teme proiecte turism rural_2016.doc

5
TEME PROPUSE PT. REALIZAREA PROIECTELOR SEMESTRIALE LA DISCIPLINA TURISM RURAL specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI_ANUL III Temele vizează realizarea/elaborarea unor studii de caz calate asupra unor: 1. Regiuni turistice care grupează teritorial-funcţional mai multe localităţi turistice integrate activ în reţelele turistice formale care practică efectiv (formal), gestionează şi promovează turismul rural: Ţara Maramureşului; Bucovina (sectorul montan al judeţului Suceava); Mărginimea Sibiului; Culoarul Rucăr-Bran Vrancea, Ţara Lăpuşului; Regiunea subcarpatică gorjeană; regiunea Bistriţei montane şi submontane (cu precădere zona Ilvelor şi a Bârgaielor), Secuimea; regiunea montană şi Submontană a Judeţului Cluj; Ţara Moţilor (calată pe Valea Arieşului Superior şi văile sale afluente), Delta Dunării etc....sau ORICARE ALTĂ REGIUNE/ZONĂ /AREAL RELATIV BINE INDIVIDUALIZAT(Ă) DIN ACEST PUNCT DE VEDERE!! 2. Localităţi integrate activ în reţelele turistice formale care practică, gestionează şi promovează turismul rural: ex. - Vadu Izei, Poienile Izei, Botiza, Ieud, Bârsana, Ocna Şugatag, Săliştea de Sus, Săpânţa, Rozavlea, Borşa (din Ţara Maramureşului); - Arieşeni, Albac, Gârda de Sus (Ţara Moţilor); - Rimetea (Mţii Trascău, jud. Alba); - Sîncraiu, Mărgău, Poieni, Valea Drăganului, Bologa (sectorul montan- submontan aparţinând jud. Cluj) - Polovragi, Horezu, Tismana, Costeşti (regiunea subcarpatică gorjeană); - Bran, Moeciu, Rucăr, Fundata-Şirnea (Culoarul Rucăr-Bran); - Lepşa, Soveja, Vidra, Tulnici (Vrancea); - Lăzarea, Chileni, Zetea, Praid (Secuimea); - Vama, Arbore, Ciocăneşti, Râşca, Cacica, Păltinoasa, Suceviţa (Bucovina); - Crişan, Mila 23, Sf. Gheorghe (Tulcea-Delta Dunării) ... sau ORICARE ALTĂ LOCALITATE ÎN CARE SE CARE PRACTICĂ ACTIV TURISMUL RURAL (INDIFERENT SUB CE FORMĂ DE ORGANIZARE SAU SUB A CUI TUTELĂ – ONG, ASOCIAŢIE TURISTICĂ LOCALĂ, GOSPODĂRIE INDIVIDUAL/INDEPENDENTĂ)!!! 3. Analize calate asupra unor celule/unităţi singulare/individualizate de habitat turistic de tipul pensiunilor sau fermelor turistice rurale şi/sau agroturistice care practică activ si formal/oficial turismul rural sau agroturismul (indiferent dacă sub tutela unei organizaţii non guvernamentale, asociaţii locale sau regionale sau pe cont propriu etc.); Ex. Pensiunea Trei flori din localitatea X; Pensiunea Glasul Pădurii din localitatea Y etc. 4. Analizele pot viza, de asemenea, şi surprinderea fenomenului turistic rural (cu întreaga gamă de probleme specifice) din localităţi, areale şi regiuni din alte ţări în care această formă de turism a cunoscut o

Upload: ioanamoldovan

Post on 10-Jul-2016

18 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: TEME PROIECTE TURISM RURAL_2016.doc

TEME PROPUSE PT. REALIZAREA PROIECTELOR SEMESTRIALE LA DISCIPLINA TURISM RURAL specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI_ANUL III

Temele vizează realizarea/elaborarea unor studii de caz calate asupra unor:

1. Regiuni turistice care grupează teritorial-funcţional mai multe localităţi turistice integrate activ în reţelele turistice formale care practică efectiv (formal), gestionează şi promovează turismul rural : Ţara Maramureşului; Bucovina (sectorul montan al judeţului Suceava); Mărginimea Sibiului; Culoarul Rucăr-Bran Vrancea, Ţara Lăpuşului; Regiunea subcarpatică gorjeană; regiunea Bistriţei montane şi submontane (cu precădere zona Ilvelor şi a Bârgaielor), Secuimea; regiunea montană şi Submontană a Judeţului Cluj; Ţara Moţilor (calată pe Valea Arieşului Superior şi văile sale afluente), Delta Dunării etc....sau ORICARE ALTĂ REGIUNE/ZONĂ /AREAL RELATIV BINE INDIVIDUALIZAT(Ă) DIN ACEST PUNCT DE VEDERE!!

2. Localităţi integrate activ în reţelele turistice formale care practică, gestionează şi promovează turismul rural:

ex. - Vadu Izei, Poienile Izei, Botiza, Ieud, Bârsana, Ocna Şugatag, Săliştea de Sus, Săpânţa, Rozavlea, Borşa (din Ţara Maramureşului);

- Arieşeni, Albac, Gârda de Sus (Ţara Moţilor);- Rimetea (Mţii Trascău, jud. Alba);- Sîncraiu, Mărgău, Poieni, Valea Drăganului, Bologa (sectorul montan-submontan aparţinând jud. Cluj)- Polovragi, Horezu, Tismana, Costeşti (regiunea subcarpatică gorjeană); - Bran, Moeciu, Rucăr, Fundata-Şirnea (Culoarul Rucăr-Bran); - Lepşa, Soveja, Vidra, Tulnici (Vrancea); - Lăzarea, Chileni, Zetea, Praid (Secuimea); - Vama, Arbore, Ciocăneşti, Râşca, Cacica, Păltinoasa, Suceviţa (Bucovina);- Crişan, Mila 23, Sf. Gheorghe (Tulcea-Delta Dunării)

... sau ORICARE ALTĂ LOCALITATE ÎN CARE SE CARE PRACTICĂ ACTIV TURISMUL RURAL (INDIFERENT SUB CE FORMĂ DE ORGANIZARE SAU SUB A CUI TUTELĂ – ONG, ASOCIAŢIE TURISTICĂ LOCALĂ, GOSPODĂRIE INDIVIDUAL/INDEPENDENTĂ)!!!

3. Analize calate asupra unor celule/unităţi singulare/individualizate de habitat turistic de tipul pensiunilor sau fermelor turistice rurale şi/sau agroturistice care practică activ si formal/oficial turismul rural sau agroturismul (indiferent dacă sub tutela unei organizaţii non guvernamentale, asociaţii locale sau regionale sau pe cont propriu etc.); Ex. Pensiunea Trei flori din localitatea X; Pensiunea Glasul Pădurii din localitatea Y etc.

4. Analizele pot viza, de asemenea, şi surprinderea fenomenului turistic rural (cu întreaga gamă de probleme specifice) din localităţi, areale şi regiuni din alte ţări în care această formă de turism a cunoscut o dezvoltare care să permită astfel de analize (vezi ţări precum Franţa, Germania, Austria, Italia, Ungaria etc.)

5. Nu în ultimul rând, analiza poate să se orienteze înspre orice altă temă din domeniul turismului rural şi/sau agroturismului, vizând diferite diferite alte aspecte specifice (de natură organizatorică, proiecte de dezvoltare locală şi regională care au condus la constituirea unor reţele de turism rural, asociaţii locale de turism rural, sate turistice sau proiecte individuale de succes etc.)

NOTĂ: O modalitate de abordare la nivel local-regional (care lasă însă un câmp suficient, desigur, nuanţărilor, adnotărilor şi, de ce nu?, completărilor de orice “culoare”, desigur, însoţite de o argumenţie logică pertinentă şi, mai ales, convingătoare), de structurare a lucrării la nivel de capitole şi subcapitole, precum şi problematica specifică urmărite într-o lucrare de acest tip le găsiţi în lucrarea ANALIZA SOCIO-TERITORIALĂ A TURISMULUI RURAL DIN ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI LOCALE (EDITURA PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, 2006, autori J. Benedek şi Şt. Dezsi).

Dacă modalitatea de abordate sugerată mai sus nu „se potriveşte” temei pentru care s-a optat şi, în consecinţă, este îmbrăţişată, planul de mai jos poate oferi un cadru-reper privind modalitatea de structurare în succesiunea logică şi cronologică a problematicii specifice unei abordări clasice şi generale de profil vizând fenomenul turistic rural.

Page 2: TEME PROIECTE TURISM RURAL_2016.doc

Desigur, acest plan trebuie amendat şi adaptat la specificul concret al fiecărei locaţii/teritoriu analizat (-e) în parte.

I Fenomenul turistic rural în localitatea/zona etc. – evoluţie, caracteristici şi repere funcţionale

1.1. Scurt istoric al apariţiei fenomenului turistic rural din ...........

a) Asociaţiile turistice locale si naţionale şi rolul acestora în afirmarea turismului rural din ...

b) Reţeaua turistică din ....(dacă există)

.2. Avantajele şi dezavantajele practicării turismului rural în .....

IIZona turistică (din care face parte localitatea analizată).... - rolul şi importanţa acesteia pentru

dezvoltarea turismului rural

2.1. Potenţialul turistic natural al localităţii/ zonei – suport şi premisă a dezvoltării fenomenului turistic

2.1.1. Resurse atractive de natură morfologică

2.1.2. Valenţele turistice ale climatului

2.1.3. Valenţele turistice ale hidrografiei

2.2. Potenţialul turistic antropic al .....

a) Elemente aparţinând culturii materiale rurale (arhitectura rurală populară, gospodării, anexe

gospodăreşti, unelte, meşteşuguri tradiţionale etc.)

b) Elemente aparţinând culturii spirituale (obiceiuri, tradiţii, ritualuri, manifestări etno-folclorice,

festivaluri etc.)

c) Portul popular tradiţional

III Stadiul actual de dezvoltare a turismului rural din ..............

3.1. Infrastructura turistică - element fundamental de afirmare şi susţinere a turismului rural1) Analiza infrastructurii turistice specifice: nr. pensiuni şi evoluţia lor în timp, categoria de confort,

numărul de locuri oferite, dotări şi serviciile oferite, repartiţia lor teritorială la nivel de localităţi )dacă e cazul)., preţuri practicate 3.2. Căi de acces spre şi dinspre localitatea/zona...

IV Circulaţia turistică (numai dacă se pot obţine date statistice fiabile şi reale): nr. turişti, durata sejurului, aria de provenienţă, distribuţia lunară şi sezonieră a turiştilor/sezonalitatea etc.

V

Aspecte privind produsul turistic rural din localitatea/zona...- structura produsului turistic - proiectarea şi managementul produsului turistic - comercializarea produsului turistic - promovarea produsului turistic

VIPropuneri şi perspective de viitor privind dezvoltarea turismului rural din.....(priorităţi de amenajare, oportunităţi de dezvoltare a turismului rural în perspectivă, politica în plan local privind turismul rural, eventuale facilităţi oferite, proiecte existente sau care se preconizează a se iniţia în domeniul turismului rural etc.)

VII Concluzii

Bibliografie

PRECIZĂRI SUPLIMENTARE

Lucrarea şi/sau planul de abordare susmenţionate nu sunt singurele modalităţi de abordare şi nu este obligatorie urmărirea într-o manieră identică sau similară celor inserate mai sus a aspectelor, ci a celor pe care tema aleasă le incumbă implicit sau explicit.

Fiecare student are libertatea (chiar indicată!) de a aborda problematica într-o manieră proprie, originală (însă, repet, logică şi clar argumentată), fără a eluda însă normele ştiinţifice şi “tehnice” de

Page 3: TEME PROIECTE TURISM RURAL_2016.doc

elaborare a unei lucrări de acest tip (de la cele de tehnoredactare, până la cele de deontologie – citări corespunzătoare în text şi la bibliografia inserată la finalul lucrării, şi aceasta, în modalitatea agreată de regulile în vigoare – cele studiate la disciplina Metodologia cercetării în Geografia turismului sau cele gasite pe site-ul Facultății de Geografie, la secțiunea Pagina studentilor, respectiv in Ghidul de elaborare a lucrarilor de licenta si disertatie).

În cazul în care tematica acoperă un teritoriu mai extins(-ă) - areal, zonă, regiune, până la nivel de ţară - şi, mai ales în cazul alegerii unei teme comparative care implică, prin prisma diversităţii şi complexităţii problemelor pe care le incumbă, un volum de muncă mai ridicat (pentru culegerea de informaţii, prelucrare, analizare, concluzii, soluţii propuse şi redactare), se pot constitui şi echipe de lucru compuse dintr-un număr mai mare de studenți (2, 3 sau chiar 4 persoane!)

Sunt apreciate şi notate pe măsură accesul la informaţia recentă, prelucrarea și interpretarea coerentă, logică și în acord cu realitatea teritorială și nevoile sociale înregistrate, contribuţiile originale şi ideile novatoare (eventual şi/sau pe cât posibil...), modul de interpretare a diverselor aspecte abordate, precum şi transpunerea și reprezentarea informațiilor într-o manieră expresivă, reprezentativă și sugestivă (ex. tabele sintetice, scheme, imagini, componente grafice şi cartografice-hărți, cartodiagrame etc.), surprinderea evoluţiilor şi tendinţelor pe diferite orizonturi de timp ale fenomenului analizat, identificarea unor obiective, strategii, direcţii de dezvoltare şi măsuri concrete, realiste, viabile etc.

Sunt dezavuate şi „taxate” corespunzător preluările ad-literam şi fără discernământ (download şi/sau copy – paste din orice fel de sursă, fără selecţie, prelucrare, interpretare sau precizarea exactă a sursei conform regulilor deontologice în vigoare regăsite în documentul semnalat mai sus – cel de pe pagina web a Facultății).

Sunt încurajate studiile comparative între două localităţi, regiuni (areale) sau chiar ţări în care se practică turismul rural!

Componenta echipelor si denumirea proiectului fiecarei echipe va fi transmisa responsabilei de an – Dora Coroian) pana pe data de 29 martie 2016, urmând ca eau să mi le transmită în aceeași zi la adresa de e-mail [email protected]

Proiectele vor fi redactate în format doc sau docx, denumirea fisierului/documentului va trebui să conţină numele şi locaţia/arealul/zona studiată (la care face referire proiectul) sau alt element reprezentativ vizat de studiu care permite identificarea şi/sau corelarea cu subiectul analizat/conţinutul proiectului.

Ex: Ionescu Gratiela_Turismul rural in Tara Lapusului_studiu de caz_Strambu Baiut)

NERESPECTAREA CERINŢEI DE MAI SUS (PRIVIND MODUL DE INTITULARE A PROIECTULUI) ATRAGE DUPĂ SINE NELUAREA ÎN CONSIDERARE A PROIECTULUI!

Proiectul este considerat ca fiind ajuns la destinaţie şi, deci, asumat plenar de către cel căruia i-a fost trimis, doar dacă o să primiţi un reply de pe adresa la care a fost expediat!

Proiectele vor fi expediate până cel târziu 14 mai 2016 pe adresa de e-mail: [email protected]

PONDEREA PROIECTULUI ESTE DE 25% DIN NOTA FINALĂ!!!