tematica de curs -i seminar.2012

5
curs an I/2011-2012 –Modulul: CIVILIZAŢIE SI SOCIETATE ROMANĂ Tematica 1. Introducere în studiul istoriei Romei Antice. Surse şi probleme istoriografice. Epoca regală. 2. Epoca republicană - Structuri sociale. Cetăţenia romană - fundamente juridice republicane. 3. Geografie politică la finele republicii - orbis romana. 4. Tradiţii şi inovaţii –aspecte de civilizaţie spirituală republicană. 5. Morfologie urbană şi multiplicarea modelului roman. 6.Structuri sociale imperiale. Statute socio-profesionale. Cetăţenia romană - fundamente juridice imperiale. Edictul lui Caracalla. 7. Glorie militară, spectacolul puterii-monumente publice şi instituţia jocurilor. 8. Limbaje artistice în epoca Principatului: între elenism şi identitate italică. 9. Modificări de statute sociale în Antichitatea Târzie. 10. Soluţii politico-religioase de guvernare în Antichitatea Târzie. Noul climat cultural al Antichităţii târzii. Bibliografie selectivă: Surse :Ammianus Marcellinus, Istoria romana, Bucuresti, 1982. Appianus, Războaiele civile, A. Frenkian, Buc. 1957, Titus Livius, De la fundarea Romei, tr. rom. T. Vasilescu şi alţii, Bucuresti, 1962 Plutarh,Vieti paralele, tr.rom. N.I. Barbu, vol. I-1960, vol II-1963, vol.III-1966, vol IV- 1969, Polybios, Istorii, Bucuresti, tr. rom D. C. Popescu şi A. Piatkowski, I-1966, II-1988, III- 1995 . Res Gestae Diui Augusti, ed. J. Gajé, Paris, 1977, Tacitus, Opere, Analele, tr. rom. N.I. Barbu-Buc. 1964, Istorii-tr. rom. N. Lascu, Buc.,1963. Scriptores Historiae Augustae, tr. rom. D. Popescu, C-tin Drăgulescu, Cluj, 1971. Sozomenos, Istoria bisericeasca, Bucuresti, 1894 Suetonius, Vieților celor 12 Cezari, tr. rom. D.Popescu, Bucureşti, 1958. Lucrări generale : Alföldi, A., Die Struktur des voretruskischen Römerstaates, Heidelberg, 1974. Bianchi-Bandinelli, R., Rome The late Empire, tr.engl P. Green, Londra, 1971, Brown, P., The World of Late Antiquity from Marcus Aurelius to Muhammad, London, 1971 Brillant, R., Arta romană de la republică la Constantin, tr. M Gramatopol, Buc., 1979. Cizek, E., Mentalités et institutions politiques romaines, Paris, 1990. Chastagnol, A., L’évolution politique, sociale et economique du monde romaine de Dioclétien à Iulien , Paris, ed. a 2-a, 1985. Crawford, M., Roma republicană, tr. rom. M. Gramatopol, Bucuresti, 1997. Ellul, J., Histoire des institutions, vol. I, L’antiquité, Paris, 1961. Geza, A.,The Social History of Rome, Londra, 1987, Grimal, P., Civilizația romana, tr. rom. E. Cizek, Bucureşti, 1973. Gruen, E. S., The Last generation of the Roman Republic, Berkeley- Londra, 1974. Hannestad N., Monumentele publice ale artei romane, tr.rom. M. Gramatopol, Bucureşti, 1989, Jones, A. H. M., The Later Roman Empire 284-602. A Social Economic and Administrative Survey, Oxford, 1964, vols. I-III. Idem, The Cities of the Eastern Roman Provinces, Oxford, 1971. Marrou, HI, Patristica si umanism, Bucuresti, 1996:

Upload: colariu

Post on 24-Oct-2014

63 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

curs an I/2011-2012 –Modulul: CIVILIZAŢIE SI SOCIETATE ROMANĂ

Tematica1. Introducere în studiul istoriei Romei Antice. Surse şi probleme istoriografice. Epoca regală.2. Epoca republicană - Structuri sociale. Cetăţenia romană - fundamente juridice republicane.3. Geografie politică la finele republicii - orbis romana.4. Tradiţii şi inovaţii –aspecte de civilizaţie spirituală republicană.5. Morfologie urbană şi multiplicarea modelului roman.6.Structuri sociale imperiale. Statute socio-profesionale. Cetăţenia romană - fundamente juridice imperiale. Edictul lui Caracalla. 7. Glorie militară, spectacolul puterii-monumente publice şi instituţia jocurilor.8. Limbaje artistice în epoca Principatului: între elenism şi identitate italică.9. Modificări de statute sociale în Antichitatea Târzie.10. Soluţii politico-religioase de guvernare în Antichitatea Târzie. Noul climat cultural al Antichității târzii.

Bibliografie selectivă:

Surse:Ammianus Marcellinus, Istoria romana, Bucuresti, 1982.Appianus, Războaiele civile, A. Frenkian, Buc. 1957,Titus Livius, De la fundarea Romei, tr. rom. T. Vasilescu şi alţii, Bucuresti, 1962Plutarh,Vieti paralele, tr.rom. N.I. Barbu, vol. I-1960, vol II-1963, vol.III-1966, vol IV-1969, Polybios, Istorii, Bucuresti, tr. rom D. C. Popescu şi A. Piatkowski, I-1966, II-1988, III-1995 .Res Gestae Diui Augusti, ed. J. Gajé, Paris, 1977,Tacitus, Opere, Analele, tr. rom. N.I. Barbu-Buc. 1964, Istorii-tr. rom. N. Lascu, Buc.,1963.Scriptores Historiae Augustae, tr. rom. D. Popescu, C-tin Drăgulescu, Cluj, 1971.Sozomenos, Istoria bisericeasca, Bucuresti, 1894Suetonius, Vieților celor 12 Cezari, tr. rom. D.Popescu, București, 1958.

Lucrări generale : Alföldi, A., Die Struktur des voretruskischen Römerstaates, Heidelberg, 1974.Bianchi-Bandinelli, R., Rome The late Empire, tr.engl P. Green, Londra, 1971, Brown, P., The World of Late Antiquity from Marcus Aurelius to Muhammad, London, 1971Brillant, R., Arta romană de la republică la Constantin, tr. M Gramatopol, Buc., 1979.Cizek, E., Mentalités et institutions politiques romaines, Paris, 1990. Chastagnol, A., L’évolution politique, sociale et economique du monde romaine de Dioclétien à Iulien, Paris, ed. a 2-a, 1985. Crawford, M., Roma republicană, tr. rom. M. Gramatopol, Bucuresti, 1997. Ellul, J., Histoire des institutions, vol. I, L’antiquité, Paris, 1961.Geza, A.,The Social History of Rome, Londra, 1987,Grimal, P., Civilizaţia romana, tr. rom. E. Cizek, Bucureşti, 1973. Gruen, E. S., The Last generation of the Roman Republic, Berkeley- Londra, 1974.Hannestad N., Monumentele publice ale artei romane, tr.rom. M. Gramatopol, București, 1989,Jones, A. H. M., The Later Roman Empire 284-602. A Social Economic and Administrative Survey, Oxford, 1964, vols. I-III. Idem, The Cities of the Eastern Roman Provinces, Oxford, 1971.Marrou, HI, Patristica si umanism, Bucuresti, 1996:Martin, P., L’idée de royauté à Rome, vol. I, « De la Rome royale au consensus républicaine », coll. « Miroir des civilisations antiques », ADOSA, Paris, 1982. Mommsen, Th.,Istoria Romană, vol. I-IV, trad. rom. J. Nicolaus, Bucureşti, 1987-1991.Müller-Karpe, H., Zur stadtwerdung Roms, MDAI(R), Erg. Heft., nr. 8/1963.Ross-Taylor, Lilly, Party politics in the age of Caesar, Berkeley, 1949.Tudor D., Arheologia romană, Buc., 1976.Syme, R., The Roman Revolution, Oxford, (1 ed. 1939) 1960.Wallace-Hadrill, A., Rich, J., City and Country in the Ancient World, London, 1991Wheeler M, Roman Art and Arhitecture, 1964.

Evaluare - Grupa de istorie - Examen scris de 3 ore cu:I. Verificarea în scris a cunoştinţelor generale (pre-examen/pachet): notarea admis/respinsII. Verificarea în scris a cunoştinţelor de la modul. Nota va fi formată din două părți:

a. comentariul scris al unui pasaj din sursele discutate la seminar (4 p.) LUCRARE SCRISĂ- ELIMINATORIUb. lucrarea scrisă finală cu 2 subiecte: o problemă din curs (2 puncte) și un text pentru analiză (3 puncte), dintre

cele prezentate la curs (așadar, total-5 puncte) 1 punct se acordă din oficiu. Obs. Se vor depuncta drastic greșelile de limbă română

Tematică –Seminar GRUPA DE ISTORIE-Obs: seminarul este „gândit” pentru completarea problematicii expuse în curs.

1.Instituţii politice republicanePolybios, Istorii, tr. D. C. Popescu şi A. Piatkowski, Buc., I-1966, II- 1988, III-1995, obligatoriu cartea a VI-aLucrări gen.:Cizek, E., Mentalités et institutions politiques romaines, Paris, 1990. Crawford, M., Roma republicana, Bucuresti, tr. rom. M. Gramatopol,1997, p. 20-65Ellul, J., Histoire des institutions de l’Antiquité, Paris, 1961.Giardina Andreea, (ed.), L’Homme romain, Paris, 1992;Gruen, E.,S., Roman Politics and Criminal Courts 149-78 B.C., Cambridge-Massachusets,1968. idem,The last generation of Roman Republic, Berkeley, 1974.Nicolet, Cl., L’ordre équestre à l’époque républicaine, Paris, 2 vol., 1966-1974, idem, Le metier de citoyen à l’époque républicaine, Paris, 1976. idem (ed.), Des ordres à Rome, Paris, 1984,

2.Pământul şi problematica agrară în lumea romană-consecinţe economico-sociale ale expansiunii militare- rolul proprietăţii private funciare până la reforma militară a lui C. Marius; legislaţia agrară republicană- problema împroprietăririlor în epoca imperială, o nouă axiologie a pământului.Surse:Appianus, Războaiele civile, tr. A. Frenkian, Buc., 1957, cartea IPlutarh, Vieti paralele, tr. rom. N.I. Barbu, Buc ; biogr. lui Ti. şi Caius Gracchus, vol V, 1971.Columella, Lucius Iunius Moderatus, De Re Rustica, Les agronoms latins, ed bilingv. lat-fr., ed. M. Nissard, Paris, 1864.Lucrări gen:Alföldi, G., The Social History of Rome, London, 1985, Finley.M., The Ancient Economy, 1ed.Londra 1973; idem (ed.), Studies in Roman Property, Cambridge, 1976.Garnsey,P., Saller,R., The Roman Empire. Economy, Society and Culture, Londra,1987.Nicolet,Cl., Rendre à César. Économie et société dans la Rome Antique, Paris, 1988.

3.Criza sec. I a. Chr.-solidarităţi şi rupturi, fisura concordiei sociale republicane- Proscripţiile lui L. Cornelius Sylla- Proscripţiile din 43 a. Chr.Surse:Appianus, Războaiele civile, tr. A. Frenkian, Buc. 1957,Plutarh, Vieti paralele, tr. rom. N.I. Barbu, Buc ; biogr. C. Marius, L. C. Sylla, C. I. Caesar vol. III, 1966, M. Tulius Cicero, M. Antonius vol IV, 1969.Lucrări gen.:Cizek, E., Mentalités et institutions politiques romaines, Paris, 1990. Ross-Taylor, L., Party politics in the Age of Caesar, Berkeley, 1949.Syme, R., The Roman Revolution, Oxford, 1939, idem, The Augustan Aristocracy, Oxford, 1986

4. Instituţii politice imperialeModificări imperiale-nivele instituţionale şi cariere publice, instituţia imperială - lex de imperioVespasiani - ILS 244Surse: Tacitus, Opere, Analele, tr. rom. N.I. Barbu-Buc. 1964, Istorii-tr. rom. N. Lascu, Buc.,1963.Lucrări gen.:Cizek, E., Mentalités et institutions politiques romaines, Paris, 1990. Chastagnol,A., Le sénat romain à l’époque imperiale,Paris, 1962.Talbert,R.J., The Senate of Imperial Rome, Princetown, 1984.

5. Organizarea militară în Roma AnticăSoldaţi şi comandanţi. Viaţa în Castru. Armata în marş şi acţiune. Rolul armatei romane.Surse: Polybios, Istorii, tr. D. C. Popescu, vol I, 1966, Buc. (cartea a VI-a, 19 sqs.)Flavius Iosephus, Istoria războiului Iudeilor împotriva romanilor, tr. G. Wolf şi I. Acsan, Buc., 1997. Tacitus, Opere, Analele, tr. rom. N.I. Barbu-Buc. 1964, Istorii-tr. rom. N. Lascu, Buc.,1963.Lucr. Gen.: Brisson, J.P., Problèmes de la guerre à Rome, Paris 1969.Connolly, P., Greece and Rome at War, Londra, 1981.Giardina Andreea, (ed.), L’Homme romain, Paris, 1992;Remondon, R., La crise de l’Empire Romain…, Paris, 1984, Warry, J., Warfare in the Classical World, New York, 1980.Watson, G.R., The Roman Soldier, Londra, 1983.

Grupa de Istoria Artei1. Surse ale studierii arhitecturii Romei Antice. Condiția arhitectului. Tehnici și materiale de construcții. Drumuri și apeducte

Bibliografie:Vitruvius, De arhitectura, tr. G. M. Cantacuzino, Tr. Costa , Gr. Ionescu, Buc., 1964Plinius, Enciclopedia cunoştinţelor din Antichitate, ed. Ioana Costa, Iaşi, 2004, mai ales vol. al VI-lea, cărţile 35-36.Bârzu, Ligia, Arheologie generală, Buc., 1985.Bianchi-Bandinelli, R., Rome The late Empire, tr.engl P. Green, Londra, 1971Bloch, R., Cousin, J., Roma şi destinul ei, 2 vol., tr. B şi D Sluşanski, Buc., 1985.Brillant, R., Arta romană de la republică la Constantin, tr. M Gramatopol, Buc., 1979.Etienne, R., Viaţa cotidiană la Pompei, Buc., 1970.Tudor D., Arheologia romană, Buc., 1976.Wallace-Hadrill, A., Houses and Society in Pompeii and Herculaneum, 1994.Ward Perkins, J.B., Pompeii AD 79: Essays and Catalogue, 1978.Wheeler M, Roman Art and Arhitecture, 1964.

2. Arhitectura domestică: domus, insula, villaeBibliografie minimală: Vitruvius, De arhitectura, tr. G. M. Cantacuzino, Tr. Costa , Gr.

Ionescu, Buc., 1964Seneca, Epistole către Lucilius, tr. rom. G. Guţu, Buc, 1967, mai ales Ep. 86.Aries, Ph., Duby, G. (eds), Istoria vieţii private, vol II, tr. rom. I. Herdan, Buc., 1994Bârzu, Ligia, Arheologie generală, Buc., 1985.Bianchi-Bandinelli, R., Rome The late Empire, tr.engl P. Green, Londra, 1971Brillant, R., Arta romană de la republică la Constantin, tr. M Gramatopol, Buc., 1979.F. Coarelli, Roma. Guide archeologiche, Roma, 2007Etienne, R., Viaţa cotidiană la Pompei, Buc., 1970.Tudor D., Arheologia romană, Buc., 1976.Wallace-Hadrill, A., Houses and Society in Pompeii and Herculaneum, 1994.Wallace h., Rich, J. (eds), City and Country in the Ancient World, Londra, N. York, 1991.Ward Perkins, J.B., Pompeii AD 79: Essays and Catalogue, 1978.Wheeler M, Roman Art and Arhitecture, 1964.

3. Arhitectura sacră și relația ei cu domeniul politic (arhitectura forumurilor)Bibliografie: Vitruvius, De arhitectura, tr. G. M. Cantacuzino, Tr. Costa , Gr. Ionescu, Buc., 1964

Bayet, J., La religion romaine. Histoire politique et psychologique, Paris, 1957,Coarelli, F., Roma. Guide Archaelogiche,Roma, 2007.Orlin, E.M., Temples, Religion and Politics in the Roman Republic, Leiden, New York, 1997,Stamper J. W., The Architecture of Roman Temples: from the Republic to the Middle Empire, 2005Tudor, D., Arheologia romană, Bucureşti, 1976.

4. Arhitectura cu destinație și simbolistică militară (două seminarii): a. Castre c. Arce (Arcul lui Titus-Roma, Arcul lui Traian - Beneventum, Arcul lui Septimius Severus - Roma, Arcul lui Constantin cel Mare - Roma), b. Altare - Ara Pacis, d. columne (Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius) și monumente triumfale

Bibliografie: Polybios, Istorii, cartea a VI-a (vol 1-1966 , tr. D. C. Popescu şi A. Piatkowski, Buc) Flavius Iosephus, Istoria războiului Iudeilor împotriva romanilor, tr.G.Wolf şi I. Acsan, Buc., 1997 Bianchi-Bandinelli, R., Rome The late Empire, tr.engl P. Green, Londra, 1971,

Brillant, R., Arta romană de la republică la Constantin, tr. M Gramatopol, Buc., 1979. Campbell.D.B., Brian D., Roman Legionary Fortress, 27 BC-AD 378, Oxford, 2006.

Rossini, O., Ara Pacis, Milan, 2006. Tudor, D., Arheologia romană, Bucureşti, 1976.

5. Evaluare scrisă – Ultimul seminar –pentru obținerea a 5 puncteLucrarea va consta din analiza (descriptivă, iconografică și contextuală) a două edificii

NOTA FINALĂ pentru grupa de Istoria artei este compusă din punctele obținute la seminar adăugate la evaluarea orală a cursului (pentru 4 puncte). Un punct se acordă din oficiu.