Teste de autoevaluare:

A) Ce cuprinde sistemul stiinelor?

1 Latura static si latura dinamic

2 Stiine ale naturii, stiine despre societate, stiine despre gndire

3 Totalitatea conceptelor, ideilor, principilor si legitilor fenomenului

juridic

4 Stiinele exacte si stiinele sociale;

5 Stiine care au ca obiect de studiu activitile umane si ca finalitate

stabilirea

legilor si relaiilor funcionale ale acestora.

B) Care sunt prile din care este alctuit sistemul stiinei dreptului?

1 Drept civil, drept penal, drept administrativ, drept constituional,

dreptul

muncii, drept procesual civil;

2 Partea general si partea special;

3 Elemente si secvene bine determinate care se aplic n stare de

interferen;

4 Drept public si drept privat;

5 Stiine predominant teoretice, stiine juridico-istorice, stiine juridice de

ramur, stiine juridice participative.

C) Care este definiia Teoriei Generale a Dreptului?

1 Este disciplina care ofer dreptului concluzii valoroase si obiective cu

privire

la dimensiunile fenomenului criminalistic, tendinele de evoluie ale

acestuia, domeniile noi n care acestea se manifest;

2 Este stiina juridic, care cerceteaz instituiile politico-juridice n

dinamica

si evoluia lor de la origini pn n prezent, explicnd si argumentnd

factorii care au determinat actuala configuraie si substan a acestora;

7 Popa, N., [1], p. 6;

3 Este stiina care studiaz relaiile sociale ce apar si se dezvolt n

procesul exercitrii puterii de stat;

4 Este disciplina ce studiaz ansamblul dreptului, respectiv

determinarea, articulaiile si esena, alctuirea si structurarea lui si care

elaboreaz instrumentele eseniale si conceptele fundamentale prin care

dreptul este gndit;

5 Este o disciplin logic relevant pentru studiul problematicii dreptului

si pentru activitatea juridic n general, mai exact ca disciplin ale crei

rezultate sunt semnificative n elaborarea, interpretarea si aplicarea

dreptului.

D) Care este obiectul specific Teoriei Generale a Dreptului?

1 Studierea evoluiei generale a fenomenului juridic;

2 Studierea si cercetarea fenomenelor juridice particulare;

3 Observarea si cercetarea fenomenului juridic, a legilor generale ale

vieii juridice si a categoriilor si noiunilor generale, valabile pentru

ntreaga stiin juridic

4 Studierea doctrinelor juridice (curente, scoli) n evoluia lor, rolul

acestora n

formarea si consolidarea unor sisteme de drept;

5 Studierea naturii, societii si gndirii.

Teste de autoevaluare:

A) Ce reprezint metodologia juridic?

1. Acel sistem al unor factori de relativ invarian ntr-un numr

suficient de

mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legturile, relaiile

care se stabilesc ntre diferite metode, n procesul cunoasterii

fenomenului juridic;

2. Stiina despre metodele de elaborare a normelor juridice;

3. Acel sistem al unor factori de relativ invarian ntr-un numr

suficient de

mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legturile, relaiile

care se stabilesc ntre diferite ramuri de drept, n procesul cunoasterii

fenomenului juridic;

4. Stiina care cerceteaz metodele de investigare a infraciunilor si

descoperirea

persoanelor vinovate de comiterea acestora;

5. O categorie a dreptului civil.

B) Metoda logic:

1. Reclam si n cercetarea juridic conexiunea cu alte tipuri de

raionalitate complementare si integrative;

2. Reprezint o operaiune realizat de cercettor sau analist, care are

ca scop constatarea unor elemente identice sau diferite la dou

fenomene;

3. Nu poate fi folosit n drept, date fiind particularitile acestuia;

4. Este folosit doar n cteva ramuri de drept, din sfera dreptului public;

5. Are la baz principiul potrivit cruia se poate compara doar ce este

comparabil.

C) n domeniul juridic, se poate aplica metoda comparativ:

1. Pentru compararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ramurile

unui sistem de drept dat ntre ele, instituiile unei ramuri de drept unele

cu altele, ori normele juridice una cu alta;

2. Aceast metod nu poate fi aplicat, neexistnd elemente de comparat

n drept;

3. Doar folosindu-se cele dou principii ale comparaiei: terul exclus si

reducerea la absurd;

4. Neaplicndu-se, totusi, principiul potrivit cruia niciodat comparaia

ntre

dou instituii juridice s nu se fac izolat, n afara contextului legal din

care fac parte;

5. n procesul de comparare trebuind s se in seama numai de forma

actual

a normei juridice.

D) Metoda istoric de cercetare:

1. relev faptul c dreptul conine, indiferent de epoca istoric analizat,

anumite constante instituii juridice care si menin existena de-a

lungul tuturor perioadelor istorice;

2. se bazeaz pe date statistice, oferite de mijloacele moderne

(computere);

3. nu poate fi folosit n studiul dreptului, avnd n vedere specificul

acestui fenomen social

Teste de autoevaluare:

A) n ce const coninutul dreptului?

1 Totalitatea elementelor, laturilor si conexiunilor care exprim n mod

concret voina intereselor sociale care reclam oficializarea si

garantarea lor de ctre stat;

2 Constiina juridic, dreptul, ordinea de drept;

3 Dreptul naional, dreptul internaional, dreptul comunitar;

4 Drept constituional, drept civil, drept penal, drept administrativ,

dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul procesual civil sau penal;

5 Drept public, drept privat.

B) Ce este dreptul, n esena sa?

1 Dreptul privit ca sistem de reglementri si instituii;

2 Dreptul privit ca instrument n substana cruia se ntlnesc drepturi si

ndatoriri ale oamenilor;

3 Dreptul privit ca rezultat al desfsurrii raporturilor juridice n

conformitate cu

prevederile legale;

4 Dreptul privit ca stare de constiin;

5 Voina general oficializat, devenit voin juridic, exprimat n legi

si aprat de stat;

C) Cum este definit realitatea juridic?

1 totalitatea relaiilor care se nasc si se dezvolt ntre participanii la

circuitul juridic;

2 suma fenomenelor, evenimentelor, strilor de lucruri ce se produc si se

manifest ntr-o societate;

3 totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de ctre stat n

scopul dirijrii comportamentelor oamenilor n societate;

4 totalitatea normelor ce guverneaz o societate;

75 Popa, N., [1], p. 73;

5 totalitatea realitilor economice, politice, cultural-spirituale, juridice

guvernate de norme specifice care au menirea de a asigura o ordine

specific.

D) Care sunt componentele coninutului dreptului?

1 voina si interesul;

2 forma intern si forma extern;

3 statistica si dinamica;

4 ordinea juridic si ordinea social;

5 forma dreptului si esena dreptului.

E) Care sunt marile sisteme de drept?

1 Sistemul francez, sistemul german, sistemul scandinav;

2 Sistemul de drept naional, internaional, comunitar;

3 Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sisteme de drept

tradiionale si religioase, sistemul de drept al comunitii europene;

4 Sistemul common law, equity, statutary law;

5 Drept public, drept privat.

F) Care sunt factorii de configurare a dreptului?

1 norma juridic, instituia de drept, ramura dreptului, sistemul

dreptului;

2 sistemul romano-germanic, sistemul anglo-saxon, sistemul de drept

musulman, sistemul de drept hindus, sistemul de drept comunitar;

3 teritoriul, populaia, puterea public;

4 cadrul natural, cadrul economic, social si politic naional si

internaional, factorul uman;

5 constiina juridic, dreptul natural, ordinea de drept.

G) Care sunt caracteristicile dreptului comunitar?

1 este expresia juridic a relaiilor economiei de pia;

2 consacr principiile de libertate, egalitate, echitate;

3 consfineste dreptul de proprietate, dreptul de liber circulaie n

spaiul U.E.;

4 aplicabilitate imediat, aplicabilitate direct, prioritate;

5 este imuabil, extern, scris.

Teste de autoevaluare:

A) Ce exprim conceptul de form a statului":

1 este un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte

categorii de

autoritate prin faptul c are caracter politic, are sfer general de

aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizeaz;

2 exprim prerogativa statului de a organiza si conduce societatea si de a

stabili

raportul cu alte state;

3 exprim modul de organizare a coninutului puterii, structura intern si

extern a acestui coninut;

4 exprim un criteriu politic n baza cruia statul si construieste o

structur special a aparatului de conducere si se constientizeaz

conceptul de suveranitate;

5 exprim organizarea de ansamblu a puterii n raport cu teritoriul,

criterii n funcie de care statele se clasific n state unitare si state

supuse (federale).

B) Prin ce se caracterizeaz puterea de stat:

1 are posibilitatea de monitorizare si supraveghere a puterii publice

privitor la modul concret in care sunt gestionate treburile rii;

2 are sfer general de aplicativitate, are caracter public, dispune de

drepturi de

structuri specializate care o realizeaz si este suveran;

3 impune reglementarea juridic a domeniilor incluse n programele

politice ale

partidelor aflate la guvernare;

4 are rol de receptor pentru semnalele emise de societate, pe care le

sistematizeaz, are rol valorizator, are rol normativ si de conducere;

5 este compus din teritoriu, populaie, suveranitate.

C) Cum se clasific statele n funcie de structura de stat:

1 state monocratice, state oligarhice, state democratice;

2 state unitare sau simple si state federale, supuse sau unionale;

3 monarhice si republici;

4 state capitaliste, state socialiste, state totalitare;

5 state de liberale, state social-democrate, state conservatoare.

D) Ce reprezint teritoriul pentru stat:

1 un criteriu politic n baza cruia statul si construieste o structur

special a

aparatului de conducere si se constientizeaz conceptul de suveranitate;

2 un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii

de autoritate prin faptul c are caracter politic, are sfer general de

aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizeaz;

3 modul de organizare a coninutului puterii, structura intern si extern

a acestui coninut;

4 o modalitate de organizare a puterii in raport cu suprafaa delimitat

de granie

stabilit prin lege organic, criterii n funcie de care statele se clasific

n state unitare si state federale;

5 un sistem de instituii care sunt expresia concret a autoritilor

publice, respectiv a autoritii legislative, executive si judectoresti.

E) Care sunt laturile componente ale formei de stat?

1 Forma de guvernmnt, structura de stat, regimul politic;

2 Teritoriul, populaia, puterea public;

3 State unitare, state federative

4 Monarhia si republica

5 Executiv, legislativ, jurisdicional, extern.

Teste de autoevaluare:

A) Ce sunt principiile dreptului?

1 Reguli de conduit generale, obligatorii, impersonale, instituite de

ctre stat cu scopul meninerii ordinii sociale

2 Totalitatea mijloacelor, metodelor si procedurilor ce stau la baza

elaborrii dreptului;

3 Realiti exterioare care exercit o influen asupra dreptului, fcndul

s aib o anumit nfisare;

4 Acele activiti concrete pe care le execut dreptul pentru a-si realiza

scopul su fundamental, acela de a regla conduita oamenilor;

5 Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborrii si

aplicrii dreptului.

B) Care sunt principiile generale ale dreptului?

1 Principiul asigurrii bazelor legale de funcionare a statului, principiul

libertii, principiul egalitii, principiul responsabilitii, principiul

dreptii,

principiul echitii si justiiei;

2 Principiile dreptului civil, principiile dreptului penal, principiile

dreptului familiei, principiile dreptului internaional, principiile dreptului

comunitar;

3 Principiul fundamentrii stiinifice a activitii de elaborare a normelor

juridice, principiul echilibrului;

4 Principiul accesibilitii si al economiei de mijloace, principiul

corelrii;

5 Principiul prezumiei de nevinovie, principiul egalitii prilor,

principiul celeritii, principiul rspunderii personale.

C) Organizarea instituiilor judiciare si a justiiei are la baz

urmtoarele principii:

1 principiul separaiei, principiul ierarhiei jurisdiciilor, principiul

independenei

si al imparialitii, principiul colegialitii;

2 principiul egalitii n faa legii, principiul separaiei, principiul

ocrotirii proprietii;

3 principiul separaiei, principiul ierarhiei jurisdiciilor, principiul

independenei.

D) Care sunt caracteristicile principiilor fundamentale ale dreptului:

1 principiilor fundamentale li se subordoneaz ntreaga arhitectur

juridic a unui stat;

2 reglementeaz toate normele juridice care compun o ramur de drept;

3 sunt edictate de Parlament, n procesul legiferrii;

4 pot fi modificate de ctre Presedintele Romniei, prin decret.

Teste de autoevaluare:

A) Ce sunt funciile dreptului?

1 Acele activitii pe care le desfsoar statul n scopul ndeplinirii

atributelor de legiferare, executare, jurisdicionale si externe;

2 Acele activiti concrete pe care le execut dreptul pentru a-si realiza

scopul su concret, fundamental, acela de a asigura ordinea n societate,

potrivit voinei generale;

3 Activitile desfsurate de organele competente n procesul de realizare

si nfptuire a drepturilor si obligaiilor persoanelor participante la viaa

juridic;

4 Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborrii si

aplicrii dreptului;

5 Totalitatea strategiilor si scopurilor unui legiuitor precum si

instrumentele conceptuale de realizare a acestora.

B) Care sunt funciile dreptului?

1 Funcia legislativ, executiv, jurisdicional, extern;

2 Funciile dreptului penal, funciile dreptului procesual penal, funciile

dreptului civil, funciile dreptului procesual civil;

3 Funcia de instituionalizare sau formalizare juridic a societii,

funcia de

conservare si garantare a valorilor fundamentale ale societii, funcia

de conducere a societii;

4 Funcia de aprare a societii mpotriva infraciunilor, funcia de

stabilire a

organelor competente s participe la realizarea procesului penal, funcia

de stabilire si delimitare a drepturilor si obligaiilor organelor

participante la procesul penal;

5 Funcia de stabilire si explicare a condiiilor si efectelor actelor

juridice civile, funcia de stabilire a cadrului legal n care acioneaz

persoana fizic si persoana juridic.

C) Funciile dreptului sunt:

1 Funcia de instituionalizare sau formalizare juridic a organizrii

social-politice; funcia de conservare, aprare si garantare a valorilor

fundamentale ale societii; funcia de conducere a societii; funcia

normativ;

2 Funcia represiv; funcia de conservare, aprare si garantare a

valorilor fundamentale ale societii; funcia de conducere a societii;

3 Funcia de conservare, aprare si garantare a valorilor fundamentale

ale societii; funcia de conducere a societii; funcia de egalizare n

faa legii.

Teste de autoevaluare

A) Ce cuprinde sistemul normelor sociale ?

1 Norme imperative, norme dispozitive;

2 Norma juridic, instituia juridic, ramura de drept, sistemul naional

de

drept;

3 Norme juridice de drept civil, penal, constituional, financiar,

internaional

public, internaional privat

4 Norme obisnuielnice ( obiceiul juridic ), precedentul judiciar, doctrina,

actul

normativ, contractul cadru

5 Norme etice, norme obisnuielnice, norme tehnice, norme politice,

norme

religioase, norme juridice, norme de convieuire social.

B) Care din afirmaiile de mai jos privesc regulile (normele) morale:

1 privesc exterioritatea dreptului;

2 sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unei proceduri

specifice;

3 se manifest spontan si neformal, privesc intimitatea individului, sunt

greu de

interpretat, atrag sanciuni ce privesc reacia comunitii fa de

individul n cauz ca

oprobiul public, marginalizarea;

4 au caracter unitar si neechivoc;

5 acioneaz n scopul restabilirii situaiei anterioare nclcrii lor.

C) Normele tehnice:

1 sunt norme sociale, care pot fi respectate sau nu,

2. sunt aprute pentru a putea reglementa procesul productiv;

3 sunt cele care reglementeaz activitatea religioas;

4. pot fi create numai de Guvern sau instituiile administraiei centrale

sau locale

D) Relaia dintre drept si religie se caracterizeaz prin.

1. nu exist nicio legtur ntre aceste dou realiti sociale;

2. normele juridice sunt preluate de ctre Biseric pentru ndreptarea

credinciosilor;

3. dreptul pozitiv conduce si activitatea religioas, care este una de stat;

4. normele de drept si au totdeauna un izvor n religie