288

TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE –PROBLEME, SUGESTII

Ilie COANDĂASEM, Republica Moldova, Chişinău

Rezumat. Implementarea Tehnologiilor informaţionale(TI) în educaţie este una dintre cele mai importanteprobleme într-o societate informaţională. Eficienţainstrumentelor Multimedia în metodologia educaţionalăcâştigă tot mai mult spaţiu din aria metodelor trad-iţionale de învăţare. Având un nivel înalt în domeniulHard PC al TI, întrebarea este de ce nu avem şi un nivelcorespunzător SOFT în domeniul educaţional? Înaceastă lucrare sunt prezentate sugestii, explicaţii (încalitate de posibile răspunsuri la această întrebare).Cuvinte cheie: eficienţă, multimedia, educaţie,modelare, arta pedagogică.

Cercetări în domeniul implementării TI (Tehnologii Informaţionale)în procesul de educaţie au apărut odată cu implementarea pe scară largă aPC (Personal Computer) în mediul socio-economic (anii 80). Literaturade specialitate cu prisosinţă demonstrează acest lucru, mai mult decâtatât, atenţia principală a fost orientată spre studierea efectelor deeficienţă. Chiar dacă pe atunci instrumentele disponibile pentru utilizareîn domeniul educaţiei erau încă la un nivel jos, interesul utilizării PC –urilor în învăţământ a fost unul foarte pronunţat. Pe atunci echipamentulHARD al PC – urilor era relativ scump. Probabil că şi din această cauzăchiar de la început interesul faţă eficienţă a devenit în centrul atenţieicercetătorilor în domeniu. Pentru cei care utilizarea PC în educaţiedevenise un proces inevitabil eficienţa nu era absolut evidentă. În acestcontest menţionăm cercetările efectuate de către Bosco, 1986; Fletcher,1989, 1990; Khalili & Shashaani, 1994; Kulik, Bangert, & Williams,1983; Kulik, Kulik, & Bangert-Drowns, 1985; Kulik, Kulik, & Cohen,1980; Kulik, Kulik, & Schwalb, 1986; Schmidt, Weinstein and Niemic,& Walberg, 1985, [1]. În lucrările menţionate a fost iniţiat un studiufoarte minuţios, prin testare a unui număr mare de elevi / studenţi. Ca

289

rezultat al cercetărilor, în dependenţă de metodele şi temele de instruire,au fost observate efecte de eficienţă de diferite niveluri.

Interesul deosebit faţă de problema implementării TI în educaţie esteargumentat şi de numărul mare de publicaţii, de discuţii la numeroaseconferinţe: În [2], este expusă opinia, cum că Implementarea TIC (tehnologii

informaţionale şi comunicare) în învăţământ este posibilă doar în cazulcând profesorii activează ca echipă, şi dacă şcoala dispune de un mediuinformatic unitar, şi, că pentru realizarea acestor obiective este necesarde: a) un mediu de educaţie deschis (reţea PC şcolară, reţeaua globalăInternet, un centru Media bibliotecar, sistem automatizat de dirijare aşcolii); b) o asigurare soft în domeniul metodico - educaţional respectivăpentru fiecare disciplină; c) accesul şi utilizarea calculatoarelor pentrustudenţi şi profesori să fie în limitele stabilite prin drept. Tot acolo [2]este utilizată şi noţiunea «информационно-коммуникационнаякомпетентность» (ИКК) (competenţă informatică şi de comunicare),Conform acestei noţiuni, un profesor trebuie să corespundă unor cerinţe,cum ar fi (indicăm doar două): cu responsabilitate să-şi realizezeplanurile sale în mod calificat prin utilizarea tehnologiilor informaţionaleşi comunicaţii moderne; să utilizeze Tehnologii Informaţionale moderneîn practica profesională care să asigure sporirea multiplă a productivităţiimuncii. Importanţa componentelor echipamentului HARD în cadrul TIC

în educaţie sunt descrise în [3], inclusiv soluţii tehnologice ale diferitorcompanii (Promethean (Activboard), Polyvision (eno), Hitachi(Starboard), Smart Technologies (SmartBoard), Sahara (Clever Board),RM (Class Board), GTCO (InterWrite), 3M (Digital Board). Seprecizează că apar tot mai noi soluţii tehnice, componente mobile Hardcomparativ ieftine şi mici ca dimensiune(Classmate (PC Clamshell,Convertible pe suportu procesorului Intel® ATOM™ N270/1.6GHzChipset/Intel® 945GSE cu memorie 1GB / 512MB Storage 8GB / 4GB /2GB Flash 1.8" HDD), Nova, Fizzbook, NetBook), dar care pot servipentru interacţiune cu Internetul şi care pot fi utilizate pentru lucru cuaplicaţii de tip Office. Tot acolo [3] este prezentată ipoteza conformcăreia orientarea de bază a educaţiei pe plan mondial sunt necesităţilefiecărui elev, care pot fi astăzi satisfăcute doar din contul utilizării celormai noi TIC.

290

Despre interesul pe plan mondial şi despre rolul companiilor mariîn domeniul TIC se discută în [4]. În special se vorbeşte despre rolul şiactivitatea companiilor REDLAB/REDCENTER. De rând cu alteprobleme, idei expuse mai sus, se atrage atenţia şi la importanţa factorilorindividuali ai elevilor / studenţilor, care de regulă, nu sunt luaţi în calculîn etapa elaborării sistemelor informatice destinate educaţiei. În particularse impune opinia că procesele neuro psihologice la diferite persoanedecurg în mod diferit, de aici rezultă particularităţi psihologice diferite.De aceea pentru atingerea scopului profesorul trebuie să ţină cont şi departicularităţile individuale acelora supuşi procesului de instruire. Şi căîn literatură destul de frecvent putem întâlni sugestii la aspectulindividual elevului / studentului , în acelaşi timp se menţionează că înmodelele tradiţionale de instruire asistată de calculator este dificil deocolit aceste aspecte. În [5] autorul prezintă nişte generalizări teoretice, din punct de

vederea al unui sistem întreg: de la Comunitate de utilizatori (Nevoia decomunicare) spre Comunitate de valori (Nevoia de colaborare) apoi spreComunitate de interese (Nevoia de angajament)). Sunt analizate câtevaposibilităţi – instrumente de utilizare a TIC (Tehnologii Informaţionale şide Comunicare) în procesul educaţional, totodată sunt prezentate şiargumente în favoarea utilizării: a) portalelor educaţionale: ( în calitatede puncte de lansare pentru utilizarea eficientă a tehnologiei informaţieişi comunicaţiilor în educaţie); b) weblog-urilor în educaţie, c)principiilor de Învăţare prin colaborare. Tot acolo [5] găsim şiinformaţie care atrage atenţia că problemele strategice TIC sunt prezenteşi pe plan European, există iniţiative internaţionale majore (portalulEuropean Schoolnet3), unde ministere ale educaţiei din mai multe ţăriparticipă la implementarea TIC în educaţie. Lucrarea [6], este destinată unui scop anumit, de a demonstra o

modalitate de utilizare a unei aplicaţii universale, componenta Excel dinpachetul Microsoft Office, la studierea unei teme concrete la matematică.Sunt descrise cu amănuntul toate acţiunile ce urmează a fi îndeplinite înprocesul predării lecţiei. Este un exemplu concret de utilizare ainstrumentelor SOFT universale. Sugestii referitoare la cerinţele care pot fi înaintate în viitor faţă

de un profesor sunt expuse în [7], este înaintată spre discuţie noţiunea de„ИНФОРМАЦИОННАЯ КУЛЬТУРА ПРЕПОДАВАТЕЛЯ” (cultură

291

informaţională a profesorului), prin care se încearcă formulare unorproprietăţi, de exemplu, că un profesor modern trebuie să cunoască:condiţiile didactice pentru utilizarea TIC la general şi în domeniulprofesional in educaţie; soft – urile moderne şi posibilităţile de utilizareîn domeniul învăţământului; bazele de proiectare a procesului de studiiîn mediul TIC, asemenea să fie în stare să: selecteze corect soft – ulpotrivit pentru rezolvarea cu eficienţă a problemelor educaţionale; săanalizeze posibilităţile soft – ului întru petrecerea cu succes a activităţiisale profesionale. Anumite idei, sugestii, puţin deosebite de cele indicate mai sus,

găsim în [8], în care se scoate în evidenţă că producătorii de multimediaeducaţionale ar putea adapta instrumentele şi tehnica utilizată înelaborarea aplicaţiilor respective în educaţie. În acelaşi timp, este atrasăatenţia că există necesitatea de instructori profesionişti în educaţie pentrua ghida proiectele cu destinaţie în educaţie întru asigurarea realizăriipotenţialului lor în domeniu. Unele aspecte, mai puţin optimiste au fost prezentate încă în

2003, [1], în care, printre altele, a fost atrasă atenţia şi la un factor, foarteimportant care ar putea diminua acceleraţia evoluţiei în domeniul soft-ului educaţional: este exprimată părerea că în industria EducaţionalăMultumedia deja este un mare număr de participanţi; barierele de accesla un nivel jos şi o sigură convingere în viitorul instrumentelorMultimedia în educaţie cauzează includerea numeroaselor companii înelaborarea şi promovarea conţinutului; această competiţie va conducespre căderea preţului dar de asemenea şi la reducerea calităţiiconţinutului; numărul prea mare de participanţi pe o piaţă îngustă cusiguranţă nu se va putea menţine; un alt factor destul de important estedreptul proprietăţii intelectuale; companiile vor trebui să înfrunte legilesevere contra pirateriei.

Apariţia în vocabularul obişnuit a termenilor Intelligent TutoringSystem, Intelligent Learning Evironment, eeducation sau e-learning,Electronic Classes scoate în evidenţă reacţia şi aportul specialiştilor laevoluţia tehnologiilor informaţionale în perspectiva implementăriiacestora în sistemul educaţional la toate nivelurile. Pentru o informare maiamplă referitor la atenţia la nivel de stat acordată implementării TIC înînvăţământ putem vizita [9],[10].

292

Încercăm să atragem atenţia la unele aspecte care pot fi considerate,în opinia noastră, ca dominante în procesul educaţional:

a) Costul, este oare astăzi o frână la implementarea TIC îneducaţie? În etapa actuală de evoluţie a TIC, anul 2010, problemacosturilor pentru componentele HARD pare a fi nu atât de importantă.Chiar dacă costul instrumentelor moderne performante tot timpul se vormenţine la un preţ relativ înalt. Probleme referitoare la cost pot apărea îndomeniul instrumentelor de calitate SOFT şi în tendinţa creşterii rapor-tului cost SOFT / cost HARD. Dar, oricum, unele şi aceleaşi probleme dinTIC pot fi rezolvate destul de eficient reieşind starea financiară concretă ainstituţiei date. Informaţia prezentată în [3] denotă acest fapt, drept căacolo nu se vorbeşte nimic despre costul componentei SOFT.

b) Impactul în procesul de implementare al TIC. Imaginaţi-vă căun conducător de instituţie de învăţământ înaintează faţă de profesoricerinţe similare cu cele descrise în [2], [7]. Ne punem întrebarea, care arputea fi impactul asupra profesorilor? Desigur că unul foarte pronunţat şinegativ. De aceea se impune o politică a TIC corectă, reieşind din situaţiaconcretă a instituţiei date.

c) Întotdeauna oare vom înregistra semnale de majorare aeficienţei cu TIC? Pentru a evalua eficienţa în educaţie a TIC mai întâitrebuie de definit strict ce înseamnă „eficienţă”. Acest lucru nu intră înscopul acestei lucrări, este doar o încercare să atragem atenţia că evaluareaeficienţei se pronunţă a fi foarte dificilă. Cu toate acestea sunt depuseeforturi [1] pentru a scoate la iveală anumite efecte. Să examinăm, deexemplu, ceea ce ne putem imagina din lucrul unui profesor care sepregăteşte apoi petrece o lecţie cu studenţii cu utilizarea instrumentelorTIC. Să presupunem, că acelaşi profesor a predat aceeaşi temă în altă clasăde elevi fără a utiliza instrumente TIC(că nu putem petrece aceeaşi lecţieîn aceeaşi grupă!). Facem testare, analizăm rezultatele. În prima grupărezultatele se dovedesc a fi mult mai bune. Este oare corect să înregistrămeficienţa? Şi „da” şi „nu”, studenţii - sunt doar alţii. Iar dacă am încerca săexperimentăm cu altă temă, răspunsul ar putea fi acelaşi, că temele suntdiferite. Dar dacă mai ţinem cont şi de efortul depus diferit pentru diferiţiprofesori la organizarea lecţiei cu utilizarea TIC? Şi apoi, de ce trebuie săţinem cont doar de avantajele pentru studenţi? Poate cealaltă parte estemul mai mult dezavantajată şi în ansamblu nu vom mai avea eficienţă (noinu putem să evaluăm eforturile doar a unei părţi din procesul de învăţare!).

293

Dar în general, o bună organizare şi un nivel de cunoştinţe corespunzătorîn domeniul TIC, îl face pe profesor să fie naiv să creadă că a atins efectuldorit. Dar de ce nu se ţine cont şi de eforturile depuse pentru a atingenivelul respectiv în domeniul TIC?

c) Motivaţia implementării TIC, există ea oare? Inerţia desprecare se vorbeşte în [1], încă în anul 2003, că va fi dificil de schimbatmodul în care studenţii învaţă şi de asemenea greu de a avea angajaţicare recunosc noi forme de educaţie urgentă datorită învăţământuluibazat pe instrumente Multimmedia. ...Va fi un timp lung înainte ca noi săputem vedea un plin scenariu educaţional bazat pe Multimedia. În [2],anul 2010, se afirmă că deoarece în unele şcoli profesorii, îndeosebi devârstă înaintată, având la dispoziţie instrumentele TIC necesare, nu admitcalculatoarele în activitate pedagogică ...unii profesori explică acestlucru prin aceea că TIC asigură un acces uşor prea uşor la informaţie. şică utilizarea calculatoarelor conduce spre pierderea deprinderilor decalcul „în minte”, că conduce spre pierderea procesului de analiză etc..Apoi, imediat este propusă şi soluţia: că profesorii trebuie să transformeprocesul de învăţare la un nivel nou, la un nivel de analiză şi certcetare.„Care este motivaţia ?”, ar putea să se întrebe profesorul, „sunt convinscă aşa e bine cum fac eu acuma!” – îşi va explica profesorul.

d) Vor putea oare tehnologiile informaţionale să înlocuiascăcartea, manualele, profesorul? O întrebare care poate fi consideratăchiar şi filozofică. Aici intră în vigoare raţionamentele dacă este posibilăoare o modelare a gândirii umane în toate aspectele, modelareaingeniozităţii potenţialului uman. În [3], prin prezentarea unor argumente,sunt redate nişte perspective foarte optimiste în ceea ce priveşte evoluţiainstrumentelor HARD care pot fi utilizate în educaţie , însă problemacomponentelor SOFT este atinsă doar în mod superficial şi foarte pe scurt,ceea ce denotă faptul că aici există şi vor exista probleme care încăaşteaptă să fie rezolvate în mod eficient.

e) Elaborarea componentelor Soft în educaţie, poate fi oare doarîn competenţa companiilor mari? Rolul companiilor mari este în atenţiamultor cercetători în domeniu (a se vedea [3], [4], [5], [8]). Dacă în multepublicaţii este o încredere că companiile mai sunt în stare să prezintesoluţii, în altele, de ex. [8], [1] există suspiciuni că nu se va reuşimodelarea profesionalismului pedagogic.

294

f) Asistăm noi oare astăzi la o evoluţie accentuată în domeniulutilizării TIC în educaţie? Judecând după conţinutul celor mai recentepublicaţii [2], [3], [7] şi comparând problemele subliniate în publicaţiilede la începutul anilor 2000 (a se vedea [1]), îi în acelaşi timp analizândsuccesele în domeniul HARD, răspunsul poate fi doar unul „nu”. Odată ceîn multe lucrări se pune problema de a intensifica cursurile deperfecţionare a profesorilor în domeniul TIC, înseamnă că o partecomponentă a procesului de implementarea a TIC este determinată anumede către „actorii” care ar trebui să utilizeze TIC. În acelaşi timp nu putemneglija numeroasele e-manuale (Internet), mai ales în domeniulinformaticii. Că anume în domeniul informaticii sunt mult mai multeoferte şi posibilităţi nu este întâmplător. Acest fapt denotă că doaradevăraţii specialiştii în domeniul respectiv vor putea contribui cu efect laTIC în domeniul respectiv. În acelaşi timp, observăm că pentru lucruri maiserioase, cu un conţinut mai adânc de la contribuabili este solicitată şi oplată oarecare (este ceea ce a fost menţionat in [1] încă in 2003).

g) La ce să ne aşteptăm în viitorul apropiat? Dacă atragem atenţiala materialele pentru informare şi educaţie pe Internet, atunci un lucrudevine tot mai evident: procesul educaţional este tot mai mult cedează înfaţa TIC; apar tot mai multe manuale electronice, care deja concurează;calitatea produselor oferite la aceeaşi „temă” diferă foarte mult; apar totmai multe oferte de calitate dar cu plată; tot mai multe instituţiiorganizează procese de instruire prin Internet dar cu plată. Aşadar,procesul de educaţie nu va fi o excepţie pentru avansarea tehnologiilorinformaţionale. Însă, există, şi va exista în continuare o problemă, poatecea mai importantă: asigurarea calităţii transferului intelectului umanspre TIC.

ConcluziiActualitatea şi importanţă TIC în învăţământ nu poate fi pusă sub

îndoială nici sub o formă.Ca rezultat al analize pot fi formulate următoarele concluzii:

1. După 10 ani din secolul 21 problema costului pentru HARD laimplementarea TIC datorită faptului că dintre instrumentele destulde numeroase şi variate ale echipamentului tehnic pot fi createvariante respectiv eficiente şi la un cost, în educaţie nu pare a fi obarieră serioasă. Aceeaşi situaţie poate fi constatată şi pentru Soft

295

- urile menite să asigure funcţionalitatea componentelor Hard caun tot întreg.

2. Implementarea TIC în educaţie este necesar să fie foarte binegândită, în caz contrar ne putem alege cu atitudini negative chiarşi din partea celora care deja, într-o anumită măsură, la nivelulcompetenţelor lor în informatică, utilizează instrumente TIC.Instrumente propuse trebuie să fie destul înţelese şi destul simpleîn utilizare şi cu un efect evident pozitiv destul de înalt atât pentruprofesori care urmează să le implementeze cât şi pentru elevi /studenţi.

3. Una dintre cele mai importante întrebări care-l poate deranja pe unmanager este dacă implementarea TIC va asigura o eficienţăoarecare (efortul trebuie să fie răsplătit). Asemenea stau lucrurileîn toate domeniile, inclusiv, în educaţie. Faptul că avemechipament tehnic la un nivel respectabil încă nu însemnă că avemşi eficienţă, în aceeaşi ordine de idei, dacă, un profesor utilizeazăaplicaţia Power Point, nu putem considera că va fi prezentă şieficienţa (imaginaţi-vă că profesorul se ocupă doar de citireatextului, sau a unui caz şi mai incredibil – studenţii / elevii seocupă cu copierea textului proiectat).

4. Unul dintre cei mai importanţi factori la implementarea TIC îneducaţie este motivaţia pentru profesori. Dacă sunt instrumentelenecesare TIC şi dacă acestea sunt destul de simple în utilizare, şidacă profesorul respectiv descoperă utilitatea mai întâi de toatepentru el apoi şi pentru studenţi / elevi, atunci, la sigur, procesulde implementarea a TIC va avea loc în mod implicit (în măsuracompetenţelor profesorului).

5. Nu putem împărtăşi părerea că TIC poate înlocui la nivel de 100%munca profesorului. Astăzi suntem foarte departe de un asemeneaobiectiv. Dacă în domeniul componentelor HARD există aparenţecă avem un nivel foarte înalt de calitate în HARD, asemenealucruri nici pe departe nu putem crede şi despre SOFT.Componenta Soft din TIC ţine de posibilităţile fizicului uman şieste dificil de crezut că o persoană, un profesor concret, să „se ţinădin urmă” de cei mult mai numeroşi care propun posibilităţi totmai noi şi mai noi (că ei trebuie şi să mai producă ceva, dar doar

296

să studieze). În acelaşi timp, nu putem fi de acord cu opinia cătotul poate fi modelat, inclusiv şi profesionalismul în educaţie.

6. Este real ca întreprinderile mar producătoare de SOFT săelaboreze o parte dintre componente care pot fi cu succes utilizateşi în educaţie, aplicaţii de natură standard, universal (PachetulMicrosoft Office, AutoCAD, MatLab, etc.), iar ceea ce priveşteinstrumente Soft care ar pretinde să înlocuiască muncaprofesorului, în mare parte, încă mult timp vor rămâne pe seamalui. Profesionalismul în educaţie, metodica predării permanentsuferă modificări şi în perioade foarte scurte de timp. De aceeadoar însăşi utilizatorul va putea realiza la timp modificărilenecesare. De ex. în [6] este propusă o modalitate de predare aunei teme cu utilizarea aplicaţiei Excel, însă, chiar în aceeaşi zi,profesorul poate ajunge la concluzia că puţin altfel trebuie săexpună materialul. Şi va face modificările, dacă posedăcunoştinţele necesare, implicându-se direct în aplicaţie.

7. Până la realizarea unei evoluţii pozitive şi stabile înimplementarea TIC în educaţiei este mult. Dintre cauzele de bazătrebuie să le evidenţiem pe cele subiective. Instrumente Hard deasemenea şi un număr destul de mare de componente universaleSOFT, care ar putea fi cu succes utilizate şi în procesuleducaţional sunt puse la dispoziţia angajaţilor nu doar în domeniuleducaţiei. Amplificarea procesului de utilizare TIC ar putea avealoc, în cea mai mare parte, în cazul existenţei motivaţiei, deoarecesingurul entuziasm nu va rezolva nimic.

8. Procesul educaţional va fi supus unor influenţe majore din parteaTIC. Cea mai mare parte a instrumentelor SOFT mai mult sau maipuţin standarde vor fi propuse de companiile mari. Însă pentru a„transfera” profesionalismul de la un specialist de performanţă laun „model” de tip TI sunt necesare câteva lucruri (cunoştinţe îndomeniul TIC, profesionalism în domeniul de aplicare a TI,aspectul financiar, drepturi de proprietate intelectuală etc.). Înînvăţământ, domeniul în care cel mai degrabă vor fi implementateTIC, va fi „Informatica”, deoarece implicit putem avea deja 2componente asigurate: cunoştinţe în domeniul TIC şiprofesionalism în domeniul de aplicare a TI. În ceea ce priveşteimplementarea TIC în celelalte domenii, mai ales în domeniul

297

ştiinţelor exacte, totul depinde de competenţa în domeniulinformaticii a specialiştilor pe domenii.

Bibliografia

1. Vivek Kumar Singh, 2003,http://edt.ite.edu.sg/ite_conf/int_conf/pdf/et02.pdf

2. Л.Р. Шарафеева. Позиция учителя в информационномобществе, 2010, http://www.naukapro.ru/new2007/4_011.htm

3. Кувшинов С.В. Цифровые образовательные технологии имедиаресурсы в учебном процессе xxi века, 2009,http://inot.rsuh.ru/section.html?id=2741

4. Р.Л. Смелянский, К вопросу о формировании ИКТ-компетентности педагогов: из опыта компании REDLAB/REDCENTER”, 2008,http://edu.kzn.ru/russian/journal/journal_notes/page=2/id=5415

5. Ana Maria Arisanu LACULEANU, „Comunitatile virtuale şieducaţia”, 2006,http://revistaie.ase.ro/content/38/Laculeanu%206p.pdf

6. Д.А. Васина Использование Excel при решенииматематических задач,http://edu.kzn.ru/russian/journal/journal_notes/id=5429/

7. Сизова B.B Информационная культура преподавателя”, 2009,http://www.ito.su/main.php?pid=26&fid=6886

8. 2002, http://www.usq.edu.au/unit-2001/fullspec/81537s2x.htm#Objectives

9. http://www.edu-expo.ru/about.html10. http://www.osp.ru/pcworld/2002/11/164483/_p2.html