tehnologia de preparare a prajiturii olimpiada
TRANSCRIPT
ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, TURISM ŞI ACTIVITĂŢI CONEXE
COFETAR – PATISER
LUCRARE DE SPECIALITATELUCRARE DE SPECIALITATE
TITLUL LUCRĂRII
TEHNOLOGIA DE PREPARARE APRĂJITURII OLIMPIADA
2
CUPRINS
Pag.I. Memoriu justificativI. 1. Introducerea în grupa de preparate……………………………………..4I. 2. Loc în meniu……………………………………………………………………..4I. 3. Rol în alimentaţie……………………………………………………………….5I. 4. Clasificare……………………………………………………………………….…6I. 5. Indici de calitate a materiilor prime……………………………………..7
II. Conţinutul esenţializatII. 1. Reţeta preparatului………………………………………………………….10II. 2. Valoarea nutritivă ………………………………………………………….12II. 3. Valoarea calorică …………………………………………………………….13II. 4. Transformările ce au loc la obţinerea produsului…………………14II. 5. Defecte, cauze, remedieri…………………………………………………15
III. Procesul tehnologicIII. 1. Schema tehnologică de obţinere a blatului……………………….18III. 2. Schema de obţinere a preparatului…………………………………..19III. 3. Tehnologia de preparare a blatului şi modul de finisare a
3
preparatului…………………………………………………………………………….20III. 4. Indici de calitate a preparatului “OLIMPIADA”…………………..24
IV. Norme de protecţie a muncii şi reguli de igienico - sanitare……25
V. Concluzii şi propuneri……………………………………………………………27
Bibliografie………………………………………………………………………………28
I. Memoriu justificativ
I. 1. Introducerea în grupă a preparatului
Prăjitura “OLIMPIADA” este un produs de cofetărie
care are la bază blatul alb, combinat cu alte semipreparate:
sirop cremă aparel de alune, barot griat de alune, ciocolată.
Prăjitura “OLIMPIADA” se diferenţiază de celelalte
prăjituri prin faptul că are la bază blatul alb, formă
dreptunghiulară, numărul acretabil de semipreparate, o
tehnologie complexă şi livrarea spre consum care se face
imediat după asamblare.
Se caracterizează prin suprafaţă laterală dreaptă, blatul
bine însiropat, strat uniform de cremă şi pe feţele laterale şi
4
se barotează total, folosind croşetă, care se înfinge în baza
prăjiturii şi având ca décor un romb de ciocolată, asigurând
prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate mai
grea.
I. 2. Loc în meniu
OLIMPIADA este o prăjitură de cofetărie care se serveşte
ca desert.
Această prăjitură se expune în vitrine frigorifice, direct
în tăvi şi se servesc la bucată, în farfurioare.
OLIMPIADA este inclusă în cadrul meniurilor complexe, şi
servesc la mese festive.
I. 3. Rol în alimentaţie
Produsele de cofetărie sunt preparate cu calităţi
nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.
Au gust dulce pronunţat şi aromă deosebită. Prin forma
aspectului şi coloritului lor produc senzaţii plăcute: vizuale,
olfactive şi gustative.
Preparatele de cofetărie sunt cuprinse în categoria
produselor zaharoase, care după criteriul nutriţional se
grupează astfel:
- preparate alcătuite din glucide pure: zahăr, miere,
bomboane, şerbet;
5
- preparate din zahăr şi fructe: fructe confiate,
dulceaţă, rom, marmeladă, gem, jeleuri, sirop;
- preparate din zahăr şi grăsimi: ciocolată, halva;
- mixturi complexe: fursecuri, torturi, îngheţată.
Acest produs nu este recomandat diabeticilor, deoarece
datorită semipreparatelor folosite, ele conţin o cantitate mare
de glucide şi proteine.
I. 4. Clasificarea
Sortimente de prăjituri din blat alb:
Şnit cu cremă
Şnit FRUCTO
Şnit cu cremă
orange
BAROTATE Şnit cu cremă
lămâie
6
Şnit cu cremă de
cafea
Şnit mozaic
Mocatine
PRĂJITURI CU
BLAT ALB
OLIMPIADA
Mazarina
Select cu fructe
GLASATE Confiate
Broscuţe
Moca
I. 5. Indici de calitate a materiilor prime
Făina de grâu - să se prezinte în formă de pulbere
fină, culoare alb-gălbuie fără puncte de culoare maronie
(tărâţe), miros specific grâului, fără miros de mucegai sau
rânced datorită lipidelor existente în făină care pot determina
gusturi şi mirosuri străine. Gustul făinii trebuie să fie dulceag.
Gustul acrişor denotă că făina este veche, iar cel acru
sau amar, indică o făină alterată.
7
De aceea păstrarea făinii se face în spaţii uscate bine
aerisite, în ambalaje de hârtie sau saci de rafie.
Zahărul – este un produs de larg consum, obţinut prin
prelucrarea trestiei de zahăr sau a sfeclei de zahăr, utilizat în
scopul îndulcirii produselor de cofetărie – patiserie.
După modul de obţinere se disting trei tipuri de zahăr:
- tos
- farin
- bucăţi
din care la produsele de cofetărie – patiserie se
foloseşte zahărul tos şi farin.
Zahărul se prezintă sub formă de cristale mici uniforme,
fără impurităţi şi miros străin, gust dulce, culoare alb – mată
sau alb – gălbuie.
Păstrarea acestuia se face la fel ca la făină în spaţii bine
aerisite, curate, în ambalaje de hârtie sau plastic şi saci de
rafie (vrac).
Oul: Coja curată de culoare alb – gălbuie, mată,
poroasă, masa corespunzătoare speciei, cu camera de aer
mică, albuşul distinct şi transparent, gălbenuşul să fie
centric. El este considerat cel mai complex aliment, datorită
conţinutului echilibrat în substanţe nutritive de aceea trebuie
păstrat la temperaturi foarte mici.
Dacă vrem să-i verificăm prospeţimea sa, punem într-un
vas cu apă (rece) oul, prin urmare adăugăm sare (1-2 linguri)
8
şi dacă oul stă la fund, atunci poate fi consumat, dacă se
ridică la suprafaţă este alterat.
Uleiul: este un produs lichid de culoare galbenă mai
vâscos decât apa, gustul şi mirosul trebuie să fie specific
fructului din care a fost fabricat (floarea soarelui, măsline). Se
păstrează în bidoane de plastic şi vrac în butoaie de plastic,
cu o temperatură scăzută, ferit de lumină, să stea la loc
întunecos.
Apa: - să aibă culoarea incoloră, gust plăcut, să fie
limpede, fără miros străin sau corpuri străine.
Siropul de rom – culoarea specific esenţei folosite,
gust dulce, miros specific de rom.
9
Laptele: este un produs lichid de culoare alb – gălbuie,
mai vâscos decât apa, gust dulceag şi miros plăcut, acesta nu
trebuie să conţină corpuri străine.
Margarina: - culoarea acesteia este alb – gălbuie
până la galben uniform în toată masa. Aspectul în secţiune cu
picături de apă limpede, au goluri mici de aer rare, fără
impurităţi.
Mirosul şi gustul - plăcute, specific margarinei, fără
miros şi gust rânced de mucegai.
Vanilia: este un produs de culoare alb imaculată,
pulbere fină şi gust specific fructului din care a fost extras. Se
foloseşte în cantităţi foarte mici datorită concentraţiei
puternice pe care o are.
Alunele – formă ovală de dimensiune foarte mică, gust
şi miros specific alunelor, nu se admite corpuri străine
(impurităţi sau alte calităţi negative).
Sarea: gust sărat, fără miros, fără gust străin.
- culoare alb – uniformă pentru tipul extra fină, fină şi
albă. Cu nuanţa cenuşiu pentru tipul de sare măruntă.
10
II. Conţinutul esenţializat
II. 1. Reţeta preparatului
Danumirea materiei prime
U/M Cantitatea brutăpentru 10 buc
PENTRU BLAT g 220
- ouă g 200
- zahăr g 85
- apă ml 30
- făină g 130
- ulei ml 10
PENTRU SIROP
- rom ml 145
- apă ml 75
- zahăr g 75
- esenţă de rom ml 5
PENTRU CREMA APAREL DE ALUNE
g 350
- ouă g 20
- zahăr g 154
- lapte ml 28
- margarină g 165
- vanilină g 0,09
- alune g 50
11
PENTRU BAROT GRIAT DE ALUNE
g 200
- zahăr g 130
- alune g 70
PENTRU DECOR
- ciocolată menaj g 15
12
II. 2. Valoarea nutritivă a preparatului
Valoarea nutritivă a aceastui produs din blat alb este
influenţată de compoziţia chimică a acestora.
Prăjitura “OLIMPIADA” are un conţinut mare de protide
superioare bogate în aminoacizi esenţiali furnizate de ou,
lapte.
Substanţele minerale se găsesc în cantităţi mai mici
decât importante sunt sărurile de Na, K, Ca, Mg, Fe.
De asemenea şi vitaminele se găsesc în cantităţi destul
de mici.
Oul = reprezintă un sistem biologic complex format la
rândul său din 2 sisteme: albuşul şi gălbenuşul.
Proteinele gălbenuşului sunt:
- ovovitelina (bogată în lecitină);
- fosfovilină (bogată în fosfor).
În condiţii normale un organism adult are nevoie de 1,2
– 1,5 g proteine pentru 1 kg carne pe zi.
Vitaminele sunt substanţe organice cu structură chimică
diversă care în cantităţi foarte mici au un rol esenţial în
menţinerea proceselor celulare vitale. Ele nu pot fi integrate
de organism de aceea în lipsa lor de alimente duce la grave
îmbolnăviri de nutriţie.
Vitaminele fac parte din grupul biocatalizator şi sunt
indispensabile întreţinerii şi dezvoltării organismului.
13
II. 3. Valoarea calorică
Componente
U/M
Cantitate
Protide Lipide Glucide
% g % g % gOuă g 220 14 30,8 12 26,4 0,6 1,32Zahăr g 444 - - - - 100 444Apă ml 105 - - - - - -Făină g 130 10,
814,04 0,9 1,17 73,6 95,68
Ulei ml 10 - - 100 10 - -Esenţe de rom
ml 5 - - - - - -
Lapte ml 28 3,5 0,98 3,5 0,98 4,5 1,26Vanilină g 0,09 - - - - - -Alune g 120 83 99,6 33,8 40,56 11,7 14,04Ciocolată cuvertură
g 15 6,5 0,975 27,5 4,125 61,2 9,18
Margarină g 165 - - 82,5 136,125
- -
Total 146,395
Total
256,93
Total 565,48
W (cal) = P (g) · 4,1 (cal/g) + L (g) · 9,3 (cal/g) + G (g) · 4,1 (cal/g)
W (cal) = 146,395 · 4,1 + 256,93 · 9,3 + 565,48 · 4,1 = 600,2195+2389,449+2318,468 = 4707,917 cal/buc
47073,917 : 10 470,7917 cal/buc = 13
14
II. 4. Transformările ce au loc la obţinerea produsului
Transformările ce intervin în procesul de obţinere a
semipreparatelor din ouă şi făină sunt influenţate de
materiile prime şi auxiliare, folosite. Afânarea şi porozitarea
acestor semipreparate este natură fizică, favorizată de
prezenţa aerului. În acest caz se urmăreşte introducerea unei
cantităţi cât mai mare de aer în compoziţia semipreparatelor
prin diferite mijloace ca:
- cernerea făinii;
- baterea albuşului sub formă de spumă care
înglobează cea mai mare cantitate de aer mărindu-şi
volumul;
- paralel cu înglobarea aerului albuşurile capătă
culoarea albă datorită procesului de precipitare a
albuminelor sub influenţa baterii. Culoarea acestora,
împreună cu celelalte adaosuri asigură
semipreparatelor (blatului) simpla nuanţă albă uşor
gălbuie.
- aer se înglobează şi în componenţa gălbenuşurilor tot
în urma procesului de batere;
15
- în acelaşi timp se asigură dizolvarea şi formarea unei
emulsii stabile;
- în procesul de coacere, afânarea este continuă,
dilatarea gazelor şi de formarea vaporilor de apă sub
influenţa căldurii;
- amilopectina din amidon absoarbe o parte din apă, se
umflă, determinând creşterea preparatului în volum şi
când acesta atinge 850C se sparge şi cedează
semipreparatului o parte din umiditate. În acest
moment compoziţia din mijloc este mai moale decât
înainte de a fi introdusă în cuptor;
- peste 850C semipreparatele intră în procesul final de
coacere iar glucidele în procesul de caramelizare,
imprimând preparatelor culoarea galbenă – aurie.
Acestea devin comestibile.
Se stabilesc porozitatea şi gustul dulce.
II. 5. Defecte, cauze, remedieriLA BLAT
Nr. crt
DefecteDenumirea preparatului
Cauze Remedieri
1 - insuficient crescute- lipsite de elasticitate
- nu s-a respectat reţeta;- compoziţiile nu au fost bine
spumate, datorită separării necorespunzătoare a ouălor;
- nu s-a degresat vasul în care a fost bătut albuşul;
- compoziţia a fost prea mult şi intens amestecată;
- temperatura de coacere a fost la început prea mare.
- se degresează bine vasele;- compoziţia se ames-tecă puţin şi foarte uşor;- se lasă uşa cupto-rului uşor întredes-chisă.
2 - suprafaţa prezintă - insuficient coapte; - se rade partea
16
din loc în loc puncte albe sau orificii mici.
- zahărul tos nu a fost bine topit şi coacerea s-a făcut la foc slab (puncte albe) sau la foc prea puternic.
lucioasă care prezintă defecte şi se transformă în brezăr.
3 - în mijloc prezintă gol mare de aer.
- amestecarea uniformă a compoziţiei şi prea repede.
- golul se completează cu porţiuni din partea lucioasă
4 - prezintă crăpături la suprafaţă
- compoziţia prea densă şi temperatura de coacere prea mare la început
- se acoperă cu cremă.
5 - prin tăiere se fărâmiţează
- făina în cantitate mare;- s-a depăşit durata de coacere;- nu s-a adăugat grăsime.
- se trampează mai mult.
Defecte, cauze, remedieri
LA CREMA APAREL DE ALUNE
Nr. crt
DefecteDenumirea preparatului
Cauze Remedieri
1 Crema Aparel
- are aspect tăiat
- nu s-a amestecat în timpul fierberii aparelului;
- nu s-a respectat proporţia dintre grăsime şi celelalte componente;
- nu s-a îndepărtat surplusul de apă din grăsime;
- au tracut de la o temperatură la alta.
- se încălzeşte uţor crema şi se bate intens;- se toarnă peste untul alifiat separat;- se îndepărtează siropul din crema tăiată.
2 - intens colorate şi aromatizate.
- dozarea greşită a culorilor - se combină cu altă cremă albă nearo-matizată şi necolora-tă.
Defecte, cauze, remedieri
POSIBILE LA PRĂJITURILE CU BLAT
17
Nr. crt
DefecteDenumirea preparatului
Cauze Remedieri
1 GRAMAJ necorespunzător
- dozarea incorectă a semipreparatelor, lipsa de control interfazic asupra mesei semipreparatului.
- completarea decorului (pentru diferenţe mici) cu aceleaşi semipreparate.
2 FORMĂ necorespunzătoare- înălţimea prea
mare sau joasă;- neîncadrarea în
formă geometrică;
- poziţia înclinată
- grosimea foilor de blat prea mare sau prea mică;
- inegalitatea stratului de cremă cu foile;
- nepresarea blatului umplut;
- tăierea neatentă, ignorarea recomandărilor reţetei;
- crema moale în tăiere, alunecarea foilor.
- produsul finit nu poate fi remediat;
- se poate remedia interfazic sau prin finisare.
3 ASPECT necorespunzător- lipsa de barot;- glazura are cute
sau crăpături neaderente, mată.
- stratul de cremă pentru barotarea prea subţire;
- nerespectarea temperaturii de glasare a fondantului sau ciocolatei.
- iremediabil (se poate preveni).
4 - glazură de fondant lipicioasă;
- ornarea şi decorarea deformată.
- fondantul încălzit peste 400c sau suprafaţa blatului netrampată, fondant des reîncălzit;
- fondant insuficient încălzit sau prea diluat;
- manipularea neatentă;- crema de consistenţă
slabă la turnare.
- refacerea cu semipreparate corespunzătoare
5 ÎN SECŢIUNE- inegalitatea
straturilor de cremă şi foaie
- dozarea greşită a cremei sau consistenţă slabă ce nu a permis menţinerea grosimii date
- iremediabil (se poate preveni).
6 - goluri de aer, neaderenţă şi neuniformitatea
- nu s-a presat după fiecare foaie
-
18
straturilor de cremă
- blat uscat7 - gust acru
- miros neplăcut- păstrarea prelungită sau
în vecinătatea cu alte produse de la care au împrumutat miros străin
- iremediabil (se poate preveni).
19
III. Procesul tehnologic
III.1. Schema tehnologică de obţinere a blatului
Dozarea materiilor prime
Prelucrarea primară
OUĂ ZAHĂR APĂ FĂINĂ ULEI
Se spalăSe
dezinfecteazăSe separă
Se împarte în două părţi
egale
Se cerne
Baterea gălbenuşurilor cu apă şi o parte din
zahăr
Baterea gălbenuşurilor
spumă cu a doua parte de zahăr
Formarea compoziţiei
Turnarea în forme corespunzătoare
sortimentului
Coacerea
Răcirea
Utilizarea
III.2. Schema tehnologică a prăjiturilor cu blat
Dozarea semipreparatelor
Blatul Sirop de rom
Cremă aparel de
alune
Baroteriat cu alune
Ciocolată cuvertură
Operaţii pregătitoare
Tramparea
Asamblarea
Umplerea
Porţionarea
Acoperirea Răcirea
Finisarea
Decorarea Creme
Ambalarea
Barotare
21
III.3 Tehnologia de preparare a blatului şi modul de
finisare a preparatului
1. Verificarea calităţii semipreparatelor
Blatul trebuie să îndeplinească următoarele indicii de
calitate:
- bine copt cu suprafaţa netedă, elastic, în secţiune cu
pori mici şi uniformi;
- prin presare să vină uniform la forma iniţială;
- prin tăiere să nu se sfărâme;
- culoarea miezului corespunzător sortimentului;
- gust şi miros plăcut.
Siropul: cu rom – consistenţă lichidă:
- limpede, fără impurităţi sau corpuri în suspensie;
- culoare discretă în concordanţă cu aroma;
- cu aromă bine pronunţată;
- gust dulce, plăcut cu concentraţia corespunzătoare
zaharozei.
Crema fiartă de alune:
- culoare şi aromă corespunzătoare sortimentului;
- aspect omogen, bine afânat, uşoare în procesul de
utilizare, să-şi păstreze consistenţa şi omogenitatea;
- gust dulce şi plăcut;
- să cedeze uşor la întindere;
- introduse la rece să se solidifice cu uşurinţă.
22
2. Dozarea componentelor: se realizează prin
cântărirea şi măsurarea volumetrică a tuturor
semipreparatelor.
3. Prelucrarea primară.
- blatul se taie în 3 capace.
Blatul de prepară astfel:
- se separă albuşurile de gălbenuşuri;
- se bat albuşurile spumă cu jumătate din zahăr, iar
gălbenuşurile cu restul zahărului şi apa până la
dizolvarea zahărului complet;
- se combină gălbenuşurile cu albuşul amestecând
foarte uşor prin adăugarea treptată a făinii şi alternativ
a uleiului;
- compoziţia obţinută se toarnă în rame metalice
aşezate cu baza pe hârtia albă goasă;
- compoziţia de pe margini trebuie să fie la nivelul
formelor, iar în mijloc puţin mai joasă;
- coacerea este gata atunci când prin presare palma
revine la forma iniţială;
- se tapetează cu făină la suprafaţă şi se întorc cu
partea pudrată în jos până a doua zi.
Siropul: se pune la foc apa cu zahărul, glucoza, esenţa
de rom, iar după ce s-a topit zahărul se dă la rece.
Crema:
- se amestecă ouăle cu zahărul şi laptele;
- se fierb amestecând continuu până la dizolvarea
completă a zahărului;
23
- se spală pereţii interiori ai vasului pentru îndepărtarea
cristalelor de zaharoză depuse în procesul de
amestecare;
- se continuă fierberea până la probă (puţină cremă
frecată între degete uscate să formeze fir sau coadă);
- se retrage de pe foc, se pun bucăţele de margarină la
suprafaţă şi se lasă să se răcească fără să se
amestece;
- separat se spumează restul de grăsime peste care se
toarnă în mod treptat aparelul rece;
- crema obţinută se aromatizează cu vanilină. În funcţie
de preparatul la care se foloseşte crema se poate
colora şi aromatiza în diverse variante.
- după ce crema este gata se adaugă alunele prăjite şi
curăţate de partea necomestibilă.
Barotul griat de alune
- se pune zahărul la topit;
- alunele se prăjesc, se decojesc de partea
necomestibilă;
- după ce zahărul s-a topit, se adaugă alunele;
- se amestecă zahărul ars cu alunele cu o paletă de
lemn după care se răstoarnă pe o planşetă de inox sau
lemn;
- după răcirea completă, cu ajutorul unui merdenel se
zdrobeşte compoziţia formată în bucăţi mici.
Pentru decor
- ciocolata cuvertură se pune într-un vas la bai marin;
24
- după ce s-a topit ciocolata în totalitate se pune pe o
hârtie pergament, apoi se nivelează cu un cuţit de
cofetărie;
- după ce s-a întărit se decupează romburi de ciocolată
sau figurine ce ne plac nouă.
4. Tramparea
- această operaţie constă în stropirea foilor de balt cu
sirop şi se realizează alternativ cu umplerea.
5. Umplerea
- umplerea blatului constă în aşezarea cremei cu paleta,
pe mijlocul foii trampate, întinderea cu cuţitul de
cofetărie de la centru spre margini, în strat uniform şi
de aceeaşi grosime cu foaia de balt, aşezarea peste
cremă a celei de a doua foi de blat. Se trampează
apoi, continuând cu întinderea cremei şi acoperirea cu
a treia foaie (suprafaţa blatului cu secţiunea în sus
care se trampează).
6. Presarea
- se execută concomitent cu umplerea pentru foaia a
doua cu mâna, iar pentru ultima foaie cu ajutorul unei
planşete, pentru a asigura o înălţime uniformă a
blatului umplut, abordarea foilor de cremă şi
eliminarea golurilor de aer.
7. Răcirea
- presupune introducerea blatului umplut şi aşezat în
camere frigorifice la temperatura de 00 …. +40C,
25
pentru a se întări crema şi pentru a se putea tăia uşor
şi frumos.
8. Porţionarea
- blatul bine răcit se introduce cu ajutorul unei planşete
metalice, astfel încât să devină suprafaţa prăjiturii. Se
taie în bucăţi de pe semnele efectuate, se rotunjesc
colţurile total.
9. Asamblarea şi finisarea
- se ung cu cremă pe feţele laterale şi se barotează
total, folosind croşeta care se înfinge în baza prăjiturii.
Se decorează cu un romb de ciocolată.
10. Prezentarea şi servirea
- se aşează cu chesa şi se servesc la bucată pe
farfurioară.
III.4. Indici de calitate a produsului finit
Indici de
calitate
Condiţii de admisibilitate
Forma - perfect pătrată la bază cu faţa superioară
bombată.
Aspect exterior - barotată uniform pe toată suprafaţa
vizibilă, rombul de ciocolată bine fixat în 26
avelina de cremă, cu formă corectă şi luciul
specific.
Aspect interior - în secţiunea a două foi de balt egale ca
grosime, cu porozitatea uniformă potrivit
trampate intercalate cu un strat de cremă
omogenă fără goluri de aer.
Mirosul şi gustul - plăcute, specifice alunelor prăjite fără
miros de rânced
Gramajul - 85 g
IV. Norme de protecţie a muncii şi reguli
igienico – sanitare
Protecţia muncii constă în ansamblul de măsuri
organizatorice şi sanitare care au ca scop:
- ocrotirea vieţii şi a sănătăţii;
- asigurarea celor mai bune condiţii de muncă;
- prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor
de muncă;27
- readucerea efortului fizic;
- asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care
lucrează în munci grele sau vătămătoare sau pentru
munca femeilor şi a tinerilor;
În sălile de lucru este interzis:
- să se spele pardoselele cu benzină, petrol şi alte
produse volatile;
- să se lase neşterse mesele sau pardoseala să fie
răspândită cu produse;
- să nu se facă curăţenie folosindu-se substanţe
inflamabile, în timp ce ochiurile de aragaz sunt
aprinse;
La terminarea lucrului este obligatoriu să verificăm:
- dacă sunt închise robinetele de gaz şi apă;
- dacă este închiă lumina, aparatele de foc;
- dacă ventilaţia este în bună stare de funcţionare.
Dacă se observă scurgeri de gaze se iau următoarele
măsuri:
- se întrerupe lucrul şi se evacuează imediat personalul;
- se sting toate ochiurile alimentatoare de gaze;
- se întrerupe curentul electric;
- se deschid toate ferestrele;
- se pun în funcţiune toate ventilatoarele;
- se verifică dacă sunt scurgeri de gaze în conductă;
- se aeriseşte camera până la dispariţia completă a
mirosului.
Lucrătorii care lucrează în laboratoare trebuie să
respecte următoarele reguli igienico - sanitare:
- folosirea echipamentului de lucru:
- halat,
28
- şorţ de nailon,
- bonetă;
- carnetul de sănătate:
- examenul pulmonar
- analiza sângelui
- înainte de a începe lucrul trebuie să se spele pe mâini;
- trebuie să aibă unghiile tăiate;
- părul lung trebuie prins sub bonetă.
V. Concluzii şi propuneri
29
Acest preparat nu este recomandat diabeticilor şi
cardiacilor deoarece conţine o cantitate mare de glucide şi
lipide.
La acest preparat am putea recomanda câteva idei:
- în locul cremei aparel de alune, am putea folosi cremă
aparel cu nuci, cu aromă de migdale;
- am mai putea folosi fructe confiate în loc de ciocolată
cuvertură, ca decor;
- în loc de barot griat de alune am putea glasa prăjitura
în ciocolată albă cu grătar de ciocolată neagră.
30