................................................................................... 68 B2.3. DIRECŢII PRIVIND APLICAŢII PRACTICE ................................................................................. 69 B2.4. MODURI PROBABILE DE ACŢIUNE PENTRU PUNEREA ÎN PRACTICĂ A ACESTORA............... 69

B3. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE ASOCIATE CONŢINUTULUI PRIMELOR DOUĂ SECŢIUNI .................. 74 B4. ADDENDA -PLANŞE ILUSTRATIVE................................................................................................78

3


A. REZUMAT Lucrarea prezintă principalele rezultate ştiinţifice originale obţinute de către candidat în cercetarea ştiinţifică şi didactică după conferirea titlului de doctor, în domeniul arhitectură și urbanism, în evoluţia carierei academice, ştiinţifice şi profesionale, și pune în evidență direcţiile de dezvoltare a carierei, în contextul rezultatelor, performanțelor și realizărilor ştiinţifice semnificative din domeniul urbanismului, urmărind să demonstreze capacitatea candidatei de a coordona echipe de cercetare, de a organiza şi gestiona activităţi didactice, de explicare şi facilitare a învăţării şi cercetării. Lucrarea este realizată și prezentată în acord cu conținutul, criteriile și cerințele Regulamentului I.O.S.U.D. – U.A.U.I.M. privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” – Bucureşti în vigoare la data realizării lucrării. Domeniul urbanismului este caracterizat de abordarea multidisciplinară care integrează aspectele fizice, sociale, culturale, economice, ecologice şi politice ale teritoriului, acesta fiind principalul argument în a considera profesia de urbanist ca fiind tot mai importantă în ultimele decenii, pe măsură ce problemele generate de creșterea populației, de schimbările climatice și de dezvoltarea nesustenabilă generează presiuni tot mai mari asupra dezvoltării urbane și teritoriale. În acest context, Teza de abilitare reunește secțiuni care prezintă rezultatele și performanțele candidatei dar și direcțiile de dezvoltare a carierei, grupate pe trei direcții tematice care descriu evoluția carierei științifice, didactice și profesionale: 1. Programare urbană 2. Gestionarea dezvoltării și 3. Managementul proiectelor și coordonarea acestora. Informația care prezintă, explică, detaliază, exemplifică este structurată în patru secțiuni după cum urmează: B1. Realizări ştiinţifice, profesionale şi academice, pe direcţii tematice, B2. Planuri de evoluţie şi dezvoltare a propriei cariere profesionale, ştiinţifice şi academice, și direcții de cercetare, predare, și privind aplicaţii practice însoțite de moduri probabile de acţiune pentru punerea în practică a acestora, B3. Referinţe bibliografice asociate conţinutului primelor două secţiuni, B4. Addenda -planşe ilustrative. Prezentarea activității academice reunește disciplinele predate, punând în evidență categorii de competențe, cunoștințe și abilități necesare derulării activităților profesionale caracteristice profesiei de urbanist, așa cum sunt acestea definite în acest moment la nivel internațional dar și în acord cu discuțiile purtate în mediul profesional, în sesiunile dedicate definirii statutului profesiei de urbanist, având ca material de referință grila de competențe elaborată pentru detalierea calificării la nivel național, completată cu informații importante și disponibile, referitoare la derularea profesiei de urbanist la nivel internațional. Subcapitolul dedicat activității de cercetare prezintă cele mai semnificative rezultate obținute în competițiile de cercetare – CNCSIS, CEEX, H2020 – în proiecte formulate și/sau realizate pentru Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” – București și pune în evidență abilitățile de coordonare a proiectelor, de formulare a proiectelor, dar și performanțele obținute în calitate de membru al echipelor de proiect. Sunt de asemenea prezentate activitățile derulate în calitate de membru în comitetele științifice ale conferințelor naționale și internaționale, sau de expert european în evaluarea proiectelor internaționale. Activitatea profesională prezentată de Teză, include detalii asupra rezultatelor și performanțelor candidatei în realizarea activităților profesionale de analiză și sinteză, diagnosticare a teritoriiilor și spațializare a informației, programare urbană, coordonarea și elaborarea documentațiilor și studiilor de urbanism, și nu în ultimul rând promovarea și recunoașterea la nivel internațional prin coordonarea și realizarea publicației Journal of Urban and Landscape Planning – JULP. Sunt de asemenea realizate scurte referiri la activitatea derulată în cadrul R.U.R.. Planurile de evoluţie şi dezvoltare a propriei cariere profesionale, ştiinţifice şi academice cuprind activități care să consolideze, să dezvolte, sau să inițieze noi direcții de cercetare, de predare, sau privind aplicațiile practice, precum și principale modalități de atingere a acestora. Secțiunile prezentate în finalul Tezei de abilitare reunesc referințele bibliografice asociate conținutului, detaliate de anexele care conțin cele mai reprezentative lucrări selectate de candidată pentru prezentarea detaliată, conform Regulamentului I.O.S.U.D. – U.A.U.I.M. privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” – Bucureşti în vigoare la data realizării lucrării.

4


B. REALIZĂRI ŞTIINŢIFICE, PROFESIONALE ŞI ACADEMICE. PLANURI DE EVOLUŢIE ŞI DEZVOLTARE A CARIEREI

B1. REALIZĂRI ŞTIINŢIFICE, PROFESIONALE ŞI ACADEMICE, PE DIRECŢII TEMATICE B1.1. ACTIVITATE ACADEMICĂ

Contextul naţional și internaţional. Profesia de urbanist

Domeniul urbanismului și amenajării teritoriului acoperă toate aspectele amenajării, ale punerii în valoare a teritoriului şi ale utilizării solului, ale promovării, îndrumării, intensificării şi controlului dezvoltării, şi intervine în toate straturile sociale şi la niveluri spaţiale interdependente – rural si urban, metropolitan şi regional, naţional şi internaţional, fiind caracterizat de abordarea multidisciplinară care integrează aspectele fizice, sociale, culturale, economice, ecologice şi politice ale teritoriului. Profesia de urbanist devine tot mai importantă în ultimele deceniii, pe măsură ce problemele generate de creșterea populației, de schimbările climatice și de dezvoltarea nesustenabilă generează presiuni asupra dezvoltării urbane și teritoriale. Se consideră ca Urbanistul aparține grupei profesiilor „gulere verzi”, cu rolul întocmirii și realizării de proiecte, politici și tehnologii care vizează creșterea sustenabilității mediului. La nivel european funcționează Consiliul European al Urbanistilor (), Romania fiind membru cu drepturi depline CEU-ECTP, și des prezentată drept un bun exemplu de organizare a profesieiii. Legislația naționale diferite, contextul instituționale diferit, politicile de dezvoltare teritorială și urbană care răspund unor exigențe diferite, impun o formare profesională diferită în țările europene și generează o fragmentare a profesiei la nivel european, profesia nefiind reglementată1 în toate statele membre ale Uniunii Europeneiii, dar respectând prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale. În România, profesia de urbanist este reglementată. Autoritatea competentă pentru a gestiona profesia de Urbanist în România este Registrul Urbaniștilor din România, conform legii. Profesia de urbanist grupează ansamblul de activităţi profesionale reglementate conform legiiiv, derulate în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului. Îmn România, profesia de Urbanist este reglementată, și are organizarea, funcţionarea şi conducerea stabilite în condiţiile prevăzute de lege, exercitarea profesiei fiind supusã urmãtoarelor principii fundamentale: a) principiul legalitãţii; b) principiul libertãţii; c) principiul independenţei; d) principiul autonomiei şi descentralizãrii; e) principiul pãstrãrii secretului profesional. f) apărării/respectării interesului public. Activitatea profesională în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului este activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiţionată, direct sau indirect de deţinerea unui atestat din care să rezulte nivelul de formare profesională, domeniul şi activităţile derulate de respectivul profesionist. Activitatea profesională a Urbanistului cuprinde grupările de activități prezentate mai jos, fără a se rezuma însă la acesteav.

A. Activităţile de analiză, studiu, monitorizare, evaluare derulate de specialiștii în domeniul urbanismului sunt activități care au scopul de a interpreta informaţiile și datele care descriu un teritoriu, de a înţelege fenomenele urbane şi teritoriale, şi de a furnizarea elementele necesare strategiei şi acţiunii. Aceste activități au ca rezultat definirea indicatorilor şi obiectivelor, controlul acţiunilor aflate în derulare, gestiunea teritorială,

1 De exemplu, profesia de Urbanist este reglementată în Italia, Germania și Marea Britanie, în timp ce titlul de urbanist nu există în Spania,

Republica Cehă, Austria și Danemarca activitățile de urbanism fiind realizate de către arhitecți.

5


funcţionarea bazelor de date geo-referenţiale, producerea cunoştinţelor, formarea şi informarea.

B. Cercetarea fundamentală și cercetarea aplicată în domeniul urbanismului reprezintă ansamblul de activități dedicate cunoașterii științifice a teritoriilor, a metodelor de gestiune și intervenție specifice acestora, activități ce sunt derulate cu scopul de a furniza mediului profesional instrumentele necesare abordării teritoriilor și de a extrage rezultate operaţionale.

C. Compoziţia spaţială reprezintă ansamblul de activități care au scopul de a stabili caracteristicile proiectelor de amenajare urbană, principiile de organizare spaţială ale acestor proiecte fiind stabilite într-o etapă derulată anterior sau în paralel, în cadrul activităților de programare urbană, prin programul de urbanism. Activitățile necesită abilităţi legate în special de organizarea formelor, a volumelor şi a funcţiilor urbane, şi creativitate, realizând transpunerea determinărilor geografice, economice, sociale, politice, culturale, istorice în formă și spațiu. Activitățile de compoziție spațială și programare urbană se pot derula și în cadrul unor etape ale planificării (la spaţializarea proiectelor în teritoriu) dar și în cadrul implementării operaţiunilor urbane.

D. Comunicarea, Diseminarea informației, Moderarea de reuniuni publice reprezintă ansamblul activităților care au ca scop transmiterea mesajelor pe parcursul elaborării, derulării, implementării orientărilor, strategiilor, documentelor, documentațiilor, studiilor, proiectelor și acţiunilor care au ca obiect teritoriul sau profesia.

E. Coordonarea reprezintă activitățile specifice domeniului managementului, derulate la elaborarea și punerea în aplicare a orientărilor, strategiilor, documentelor, documentațiilor, studiilor și care vizează relaționarea părților diferite în vederea obținerii unui rezultat coerent. Activitățile includ planificarea şi raportarea activităţii, organizarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii, supravegherea activităţilor, gestiunea stocurilor de resurse materiale, coordonarea formării profesionale şi gestionării performanţelor echipei.

F. Diagnosticarea teritorială reprezintă ansamblul de activităţi de studiu în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului printr–o abordare încrucişată şi transversală a studiilor specializate (economic, demografic, geografie, istorie, peisaj, transporturi, echipare edilitară, servicii publice, locuire, etc.) cu scopul de a produce elementele necesare formulării scenariilor de evoluţie și a strategiilor de dezvoltare teritorială.

G. Gestiunea dreptului de proprietate grupează activitățile suport care au ca scop gestiunea strategiilor, orientărilor și reglementărilor formulate în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului în vederea integrării acestora în aplicarea dreptului de proprietate. Activitățile pot fi derulate în timpul elaborării dar și la aplicarea strategiilor, orientărilor și reglementărilor.

H. Gestiunea teritorială a operațiunilor urbane și a politicilor de dezvoltare locală include ansambluri de activități caracteristice managementului urban cuprinzând gestiunea amenajării şi funcţionării urbane legate de diferite politici sectoriale (mobilitate, transport, locuire/habitat, economie, comerţ, servicii) şi de diferite domenii ale ingineriei urbane. Activitățile pot fi: de gestiune a intervenţiilor urbane pentru restructurarea sau crearea unor părţi ale teritoriului (zone), de dezvoltare economică a oraşului, de stabilire şi gestiune a serviciilor (telecomunicaţii, restaurare, afaceri hoteliere, servicii bancare şi financiare, activităţi de petrecere a timpului liber, etc.), etc.

I. Implementarea operațiunilor urbane și de amenajare a teritoriului reprezintă ansamblul activităților de transformare a teritoriilor prin transpunerea operațională a strategiilor, orientărilor, documentelor, documentațiilor și proiectelor în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului și prin adaptarea acestora la contextul economic, socio-demografic, și de mediu din momentul intervenției. Activitățile derulate sunt condiționate de stăpânirea programării urbane, a compoziţiei urbane şi gestiunii financiare, și sunt derulate atât în definirea cât și în punerea în aplicare a proiectelor urbane şi a operaţiunilor de amenajare teritorială. Activitățile includ elaborarea proceselor de producţie a proiectului urban sau a operaţiunilor, stabilirea parteneriatelor

6


fianciare sau tehnice, a strategiilor pentru atingerea obiectivelor date, organizarea apelurilor de oferte de servicii (promotori, investitori, concursuri de arhitectură şi de inginerie a lucrărilor, gestiunea calendarului operaţiunilor, modurile de realizare, etapele de decizie, de validare, de organizare, cercetarea şi mobilizarea finanţării.

J. Învățământul și formarea grupează activitățile derulate conform legii și care au drept scop formarea noilor profesionişti în cadrul activităților de formare practice sau teoretice, iniţiale sau continue.

K. Managementul de proiect grupează activități de management de proiect derulate în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, conform prevederilor legale. Cuprind: autorizarea şi delegarea; stabilirea echipei proiectului; identificarea factorilor interesaţi în proiect; stabilirea planului proiectului; stabilirea sarcinilor de realizat; elaborarea structurii proiectului, pe activităţi; stabilirea rolurilor şi responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect; elaborarea unui plan de lucru pentru fiecare sarcină de realizat; alcătuirea graficului de derularea a proiectului, stabilirea resurselor necesare, a costurilor şi identificarea şi înregistrarea riscurilor; contractarea serviciilor, bunurilor şi/ sau lucrărilor necesare în desfăşurarea proiectului; comunicarea planului proiectului şi obţinerea aprobării din partea factorilor interesaţi; pregătirea unui buget pentru finanţarea proiectului; asigurarea de rezerve şi eliberarea de fonduri; pregătirea lucrărilor pentru începere, întrerupere, sau continuare; monitorizarea progresului proiectului; analizarea şi comunicarea rezultatelor; negocierea schimbărilor, indiferent de sursa acestora; modificarea planurilor (atât fizic, cât şi financiar).

L. Planificarea strategică şi spaţializarea proiectelor pentru teritorii include activitățile de planificare, previziune, programare şi repartiţie spaţială a activităţilor, de poziţionare strategică, derulate cu scopul de a crea condiţiile necesare transpunerii în teritoriu a unui proiect sau a unei documentații de urbanism și amenajarea teritoriului (alcătuirea comitetelor de coordonare, definirea modalităţilor operaţionale, desemnarea operatorilor, crearea parteneriatelor).

M. Programarea urbană defineşte conţinutul funcţional al proiectului pentru un teritoriu şi dimensionează activităţile şi spaţiile destinate acestor activităţi, tratând în același timp fezabilitatea economică, financiară, temporală, juridică dar şi mijloacele tehnice şi ştiinţifice necesare proiectelor de amenajare, urbană şi teritorială.. Activitățile de programare urbană se suprapun parţial cu activitățile de implementare a operațiunilor şi sunt fundamentate de analizele și studiile realizate, precum și de orientările formulate de strategii, documente și documentații. Programarea urbană are ca rezultat producerea unui studiu de programare urbană. Conținutul studiilor de programare urbană este prelucrat treptat pentru a coordona programarea spaţiilor vizate cu studiile, strategiile, documentațiile și proiectele realizate la diferite scări teritoriale. Studiile de programare urbană pot fi premergătoare proiectelor de urbanism şi constituie cadrul acestora, sau pot fi realizate în etapele de concepţie urbană şi amenajare a spaţiilor. Cuprind definirea cantitativă (suprafeţe, obiective cantitative, încadrări financiare), etapizarea realizării, stabilirea schemelor de organizare şi a planurilor de situaţie care permit iniţierea fazelor de execuție (amenajare urbană, realizarea obiectului de arhitectură, inginerie, spaţiu public).

N. Practica profesională și stagiul includ activități derulate în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului care pun în aplicare cunoştinţe de ordin experimental, participă direct la elaborarea studiilor, planurilor, operaţiunilor, și pot produce doctrine și metode în domeniu.

Prezentare conținut realizare profesională

Înfiinţată în anul 1997 în cadrul Institutului de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti, Facultatea de Urbanism este singura instituţie de învăţământ superior care pregăteşte urbanişti, profesie nou apărută în România, pregătind specialiști urbaniști pentru derularea activităților

7


profesionale în cercetare, proiectare , administraţie pentru abordarea și soluţionarea problemelor specifice din domeniul amenajarea teritoriului, urbanism sau amenajarea peisagistică. Facultatea oferă două specializărivi care funcționează pe curricule academice separate, derulate de două departamente – Proiectare Urbană și Peisagistică și Pălanificare Urbană si Dezvoltare Teritorială. Programele de studii urmăresc dobândirea cunoştinţelor teoretice complexe care fundamentează dezvoltarea urbană şi rurală, şi dezvoltarea teritoriului, alături de asimilarea deprinderilor şi cunoştinţelor practice care oferă competenţele și abilitățile necesare în derularea activităților profesionale specifice.

8


Disciplinele predate de candidată sunt redate în Tabelul nr.1. Tabel nr.1 Disciplinele predate prezentate în ordine alfabetică

NR. CRT DISCIPLINA SECTIA AN COD

1. Ciclul de proiect şi analiză cost-beneficiu CURS MATDR II UT-107

2. Dezvoltare economica locala/Institutionalitate in managementul urban

MOC II indisponibil

3.

Economie urbana si evaluare LUCRARI UAT Sibiu I UT-149

4. Economie urbana si evaluare LUCRARI P II UT-17

5. Economie urbană şi evaluare CURS U, P II UT-17

6. Elemente de mediu în urbanism – Orașul în istorie 2012-2014 FA I indisponibil

7. Fundamentare licenta PROIECT U IV UT-119

8. Fundamentare licență U IV UT-64

9. Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani CURS MOC I UT-31

10. Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani LUCRARI MOC I UT-31

11. Managementul proiectarii CURS și LUCRĂRI FA VI IT-18

12.

Obiectul de arhitectura si programe de urbanism CURS UAT Sibiu II UT-24

13. Obiectul de arhitectură şi programe de urbanism CURS U III UT-24

14. Obiectul de arhitectură şi programe de urbanism LUCRARI U III UT-24

15. Orașul în istorie (Elemente de mediu in urbanism) (1) CURS U, P I UT-6

16. Partiu urbanistic 2009-2010 FA IV indisponibil

17. Practica profesională MOC II UT-56

18. Programe de dezvoltare urbană PROIECT MOC I UT-32

19. Proiect disertație MOC II UT-54

20. Proiect lotizare 2009-2010 FA III indisponibil

21. Proiect Obiectul de arhitectura si Programe de Urbanism 2009-2010

U III indisponibil

22.

Proiect Planificare Urbană 2009-2010 U,P III indisponibil

23. Proiect Studii de Program 2009-2010 U IV indisponibil

24. Proiectare - Plan Urbanistic General (PUG) U IV UT-119

25. Proiectare - Plan Urbanistic General (PUG) PROIECT U IV UT-64

26. Reînnoire urbană - Spațiul urban ca produs MOC II UT-46

27.

Tehnci de comunicare și studiu CURS FU, U I indisponibil

28.

Tehnici de comunicare si lucru in echipa LUCRĂRI FU MOC I Indisponibil

FA = Facultatea de Arhitectură FU = Facultatea de Urbanism

P = Secția Amenajarea și Planificarea Peisajului a FU

U = Secția Proiectare și Planificare urbană a FU

MOC = Master Management Urban pentru Orașe Competitive

UAT Sibiu = Secția Secția Urbanism și Administrarea Teritoriului Sibiu a FU

MATDR = Master Master de Amenajarea Teritoriului și Dezvoltare Regională

9


Relevanţa şi originalitatea contribuţiilor personale

Disciplinele predate sunt prezentate în continuare, grupate, punând în evidență categorii de competențe, cunoștințe și abilități necesare derulării activităților profesionale caracteristice profesiei de urbanist, așa cum sunt acestea definite în acest moment la nivel internațional dar și în acord cu discuțiile purtate în cadrul RUR în sesiunile dedicate definirii statutului profesiei de urbanist. Este folosit ca material de referință grila de competențe elaborată pentru detalierea calificării la nivel național, completată cu informații importante și discponibile, referitoare la derularea profesiei de urbanist în Franța.

DIRECȚIA TEMATICĂ Managementul proiectarii – Ciclul de proiect

Cursul și aplicațiile derulate furnizează cunoștințe și abilități de bază în managementul de proiect și analiza cost-beneficiu, cu referire directă la ciclul de viață al proiectului în amenajarea teritoriului și dezvoltarea regională, conținutul și formularea acestora. 1.Introducere. Cadrul conceptual. 1.1 Definiția Proiectului 1.2 Caracteristicile proiectelor 1.3 Clasificarea proiectelor 1.4 Managementul de proiect. Scurt istoric. Relația cu alte discipline 1.5 Managerul de proiect. Rol și responsabilități 1.6 Abordări în managementul proiectelor 1.7 Fazele proiectului 1.8 Domeniile de expertiză în managementul proiectului 2. Conceperea și inițierea proiectelor 2.1 Structurarea proiectului. Fazele proiectului 2.2 Ciclul de proiect 2.3 Concepţia proiectului 2.4 Planificarea proiectului 2.5 Implementarea proiectului 2.6 Controlul proiectului 2.7 Monitorizarea 2.8 Încheierea şi evaluarea Activitățile didactice asociate, continuă proiectele derulate de studenți în programul de studii de masterat. Conținutul prelegerilor și aplicațiilor urmărește structura demai jos: Aplicațiile sunt derulate individual și în echipă și detaliază conținutul proiectului, fazele proiectului, planificare, implementare, monitorizare și evaluare, închiderea proiectului. Competențele, cunoștințele și abilitățile dezvoltate de aceste discipline sunt prezentate în tabelul demai jos.

10


Tabel nr.2 Competențe, cunoștințe și abilități pentru disciplinele predate în raport cu activitățile

profesionale - Ciclul de proiect CURS, Managementul proiectarii CURS și LUCRĂRI

Activități Competenţe generale Cunoştinţe Abilităţi

Comunicare, Diseminarea informației,

Moderare reuniuni publice

Capacitatea de a prezenta documentele de urbanism în funcţie de scopul comunicării Capacitatea de a simplifica, sintetiza, împărtăşi Capacitatea de a face legătura între lumea cercetării şi parcursul profesional Capacitatea de a organiza consultarea în domeniu și de a utiliza tehnicile și instrumentele aferente (sondaje, chestionare) Capacitatea de a realiza instrumentele necesare consultării (sondaje, chestionare) Capacitatea de a înţelege mecanismele de mobilizare a populaţiei (interese, strategii, practici, leadership) Capacitatea de a realiza o lectură critică asupra consultării Capacitatea de a realiza prezentări publice

Cunoaşterea metodelor de comunicare şi marketing, Sintetizarea vizuală a intenţiilor, demersurilor şi procedurilor Diseminarea cunoştinţelor, experienţelor, proiectelor Difuzarea prin intermediul media a ansamblului de informaţii din domeniu

Utilizarea instrumentelor de comunicare Crearea unei expuneri simple şi inteligibile Oferirea unor informaţii complete, clare şi riguroase

Management de

proiect

Capacitatea de a adapta condiţiile de producţie la schimbarea contextului. Capacitatea de a realiza activităţi de management, ierarhic şi transversal: organizarea acţiunilor, a verificărilor şi a evaluării permanente a proceselor de producţie a teritoriilor Capacitatea de a coordona, de a crea legături şi de a pune în practică metodologiile proiectelor. Capacitatea de a înţelege logica puterii, de a transpune în obiective strategiile şi tacticile participanţilor în vederea administrării relaţiilor interpersonale, conflictele între parteneri, organisme, instituţii şi cetăţeni. Capacitatea de a-şi adapta propriile cunoştinţe în raport cu ale celorlalţi.

Elaborarea modelelor şi conceptualizarea rolului, a strategiilor, aşteptărilor, intereselor participanţilor care alcătuiesc oraşul (aleşi, investitori, amenajatori, corpuri profesionale, asociaţii,...). integrarea acestora în contexte de acţiune: aşteptări, practici, interese, strategii. Stăpânirea managementului proiectului şi a managementului de proiect (gestiunea interfeţelor), a metodelor şi instrumentelor de planificarea producţiei

Coordonarea echipelor pluridisciplinare Organizarea şi animarea grupurilor sau colectivelor de lucru la diferite niveluri de acţiune Răspândirea unei culturi urbanistice şi a proiectelor legate de responsabilităţii comune a cunoştinţelor şi profesiilor care contribuie la elaborarea punerii în aplicare a unui proiect. Elaborarea, coordonarea şi conducerea studiilor de profil Administrarea aspectelor relaţionale Capacitatea de a impulsiona, conduce, mobiliza, dialoga.

11


DIRECȚIA TEMATICĂ Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani - Economie urbana si evaluare - Dezvoltare economica locala/Institutionalitate in managementul urban Disciplinele grupate de această direcție tematică au scopul de a dezvolta capacitatea de a gestiona problematica disciplinelor care descriu și analizează spațiul urban, de a gestiona problematica economiei urbane ca disciplină care studiază dimensiunea optimă a unui teritoriu, de a spori abilitatea de a utiliza mecanisme teoretice de înțelegere, interpretare și gestionare a problemelor spațiului urban în raport cu evoluția orașului contemporan, de a coordona dar și elabora studii de specialitate, și desigur analize asupra economiei urbane. Conținutul activităților educaționale specifice disciplinei Economie urbană este prezentat mai jos. Prelegerea 1: Introducere in studiul economiei urbane. Definitii. Discipline care descriu evolutia urbana. Aplicatie seminar 1 Definiţii. Caracteristici si tendinte in dezvoltare asezarilor urmane. Rolul disciplinelor care intervin in studiul teritoriilor urbane. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs. Prelegerea 2. Definirea economiei urbane. Cele 3 tipuri de abordari . Aplicatie seminar 2 Definitii ale economiei si ale economiei urbane. Abordarea descriptiva, analitica si sistemica a teritoriului urban. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 3: Campul spatial al economiei urbane. Abordarea conceptuala Aplicatie seminar 3 Definirea campului spatial al economiei urbane. Abordarea conceptuala a spatiului urban. Criterii de definire si analiza. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 4: Campul spatial al economiei urbane. Abordarea pragmatica Aplicatie seminar 4 Definirea campului spatial al economiei urbane. Abordarea pragmatica a spatiului urban. Criterii de definire si analiza. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 5: Activitati economice. Aplicatie seminar 5 Definitii, clasificari. Relatia, rolul si produsul analizei in contextul analizei teritoriilor urbane. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 6: Cererea urbana. Definitie si mod de exprimare in teritorii urbane. Aplicatie seminar 6 Definitii. Categorii si subcategorii. Mod de exprimare in teritorii urbane. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 7: Oferta urbana. Definitie si mod de exprimare in teritorii urbane. Aplicatie seminar 7 Definitii. Categorii si subcategorii. Mod de exprimare in teritorii urbane. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 8: Analiza cererii si ofertei urbane. Aplicatie seminar 8 Exemple – utlizarea in elaborarea documentatiilor de urbanism Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 9: Dezvoltare economica si dezvoltare locala. Definitii si mod de abordare Aplicatie seminar 9 Definitii. Abordare in teritorii urbane Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 10 Analiza si diagnoza dezvoltarii economice locale Aplicatie seminar 10 Criterii de analiza, diagnoza si monitorizare Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 11: Aplicarea metodei de diagnoza a dezvoltarii economice locale Aplicatie seminar 11 Exemple de analiza si diagnoza in documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului. Aplicatie/ Exercitiu Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs.. Prelegerea 12 Indicatori ai dezvoltarii. (I) Aplicatie seminar 12 Definitii si clasificari. Dezvoltare durabila,dezvoltare economica, dezvoltare spatiala. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 13 Indicatori ai dezvoltarii (II)

12


Aplicatie seminar 13 Exemple de utilizare in elaborarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 14 Studii de caz si exemple de analiza Aplicatie seminar 14 Utilizarea metodelor de abordare si analiza in elaborarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului. Aplicatie/ Exercitiu. Disciplina Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani continuă parcursul dezvoltat de disciplina Economie urbană, în cadrul programului de masterat Management Urban pentru Orașe competitive, furnozând competențe care vizează formarea și dezvoltarea capacității de a gestiona problematica dezvoltării teritoriilor, în contextul dezvoltării abilității de a utiliza mecanismele teoretice de intelegere, interpretare și utilizare a indicatorilor, împreună cu abilitatea de a coordona dar și de a elabora studii de specialitate în domeniul dezvoltării teritoriilor urbane. Conținutul activităților educaționale specifice disciplinei Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani este prezentat mai jos. Prelegerea 1: Indicatori generali ai dezvoltarii durabile Atelier de lucru 1 Definiţii. Caracteristici si tendinte in dezvoltare asezarilor urmane. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs. Prelegerea 2. Indicatori ai dezvoltarii durabile la scara europeana si nationala. Coeziune si competitivitate. Atelier de lucru 2 Coeziune si competitivitate Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 3: Categorii de indicatori utilizati la scara nationala, regionala si locala Atelier de lucru 3 Evaluare teritoriu. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 4: Categorii de indicatori utilizati la scara locala Atelier de lucru 4 Analiza la scara locala. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 5: Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL O :- DATE DE FOND Atelier de lucru 5 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 6: Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 1 :- DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA Atelier de lucru 6 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. .Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 7: Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 2 :- INFRASTRUCTURA Atelier de lucru 7 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 8: Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 3 :- TRANSPORT Atelier de lucru 8 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 9: Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 4 :- MANAGEMENTUL MEDIULUI Atelier de lucru 9 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 10 Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 5 :- GUVERNARE LOCALA Atelier de lucru 10 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 11: Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 6 :- LOCUINTE ACCESIBILE SI ADECVATE Atelier de lucru 11 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs.. Prelegerea 12 Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 7 :- REZERVA DE LOCUINTE Atelier de lucru 12 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs

13


Prelegerea 13 Definirea indicatorilor utilizati la scara locala MODULUL 7 :- REZERVA DE LOCUINTE Atelier de lucru 13 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs Prelegerea 14 Diagnoza. Studii de caz si exemple de utilizare in documentatii de urbanism Atelier de lucru 14 Evaluare teritoriu utilizand indicatori ai dezvoltarii. Aplicatie/ Exercitiu. Revederea capitolelor corespunzătoare din notele de curs

Tabel nr.3 Competențe, cunoștințe și abilități pentru disciplinele predate în raport cu activitățile profesionale - Economie urbana si evaluare CURS și LUCRARI

Gestionarea dezvoltarii urbane si indicatori urbani CURS și LUCRARI Dezvoltare economica locala/Institutionalitate in managementul urban

Activități Competenţe generale Cunoştinţe Abilităţi

Analize, studii, evaluări sectoriale/ tematice. monitorizare

Capacitatea de a crea şi a alimenta bazele de date care permit descrierea teritoriilor; Capacitatea de a analiza principalele tendinţe de evoluţie a teritoriilor Capacitatea de a simula, sintetiza și inte rpreta tendinţele de evoluţie.

Cunoaşterea metodelor cantitative şi calitative de colectare şi analiză a informaţiilor Cunoaşterea elementelor care alcătuiesc un teritoriu, organizarea și sintetizarea acestora, și a formelor de utilizare și transmitere a acestora în vederea abordării strategice a teritoriilor și spațiilor

Utilizarea instrumentelor de gestiune a datelor Aplicarea sistemelor de difuzare a informaţiilor către profesioniştii şi participanţii implicaţi în transformarea, adaptarea si conservarea teritoriilor, spaţiilor şi locurilor. Stăpânirea metodelor de evaluare și de formulare de ipoteze, scenarii de evoluție;

Comunicare, Diseminarea informației,

Moderare reuniuni publice

Capacitatea de a prezenta documentele de urbanism în funcţie de scopul comunicării Capacitatea de a simplifica, sintetiza, împărtăşi Capacitatea de a face legătura între lumea cercetării şi parcursul profesional

Sintetizarea vizuală a intenţiilor, demersurilor şi procedurilor Diseminarea cunoştinţelor, experienţelor, proiectelor Difuzarea prin intermediul media a ansamblului de informaţii din domeniu

Utilizarea instrumentelor de comunicare Crearea unei expuneri simple şi inteligibile Oferirea unor informaţii complete, clare şi riguroase

Diagnosticare teritorială,

formulare de scenarii de

dezvoltare, politici publice urbane şi

teritoriale

Capacitatea de a formula diagnostice teritoriale şi spaţiale, scenarii, demersuri de acţiune şi proiecte (orientări, obiective generale, programe). Capacitatea de a utiliza analizele şi bazele de date cu scopul de a extrage tendinţele. Capacitatea de a produce studii teritoriale (generale, tematice/sectoriale,) şi de a le compara pentru a extrage scenarii de dezvoltare sau diagnostice

Analizarea expresiei spaţiale şi de mediu din punct de vedere: morfologic (geografie şi peisaj, reţele şi drumuri, patrimoniu construit şi natural, etc.), al fondului funciar şi imobiliar, al demografiei, al situaţiei etnosociologice; al economiei; al istoriei urbane; al modalităţilor de luare a deciziilor; Înţelegerea impactului teritorial produs de schimbările din domeniul, politic, social, cultural, economic şi ştiinţa de a le plasa în perspectiva unei dezvoltării durabile

Decodarea şi descifrarea raporturilor sociale şi politice la diferite scări teritoriale cu scopul de a relaționa nevoile şi aşteptările, constrângerile şi posibilitătile cu aspirațiile privind dezvoltarea unui teritoriu: Interpretarea, cuantificarea şi a localizarea fenomenelor economice, sociale și demografice pe baza informațiilor cantitative și calitative Formularea şi sintetizarea proiectelor şi acţiunilor.

Planificarea strategică şi spaţializarea

proiectelor pentru teritorii

Capacitatea de a utiliza studiile teritoriale, de a reprezenta, dimensiona şi localiza datele şi fenomenele, şi de a compune sub aspect spaţial proiectele teritoriale Capacitatea de a organiza şi coordona situații și resurse

Elaborarea, sintetizarea proiectelor şi acţiunilor şi comunicarea acestora prin reprezentare spaţială

Decodarea şi descifrarea raporturilor sociale şi politice la diferite scări teritoriale cu scopul de a relaționa nevoile şi aşteptările, constrângerile şi posibilitătile cu aspirațiile privind dezvoltarea unui teritoriu Gestiunea şi procesarea informaţiei strategice, reprezentar a fenomenelor spaţiale

14


Conținutul activităților educaționale pentru disciplina Elemente de mediu în urbanism – Orașul în istorie urmărește dinamica proceselor de dezvoltare urbană, prezentând succesiunea de momente de cristalizare a modelelor şi teoriilor urbanistice, subliniind rolul factorilor de mediu – natural, social, economic în formarea și dezvoltarea orașelor. Activitățile educaționale au drept scop formarea unei gândiri flexibile şi stimularea creativităţii prin aplicații și exerciții care acompaniază prelegerile, care sunt prezentate mai jos.

Curs introductiv. Utilitatea cunoaşterii evoluţiei localităţilor. Modelul mediului ca sistem global şi componentele sale: mediul natural şi mediul antropic (mediul artificial şi mediul socio – economic). Principiile Dezvoltării Durabile.

Formarea oraşelor. Elemente preluate din perioada preurbană.

Oraşele în Antichitatea Orientală (Mesopotamia, Egipt, Asia Mică, insulele Mării Egee, Valea Indusului).

Oraşele civilizaţiei antice greceşti.

Oraşele civilizaţiei antice romane.

Oraşele în perioada Evului Mediu.

Oraşele în perioade Renaşterii.

Oraşele in perioada secolelor XVII – XVIII.

Oraşele in perioada secolului XIX.

Oraşele în perioada primei jumătăţi a secolului XX.

Oraşele în perioada celei de a doua jumătate a secolului XX.

Anticipări privind oraşul secolului XXI.

Probleme şi principii actuale ale dezvoltării oraşelor în ţările Uniunii Europene. Activitățile educaționale reunesc activități de realizare de Analize, studii, evaluări sectoriale/ tematice. monitorizare, Comunicare, Diseminarea informației, Moderare reuniuni publice, Diagnosticare teritorială, formulare de scenarii de dezvoltare, politici publice urbane şi teritoriale și au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a analiza principalele tendinţe de evoluţie a teritoriilor

Cunoaşterea elementelor care alcătuiesc un teritoriu, organizarea și sintetizarea acestora, și a formelor de utilizare și transmitere a acestora în vederea abordării strategice a teritoriilor și spațiilorAplicarea sistemelor de difuzare a informaţiilor către profesioniştii şi participanţii implicaţi în transformarea, adaptarea si conservarea teritoriilor, spaţiilor şi locurilor.

Capacitatea de a simplifica, sintetiza, împărtăşi

Capacitatea de a realiza prezentări publice

Diseminarea cunoştinţelor, experienţelor, proiectelor

Difuzarea prin intermediul media a ansamblului de informaţii din domeniu

Utilizarea instrumentelor de comunicare

Crearea unei expuneri simple şi inteligibile

Oferirea unor informaţii complete, clare şi riguroase

Capacitatea de a utiliza analizele şi bazele de date cu scopul de a extrage tendinţele.

Înţelegerea impactului teritorial produs de schimbările din domeniul, politic, social, cultural, economic şi ştiinţa de a le plasa în perspectiva unei dezvoltării durabile

Interpretarea, cuantificarea şi a localizarea fenomenelor economice, sociale și demografice pe baza informațiilor cantitative și calitative.

15


DIRECȚIA TEMATICĂ Programare urbană

Disciplinele Obiectul de arhitectura si programe de urbanism CURS și LUCRARI, Programe de dezvoltare urbană PROIECT, Proiect Obiectul de arhitectura si Programe de Urbanism 2009-2010, Proiect Studii de Program 2009-2010, Proiectare - Plan Urbanistic General (PUG) Activitățile educaționale grupate în direcția tematică Programare urbană reunesc o familie de activități care constituie fundamentul studiilor de programare urbană, coordonând programarea spaţiilor vizate cu studiile, strategiile, documentațiile și proiectele realizate la diferite scări teritoriale. Studiile de programare urbană pot fi premergătoare proiectelor de urbanism şi constituie cadrul acestora, sau pot fi realizate în etapele de concepţie urbană şi amenajare a spaţiilor. Cuprind definirea cantitativă (suprafeţe, obiective cantitative, încadrări financiare), stabilirea schemelor de organizare şi a planurilor de situaţie care permit iniţierea fazelor de execuție (amenajare urbană, realizarea obiectului de arhitectură, inginerie, spaţiu public). Mai puțin utilizate în România în acest moment, aceste studii realizează trecerea de la Planul strategic la Proiectarea de urbanism și conțin activități dedicate realizării de analize, studii, evaluări sectoriale/ tematice. monitorizare, de diagnosticare teritorială, formulare de scenarii de dezvoltare, politici publice urbane şi teritoriale, și de programare urbană. Activitățile educaționale de realizare de Analize, studii, evaluări sectoriale/ tematice. monitorizare au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a crea şi a alimenta bazele de date care permit descrierea teritoriilor;

Capacitatea de a analiza principalele tendinţe de evoluţie a teritoriilor

Capacitatea de a simula, sintetiza și interpreta tendinţele de evoluţie.

Cunoaşterea elementelor care alcătuiesc un teritoriu, organizarea și sintetizarea acestora, și a formelor de utilizare și transmitere a acestora în vederea abordării strategice a teritoriilor și spațiilor

Utilizarea instrumentelor de gestiune a datelor Activitățile educaționale de realizare de Diagnosticare teritorială, formulare de scenarii de dezvoltare, politici publice urbane şi teritoriale au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a formula diagnostice teritoriale şi spaţiale, scenarii, demersuri de acţiune şi proiecte (orientări, obiective generale, programe).


Analizarea expresiei spaţiale şi de mediu din punct de vedere: Înţelegerea impactului teritorial produs de schimbările din domeniul, politic, social, cultural, economic

Formularea şi sintetizarea proiectelor şi acţiunilor.

Redactarea documentelor de reglementare Activitățile educaționale de realizare de Programare urbană au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a integra fenomene complexe în cadrul unui teritoriu şi în cazul strategiilor de acţiune cu scopul de a-l modifica (compoziţie sociologică, starea construcţiei, transporturi, lucrări şi servicii, economie, date de mediu)

Capacitatea de a transpune obiectivele strategice şi de a le articula în raport cu resursele şi nevoile

Capacitatea de a cuantifica elementele programelor

Cunoaşterea contextelor intervenţiei spaţiale (spaţii publice, reţele de drumuri publice, spaţii cu vocaţie economică şi comercială,...)

Analizarea situaţiei spaţiale şi de mediu din punct de vedere: al morfologiilor (reţele şi sisteme de drumuri publice, patrimoniu, construcţii de toate tipurile, elemente naturale...); al fondului funciar şi al domeniului imobiliar; al demografiei, al populaţiei; al economiei; al istoriei urbane.

16


APLICAȚII ÎN PROIECTE

disciplinele Fundamentare licență, Practica profesională, Proiect disertație, Proiect Planificare Urbană 2009-2010, Reînnoire urbană - Spațiul urban ca produs Activitățile educaționale dedicate realizării de proiecte aplică cunoștințele, competențele dobândite dar și abilitățile dezvoltate în cadrul activităților educaționale aferente disciplinelor care compun direcțiile tematice prezentate mai sus. La acestea se adaugă cunoțințe, competențe și abilități pentru comunicare și lucrul în echipă care vizează dezvoltarea de activități profesionale Comunicare, Diseminarea informației, Moderare reuniuni publice, după cum urmează:

Capacitatea de a simplifica, sintetiza, împărtăşi

Capacitatea de a realiza prezentări publice

Sintetizarea vizuală a intenţiilor, demersurilor şi procedurilor

Diseminarea cunoştinţelor, experienţelor, proiectelor

Utilizarea instrumentelor de comunicare

Crearea unei expuneri simple şi inteligibile

Oferirea unor informaţii complete, clare şi riguroase Este astfel consolidată și dezvoltată capacitatea de a derula activități profesionale de realizarea de Analize, studii, evaluări sectoriale/ tematice. Monitorizare cu dezvoltarea capacității de a crea şi a alimenta bazele de date care permit descrierea teritoriilor, de a analiza principalele tendinţe de evoluţie a teritoriilor, de a simula, sintetiza și interpreta tendinţele de evoluţie. Cunoțtințele și abilitățile dezvoltate se referă la:

Cunoaşterea metodelor cantitative şi calitative de colectare şi analiză a informaţiilor

Cunoaşterea elementelor care alcătuiesc un teritoriu, organizarea și sintetizarea acestora, și a formelor de utilizare și transmitere a acestora în vederea abordării strategice a teritoriilor și spațiilor

Utilizarea instrumentelor de gestiune a datelor

Aplicarea sistemelor de difuzare a informaţiilor către profesioniştii şi participanţii implicaţi în transformarea, adaptarea si conservarea teritoriilor, spaţiilor şi locurilor.

Stăpânirea metodelor de evaluare și de formulare de ipoteze, scenarii de evoluție. Activitățile de coordonare propun dezvoltarea capacității de a propune metodologii de proiecte, Capacitatea de a gestiona şi coordona operaţiunile privitoare la producerea teritoriilor, spaţiilor, dar și elaborarea modelelor şi conceptualizarea rolului, strategiilor, aşteptărilor, intereselor participanţilor care alcătuiesc oraşul (aleşi, investitori, amenajatori, corpuri profesionale, asociaţii), și adaptarea rolului disciplinelor specializate şi încadrarea intervenţiilor acestora în cadrul unui proiect de urbanism. Se urmărește dezvoltarea de abilități pentru formarea, coordonarea echipelor, a grupurilor sau a colectivelor de lucru, elaborarea, coordonarea şi conducerea (sau participarea la) organizarea studiilor. Sunt realizate activități de Diagnosticare teritorială, formulare de scenarii de dezvoltare, politici publice urbane şi teritoriale care consolidează și dezvoltă:

Capacitatea de a formula diagnostice teritoriale şi spaţiale, scenarii, demersuri de acţiune şi proiecte (orientări, obiective generale, programe).


Capacitatea de a produce studii teritoriale (generale, tematice/sectoriale,) şi de a le compara pentru a extrage scenarii de dezvoltare sau diagnostice

Capacitatea de a organiza, coordona şi gestiona situaţii și resurse materiale şi umane

Analizarea expresiei spaţiale şi de mediu din punct de vedere: morfologic (geografie şi peisaj, reţele şi drumuri, patrimoniu construit şi natural, etc.), al fondului funciar şi imobiliar, al demografiei, al situaţiei etnosociologice; al economiei; al istoriei urbane; al modalităţilor de luare a deciziilor;

Înţelegerea impactului teritorial produs de schimbările din domeniul, politic, social, cultural, economic şi ştiinţa de a le plasa în perspectiva unei dezvoltării durabile

17


Decodarea şi descifrarea raporturilor sociale şi politice la diferite scări teritoriale cu scopul de a relaționa nevoile şi aşteptările, constrângerile şi posibilitătile cu aspirațiile privind dezvoltarea unui teritoriu:

Interpretarea, cuantificarea şi a localizarea fenomenelor economice, sociale și demografice pe baza informațiilor cantitative și calitative

Formularea şi sintetizarea proiectelor şi acţiunilor.

Analizarea strategiilor instituţionale și a acţiunilor (publice, private), a proiectelor la orice scară teritorială și asigurarea coerenţei acestora în timp.

Redactarea documentelor de reglementare Activitățile aducaționale de Planificare strategică şi spaţializare a proiectelor pentru teritorii au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a utiliza studiile teritoriale, de a reprezenta, dimensiona şi localiza datele şi fenomenele, şi de a compune sub aspect spaţial proiectele teritoriale

Capacitatea de a organiza şi coordona situații și resurse

Elaborarea, sintetizarea proiectelor şi acţiunilor şi comunicarea acestora prin reprezentare spaţială

Decodarea şi descifrarea raporturilor sociale şi politice la diferite scări teritoriale cu scopul de a relaționa nevoile şi aşteptările, constrângerile şi posibilitătile cu aspirațiile privind dezvoltarea unui teritoriu

Activitățile educaționale din familia Programare urbană au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a integra fenomene complexe în cadrul unui teritoriu şi în cazul strategiilor de acţiune cu scopul de a-l modifica (compoziţie sociologică, starea construcţiei, transporturi, lucrări şi servicii, economie, date de mediu)

Capacitatea de a transpune obiectivele strategice şi de a le articula în raport cu resursele şi nevoile în cadrul programelor şi a ierarhiei acţiunilor

Capacitatea de a cuantifica elementele programelor

Capacitatea de a articula etapele de studiu şi etapele de realizare la diferite scări teritoriale (punerea la punct a unui model operaţional)

Cunoaşterea contextelor intervenţiei spaţiale (spaţii publice, reţele de drumuri publice, spaţii cu vocaţie economică şi comercială)

Cunoaşterea procedurilor legislative şi regulamentare care oferă cadrul acestor acţiuni: legi, dreptul urbanismului, politici urbane şi teritoriale.

Decodarea şi descifrarea raporturilor sociale şi politice la diferite scări la nivel local şi global pentru a articula mai precis nevoile şi aşteptările, contrângerile şi posibilităţile societăţilor locale: Gândire globală, acţiune locală.

Analizarea situaţiei spaţiale şi de mediu din punct de vedere: al morfologiilor (reţele şi sisteme de drumuri publice, patrimoniu, construcţii de toate tipurile, elemente naturale...); al fondului funciar şi al domeniului imobiliar; al demografiei, al populaţiei; al economiei; al istoriei urbane...

Activitățile educaționale din familia Practică profesională și îndrumare stagiu au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a defini metode de organizare sau de lucru într-un domeniu de activitate

Capacitatea de a capitaliza experienţele practice cu scopul de a le formula

Articularea datelor teoretice, a cunoştinţelor fundamentale şi operaţionale legate de o filosofie a acţiunii

Transpunerea experienţei în metode de acţiune şi de organizare

Crearea şi punerea în aplicare a instrumentelor originale (software) care fac legătura între reprezentările grafice şi analiza datelor

La acestea se adaugă activitățile educaționale din familia Compoziţie spaţială care au ca scop producerea de cunoștințe, dezvoltarea de competențe și abilități vizând:

Capacitatea de a concepe proiecte/ documentații de urbanism şi de amenajarea teritoriului bazate pe reprezentare grafică

18


Capacitatea de a produce soluţii de organizare spaţială mergând până la stadiul de concretizare materială.

Raportarea compoziţiei spaţiale la alte tipuri de intervenţii, cum ar fi amenajarea teritoriului, istoria teritoriului, peisajul, arta urbană, proiectul arhitectural;

Stăpânirea cunoştinţelor legate de organizare spaţială, formă urbane şi peisaj

Aplicarea prevederilor legale şi de reglementare în domeniu. Participări la comisii de licență și diplome În perioada 2005-2017 candidata paricipă la activitățile comisiilor de prediplomă, diplomă, de licență, de admitere pentru Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Urbanism 2005-2018. B1.2. ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ Această secțiune prezintă conținutul și rezultatele obținute pentru cele mai importante proiecte științifice derulate în cadrul universității, în perioada 2005-2019. Conținutul acestor proiecte este prezentat integral în Anexele documentației care compune dosarul dedicat abilitării. Rezultatele obținute sunt prezentate pe scurt în conținutul tezei, în formula în care au fost obținute la data realizării proiectului, și reprezintă fie fragmente ale proiectului realizat, fie scurte prezentări realizate utilizând textul original al documentației ce alcătuiește proiectul. Pentru proiectele CNCSIS și CEEX, proiectele respective au intrat în competiție pentru fiecare dintre cei trei ani ai proiectelor, au fost acceptate pentru finanțare pentru toată perioada, acesta fiind motivul pentru care sunt prezentate rezultatele obținute de aceste proiecte în fiecare an. Proiectele selectate pentru a fi prezentate în continuare sunt toate proiecte câștigate prin competiție, fie în calitate de coordonator sau director de proiect, fie în calitate de responsabil de temă, fie în calitate de autor al documentației realizate pentru participarea la competiția organizată pentru proiectul respectiv, fie o combinație a acestora. În finalul acestei secțiuni sunt prezentate și cele mai bune rezultate obținute în competiții de cercetare, împreună cu distincțiile obținute pentru activitatea științifică. Se atrage atenția asupra faptului că respectivele competiții au fost câștigate pentru proiecte care au fost supuse verificării la data participării la competiție, în ceea ce privește originalitatea, dar și valoarea adăugată adusă prin comparație cu rezultatele existente la nivel național sau internațional. Pentru derularea proiectelor CNCSIS și CEEX, au fost obținute finanțari prin participare la competiție în fiecare an de derulare a proiectelor respective, în total 6 ani, 6 participări la competiție.

DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ŞI FORMĂ URBANĂ GRANT CNCSIS

Titlu complet proiect DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ŞI FORMĂ URBANĂ - REALIZAREA UNUI MODEL DE STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILĂ PENTRU ORAŞELE ROMÂNIEI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII LA IMPACTUL TEHNOLOGIC- STUDII DE ILUSTRARE GRANT ACORDAT DE Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior C.N.C.S.I.S. COD 1119 Contractant general Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”- Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting contract nr. 21/ 2004 Beneficiar Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior C.N.C.S.I.S. COD 1119 Perioada de desfasurare 2004-2006 Colectiv elaborare COLECTIV ELABORARE 2004: Lect. Drd. Arh. Monica Rădulescu – Director de proiect, Asist. Drd. Arh. Andreea Margareta Mihalache, Asist Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa, Cercetator Aurel Stoicana, Prep. Urb. Ioana Lupoaie. COLECTIV ELABORARE 2005: Lect. Drd. Arh. Monica Rădulescu – Director de proiect, Cercetător Dr. Ec. Daniela Antonescu, Drd.arh. Florin Mureşanu, Lect. Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa. COLECTIV ELABORARE 2006: Lect. Drd. Arh.

19


Monica Rădulescu – Director de proiect, Prep.urb. Mihai Dumitrescu, Asist. Drd. Arh. Florin Mureşanu, Lect. Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa Conținut Faza 2004 - Studiu de documentare – mutații produse de dezvoltarea tehnologică asupra formei urbane. Faza 2005 - Realizare studiu de documentare – experiența internaționala și studii de dezvoltare strategică spațială la nivel teritorial și local. Strategii europene, regionale și naționale. Faza 2006 - Elemente de fundamentare ale strategiei de dezvoltare durabilă la nivel naţional, regional – judetean şi local în vederea adaptării la impactul tehnologic. Prezentare Globalizarea nu reprezintă un fenomen nou, “Drumul Mătăsii” fiind numai unul dintre exemplele care demonstrează modul în care culturi și economii diferite au fost legate la mari distanțe. Ceea ce este nou este viteza, scara, scopul și complexitatea conexiunilor globale de astăzi. Dezvoltarea tehnologică este în acest context unul dintre factorii importanți care facilitează schimburi la o viteza foarte mare și pe o scara extinsă. Însă deși succesul globalizării este apreciat pe scara largă, rămân și se manifestă provocari importante cărora trebuie să li se gasească răspunsuri – câteva dintre problemele presante fiind sărăcia, inechitatea și polarizarea. Dezvoltarea inegală și Tehnologiile pentru Informații și Comunicare (TIC) sunt de cele mai multe ori prezentate ca instrumente ce emancipează și eliberează societatea de constrângerile spațiale impuse de tehnologia trecutului, permit lumii afacerilor sî dezvolte piețe globale, și oamenilor sî formeze comunități/ grupuri de interes bazate pe valori comune ce sunt împărtășite de toți membrii. În timp ce TIC furnizează bogăție pentru o parte din oameni, pe alții îi lasă săraci – mai precis pe cei care nu au acces la TIC. Dezvoltarea așezărilor umane contemporane este marcată de 2 tendințe majore: 1. prima dintre acestea este magnitudinea procesului de urbanizare – cea mai mare din istoria umanității, 2. a doua se referă la extraordinara rapiditate dar și la puternicul dezechilibru/ inegala aplicare a tehnologiilor de comunicare și informare digitală care conectează economii, societăți și culturi “on-line” și în timp real. Cele doua tendințe sunt strâns relaționate și, în ciuda așteptărilor, comunicațiile electronice nu numai că nu au blocat dezvoltarea și extinderea regiunilor metropolitane, dar chiar au sprijinit acest fenomen. Atât TIC cât și dezvoltarea metropolitană sunt elemente ale industrializarii și globalizării în perioada modernă. Intensitatea și diferențele/ inegalitățile în manifestarea fenomenului în spațiu constituie însă un punct critic în dezvoltarea așezărilor umane. TIC intensifică urbanizarea globală in 3 modalitîți distincte: 1. TIC permite centrelor urbane să-și extindă puterea economică, piețele și controlul asupra teritoriilor îndepărtate – la nivel regional, național și internațional. TIC sprijină accelerarea fluxurilor, contactelor, tranzacțiilor, comunicațiilor și interacțiunilor care ajută legarea și integrarea dinamismului economic în așezările umane policentrice, regiunile și coridoarele de dezvoltare ale perioadei actuale. 2. În cadrul unei economii globale volatile, viteza tot mai mare, complexitatea și gradul de risc al inovației în toate sectoarele par să necesite o concentrare în paralel în orașele cu potențial pentru a le face competitive. Acest fenomen explică de ce cea mai acuta problemă a proceselor de planificare urbană este transportul și locurile de parcare. Forța de muncă trebuie totuși să se deplaseze fizic deși produsele sunt transmise instantaneu datorita TIC către piețe situate la mare distanță. 3. Cererea pentru TIC – telefoane mobile, televiziune prin satelit, rețele de computere, comerț electronic, servicii de internet – este copleșitoare și generată de dezvoltarea piețelor urbane, de acumulările de capital, veniturile mari și nu în ultimul rând de concentrările de firme și instituții internaționale. Interactiunile complexe ale TIC cu orașele de astăzi evoluează în contextul liberalizării politice și economice, a schimbării tehnologice rapide, a schimbării naturii statelor naționale și a internaționalizării economiei politice. Împreună, aceste procese ale schimbării generează provocări enorme pentru modul tradițional de înțelegere a orașelor în special asupra utilizării terenurilor, formei fizice, designului urban și transportului, adică în domeniile care au neglijat importanța TIC în viața urbană. Ca răspuns la aceste provocări, cercetările in domeniul urbanismului ce analizează TIC au devenit din ce în ce mai numeroase.

20


Câteva dintre aspecte rămân însă neabordate încă de cercetători. De exemplu modul în care fluxurile economice mediate electronic se articulează cu economia orașelor și cu sistemele urbane în zone ale țărilor dezvoltate, ale celor în curs de dezvoltare, în țările proaspăt industrializate și în economiile post-comuniste. Care sunt relațiile dintre aplicarea TIC și procesele de polarizare socială și geografică? Cum poate analiza urbanistică și formularea de politici să abordeze domeniul intangibil al fluxului electronic și al schimbărilor în timp real, realizate la scări geografice diferite? Și cum poate domeniul formulării de politici urbane să interacționeze cu cyberspațiul și cu TIC pentru a genera inițiative politice creative ce pot pune noile tehnologii în slujba dezvoltării urbane socio-economice pozitive?

Faza 2004 Studiu de documentare – mutatii produse de dezvoltarea tehnologica asupra formei urbane

COLECTIV ELABORARE: Asist. Drd. Arh. Andreea Margareta Mihalache – Capitolul Locuire si Capitolul Activitati productive

Asist Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa – Capitolul Dezvoltarea infrastructurii si Capitolul Echipamente si servicii

Cercetator Aurel Stoicana – Capitolul Zone de recreere Lect. Drd. Arh. Monica Radulescu – Capitolul Instrumente de gestiune a teritoriului – Strategii de

dezvoltare la nivel european, national, regional si local Colaborator: preparator urbanist Ioana Lupoaie

CONTINUT

1. INTRODUCERE

ASEZARILE UMANE SI GLOBALIZAREA DEZVOLTAREA INEGALA SI TEHNOLOGIILE PENTRU INFORMATII SI COMUNICARE (TIC) 2. INSTRUMENTE DE GESTIUNE A TERITORIILOR STRATEGIILE DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ PRINCIPII DE STRUCTURARE A STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ TIPOLOGIA TERITORIILOR ORIENTĂRI ALE DEZVOLTĂRII LA NIVELURI TERITORIALE SUPERIOARE (EUROPEAN, NAŢIONAL, REGIONAL) OBIECTIVE FUNDAMENTALE ALE DEZVOLTĂRII SPAŢIALE LA NIVEL EUROPEAN CONTEXTUL INTERNAŢIONAL ŞI PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII DURABILE NIVELUL NATIONAL PREVEDERI ALE PLANULUI NATIONAL DE DEZVOLTARE 2002 - 2005 PREVEDERI ALE PLANULUI NATIONAL DE DEZVOLTARE 2004 - 2006 PREVEDERI ALE STRATEGIEI NAŢIONALE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ PRIORITĂŢI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ TIPURI DE ZONE SENSIBILE PENTRU ROMÂNIA ADECVAREA MODELULUI UE LA CONDIŢIILE SPECIFICE ROMÂNIEI INTEGRAREA STRATEGIILOR ŞI STUDIILOR DE DEZVOLTARE LA NIVEL JUDEŢEAN 3. MUTATII PRODUSE DE DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA ASUPRA FORMEI URBANE PE TIPURI DE FUNCTIUNCȚIUNI LOCUIRE LOCUIREA ÎN PERIOADA REVOLUŢIEI INDUSTRIALE (MIJLOCUL SEC. XVIII – SFÂRŞITUL SEC. XIX) LOCUIREA ÎN PERIOADA FORDISMULUI (SFÂRŞITUL SEC. XIX – ANII’70 AI SEC. XX) TENDINŢE ÎN POLITICILE DE LOCUIRE EUROPENE TENDINŢE ÎN POLITICILE DE LOCUIRE AMERICANE MIŞCAREA MODERNĂ. LOCUIREA DUPĂ PERIOADA FORDISMULUI – ASPECTE CONTEMPORANE ALE LOCUIRII CONVERSII, RENOVĂRI, REABILITĂRI URBANE ACTIVITATI ECONOMICE MODELE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ (SEC.XVIII – XX)

21


CONSECINŢE SPAŢIALE ALE MODELELOR DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ZONE DE DEZVOLTARE SERVICIILE PUBLICE NOILE INFRASTRUCTURI ŞI ECHIPAMENTE ALE TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR INFRASTRUCTURI TEHNICE IMPACTUL EVOLUŢIEI TEHNOLOGIILOR DE TRANSPORT ASUPRA FORMEI URBANE, ÎN GENERAL ŞI ASUPRA INFRASTRUCTURILOR RUTIERE ÎN PARTICULAR DETERMINISMUL MODIFICĂRII FORMEI URBANE, CA URMARE A EVOLUŢIEI TEHNOLOGIILOR DE TRANSPORT DETERMINISMUL TRANSFORMĂRII MOBILITĂŢII CA EFECT AL MODIFI-CĂRILOR FORMEI URBANE ŞI IMPACTUL ACESTEIA LA NIVELUL INFRA-STRUCTURILOR DE CIRCULAŢIE ETAPA TRANSPORTULUI NEMECANIZAT ETAPA CUPRINSĂ ÎNTRE APARIŢIA TRANSPORTULUI MECANIZAT ŞI DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI URBAN PUBLIC ŞI COLECTIV, MOTORIZAT (DE LA ÎNCEPUTUL PÂNĂ LA MIJLOCUL SECOLULUI XIX) ETAPA CUPRINSĂ ÎNTRE DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI PUBLIC MOTORIZAT ŞI RĂSPÂNDIREA AUTOMOBILULUI (MIJLOCUL SEC. XIX – DECENIILE 4 ŞI 5 ALE SEC.XX) ETAPA DEZVOLTĂRII AUTOMOBILITĂŢII (ÎNCEPÂND CU DECENIILE 4 ŞI 5 ALE SEC.XX) PROBLEMATICA ACTUALĂ A INFRASTRUCTURILOR RUTIERE ŞI DE TRANSPORT, CA URMARE A EVOLUŢIEI TEHNOLOGIILOR DE TRANSPORT ŞI A IMPACTULUI ACESTEIA ASUPRA FORMEI URBANE, LA NIVEL URBAN ZONE PENTRU RECREERE MUTATII PRODUSE DE DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA ASUPRA FORMEI URBANE PE TIPURI DE FUNCTIUNI ALE ZONELOR RECREATIVE (LOISIR) ANEXE

Faza 2005 Realizare studiu de documentare – experienta internationala si studii de dezvoltare strategica

spatiala la nivel teritorial si local. Strategii europene, regionale și nationale. COLECTIV ELABORARE:

Cercetător Dr. Ec.Daniela Antonescu Drd.arh. Florin Mureşanu

Lect. Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa Lect. Drd. Arh. Monica Radulescu – Director de proiect

CONȚINUT 1. TELECOMUNICAŢIILE ŞI ORAŞUL CONTEMPORAN 1.1. ORAŞUL EREI INFORMAŢIONALE 1.2. TELE-ORAŞUL 1.3. PERSPECTIVA FIZICISTĂ – IMAGINEA ORAŞULUI 1.4. PERSPECTIVA ECONOMICĂ – CENTRUL ACTIVITĂŢII 1.5. PERSPECTIVA SOCIALĂ – COMUNICAREA ÎN DEFINIREA SENSULUI LOCULUI 1.6. MODELUL CONCEPTUAL AL UNUI TELE-ORAŞ 1.7. FORMA ŞI STRUCTURA TELE-ORAŞULUI 1.8. GLOBALIZAREA 2 ZONA URBANĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ – PROVOCĂRI ALE PREZENTULUI 3 NECESITATEA DEZVOLTĂRII URBANE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 3.1 DEZECHILIBRE ÎN SISTEMUL URBAN EUROPEAN 3.2 MEDIUL NATURAL AL ZONELOR URBANE 3.3 FRAGMENTAREA PUTERII ŞI INTEGRAREA SOCIETĂŢII URBANE

22


3.4 IMPACTUL UNOR POLITICI EUROPENE ASUPRA DEZVOLTĂRII URBANE 4 DEZVOLTAREA REGIONALĂ ŞI CONTRIBUŢIA FONDURILOR STRUCTURALE LA DEZVOLTAREA URBANĂ 4.1 PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII URBANE ÎN CONTEXT EUROPEAN/REGIONAL 4.2 PROGRAMUL URBAN II 4.3 FACTORII DEZVOLTĂRII URBANE 5. STRATEGII DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ÎN CARE PROMOVAREA NOILOR TEHNOLOGII ESTE CONSIDERATĂ PREMISĂ A DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE ŞI COMPETITIVITĂŢII TERITORIILOR - LA NIVEL LOCAL ŞI SUPRALOCAL (AGLOMERAŢIE, REGIONAL, NAŢIONAL) 5.1 STRATEGII LA NIVEL EUROPEAN 5.2. STRATEGII LA NIVEL NAŢIONAL 5.3. STRATEGII LA NIVEL LOCAL ŞI SUPRALOCAL 6. PRINCIPII PENTRU ELABORAREA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ URBANĂ DURABILĂ PENTRU REDUCEREA DECALAJULUI TEHNOLOGIC ÎN SITUAŢIA PARTICULARĂ A ROMĂNIEI 6. PRINCIPII PENTRU ELABORAREA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ URBANĂ DURABILĂ PENTRU REDUCEREA DECALAJULUI TEHNOLOGIC ÎN SITUAŢIA PARTICULARĂ A ROMĂNIEI 6.1 CONTEXTUL DEZVOLTARII 1990 - 2003 6.2 URBANIZAREA 6.3 SARACIA 6.4 MEDIUL RURAL 6.5 DISTRIBUTIA SPATIALA A DEZVOLTARII 6.6 SITUATIA PARTICULARA A ROMANIEI - STRATEGIA ŞI PRIORITĂŢILE PLANULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE 6.7 PRINCIPII DE DEZVOLTARE PROPUSE 7. ANEXE 8 BIBLIOGRAFIE

Faza 2006 Elemente de fundamentare ale strategiei de dezvoltare durabilă la nivel naţional, regional –

judetean şi local în vederea adaptării la impactul tehnologic

COLECTIV ELABORARE: Prep.urb. Mihai Dumitrescu

Asist. Drd. Arh. Florin Mureşanu Lect. Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa

Lect. Dr. Arh. Monica Rădulescu CONȚINUT 1. STRATEGIILE DE DEZVOLTARE URBANĂ ÎN CONTEXTUL UNEI SOCIETĂŢI INFORMAŢIONALE 1.1.Transportul integrat corelat cu noile strategii pentru telecomunicaţii 1.2.Strategii media şi IT la nivel de oraş 1.3.“Tele-oraşe”, “districte informaţionale” şi “tele-aşezări urbane” 1.4.Procesul de integrare a telecomunicaţiilor în planificarea urbană 2 IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ 2.1 Contextul conceptului “dezvoltării durabile” 2.2 Conceptele actuale ale dezvoltarii urbane durabile 2.3 Provocarea “dezvoltării durabile” 2.4 Politici pentru o dezvoltare urbană durabilă 2.5 Acţiuni de planificare urbană 2.6 Acţiuni de proiectare urbană 2.7 “Re-gândirea” oraşului şi a societăţii urbane în termenii noilor tehnologii 2.8 Măsuri ce vin în întâmpinarea provocării tehnologice, în ceea ce priveşte adaptarea oraşului la noile condiţii

23


3. Oraşul vs globalizare 3.1 Rolul oraşelor în contextul actual 3.2 Oraşele - locuri focalizatoare ale noii economii 3.3 Oraşele-regionale – fundaţia unei economii globale 3.4 Realizarea tranziţiei către o economie bazată pe cunoaştere 3.5 Globalizare = competitivitate în oraş 3.6 Tendinţe globale care afectează creşterea economiilor locale 3.7 Tendinţe macroeconomice şi urbane în societatea informaţională a Europei 3.8 Mecanisme de piaţă 3.9 Creativitate, design şi performanţă 3.10 Tehnologia şi orasul 3.11 Impactul asupra oraşului 3.12 Aglomerările de IT&C 4. CONCEPT VS. PROGRAM / INTENTIE VS. ACTIUNE 4.1 Cum să gandim strategic? De ce să gândim strategic? 4.2 Ce inseamnă STRATEGIE? Definire concept 4.3 Implementarea strategiilor 5. PROMOVAREA NOILOR TEHNOLOGII ÎN STRATEGII DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ - nivel local şi supralocal 5.1 NIVEL EUROPEAN 5.2 ADOPTAREA OBIECTIVELOR UE PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE 5.3 NIVEL NAŢIONAL 5.4 REPERE PENTRU O STRATEGIE SPAŢIALĂ DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR ŞI SERVICIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR, LA NIVEL NAŢIONAL 5.5 PNUD/CNDD, STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ ROMÂNIA, 1999 5.6 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL – SECŢIUNEA I – CĂI DE COMUNICAŢIE (Actualizare – proiect 2003). 5.7 NIVEL LOCAL / SUPRALOCAL 5.8 STRATEGIILE DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ÎN SPRIJINUL DEZVOLTĂRII ZPD (LA NIVEL LOCAL ŞI / SAU SUPRALOCAL / INTERCOMUNAL, REGIONAL ŞI NAŢIONAL) 6. Cercetare-dezvoltare si inovare in Romania – incotro? 6.1 POLITICILE CDI ALE ROMÂNIEI în atentia statelor membre ale Uniunii Europene (II) 6.2 Principii de dezvoltare spaţială în contextul extinderii Uniunii Europene 6.3 Instrumente pentru atingerea obiectivelor strategice cheie 6.4 Fondurile Structurale şi dezvoltarea regională 6.5 Construirea unui model de strategie 6.6 Corelarea strategiilor

COORDONATE ECONOMICE ŞI DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ

METROPOLITANĂ GRANT CEEX - DEMOS

Titlu complet proiect COORDONATE ECONOMICE ŞI DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ METROPOLITANĂ - DEMOS proiect de cercetare-dezvoltare finanţat de la bugetul de stat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării -Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică ANCS în cadrul Programului CEEX - Cercetare de Excelenţă CONTRACT NR 2CEX 06-8-87/19.09.2006 Categoria de proiect: Contractant general Coordonator:Academia de Studii Economice Bucureşti. Parteneri: Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Universitatea din Bucureşti, INCD-URBANPROIECT, CURS-S.A.

24


Beneficiar Ministerul Educaţiei şi Cercetării -Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică ANCS în cadrul Programului CEEX - Cercetare de Excelenţă Perioada de desfasurare 2006-2008 Colectiv elaborare Lect. Dr. Arh. Monica Rădulescu – Director de proiect, Prep.urb. Mihai Dumitrescu, Asist. Drd. Arh. Florin Mureşanu, Lect. Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa, Consultanți: Prof. dr.arh. Doina Elena Cristea, Prof.dr.arh. Alexandru M. Sandu, Conf. dr. arh. Cătălin Sârbu http://www.demos.ase.ro/index.htm Conținut Etapa 1 2006 DELIMITĂRI CONCEPTUAL – TEORETICE Conținut 0. Procesul de descentralizare urbană 2. Concept 3. Zona metropolitană 4. Metropolizare și Metropole – Delimitări conceptuale 5. Caracteristici ale metropolelor 6. Clasificări ale metropolelor, 7. Procese, Factori endogeni și exogeni de influențare a procesului de metropolizare Etapa 2 2007 ANALIZA ZONELOR METROPOLITANE Conținut 1. Concepte, 2. Zonele metropolitane la nivel european, 3. Analiza și sinteza legislației în domeniu 4. Modele şi instrumente de gestiune a teritoriului, Anexe Etapa 3 2008 EVALUAREA DEZVOLTARII DURABILE IN SPATIUL METROPOLITAN Conținut 1. Consideraţii generale, 2. Repere ale cadrului legal actual privind determinarea zonelor metropolitane, 3. Principii de alcătuire şi delimitare a Zonei Metropolitane 4. Identificarea formulei de organizare spaţială 6. Obiectivele strategice ale dezvoltării unor capitale europene 7. Criterii D.A.T.A.R. (1989) şi P.A.R.I.S. (1990) de ierarhizare a 165 oraşe şi aglomeraţii urbane din U.E. (12), 8. Lista metropolelor europene din Uniunea Europeană (12), 9. Caracteristicile Municipiului Bucuresti, Anexa - Lista indicatorilor luaţi în considerare în aprecierea competitivităţii şi coeziunii din Uniunea Europeană Această lucrare a fundamentat decizia legislativă privind constituirea Zonei Metropolitane București.

Etapa 1 2006 DELIMITĂRI CONCEPTUAL – TEORETICE COLECTIV ELABORARE:

Prep.urb. Mihai Dumitrescu Asist. Drd. Arh. Florin Mureşanu

Lect. Drd. Arh. Mihaela Hermina Popa Lect. Dr. Arh. Monica Radulescu

Consultanti: Prof. dr.arh. Doina Cristea

Prof.dr.arh. Alexandru M. Sandu Conf. dr. arh. Catalin Sarbu

Conținut 0. Procesul de descentralizare urbană 2. Concept 3. Zona metropolitană 4. Metropolizare și Metropole – Delimitări conceptuale 5. Caracteristici ale metropolelor 6. Clasificări ale metropolelor, 7. Procese, Factori endogeni și exogeni de influențare a procesului de metropolizare Studiul realizat în această etapă a cercetării a adus precizări importante privind dezvoltarea spațială și efectele proceselor de descentralizare urbană, dar și în privința impactului asupra constituirii zonelor metropolitane, așa cum sunt acestea definite în literatura de specialitate internațională și reprezentând principale instrumente de lcuru în programele dedicate dezvoltării spațiale la nivel european. Delimitările conceptuale oferă provocări dar și precizări importante – mai ales pentru mediul profesional și administrativ din șara noastră - asupra oscilațiilor semantice ale termenilor metropolă şi metropolizare produse în țări diferite dar și în etape diferite ale dezvoltării. Cu dificultate, la nivel internațional, s-a realizat producerea sau conturarea unei definiții care să fie general acceptate, pentru fiecare dintre cei doi termeni. Studiul întreprins de asociaţia “Villes et territoires méditerranéens”, în cadrul forumului “Observatorul metropolizării” (creat cu suportul programului european INTERREG II), pune astfel în discuție elementele comune care sprijină formularea unei definiții a metropolizării, acestea fiind reprezentate de: “un ansamblu de procese dinamice care transformă oraşul în metropolă, o nouă formă de teritorializare urbană a globalizării, dilatare / creştere teritorială, distribuţie neregulată a densităţilor, discontinuităţi, şi polinuclealizare ca efect al dezvoltării transporturilor, al noilor tehnologii şi a proceselor conjugate care transformă organizarea muncii şi localizarea / delocalizarea activităţilor”.

25


În continuare sunt pezentate cele mai importante concluzii alei acestei prime etape a cercetării, care fundamentează o mai bună înțelegere a conceptelor și termenilor cu care se operează la nivel european în ceea ce privește metropolizarea. Înțeles și definit ca manifestare spațială a procesului de globalizare, procesul de metropolizare este un efect al reconfigurprii spaţiale a activităţilor produs de schimbările în modul de producţie dar şi de schimb, și de aceea metropola este într-o permanentă căutare a integrării efectelor economice ale globalizării. Josée Jeanneret, politolog şi conferenţiar la Institutul de Urbanism din Grenoble (IUG), sintetizând concluziile seminarului -“Enjeux et définition de la métropolisation”vii, identifică şase elemente definitorii pentru fenomenul de metropolizare:

1. porneşte de la o concentrare de bogăţii umane şi materiale (fenomenul urban capătă o altă scară, o nouă amploare: oraşul devine un spaţiu economic privilegiat de acumulare a bogăţiilor şi loc de concentrarea fluxurilor, atât de producţie cât şi consum);

2. se desfăşoară în arii vaste, adesea discontinue, neomogene şi dispersate (se întinde în zone periferice înglobând aşezări rurale apropiate); 3. se organizează în jurul unor oraşe caracterizate printr-o “centralitate funcţională” şi care sunt

branşate la economia unor fluxuri mondiale (oraşe care să acumuleze funcţiuni de nivel ridicat, “metropolitane”– politice, administrative, bancare, comerciale, industriale, ştiinţifice şi universitre şi servicii de transport de anvergură internaţională);

4. întreţine un dublu raport cu celălalte teritorii: a) un raport de dependenţă între metropolă şi hinterlandul său (“colonizat”), în termeni de bazin de lucru, viaţă economică, socială sau culturală; b) relaţii cu celălalte metropole internaţionale, noduri ale unei reţele internaţionale, chiar şi fără proximitate teritorială (oraşe “branşate”);

5. Metropolele sunt locuri de viaţă şi de producţie; 6. Morfologiile metropolitane sunt foarte diverse (oraşe aureolate radioconcetrice; organizări

arborescente-ramificate; organizări “lineare”, etc.; mononucleare (“one-headed ”metropolis 26; “metropole difuze”– cu un singur centru principal şi eventual cu alte centre secundare (ex; Viena, Madrid) sau polinuclerae (“many-headed” metropolis26 / “reţele de oraşe” – reţele de oraşe cu mai multe centre de primă importanţă (main-centres) interconectate prin reţele de transport şi sisteme de comunicaţie, (ex: Randstad - Olanda, the Ruhrgebiet - Germania, Southern England); aglomerate sau dispersate, etc…)viii.

Octavian Groza, în prefaţa cărţii lui Jaques Bonnet “Marile metrople mondiale” evidenţiază principalele caracteristici generale pe care trebuie să le aibă un oraş pentru a accede la statutul de metropolă internaţionalăix:

În conjunctura actuală, o metropolă internaţională trebuie să conţină structural elementele necesare unei largi deschideri internaţionale, care se referă nu atât la poziţia sa geografică (care rămâne însă destul de importantă), cât mai ales la echipamentele care să relativizeze această poziţie şi care să-i asigure relaţionarea şi comunicarea cât mai rapidă cu orice alt loc. Aceste echipamente sunt, în principal, atât cele ale mjloacelor clasice – însă modernizate - de transport (aeroporturi, căi ferate rapide, autostrăzi, porturi, etc.), cât şi de organizări spaţiale de telecomunicaţii (teleporturi şi zone avansate de comunicaţii)

O metropolă de rang internaţion

teza de abilitare - uauim · 2019. 6. 12. · 3 teza abilitare rădulescu monica 2019 a. rezumat...

Documents