teoria mintii si psihopatologia1

8/9/2019 Teoria Mintii Si Psihopatologia1

1/22

Teoria minţii si psihopatologia

Prof.Dr.Mircea Lăzărescu

Rezumat

In articol se prezintă pe scurt circumscrierea conceptului de teorie a minţii

(ToM) aa cum a fost el conceput pentru studierea autismului infantil! "n care

nedez#oltarea sa e considerată o tul$urare specifică. Mai sunt comentate % perspecti#a e#oluţionistă a ToM& "nţelegerea ToM "n cadrul 'psihologiei

populare! teoriile interpretati#e % modulară! Theor Theor i teoriasimulaţiei! conceptul lărgit metareprezentaţional al ToM i aplicarea acestuia"n studierea simptomelor de transparenţă influenţă& direcţia studiilor actuale

"n e#aluarea ToM "n schizofrenie! conceptul de 'mentalizare i aplicarea

acestuia "n psihoterapie.

*u#inte cheie % teoria minţii! mentalizare! autism infantil! schizofrenie

+


2/22

Abstract

This article $riefl adresses the circumscription of the concept of Theor of

mind (Tom)! such as it ,as concei#ed for the stud of infantile autism!,hich considers its underde#elopment as a specific disorder. The article also

comments on% the e#olutionist perspecti#e of Tom& the understanding of Tom

inside fol- pscholog& interpretational theories! such as% the modular theor! Theor of mind and the theor of simulation& the ,ide

metarepresentational concept of Tom and its application in the stud of

transparenceinfluence smptoms& the current direction of studies regardingTom in /chizophrenia& the concept of 0mentalization and its appplication in

pschotherap.

1e,ords% theor of mind! mentalization! infantile autism! schizophrenia

2


3/22

+. *ircumscrierea conceptului de teorie a minţii. Teoria minţii

(Theor of Mind ToM) se referă "n sens restr3ns la o capacitate cogniti#ă

esenţială a psihismului uman ce apare "n ontogeneză "ntre 45 ani i costă "n

a$ilitatea copilului de a intuit (a 'ghici! 'citi) direct! doar o$ser#3nd alt

su$iect "ntro situaţie dată! intenţionalitatea psihismului acestuia% orientare!

dorinţe! intenţii! opinii i con#ingeri (ce crede despre6etc.)& deci! la ce se

g3ndete el. 7enomenul e8primă faptul că! copilul atri$uie celorlalţi o

'minte! distinctă de a sa! minte ce are intenţii! minte care poate de#eni

cauza i e8plicaţia celor ce se petrec "n 9ur& i care sunt pe această cale

anticipate. Pe scurt! su$iectul "i atri$uie lui "nsui o minte de agent

intenţional! distinctă de mintea altora! pe care o poate 'citi direct! fără

comunicare #er$ală. 7enomenul sau capacitatea psihică a teoriei minţii a mai

fost etichetată ca 'inteligenţă socială! 'mentalizare! 'mindreeding& "n

literatură este in#ocată de o$icei prin a$re#ierea ToM.

:cest sens restr3ns al ToM a fost rele#at "n cadrul unor studiie8perimentale sistematice desfăurate după +;;< mai ales prin utilizarea

unor teste ce utilizează scenete desenate. =l implică un ni#el reprezentaţional

al psihismului care operează cu scenarii a$stracte i posi$ilităţi. >i#el care

p3nă la acest moment al ontogenezei sa format "n etape successi#e! "ntre

care principalele sunt % recunoaterea figurii umane "n general i a mamei "n

special! "mpreună cu reacţiile directe la e8presi#itatea acesteia! atenţia

ţintită! atenţia con9ugată ("n primul an) i ataamentul ("ntre +4 ani)& un

moment crucial al dez#oltării este cel de la +? luni c3nd copilul e capa$il să

se recunoască "n oglindă i să imite pe alţii! neprezenţi! să diferenţieze

dorinţele i intenţiile sale de ale altora! să empatizeze i să pretindă 9oaca.

4


4/22

/tudierea e8perimentală a capacităţii ToM reia rezultate mai #echi ale

psihohologiei de#elopmentale realizate de Piaget (+)! dar "ntrun nou

conte8t. După +;@< sa impus un program de studiu con9ugat "ntre

psihologia dez#oltării copilului! etologie! psihologia animală e8perimentală!

cogniti#ism! neurotiinţe i ulterior! perspecti#a e#oluţionistă a psihologiei.

In această perioadă psihanaliza clasică e#oluase spre o psihologie a eului!

care mai ales "n cadrul colii engleze! a culti#at studiile o$ser#aţionale

directe (Ainnicott) (2). Iar $eha#iorismul a acceptat integrarea cu un

cogniti#ism $azat pe studierea detaliată a funcţionării creierului.

:plicarea conceptului etologic de impregnare B 'prCgung B Lorenz

(4) la psihologia de#elopmentală precum i a ideii de 'modul psihic

"nnăscut pe care a introduso "n cogniti#ism 7odor (5) i ling#istică

*homs-! a e#idenţiat faptul că nou născutul este sensi$il "n mod specific la

receptarea figurii umane. Iar e8presi#itatea mamei declanează la sugar o

e8presie de rezonanţă socială! sta$ilinduse spontan o comunicare duală! pe

măsura maturării creierului i a interacţiunilor mamă copil. Deficienţa "n

perceperea figurii mamei ca un "ntreg semnificant! poate a#ea consecinţe

negati#e pentru realizarea ataamentului i a capacităţii ToM. Tot "n primul

an se dez#oltă fenomenul specific uman al 'pri#irii aţintite apoi 'pri#irea

con9ugată a copilului i a mamei! care are mai multe etape succesi#e!

e8presie a dez#oltării unei intenţionalităţi specific umane (). /unt

considerate importante % faptul de a răspunde la atenţia celuilalt

(Responding Eoint :ttention B RE:)& iniţierea atenţiei con9ugate (IE:)& a

pretinde atenţia con9ugată (PE:)& situaţia protodeclarati#ă prin atenţia

con9ugată. Toate aceste procese nu se dez#oltă normal dacă figura maternă

nu e percepută pregnant i semnificati#.

5


5/22

*ătre sf3ritul primului an B după ? luni B copilul de#ine nelinitit

dacă mama pleacă iFsau dacă apare un străin. Piaget a corelat acest fenomen

cu atingerea fazei cogniti#e a 'o$iectului permanent. *on9ug3nd studierea

psihologiei de#elopmentale cu etologia! Go,l$ (H) a analizat apariţia i

consolidarea "ntre +4 ani a ceea ce a numit 'relaţie de ataament. Relaţia

duală copil mamă! "n măsura "n care se $azează pe un ataament sigur dă

copilului siguranţă i capacitate crescută "n e8plorarea am$ianţei precum i

"n relaţiile cu ceilalţi i "n confruntarea cu stresul (@). /e asigură astfel o

$ună $ază a dez#oltării ulterioare mai ales "n interrelaţionarea cu cei din 9ur.

/ituaţiile e8perimentale de la :ins,orth au arătat că ataamentul poate fi i

nesigur sau dezordonat. n aspect foarte important a teoriei ataamentului

constă "n postularea unei instanţe denumită 'internal ,or-ing model care

semnifică reprezentarea constantă a figurii de ataament "n structura

psihismului copilului! cu toate #alenţele relaţionale specifice. :stfel mama

securizantă acţionează 'din interior asupra comportamentului copilului i

atunci c3nd ea nu e prezentă& iar "n cazul unei relaţii nesigure sau

dezorganizante! 'imagoul intro9ectat al figurii de ataament constituie un

filtru prin care se realizează relaţionările cu persoanele de contact noi.

Relaţia de ataament este $aza interrelaţionărilor afecti#e de durată dea

lungul "ntregii #ieţi i a 'empatiei. Modelul de ataament se transmite

transgeneraţional. Dei relaţia de ataament este un fenomen filogenetic mai

#echi dec3t ToM i nu se "nt3lnete doar la om! ea spri9ină dez#oltarea

lim$a9ului i "m$ogăţete mediul psihic reprezentaţional pe $aza căruia se

constituie capacitatea ToM.

*apacitatea cogniti#ă ToM! desfăur3nduse "n plan reprezentaţional!

presupune lim$a9ul! care p3nă la 4 ani are o importantă dez#oltare. Dar!

studiile rele#ă faptul unei interrelaţii constante "ntre dez#oltarea lim$a9ului i


6/22

dez#oltarea funcţiilor de relaţionare interpersonale care preced ToM ii stau

la $ază. *omunicarea ne#er$ală o precede pe cea #er$ală iar atenţia ţintită!

cea con9ugată i ataamentul constituie un suport pentru achiziţionarea

lim$a9ului. Lim$a9! care se manifestă constant "n 9urul copilului "n manieră

spontană i neorganizată! este selectat de modulii neuropsihici ce se

maturează! fapt ce conduce la selectarea din am$ianţa statistică a e8presiilor

#er$ale a formulelor semantice i sintactice ale lim$a9ului propriu. Mai

inter#in i funcţiile neuronilor oglindă! aa cum se #a comenta.

:ceste premise de#elopmentale a apariţiei ToM a permis lui *ohen să

formuleze o teorie modulară a fenomenului (?). n modul psihic constă! "n

concepţia lui 7odor! "ntro funcţie psihică care are $aza "ntro structură

cere$rală "nnăscută& el de#ine funcţional odată cu maturarea acesteia "n

condiţii de am$ianţa informaţională adec#ată! se instalează rapid! este

specifică i "nnalt funcţională de la "nceput! "ncapsulat! adică puţin sensi$il

la influenţe e8terioare i are o e8presi#itate psihopatologică specifică "n caz

de deficit. Garon *ohen (+;;) a interpretat ToM ca realiz3nduse prin

con9uncţia a 5 moduli % +. n detector al intentionalităţii (ID)& 2. :ltul al

direcţiei pri#irii oculare (=DD)& 4. n mecanism al atenţiei "mpărtăite

(/:M) care construiete reprezentarea triadică ce specifică relaţia "ntre diada

mamă copil i un al treilea o$iect& 5. n mecanism al ToM (ToMM) cu

funcţia de a reprezenta ansam$lul stărilor mentale i a "ndrepta această

cunoatere spre o raportare utilă situaţional. lterior (2


7/22

=8perimentele care stau la $aza e#idenţierii i studierii ToM se

$azează pe interpretarea de către copil a unor desene sau fotografii! "n cadrul

unui dialog cu e8perimentatorul. In imagini contează mult pri#irea

persona9ului astfel "nc3t sa a9uns i la e8presia 'Reading the Mind in

=esTest. /unt in#entariate peste 2< teste (;) utile care detectează %

"nţelegerea funcţiei creierului "n comportamentul oamenilor& distincţia "ntre

aparenţă i realitate& credinţa falsă (necorespunzătoare) a unuia din eroii

scenei reprezentate ('first order fals $elif)& recunoaterea cu#intelor ce se

referă la stări mentale& Inţelegerea cauzelor comple8e ale emoţiilor&

clarificarea direcţiei pri#irii persoanelor ce g3ndesc sau a clarificării a ceea

ce ei #or& capacitatea de a monitoriza propriile intenţii& testul de "nelare a

altuia& test de "nţelegere a metaforelor! sarcasmului i ironiei& test al

pragmaticii lim$a9ului ("n dialog)& corelare cu a$ilităţi din #iaţa reală&

testul pri#ind false credinţe de al doilea ordin.

J parte din aceste teste! mai ales ultimele! e#aluează etape mai

diferenţiate ale dez#oltării ToM la #3rste mai "naintate. Primele se referă la

apariţia ToM la 4 ani i dintre ele crucial e considerat cel al falsei credinţe.

*opilului i se prezintă o scenă dintro po#este "n care eroul nu tie ceea ce

su$iectul tie i el tre$uie să imagineze ce crede i intenţionează eroul! dacă

se "neală sau nu. 7alsa credinţă i capacitatea de a "nela pe alţii sunt

e8presia unei g3ndiri ce e#aluează situaţia fle8i$il i raportează propriul

punct de #edere la punctul de #edere al altora i la #ariate posi$ilităţi.

Perceperea faptului că alţii se "neală asupra situaţiei i "nţelegerea

capacitătii că poţi "nela pe alţii! sunt considerate a$ilităţi importante pe care

le oferă capacitatea ToM "n cadrul relaţionărilor sociale.

2. Perspecti#a e#oluţionistă a ToM. /tudierea ToM sa plasat de la

"nceput "ntro perspecti#ă e#oluţionistă. *hiar e8presia Theor of Mind a

@


8/22

fost introdusă "n +;@@ de către Premac- i Aoodruff care se "ntre$au dacă

cimpanzeii au capacitatea de a detecta intenţiile din 'mintea conspecificilor!

fapt care ulterior nu a fost clar confirmat. Iar Garon*ohen care a fost

campionul e8plic3nd autismul printrun deficit al ToM ia impus ideea

printro lucrare "n spirit e#oluţionist intitulată 'Mind$lindness (?).

In prezent capacitatea ToM este e#aluată de psihologia e#oluţionistă

ca un rezultat specific al selecţiei adaptati#e ce conduce spre psihismul uman

(+


9/22

sau ostilă! dominatoare a celuilalt. 7apt important pentru deciziile de

cooperare! retragere! sumisiune! "nelare.

In sf3rit! perspecti#a e#oluţionistă su$liniază că dei inferenţa asupra

stării mentale a celuilalt se face prin caracteristicile e8presi# corporale ale

acestuia "ntro situaţie dată! e#aluarea intenţionalităţii sale se face "n plan

reprezentaţional (i metareprezentaţional)! implic3nd "ntrun fel i lim$a9ul

specific uman! fapt ce face din ToM o caracteristică psihologică specific

umană. Totui punctul de plecare e $iologic! pentru animale fiind #ital să

perceapă i să decodeze corect! "n situaţie! semnalele ce #in de la dumanii i

conspecifici. Karianta standard a ToM acordă o importanţă primordială

'citirii e8presiei feţei i mai ales direcţiei pri#irii. De fapt relaţionarea

interpersonal socială ne#er$ală! prin e8presi#itatea corpului i a pri#irii! se

menţine la om toată #iaţa! răm3n3nd "n multe "mpre9urări esenţială. :a e

relaţia de autoritate i supunere! cea de deschidere agrea$ilă spre relaţionare

cu alţii prin z3m$et! cea prin care 'oamenii se "nţeleg din pri#iri i cea din

dragoste.

4. ToM "n autism i "n #iaţa curentă& teorii interpretati#e

/tudiile sistematice asupra ToM sau făcut "n mare măsură "n corelaţie

cu teza că nedez#oltarea acestui 'modul este o caracteristică esenţială i

specifică a tul$urării autiste 1anner (T.:.) (+2). *opilul cu T: nu trece

pro$ele specifice pentru ToM sau are performanţe reduse. De asemenea

caracteristicile de#elopmentale ale interrelaţiilor copil (sugar) mamă B sau

moduli psihici corespunzători B care preced i pregătesc apariţia ToM sunt

deficitari. :dică % perceperea figurii materne ca o configuraţie semnificantă

(estalt)! pri#irea aţintită (direcţionată intenţional)! pri#irea con9ugată!

recunoaterea "n oglindă i pretenţiile de 9oc de la +? luni! precum i

ataamentul. Tul$urarea ce constă "n ne"nţelegerea minţii altora sau altfel

;


10/22

spus "n 'citirea minţii celorlalţi ('mindreading)! este caracteristică pentru

T: i spectrul autist! conduc3nd la o tul$urare per#asi#ă care e "n esenţă

diferită de deficienţa mentală. *opiii cu T: pot păstra o serie de capacităţi

cogniti#e! inclusi# de memorie mecanică i raţionament matematic i pot

"n#ăţa "n mare măură lim$a9ul (semantic i sintactic) fiind "nsă gra#

deficitari "n utilizare socială! pragmatică a acestuia! mai ales "n cadrul

dialogului. =i prezintă i o serie de deficienţe "n aria funcţiilor e8ecuti#e.

Dei deficitul ToM "n T: a fost unanim recunoscut! de la "nceput sau

rele#ant i manifestări care nu pot fi e8plicate prin aceasta. :stfel sunt %

repertoriul redus de interese! preocuparea pentru neschim$are! stereotipiile!

preocuparea pentru detalii! fragmentarea percepţiei! lipsa generalizării! $una

memorie mecanică. :ceste simptome sunt p3nă "n prezent cel mai

comprehensi$il e8plicate prin deficitul unei alte funcţii psihice glo$ale

numită 'coerenţa centrală! (+4) a cărei deficienţă e prezentă "n alte

modalităţi i "n tul$urarea o$sesi#compulsi#ă i "n schizofrenia

dezorganizantă (+5). Relaţiile "ntre acest deficit i cel al ToM "n T: sunt

o$iectul unor continui in#estigaţii.

Plec3nduse de la studierea ToM "n T:! cercetările sau lărgit! mai ales

deoarece fenomenul se "ncadrează "n cogniţia socială! care continuă să se

dez#olte după 45 ani. La H ani copilul poate "nţelege că o altă persoană

poate a#ea con#ingerile sale pri#itoare la con#ingerile unei a treia persoane.

La H@ ani copilul "nţelege metafora i ironia dar "ncă nu distinge gluma de

minciună. /i mai tardi#ă! la ;++ ani e "nţelegerea a ceea ce se numete

situaţia 'fau8 pas. :ceasta constă "n aceea că su$iectul tre$uie să "i

reprezinte două stări mentale % perspecti#e unei persoane care comite 'pai

greiţi i reprezentarea unei a doua persoane implicate! care ar tre$ui să fie

+


11/22

afectată de acest fapt. = e#ident că dez#oltarea psihică ontogenetică se

petrece de acuma "n plan metareprezentaţional.

Lărgirea perspecti#ei de "nţelegere i studiere a cogniţiei sociale "n

dez#oltarea căreia ToM reprezintă un moment important! sa făcut i "n urma

"nţelegerii psihismului uman aa cum se manifestă el "n #iaţa de zi cu zi! "n

cadrul 'psihologiei populare (+). Kiaţă "n care oamenii con#ieţuiesc!

"nţeleg3nduse unii cu alţii! cooper3nd! "nel3nduse! manipul3nduse!

dez#olt3nd di#erse strategii de relaţionare. De fapt! situaţiile e8perimentale

prin care sa studiat ToM! 'construiesc un 'e#eniment cogniti# prin

prezentarea unor desene! scene! istorii pe care su$iectul urmează să le

interpreteze. In #iaţa curentă su$iectul 'utilizează ToM "n con#ersaţii! "n

cunoaterea unor persoane străine cu care apoi cola$orează! "n educaţie! "n

practici #ariate i "n relaţiile de zi cu zi. Dată fiind importanţa fenomenului

ToM! sau dez#oltat i mai multe doctrine interpretati#e.

ToM aa cum a fost studiată iniţial "n corelaţie cu T: e "nţeleasă "n

primul r3nd ca o capacitate cogniti#ă ce inter#ine "n cogniţia socială.

*oncepţia modulară pe care a susţinuto Garon *ohen se "ncadrează "n

această perspecti#ă. J altă interpretare ce sa impus e cunoscută prin

e8presia Theor Theor! ea fiind susţinută mai ales de opni- i Meltzoff

(+H). :ceasta critică teoria modulară pentru accentul pus pe sec#enţialitatea

rigidă! fără o suficientă coerenţă pri#itoare la ansam$lul cunoatere! la

"nceput i perspecti#ă. Ideea de $ază constă "n compararea cunoaterii

psihice ce se realizează "n su$iect cu teoriile tiinţifice. :cestea se spri9ină i

ele pe date culese direct din realitate ce sunt apoi organizate "ntrun ta$lou

cogniti# al lumii! a$orda$il din multe perspecti#e& i care susţine acti#ităţile

pragmatice. Teoriile despre lume se restructurează istoric "n funcţie de noi

cunotinţe. La fel! psihismul indi#idului! plec3nd de la cunotinţe minimale

++


12/22

"nnăscute B care e8primă direcţionarea i cunoaterea socială a altora B

structurează progresi# noi cunotinţe! reorganiz3ndule. /ugarul e8primă de

la "nceput recunoaterea unei alte persoane "n paralel cu structurarea sinelui

i a cunoaterii de sine. *unotinţele pri#itoare la lume! acumulate prin

e8perienţă! educaţie! studiu! se organizează i se reorganizează "n 9urul

cunoaterii interpersonal sociale! din care se decantează sinele contient i

cunoscător. *eea ce e8primă To M ar fi doar o sec#enţă "n acest proces!

$azat de la "nceput pe intersu$iecti#itate.

J altă interpretare a ToM e e8primată de 'teoria simulării a lui

Da#ies i /tone (+@). Primul moment ar fi resimţirea de către su$iect a unor

e#enimente psihice intenţionale ce se desfăoară "n sine "nsui i pe care i le

atri$uie siei. :cestea sunt apoi transferate sau inferate ca fiind

caracteristice i altor minţi! ca desfăur3nduse i "n psihismul persoanelor

cu care e "n contact! cu care su$iectul rezonează psihic prin empatie i prin

imaginare! 'pun3nduse pe sine "n pielea altora. /tarea mentală a altora

simulează propria stare mentală. In#ocarea empatiei aduce "n discuţie nu

doar ataamentul ci i rezonarea psihică prin 'neuronii oglindă! care a fost

comentată iniţial la maimuţele macacus. In timp ce maimuţa o$ser#ă cum o

alta "ntinde m3na după o $anană! se acti#ează aceeai neuroni din aria 7 ca

atunci c3nd făcea ea aceeai micare. Jmul motenete i dez#oltă sistemul

neuronilor oglindă care se acti#ează la micările altor persoane umane!

inclusi#e a #ocii acestora.

>euronii oglindă (>J) permit indi#idului să "nţeleagă acţiunile

celuilalt compar3nd ceea ce o$ser#ă cu reprezentările motorii proprii i

spri9ină intens "n#ăţarea B prin imitaţie B "n urma o$ser#ării i perceperii

comportamentului altora. 7enomenul a fost studiat detaliat la om mai ales "n

legătură cu "n#ăţarea aproape spontană a lim$a9ului! "n mediul "n care mama

+2


13/22

i adulţii #or$esc. >J inter#in i "n imitarea i "n "nţelegerea altora! prin

anticiparea (imaginati#ă) a rezultatelor unei acţiuni "ncepute. /istemul >J a

fost in#ocat "n ToM! ca decod3nd intenţiile altora din elementele mimico

gestuale i mai ales din pri#irea celuilalt.

5. ToM "n sens lărgit i pertur$area acestei funcţii "n schizofrenie

ToM "n #arianta standard! se referă la un fenomen cogniti#

reprezentaţional ce se manifestă "ntro situaţie dată! prin percepţia directă a

e8presi#ităţii altei persoane. Dar! atri$uirea de stări mentale intenţionale

altora i siei se prezintă i "n plan metareprezentaţional autonoetic. :dică!

"n perspecti#a e8istenţei sale "n timp! "n trecut! prezent i #iitor! "n relaţie cu

alţii care sunt reprezentaţi i ei diacron i caracterial! ca a#3nd atitudini de

durată "n raport cu su$iectul. La acest ni#el sunt resimţite atitudinile

fa#ora$ile sau nefa#ora$ile persistente ale altora "n raport cu sine! se

desfăoară strategiile proprii de relaţionare pe termen mediu! pentru a

coopera sau pentru ai manipula i "nela pe alţii. :cest ni#el! care presupune

reprezentarea de durată a imagourilor altora "n propriul psihism prin instanţa

'internal ,or-ing model! se referă la un sens lărgit de "nţelegere al ToM.

In acest plan se derulează "n psihopatologie atri$uirea către alţii! a

unei atitudini de supra#eghere sau ostile! de tip paranoid. *on#ingerile

delirante relaţionale sistematizate nu au fost studiate direct "n perspecti#a

conceptului standard al ToM ci mai mult din cea a 'atri$uirii sociale a

cauzalităţii (+?). In această patologie informaţiile percepti#e pot a#ea o

implicaţie minimă! de o$icei ca iluzii interpretate distorsionat. '*eilalţi

sunt prezenţi predominant "n plan metareprezentaţional! imaginati#. Dar!

delirul paranoid se articulează! prin sentimentul i con#ingerile de

supra#eghere! cu trăirile de tip transparenţă influenţă din schizofrenie! care

e#ocă e8plicit ToM.

+4


14/22

La 9oncţiunea dintre planul predominant situaţional al funcţionării

ToM standard i cel lărgit! metareprezentaţional! se desfăoară un mod

intermediar de raportare de tip ToM! resimţit ca o trăire actuală de

relaţionare reciprică intensă! dar nu strict situaţional percepti#ă. La acest

ni#el de funcţionare a 'sinelui nuclear se desfăoară "n psihopatologie

simptomatologia de prim rang /chneider din schizofrenie % trăirile de

referinţe! sentimentul supra#egherii i citirii g3ndurilor i su$stituirea

#oinţei. ltimele două e8primă pră$uirea sistemului de control a menţinerii

distanţelor interpersonale "ntre intim i pri#at. /e adaugă halucinaţiile

comentati#e! cu aceeai semnificaţie. /tudierea acestei simptomatologii

'nucleare din schizofrenie B care p3nă la un punct e diferită de delirul

paranoid B a fost tentată din perspecti#e ToM! deoarece 'citirea g3ndurilor

altora este "nsui definiţia acestei capacităţi normale i fundamentale pentru

om. 7enomenul cel mai straniu a apărut a fi cel al impunerii acţiunii

(su$stituirea #oinţei) i a g3ndurilor. Eeannerod (+;) a "ncercat prin modelări

teoretice i e8perimente să interpreteze sentimentul de micare i g3nd

impus "n felul următor % apartenenţa la sine a propriilor micări e e#aluată

de su$iect prin perceperea sau e#aluarea consecinţelor acestora& acti#itatea

mentală de proiectare i imaginare a unei acţiuni stimulează aceleai zone

cere$rale a neuronilor oglindă ca i efectuarea (sau ca o$ser#area aceleai

micări e8ecutată de către altul)& deficienţa unui sistem de e#aluare a

rezultatului (consecinţelor) are ca rezultat i o atri$uire eronată a autorului

micării (asemănarea cu micarea pasi#ă impusă de altcine#a)& su$iectul

poate săi atri$uie micările altora i să atri$uie altora propriile micări&

g3ndirea este echi#alată acţiunii i e interpretată similar. Pri#itor la

halucinaţiile auditi#e ele sunt interpretate ca i g3nduri proprii ce sunt

sonorizate i atri$uite altora! plasate "n afara spaţiului psihic de apartenenţa

+5


15/22

la sine (2

propus! de către /ass! un mecanism patologic neuropsihic ce ar consta "n

'hiperrefle8ie. :stfel! sentimentul că alţii cunosc g3ndurile su$iectului! fapt

firesc deoarece conform ToM fiecare om citete "n permanenţă g3ndurile

celorlalţi! prin hiperrefle8ie din precontient de#ine contient i deran9ant.

/tudierea ToM "n schizofrenie! nu a a$ordat "nsă dec3t fragmentar

interpretarea simptomatologiei nucleare centrată de transparenţă influenţă.

=a sa efectuat i se efectuează "n mare măsură utiliz3nd conceptual standard

de ToM. 7aptul ridică pro$leme metodologice deoarece ma9oritatea testelor

au fost ela$orate pentru copii. *orcaran i 7rith (24) unii dintre primii care

au a$ordat pro$lema au pus accent pe interpretarea aluziilor! "nelării! a

glumelor! ironiei! pe pragmatica ling#istică din con#ersaţii& dar i pe

descrieri auto$iografice& esenţială răm3ne falsa credinţă. /a mai "ncercat

e#aluarea diferenţiată a perspecti#ei persoanei "nt3i i a persoanei a treia

(25!2). De asemenea! e ne#oie de modele teoretice p3nă "n prezent fiind

testate modelele lui 7rith i 7rith (+;;2) i a lui ardGole (2H!2@!2?)

Ipotezele fac predicţii diferite "n funcţie de forma clinică fapt ce se confirmă

empiric (2;). Rezultatele cele mai sla$e apar "n forma deficitară i

dezorganizantă! capacitatea de e#aluare ToM fiind destul de păstrată "n

forma producti#ă. :utori ca :$u B :-el apreciază chiar că "n delirul

paranoid ToM se manifestă printro 'hiperatri$uire de intenţii altora. ToM a

fost tratată ca deficitară la schizofreni at3t "n episodul acut B mai ales "n

forma deficitară B c3t i "n formele cronice. ToM este deficitară i "n cazul

remisiunii episoadelor (42) precum i "n cazul schizotipiei! mulţi susţin3nd

că e #or$a i de o #ulnera$ilitate! deci de o 'trăsătură anormală. >u e8istă

"nsă studii longitudinale care să e#alueze ToM "nainte de primul episod. Iar

unele studii constată că după un prim episod remis nu sunt deficienţe

+


16/22

semnificati#e (4+). >u e "ncă tranată nici pro$lema dacă deficitul ToM din

schizofrenie e specific sau rezultă din alte tul$urări cogniti#e (42). Dar! toate

aceste studii se referă la conceptual standard de ToM i nu la "nţelegerea sa

lărgită! metareprezentaţională. Pro$lema răm3ne deschisă deoarece aceleai

zone cere$rale ce sunt implicate "n ToM sunt afectate "n schizofrenie.

. ToM! mentalizare i psihoterapie

Interpretarea cogniti#istă a ToM a condus la conceperea ei ca distinctă

de controlul emoti#itătii. 7rith i 7rith au propus (+;;+2


17/22

psihoterapeuţii de sorginte psihanalitică. Principalii autori sunt :llen i

7ogan.

7ogan a preluat tradiţia psihanalizei dar replas3ndo "ntrun conte8t

care ţine seama de cogniti#ism! neurofiziologie i doctrina e#oluţionistă

(45). De asemenea! el i echipa lui acordă o mare importanţă

intersu$iecti#ităţii! fiind astfel deschisă legătura cu neofenomenologia.

Intersu$iecti#itatea e concepută de unii cercetători "n psihologia i

psihopatologia de#elopmentală ca fiind prezentă de la natere i

dez#olt3nduse progresi# p3nă la criza de la +? luni i p3nă "n perioada c3nd

apare ToM. tiliz3nd ToM! 7ogan a conceput un process psihologic pe care

la numit Interpersonal Interpretati#e Mecanism iar "n ultimii ani! "mpreună

cu :llen 'mentalizare! ela$or3nd un amplu program de cercetare de

orientare psihoterapeutică (4). Mentalizarea se referă la contientizarea

progresi#ă a sinelui i a relaţiilor reciproce ale acestuia cu alţii. >u e #or$a

doar de a atri$ui stări mentale altora ci de ai recunoate i "nţelege ca

parteneri cu care su$iectul conlucrează. /i a se descoperi progresi# pe sine

ca fiinţă capa$ilă să cola$oreze cu alte minţi. *apacitatea de mentalizare se

$azează pe cea ToM! "n acest sens ea fiind diferită nu doar la di#erse #3rste

ci i la di#erse persoane. /unt persoane care "i pot mai uor atri$ui ci i

"nţelege stările mentale proprii& i "nţelege stările mentale ale altora. :lte

persoane realizează mai dificil acest proces. Dar! el este un proces ce poate fi

stimulat i spri9init! prin pedagogie i psihoterapie. Jamenii tre$uie să

"nţeleagă pe alţi oameni nu ca pe nite automate ci ca pe fiinţe cu stări

mentale comple8e! ce se pot raporta "ntre ei nuanţat! se pot spri9ini i a9uta.

:ceastă #iziune susţine un sens lărgit i generos pentru psihoterapie.

H. *oncluzii

+@


18/22

Teoria minţii este un concept euristic care sesizează un aspect esenţial

al psihismului uman! const3nd "n faptul că su$iectul atri$uie altora i siei

stări mentale care sunt cauza e#enimentelor sociale. =l poate "nţelege astfel

cauzalitatea socială i anticipa g3ndurile i intenţiile altora! "n raport cu

situaţiile! e#enimentele i "n cadrul raportării acestora la sine! "n relaţiile

interpersonale. *apacitatea ToM rezultă dintro selecţie e#oluti#ă adaptati#ă

i este esenţială pentru cooperarea interumană! pentru relaţiile ierarhice i

pentru strategiile de relaţionare. 7enomenul ToM are mai multe

conceptualizări dintre care cea standard se referă la intuirea cogniti#ă a

intenţiilor celuilalt printro percepţie situaţională! fără comunicare #er$ală.

In acest sens nedez#oltarea ToM constituie o tul$urare $azală i specifică a

tul$urării autiste i a spectrului autist. 7enomenul ToM "nţeles cogniti# se

desfăoară "n plan reprezentaţional. n "nţeles mai larg al ToM in#ocă planul

metareprezentaţional al psihismului. In acest sens pertur$area sa e in#ocată

"n fenomenele de transparenţă influenţă din schizofrenie i "n delirul

paranoid. =8istă mai multe doctrine "n interpretarea ToM "ntre care

principale sunt cele modulară! Theor Theor i a simulării. Intro

conceptualizare recentă lărgită! ToM este "nţeles i ca mentalizare! ca

process comple8 de contientizare a sinelui i a relaţionării sale specific

umane! de formare i dez#oltare prin interrelaţionare reciprocă educati#ă. In

acest sens el este in#ocat "n noi orientări ale psihoterapiei.

+?


19/22

Gi$liografie

+ Piaget E. Psihologia inteligenţei. Gucureti%=d./tiinţifică!+;H.

2 Ainnicot DA. Collected papers; Through pediatrics to psychoanalysis.

London! Ta#istoc-! +;;.

4 Lorentz 1. Evolution and Modifiction of Behaviour. A critical

Examination of the Concept od !earned" and #nnate". Elements of Behaviour . *hicago%ni#.Press! +;H.

5 7odor E:. The modularity of mind $ an essay on faculty psychology. MIT

Press! *am$ridge Mass! +;?4.

Mund P! /igman M. Eoint :ttention! /ocial *ompetence and

De#elopmental Pschopatholog. In % *icchetti D! *ohen DE (eds).

%evelopmental Psychopathology. /econd =dition. Kalone% Eohn AileN/ons! Inc! 2


20/22

+2 Garon*ohen /! Tager7lus$erg ! *ohen D. 'nderstanding other

minds$ perspectives from autism. J8ford ni#.Press! +;;4.

+4 opp 7. Parts and ,holes! meaning and mind% central coherence and its

relation to theor of mind. Garon*ohen /. Theor of mind and autism % afifteen ear re#ie,. In% Garon*ohen /! Tager7lus$erg ! *ohen DE (eds).

'nderstanding other mind . J8ford! >e, Oor-% J8ford ni#.Press! 2


21/22

22 *orcaran R. Theor of Mind in other clinical conditions% is a selecti#e

'theor of mind deficit e8clusi#e to autism. In% Garon*ohen /! Tager7lus$erg ! *ohen DE (eds). 'nderstanding other mind . J8ford! >e, Oor-%

J8ford ni#.Press! 2


22/22

42 Mazza M! DeRisio :! Tozzini *! Roncone R! *asacchia M.Machia#ellianism and Theor of Mind in people affected $

schizophrenia.Brain Cognition.2

teoria mintii si psihopatologia1

Documents