What is the minimum number of transverse bulkheads required for a vessel with machinery aft? Three

 What is the transverse curve of the deck called? Camber

Moulded beam is the measurement taken to the..... inside of the plating.

 What is the longitudinal curve of the deck called? SheerWhat is distortion of a vessel's structure caused by rolling called? Racking

 Where are panting stresses for a ship most severe? Forward What is the condition in which the greatest pounding stresses in a ship are liable to occur? In ballast, head seaRacking stresses in a ship can be reduced by fitting a good system of...... bulkheads. What stresses are the vessel's structure forward of the collision bulkhead stiffened to resist? Panting & PoundingWhat stress is the connection of frames and beams at deck level between the bulkheads designed to resist? Racking

A vessel in the condition shown in Figure 1will be.... hoggingA General Arrangement drawing gives details of a vessel's.... layoutWhat is the connecting plate between a side frame and a transverse deck beam called? Knee What is a keel structure constructed to allow piping to run through called? Duct Keel

What is the uppermost continuous hull plating called? Sheer StrakeWhat is the athwartships cross section structure shown in the figure2? Flat Plate Keel

When a vessel is hogging the keel will be in....... compression.

 What is the item shown in the figure? Bulwark StanchionWhat is a drawing used to identify individual strakes and plates called? Shell Expansion Plan

In the figure, what is the section marked 4 called? Offset Bulb

 What is a vertically welded shell joint called? Butt

 In the figure, what are the items marked 6 called? Bilge Brackets To prevent water entering the space below, door openings on the weather deck should be constructed with approved........ sills.

Water is drained from an exposed deck by....... freeing ports.What are bulkhead stiffeners attached to the tank top by? BracketsWhat is the type of framing shown in the ship cross section? Longitudinal

 What is the type of weld shown in the figure? FilletAdditional bottom stiffening is required immediately aft side of the collision bulkhead to resist........ pounding.

What is the item of structure numbered 9 in the figure? Panting Stringer

A perforated flat is part of the structure in the......... fore peak.What is the pipe which directs the anchor cable from the windlass to the chain locker called? Spurling What is the item of structure numbered 10 in the figure called? Breast HookWhat is the item of structure numbered 11 in the figure called? Wash PlateThe lower end of the stem bar of a ship is attached to a........ keel plate What is the item of structure numbered 12 in the figure called? Stern Frame

 What is the type of rudder shown in the figure? Semi-balanced

What is the hinge on which a rudder turns called? Gudgeon Where is the top of a stern frame connected to a vessel's structure? Transom FloorThe vertical distance measured from the deck line to the centre of the load line disc is the........ statutory freeboard. What is the vertical distance top to top between the load line marks S and F? Fresh Water Allowance

 Gross tonnage is defined as.... internal capacity. How are stacked containers prevented from moving in the hold? By cell guides What could the steel section shown in the figure be used to construct? BulkheadIn ideal conditions, the forward distance a propeller will move in one revolution of the shaft is the: pitch

 What is the weight a vessel can carry called? Deadweight

Tonajul brut al navei reprezintã

volumul total închis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, exprimat în tone registru

În mod obiºnuit, structura corpurilor navelor maritime este fãcutã din 

oþel pentru construcþii navale cu conþinut redus de carbon

 Osatura transversalã a navei reprezintã 

sistemul de rigidizare transversalã a corpului navei, în scopul pãstrãrii formei la solicitãri interne ºi externe

Din sistemul de osaturã transversalã fac parte urmãtoarele elemente structurale

varanga dublului fund, coasta de calã, coasta de interpunte, traversa punþii superioare (ºi inferioare)

 Din sistemul de osaturã longitudinalã fac parte urmãtoarele elemente structurale

suporþii laterali, suportul central, curenþii punþii superioare, curenþii punþii inferioare, tabla marginalã

În terminologia navalã, 'coverta' înseamnãcea mai de sus punte, continuã ºi etanºã pe toatã lungimea navei

Puntea de bord liber este puntea de unde se masoarã bordul liberPrimul compartiment etanº de la extremitatea prova se numeºte fore peak Ultimul compartiment etanº de la extremitatea pupa se numeºte after peak

 Pereþii longitudinali etanºi ºi rezistenþi sunt prezenþi la osatura 

la navele destinate transportului mãrfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri ºi navele mari militare

Pereþii longitudinali neetanºi, din tancurile cu lãþime mare, care au scopul de a reduce efectul de suprafaþã liberã, se numesc diafragme de ruliuStructura terminaþiei prova a osaturii corpului navei se numeºte etravãStructura terminaþiei pupa a osaturii corpului navei se numeºte etambou

Sistemul longitudinal de osaturã (SLO) se aplicã obligatoriu la corpurile navelor

la navele destinate transportului mãrfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri ºi navele mari militare

Cantitatea de balast necesarã pentru navigaþia în siguranþã în condiþia de balast, este egalã cu  depinde de tipul de navã

 Tancurile de asietã sunt amplasate la extremitãþile prova ºi pupa ale navei

Rolul tankurilor de asietã este acela de a  corecta asieta navei în anumite limite

 Coferdam' - ul este un compartiment etanº de separareSabordurile' sunt deschiderile amenajate în punþi sau în

parapetul acestora, pentru a permite

evacuarea rapidã a apei de mare ambarcate pe punþile respective pe vreme rea

) Tablele navale au grosimi cuprinse între 4… 60 mm.

Dublul fund la o navã îndeplineºte urmãtoarele funcþii

împiedicã inundarea unor compartimente în caz de avariere a fundului ºi asigurã, în mod obiºnuit, un spaþiu etanº unde sunt amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast ºi apã tehnicã

Avantajele amplasãrii motorului principal la pupa navei, sunt

eliminarea arborilor intermediari port elicã, reducerea riscului de avarie prin reducerea lungimii spaþiului expus, creºterea volumului destinat transportului mãrfii

În desenul de mai jos este prezentatã o secþiune prin osatura fundului unei nave. Reperul notat cu 5 este paiolulCargourile nespecializate care transportã cherestea de aceeaºi esenþã, pot ambarca pe covertã acelaºi tip de marfã, dar în proporþie de cel mult 30 % din totalul greutãþii mãrfiiCargourile nespecializate care transportã minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate excesivã

La navele frigorifice, gurile magaziilor de marfã suntde dimensiuni reduse, pentru a asigura pãstrarea temperaturii scãzute

 Cofiguraþia magaziilor de marfã la navele mineraliere este deosebitã de cea a altor nave de transport mãrfuri solide, deoarece

minereurile sunt mãrfuri cu greutate specificã mare

 În cazul mãrfurilor solide în vrac, cu greutatea specificã micã, navele mineraliere vor umple la full volum magaziile ºi

se vor balasta tankurile dublului fund de ballast

 La navele mineraliere, paiolul dublului fund estemult înãlþat, pentru a realiza mãrirea cotei centrului de greutate

 În figura de mai jos este prezentatã o secþiune transversalã prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6 reprezintã tankuri superioare de ballast Tankurile superioare de ballast pot fi încãrcate cu marfã în cazul transportului  cerealelor în vrac

Gurile magaziilor de marfã la navele mineraliere, sunt 

supraînãlþate, pentru a compensa efectele alunecãrii ºi tasãrii, conform prevederilor convenþiei SOLAS

 Navele petroliere au întotdeauna compartimentul maºinã amplasat la

la pupa navei, din motive de siguranþã ºi eficienþã

Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este pe gol de val sau pe creastã de val

 Bordul liber al navelor petroliere este mai mic decât la navele tip cargou În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentatã secþiunea transversalã la mijlocul unei nave construitã în sistem de osaturã transversal În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentatã secþiunea maestrã la o navã tip cargou. Grinzile de direcþie principalã pentru planºeul punþii principale sunt traversele punþii principale În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentatã secþiunea maestrã la o navã tip cargou. Elementul 18 reprezintã pontil de calã

 În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentatã secþiune transversalã prin osatura unei navei cu dublu fund

 În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentatã secþiunea maestrã la mijlocul unei nave construitã în sistem de osaturã longitudinal În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentatã secþiunea transversalã printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de direcþie principalã ale planºeului de bordaj sunt longitudinalele de bordaj

 În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentatã secþiunea transversalã printr-o navã construitã în sistem de osaturã combinat În fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentatã structura planºeului de fund la o navã tank. Elementul structural 3 reprezintã chila În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentatã structura planºeului de bordaj construit în sistem de osaturã transversalElementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintã etrava din oþel turnat În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentatã o punte construitã în sistem de osaturã longitudinal. Elementul structural 29 este cornier lacrimar În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentatã o punte construitã în sistem de osaturã longitudinal. Elementul structural 15 este longitudinalã de punte

În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentatã structura  etravei din teble de oþel fasonat ºi sudat

 Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este chila

Elementul structural 6 din fig. 11.50 este chilaMagazia de marfã a unei nave este încãrcatã ca în figura FN-1. Sã se gãseascã valoarea cotei centrului de greutate al magaziei KG = 4,956 m;

O nava are  = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m.  Se ăncarcăo marfădupăcum urmează:                                                                                  Masa (t)                                            KG. (m) 1.360                                    4,7 2.957                                                                                                10,51.638                                                                                                    5,9 500                                                                                                14,8   Care este valoarea noii cote a centrului de greutate al navei KG1 ? 8,48 m

O navăare deplasamentul de 6.200 mt şi  = 8,0 m.  Distribuiţi  9.108 mt de marfăambarcatăîn douămagazii având KG1 = 0,59 m. şi KG2 = 11,45 m., astfel încât cota finalăa centrului de greutate al navei săfie  = 7,57 m.   P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t

O navătip ponton paralelipipedic are:  L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. în apăcu densitatea de       1,010 t./m3. Săse găsească:   (a)    deplasamentul; (b)   noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă; (c)    noul pescaj dacă densitatea apei în care navigăeste de 1,025 t./m3; (d)   noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3; (e) câtămarfătrebuie descărcatăîn portul de la cazul (d) pentru ca pescajul final săfie

4.040 t.; 4.743 m.; 4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t

de 3,5 m La ambarcarea unei mase 'q' la bord, variaþia pescajului mediu se calculeazã cu relaþia qd=q/TPC

Diagrama la asietã se foloseºte pentru Calculul lui XB ºi ? La bordul unei nave aflatã în apã de mare cu densitatea g, cu suprafaþa plutirii iniþiale Aw, se ambarcã greutatea q. Variaþia pescajului mediu se va calcula cu formulaLa bordul navei cu pescaj iniþial T ºi cu deplasamentul unitar TPC, se ambarcã greutatea q. Variaþia pescajului mediu în urma ambarcãrii se calculeazã cu formula La debarcarea unei mase 'q' la bordul navei care are suprafaþa de plutire A W, variaþia ?T a pescajului mediu se calculeazã cu relaþiaLa ambarcarea unei mase 'q' la bordul navei cu deplasament ?, cu volumul iniþial al carenei Vi, , ºi care are XF abscisa centrului plutirii F ºi XB abscisa centrului de carenã B, variaþia abscisei centrului de carenã se calculeazã cu formula La ambarcarea ºi derbarcarea greutãþilor mici ' q ' la/de la bordul navei, variaþia ordonatei centrului de carenã ?YB se calculeazã cu formula

La o navăcu deplasamentul iniţial  , pescaj iniţial T  şi volumul carenei V, se ambarcăo greutate mică  “q”.  Dupăambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modificăcu variatia T şi, corespunzător, volumul carenei se modificăcu variaţia V, iar centrul de carenăse deplaseazăpe distanţa .   Variaţia cotei centrului de carenădupă ambarcare se calculeazăcu formula  

 În cazul în care asupra navei acþioneazþã o forþã externã pe direcþia orizontalã, atunci

forþa va imprima navei o miºcare în plan orizontal, iar momentaul rezultant va înclina nava transversal ºi/sau longitudinal, înclinarea producandu-se la volum constant

În cazul navelor cu borduri verticale, atâta timp cât linia de plutire la înclinare transversalănu interesectează puntea sau fundul navei, momentul stabilităţii transversale se poate scrie sub forma  :    

 În timpul efectuãrii andocãrii unei nave, este foarte important

stabilitatea navei sã fie permenent asiguratã, iar forþa de apãsare pe cavalet sã fie în limitele edmise de rezistenþa corpului navei în punctul de sprijin pe cavalet

 În timpul efectuãrii andocãrii unei nave, este foarte important

primul punct de contact cu cavaleþii sã fie chila navei în extremitatea, pupa pe porþiunea dreaptã

Stabilitatea navei pe valuri de urmãrire creºte faþã de situaþia de stabilitate staticã, în situaþia în care

nava se gãseºte cu secþiunea maestrã pe gol de val

Stabilitatea navei pe valuri de urmãrire se reduce faþã de situaþia de stabilitate staticã, în situaþia în care

nava se gãseºte cu secþiunea maestrã pe creasta de val

 În condiþii de mare agitatã, momentul de redresare corespunzãtor unui anumit unghi de înclinare, nu va fi egal cu momentul corespunzãtor aceluiaºi unghi de înclinare în apã calmã, deoarece

se modificã suprafaþa udatã a corpului navei ºi distribuþia câmpului de presiuni pe suprafaþa imersã

În cazul navigaþiei pe valuri de urmãrire, situaþia cea mai defavorabilã este atunci când

viteza navei este egalã sau sensibil apropiatã de viteza valurilor

 În cazul eºuãrii navei, unde ?t [dm] reprezintã variaþia pescajului mediu datorat eºuãrii, iar tpv ºi tpp sunt pescajele prova ºi pupa înaintea eºuãrii, forþa de

XF ºi XG

reacþie a solului se determinã calculând

În cazul unei nave cu bordurile verticale, în situaţia    şi   ,  dacăo masă p se deplaseazălateral cu distanţa  l  unghiul de îclinare transversalăse calculeazăcu formula

Presupunem că avem o navăcu bordurile verticale, în situaţia:    şi   < 0 Cea mai mică perturbaţie care acţioneazăasupra navei, va înclina nava într-un bord sau în celălalt (funcţie de sensul perturbaţiei) cu unghiul:   În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), este reprezentatã pana cârmei. Punctul ' 0 ' se numeºte  centru de presiune În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forþa ' P ' reprezintã 

rezultanta forþelor de presiune care acþioneazã pe ambele feþe ale panei cârmei

 În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forþa ' Px ' reprezintã  rezistenþa la înaintare a profiluluiÎn figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forþa ' Py ' reprezintã  portanþa profilului În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul faþã de axul panei cârmei se calculeazã cu formula  Mr = Pn · (e-d) În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul faþã de muchia de atac se calculeazã cu formula  Mr = Pn · e

Probele definitorii pentru manevrabilitatea navei suntproba de giraþie, manevra în zig-zag ºi în spiralã

 La acþionarea cârmei într-un bord, nava suferã ambele rãspunsuri sunt valabile

Cârmele necompensate se caracterizeazã prin faptul cãpana cârmei este amplasatã în pupa axului sãu

Cârmele compensate se caracterizeazã prin faptul cã

axul cârmei este situat la o distanþã faþã de muchia de atac, cuprinsã între 1/3 ºi 1/4 din lãþimea panei cârmei

Proprietatea navei de a reveni la pozitia iniþiala de echilibru, dupã dispariþia cauzei care a determinat scoaterea ei din aceastã poziþie, reprezintã stabilitatea naveiStudiul stabilitãþii la la ambarcarea/debarcarea unei greutãþi mici (de) la bord se face considerând cã bordurile navei rãmân verticale

 Inclinarea izocarenã se produce fãrã modificarea  mãrimii volumului de carenã Unghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depãºesc 15? Inundarea unui compartiment amplasat în prova-Td provoacã

o înclinare transversalã ºi longitudinalã a navei

Canarisirea navei într-un bord, fãrã modificarea asietei, este dovada

inundãrii unui compartiment sau deplasãrii laterale a unei greutãþi, în dreptul cuplului maestru

Modificarea necontrolatã a asietei navei, fãrã canarisire sau modificarea înclinãrii transversale, este dovada 

inundãrii unui compartiment central sau a deplasãrii unei greutãþi în planul longitudinal al navei

 Plutirile izocarene sunt plutirile corespunzãtoare înclinãrilor izocarene Conform Teoremei lui Euler, douã plutiri izocarene succesive, se intersecteazã dupã o dreaptã ce trece prin centrul geometric al fiecãreia

 Înclinarea izocarenã produce ºi o deplasare a  centrului de carenã

 La înclinãrile infinit mici ale navei, centrul de carenã se paralelã cu linia ce trece prin centrul

deplaseazã dupã o direcþie geometric ale secþiunilor imersã ºi emersãTangenta dusã dintr-un punct B? la curba centrelor de carenã este

paralelã cu plutirea care îl admite pe B? drept centru de carenã

Prin unirea suporturilor forþelor de presiune ce corespund la douã plutiri izocarene longitudinale, se obþine metacentrul longitudinal al navei

Metacentrul longitudinal este definit de

centrul de curburã al curbei centrelor de carenã pentru înclinãrile longitudinale ale navei

Metacentrul transversal este definit de

centrul de curburã al curbei centrelor de carenã pentru înclinãrile transversale ale navei

Poziþia metacentrului longitudinal este definitã de Cota KML

Poziþia metacentrului transversal este definitã de Cota KMTRaza metacentricã transversalã este definitã de distanþa dintre centrul de carenã ºi metacentrul transversal Raza metacentricã longitudinalã este definitã de distanþa dintre centrul de carenã ºi metacentrul longitudinalLa unghiuri mici de înclinare, curba centrelor de carenã se pot considera a fi un arc de cercPrin deplasarea centrului de carenã al navei datoritã unei înclinãri, se modificã direcþiile de acþiune ale forþelor de presiune ºi greutate, creindu-se un cuplu

Momentul de redresare este definit de cuplul format dinforþele de presiune ºi cele de greutate care acþioneazã asupra corpului navei

Momentul de redresare se mai numeºte ºi  momentul stabilitãþiiDistanþa de la metacentrul transversal corespunzãtor înclinãrilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintã înãlþimea metacentricã transversalã Distanþa de la metacentrul longitudinal corespunzãtor înclinãrilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintã înãlþimea metacentricã longitudinalãO forþã de 15 KN, care are un braþ de 2.5 metri, creazã un moment de 37,5 KNm. Diferenþa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzãtoare înclinãrilor nule ºi cota centrului de greutate, reprezintã înãlþimea metacentricã longitudinalã Diferenþa dintre cota metacentrului transversal corespunzãtoare înclinãrilor nule ºi cota centrului de greutate, reprezintã înãlþimea metacentricã transversalãProdusul dintre deplasamentul navei, înãlþimea metacentricã transversalã ºi variaþia unghiului de bandã, reprezintã

momentul de redresare pentru înclinãrile transversale ale navei

Produsul dintre deplasamentul navei, înãlþimea metacentricã longitudinalã ºi variaþia unghiului de bandã, reprezintã

momentul de redresare pentru înclinãrile longitudinale ale navei

Pentru înclinarea navei la un unghi mic, înãlþimea metacentricã în cazul respectivei înclinãri este de fapt înãlþime metacentricã iniþialã

 Înãlþimea metacentricã iniþialã este mãsura stabilitãþii iniþiale a naveiDacã centrul de greutate G al navei se aflã sub metacentrul M, momentul care acþioneazã asupra navei va provoca

aducerea navei în poziþia iniþialã de echilibru

Momentul de redresare se considerã pozitiv ºi nava se aflã în echilibru stabil dacã

centrul de greutate G se aflã sub metacentrul M

Dacã centrul de greutate G al navei se aflã deasupra metacentrului M, momentul care acþioneazã asupra navei va provoca amplificarea înclinãrii navei

Momentul de redresare se considerã negativ ºi nava se centrul de greutate G se aflã deasupra

aflã în chilibru instabil, dacã metacentrului MDaca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se aflã în echilibru indiferentMomentul de redresare este nul, iar nava se aflã în echilibru indiferent, atunci când

centrul de greutate G coincide cu metacentrul M

 Pentru ca nava sã aibã o stabilitate iniþiala pozitivã, trebuie 

sã se asigure o distribuire corectã a greutãþilor la bordul navei

 Stabilitatea iniþialã longitudinalã este întotdeauna pozitivã, deoarece

centrul de greutate G este întotdeauna situat sub metacentrul longitudinal

Dacã la cota centrului de carenã adãugãm raza metacentricã, distaþa rezultatã reprezintã tocmai cota metacentrului

Valoarea cotei metacentrului se poate obþine din diagrama curbelor hidrostatice Formulele metacentrice ale stabilitãþii se utilizeazã pentru determinarea

momentului unitar de asietã ºi a momentului unitar de bandã

Momentul exterior care înclinănava în plan transversal

cu unghiul                                1 φ  = 1˚=                   radiani,         57,3

poartănumele de   Momentul unitar de bandã M1 La unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este proporþional cu unghiul de înclinare, dacã cunoaºtem momentul de bandã, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de un moment M?, aplicând formula

   Mφ φ=   M1

Momentul exterior care înclinã nava în plan longitudinal producându-i o asietã de 1 cm poartã numele de Momentul unitar de asietã M1cm

 Asieta navei reprezintãdiferenþa dintre pescajul pupa ºi pescajul prova

Formula    Δ·GML  Momentul unitar de asietã M1cmAsupra unei nave care are momentul unitar de asietã M1cm, acþioneazã un moment de înclinare M?, care determinã o variaþie a pescajului ?T, ce se poate calcula cu formula

    Mθ ΔT = M1 cm

În practicã, pentru verificarea rapidã a stabilitãþii în cazul ambarcãrii/debarcãrii de greutãþi, se utilizeazã scala de încãrcareValorile deplasamentului (?), ale capacitãþii de încãrcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asietã (M1cm) ºi momentul unitar de bandã (M1?) corespunzãtoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de bazã pânã la linia plutirii de maximã încãrcare), se pot afla din scala de încãrcareÎn scala de încãrcare sunt prezentate obligatoriu cel puþin valorile deplasamentului ºi ale capacitãþii de încãrcare corespunzãtoare diferitelor valori ale greutãþii specifice a apeiÎn scala de încãrcare, în scopul unui calcul preliminar ºi intermediar cât mai corect ºi ilustrativ, este reprezentatã ºi marca de bord liberCu ajutorul scalei de încãrcare, valorile deplasamentului ºi ale capacitãþii de încãrcare se pot determina pentru diferite valori ale pescajului mediu al naveiCu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, funcþie de deplasamentul navei Scala de încãrcare permite calcularea variaþiei pescajului mediu funcþie de  greutatea specificã a apeiDiagrama care permite calculul teoretic al variaþiei pescajelor prova/pupa la ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutãþi, este diagrama de asietã

 Deplasarea greutãþilor la bordul navei nu modificã deplasamentulLa deplasarea unei greutãþi la bordul navei, centrul de greutate al navei se deplaseazã  în sensul deplasãrii greutãþii respectiveStabilitatea iniþialã a navei nu suferã modificãri la deplasarea unei greutãþi orizontal longitudinal la aceeaºi cotã Deplasarea unei greutãþi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontalã, la aceeaºi cotã, determinã  modificarea asietei naveiÎn formula                 LwL δTpp= ( + XF ) ·δθ                2 prin care se calculeazăvariaţia pescajului pupa al navei la deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează faţăde   planul transversal al cuplului maestruÎn formula   δTpv= (LwL - XF) ·δθ   de calcul a variaţiei pescajului prova în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează faţăde perpendiculara pupa

Cu formula :               qX2 - X1) XG  =         Δ,   se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al navei în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinalã În cazul deplasãrii unei greutãþi la bordul navei, pe direcþie orizontal-longitudinalã, distanþa pe verticalã dintre centrul de greutate dupã deplasare ºi metacentru longitudinal  rãmâne constantãVariaþia unghiului de asietã în cazul deplasãrii orizontal-longitudinale a unei greutãþi la bordul navei, se calculeazã cu ajutorul formulei

q (X2 - X1)   ·GML

 Stabilitatea iniþialã a navei nu se modificã în cazul deplasãrii unei greutãþi la bord, pe o direcþie orizontal-longitudinalãÎn cazul deplasãrii orizontal-transversale a unei greutãþi la bordul navei, se modificã înclinarea transversalã a navei

În cazul deplasării unei greutăţi  q la bordul navei, pe o direcţie orizontal-transversală, pe distanţa  (y2-y1),  centrul de greutate al navei se va deplasa pe distanţa YG , aceasta calculându-se cu formula   În cazul deplasãrii unei greutãþi la bordul navei, pe direcþie orizontal-transversalã, centrul de greutate al navei se deplaseazã, asupra navei acþionând un moment care provoacã înclinarea transversalã a navei

 În cazul deplasãrii unei greutãþi q , pe direcþie orizontal-transversalã, pe distanþa y2 - y1 , la bordul unei nave cu deplasamentul ? , variaþia unghiului de bandã se calculeazã cu formula  În cazul deplasãrii pe verticalã a unei greutãþi la bordul navei, are loc  modificarea stabilitãþii navei În cazul deplasãrii pe verticalã a unei greutãþi la bordul navei, nu se modificã  planul plutirii În cazul deplasãrii pe verticalã a unei greutãþi la bordul navei, volumul carenei  rãmâne neschimbat În cazul deplasãrii verticale a unei greutãþi la bordul navei, volumul carenei rãmâne constant ºi deci cota metacentrului nu se modificã La o navã de deplasament ? ºi înãlþime metacentricã longitudinalã iniþialã GML , se deplaseazã o greutate q,

pe verticalã, pe distanþa Z2 - Z1 , modificându-se stabilitatea longitudinalã. Deci noua înãlþime metacentricã longitudinalã se calculeazã cu formula În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q pe direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul  şi înălţimea metacentricătransversală iniţială , are loc modificarea stabilităţii iniţiale transversale, deci, noua înălţime metacentricătransversalaăse poate determina cu formulaLa deplasarea unei greutãþi la bordul navei, pe verticalã, la o cotã inferioarã, rezultã o îmbunãtãþire a stabilitãþii navei La deplasarea unei greutãþi la bordul navei, pe verticalã, la o cotã superioarã, rezultã o diminuare a stabilitãþii naveiLichidele aflate la bordul navei, influenþeazã negativ stabilitatea acesteia în cazul în care

compartimentele în care în care se gãsesc lichidele sunt parþial umplute

În cazul unei înclinãri a navei, suprafaþa lichidului dintr-un compartiment umplut parþial este  paralelã cu suprafaþa plutirii

 Variaþia înãlþimii metacentrice longitudinale datorate efectului de suprafaþã liberã a lichidului dintr-un tank, se calculeazãcu formulaVariaþia înãlþimii metacentrice transversale datorate efectului de suprafaþã liberã a lichidului dintr-un tank, se calculeazãcu formulaVariaþia înãlþimii metacentrice transversale sau longitudinale datorate efectului de suprafaþã liberã a lichidului dintr-un tank, este întotdeauna negativã În scopul reducerii efectului negativ asupra stabilitãþii navei, a suprafeþelor libere ale lichidelor din tancurile navei, se procedeazã la urmãtoarele soluþii constructive utilizarea diafragmelor celulare în tankuriÎn cazul unu tank de formã paralelipipedicã, parþial umplut cu lichid, cu suprafaþa liberã de dimensiuni l ºi b, momentul longitudinal de inerþie se calculeazã cu formulaPentru un tank cu suprafaþã liberã de lichid, la care s-au utilizat “n” separaþii (diafragme) longitudinale, momentul de inerþie longitudinal se reduce de (n+1)2 ori În informaþia de stabilitate, pentru fiecare tank în parte, sunt trecute valorile corecþiilor pentru suprafaþa liberã În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava este în situaþia de echilibru stabil

 O navã care prezintã un ruliu violent, are stabilitate  transversalã excesivã În cazul unei nave care se înclinã transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplaseazã în sensul înclinãrii navei este BÎn cazul creºterii deplasamentului ºi rãmânerii constante a braþului de stabilitate transversalã, se poate spune despre momentul de stabilitate transversalã cã creºte

 Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul unghiurilor mici de înclinare Reducerea unghiului de înclinare transversalã a navei se poate realiza prin

deplasarea de greutãþi pe verticalã, de sus în jos

 Daca la o navã valoarea lui GM este mai micã decât 0, nava  se va înclina într-un bord

 Daca la o navã valoarea lui GM este mai micã decât 0 ºi nava este înclinatã transversal, atunci, prin ambarcarea unei greutãþi în PD, deasupra centrului de greutate al navei unghiul de înclinare va creºte

Proba de înclinare are rolul de a determina valoarea lui KGCare din urmatoarele mãrimi se poate determina cunoscând diagrama stabilitãþii statice

unghiul de înclinare corespunzãtor valorii maxime a braþului de stabilitate

 În ce condiþii ambarcarea unei greutãþi mici la bordul navei nu determinã modificarea asietei acesteia 

când greutatea este ambarcatã pe verticala centrului plutirii

 În cazul unei nave înclinate transversal pânã ce puntea principalã intrã în apã, accentuarea înclinãrii va determina braþul de stabilitate scadeEfectul negativ asupra stabilitãþii transversale a navei se agraveazã proporþional cu

lãþimea tankului care conþine lichidul cu suprafaþã liberã

Care din urmãtoarele mãrimi defineºte stabilitatea transversalã a navei ºi trebuie calculatã la bord pentru diferite situaþii de încãrcare ale navei GM;Înãlþimea metacentrului transversal deasupra chilei este KB + BM.

 Formula de calcul a razei metacentrice transversale esteÎnãlþimea metacentricã transversalã depinde în cea mai mare mãsurã de  lãþimea naveiValoarea înãlþimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obþinutã din informaþia de stabilitate pentru comandant

Braþul de stabilitate reprezintã o distanþã La înclinarea transversalã de 3 grade a unei nave, care dintre urmãtoarele centre se va deplasa în sensul înclinãrii B Poziþia relativã a lui M faþã de G în situaþia exploatãrii normale a unei nave, este  M este deasupra lui G

 Comparativ, o navã este mult mai stabilã longitudinal decât transversal

Formula de calcul a Momentul unitar al înclinãrii transversale este

Momentul unitar de asieta se calculeazã cu formula

Proba de înclinare are scopul de a  determinarea poziþiei centrului de greutateÎn scopul îmbunãtãþirii stabilitãþii transversale a navei, se iau mãsuri pentru

deplasarea centrului de greutate pe verticalã în jos

În condiþia de stabilitate normalã, poziþia relativã a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este M, G, B; În cazul stabilitãþii excesive, poziþia relativã a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este  M, B, G;

O navã devine instabilã în cazul în care G este situat deasupra lui MStabilitatea transversalã a navei este încã asiguratã, atunci când testul cu greutãþi determinã o înclinare a navei de cel mult 3 grade

Proba de stabilitate cu greutãþi se va efectuaîn apã liniºtitã, în lipsa vântului, valurilor ºi a curenþilor

 O greutate suspendatã la bordul navei, influenþeazã stabilitatea în sens negativ La bordul unei nave care are înãlþimea metacentricã

transversalã iniþialã GM ºi deplasamentul ? , se aflã o greutate P, suspendatã de un fir cu lungime l. Noua înãlþime metacentricã se calculeazã cu formula

 O navã se aflã în condiþia de echilibru static cândmomentul exterior de înclinare este egal cu momentul de stabilitate

O navã se aflã în condiþia de echilibru dinamic când

lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate

Diagrama de pantocarene prezintãbraþul stabilitãþii de formã funcþie de volumul carenei ºi unghiul de înclinare

Dacăse ambarcăo masă  P la bordul navei, în

punctul A(x1 , y1 , z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţialăa centrului de greutate, atunci cota

noului centru de greutate G1, se calculeazăcu formula:Dacăse ambarcăo masă  P la bordul navei, în

punctul A (x1, y1, z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţialăa centrului de greutate, atunci

abscisa noului centru de greutate G1, se calculeazăcu formula  Daca se ambarca o masa P la bordul navei in

punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG, ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1,  se calculeaza cu formula:

 Momentul unitar de bandã, prin definiþie reprezintã

momentul exterior care acţionând static asupra navei, produce o înclinare transversalăde 

 Variaþia asietei navei la schimbarea mediului de plutire, se calculeazã cu formulaUn submarin complet imers, se poate rãsturna transversal în cazuri anormale, deoarece

la submarine B este un punct fix când acestea sunt în totalã imersiune

Unui ponton paralelipipedic îi creºte pescajul, celelalte mãrimi rãmân constante.Raza metacentricã scadeDacăla bordul navei se deplaseazămasa P (P  0,1) din punctul A (x, y, z)  în punctul D (x1, y1, z1), înălţimea metacentrică transversalăcorectatăse calculeazăcu formula  În cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza metacentrică longitudinală   şi raza metacentricătransversală  este egal cu  Afirmaţia “Deoarece pentru majoritatea

navelor xF  xB , când nava trece din apă dulce în

apăsărată  (d  0), nava se va

apupa (t  0). În situaţia inversă(d  0) , nava

se va aprova (t  0)”, este : adevãratãDacăse ambarcăo greutate la bordul navei deasupra planului neutru   , atunci   stabilitatea navei scadeDacăse debarcăo greutate de la bordul navei, de deasupra planului neutru , atunci stabilitatea navei creºteDacăse ambarcă/debarcăo greutate la  sau  de la  bordul navei, dintr-un punct care are cota  ,  atunci

rãmâne neschimbatã

stabilitatea navei Inventarul de avarie trebuie sã conþinã obligatoriu printre altele

trusa de marangozerie, bucãþi de pânzã de velã, stupã, câlþi,

 Pentru astuparea unei gãuri de apã cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse urmãtoarele etape

se opreºte nava, se astupã gaura de apã cu un paiet de vitalitate, se eliminã apa din compartimentul inundat, se confecþioneazã un cofrag adecvat, se preparã cimentul, se toarnã cimentul, se îndepãrteazã cofragul dupã întãrirea cimentului

 Betonul folosit la astuparea gãurii de apã se compune din 2/3 nisip ºi 1/3 ciment

Betonul folosit la astuparea gãurii de apã se preparã cu apã dulceLa temperaturi scãzute, betonul folosit la astuparea gãurii de apã se preparã  utilizând apã dulce încãlzitã Pentru reducerea timpului de întãrire a betonului folosit la astuparea gãurii de apã, se adaugã la apa de preparare sodã causticãDopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie sã fie de esenþã rãºinoase Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie sã fie de esenþã mesteacãn

 Paietul de vitalitate întãrit se compune din

cel puþin 4 feþe de pânzã de velã, cu inserþie de plasã de sârmã la mijloc, cu grandee pe margini

 Persoana responsabilã cu pregãtirea echipajului pentru rolul de gaurã de apã, este cãpitanul secund

 Exerciþiile pentru 'gaurã de apã' se fac cu scopul de a pregãti echipajul pentru o intervenþie rapidã ºi eficace în îndepãrtarea provizorie a avariei

Vitalitatea navei reprezintã

caracteristica constructivã realizatã prin compartimentarea etanºã a corpului navei, în scopul asigurãrii nescufundabilitãþii chiar în condiþia anormalã de inundare a unuia sau mai multor compartimente

 Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea albastrã

Instalaþiile de vitalitate de la bordul navei suntinstalaþia de ballast, instalaþia de santinã ºi de stins incendiu cu apã

Paietele întãrite sunt manevrate cu ajutorul sârmelor de oþel

 În inventarul de avarie trebuie sã se gãseascã pontil reglabil

Trusa de matelotaj conþine, printre altele daltã, burghie elicoidale Numãrul parâmelor gradate ale unui paiet de vitalitate este 1Comandantul unei nave implicate într-o situaþie de urgenþã va raporta situaþia

conform prevederilor manualului de urgenþã

Toate exerciþiile pentru situaþii de urgenþã de la bordul navei, sunt conduse de cãtre comandantul navei

Înregistrãrile în jurnalul de bord referitoare la exerciþiile pentru situaþi de urgenþã, trebuie sã cuprindã

tipul exerciþiului, personalul participant, echipamentul folosit ºi orice problemã întâmpinatã pe parcursul exerciþiului

Responsabilitatea pentru coordonarea tuturor activitãþilor în cazul oricãrei situaþi de urgenþã de la bordul navei, revine în totalitate comandantului navei Toate înregistrãrile asupra exerciþiilor pentru situaþii de urgenþã efectuate la bordul navei, vor fi þinute în jurnalul de bord În cazul unei coliziuni în marea liberã, comandantul va lua urmãtoarele mãsuri

avertizarea ºi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranþei personalului, constatarea avariilor proprii (ºi ale celeilalte nave - dacã este cazul),

evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor ºi verificarea compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregãtirea instalaþiei de salvare

În cazul unei coliziuni cu o altã ambarcaþiune într-un port, comandantul va lua urmãtoarele mãsuri

avertizarea ºi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranþei personalului, constatarea avariilor proprii ºi ale celeilalte ambarcaþiuni, evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor ºi verificarea compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregãtirea instalaþiei de salvare

 În cazul deplasãrii accidentale a mãrfii la bordul navei, vor fi urmate procedurile descrise în planurile pentru situaþii de urgenþãInstalaþia de santinã, fiind o instalaþie de vitalitate, trebuie sã aibã cel puþin dispozitiv de strângere

Pompele instalaþiei de ballast sunt montate  o pompã cu pistonPentru a evita agravarea avariei, o navã cu gaurã de apã în zona dublului fund, cu douã tankuri inundate, va trebui  cât mai aproape de nivelul paiolului Un tank petrolier adlat în marº spre al doilea port de descãrcare, eºueazã pe un banc de nisip.Pentru dezeºuare cu mijloace proprii, cea mai indicatã mãsurã este

sã asigure izolarea tancurilor afectate de celelalte compartimente, pentru a împiedica extinderea inundãrii

O navã canarisitã la tribord datoritã inundãrii unui compartiment printr-o gaurã de apã, va fi redresatã prin

transferul de marfã pentru crearea unei asiete/canarisiri favorabile dezeºuãrii, folosind motorul principal în regim de siguranþã ºi efectul cârmei

Un tank iniþial gol de la dublul fund, este inundat printr-o gaurã de apã. Eliminarea provizorie a efectului avariei se poate face prin

inundarea voluntarã a unui compartiment diametral opus sau transfer corespunzãtor de marfã

 Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie sã asigure

presarea cu aer a tankului afectat, la o presiune mai mare decât cea hidrostaticã

Panoul de avarie cu borduri moi este confecþionat dinun deplasament minim de siguranþã ºi imersiunea eficientã a elicei ºi penei cârmei

Gaura de apã care poate fi astupatã cu dop de lemn de esenþã rãºinoasã ºi pânzã de velã impregnatã în vaselinã, este situatã

pânzã de velã, câlþi, scândurã de rãºinoase, scoabe, cuie

 Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie sã fie din esenþã în zona liniei de plutire

) Ejectorul funcþioneazã pe principiul mesteacãnO gaurã de apã de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi remediatã prin pulverizatorului

 Prin definiþie, centrul de greutate al navei reprezintãse canariseºte nava la tribord, se sudeazã o tablã peste gaurã ºi se redreseazã nava

 Prin definiþie, centrul de carenã al navei reprezintãpunctul geometric în care acþioneazã forþa de greutate a navei

În ce condiþie, ambarcarea unei greutãþi modificã pescajele prova ºi pupa cu aceeaºi valoare

centrul de greutate al volumului de apã dezlocuit de corpul imers al naveiâ

Pentru a nu provoca o înclinare a navei, ambarcarea unei greutãþi trebuie fãcutã astfel încât 

când centrul plutirii este situat la jumãtatea lungimii navei

 La trecerea din apã ducle în apã sãratã, pescajul naveicentrul de greutate al masei ambarcate sã fie pe verticala centrului plutirii

 Prin 'rezerva de flotabilitate' se înþelege scadeConvenþia Internaþionalã asupra Liniilor de Încãrcare - Londra 1966, defineºte navele de tip 'A' ca fiind

volumul etanº al navei, situat deasupra liniei de plutire

La marca de bord liber, distanþa dintre linia de încãrcare de varã ºi linia de încãrcare în apã dulce,

nave special construite pentru a transporta marfuri lichide în vrac

reprezintã

La trecerea din apã sãratã în apã dulce, pescajul navei FWA; Ce reprezintã mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d  creºte Ce reprezintã mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 03.d  pontil reglabilCe reprezintã mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 04.d  dispozitiv universal de strângereDescrierea amãnunþitã a tuturor instalaþiilor de stins incendiu de la bordul navei se gãseºte în clemã de avarieMijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în manualul de pregãtire SOLAS Procedura de raportare a unei situaþii de urgenþã, cum ar fi gaura de apã, este decrisã în  manualul de pregãtire SOLASListele persoanelor de contact pentru cazuri de urgenþã ºi amãnuntele adreselor acestora, se gãsesc în

manualul navei de raportare a situaþiilor de urgenþã

 Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei gãuri de apã sunt descrise în

manualul navei de raportare a situaþiilor de urgenþã

 Procedurile de acþionare a echipajului în cazul creºterii riscului de poluare sau a poluãrii ca o consecinþã a unei gãuri de apã înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în Manualul de siguranþã al navei

Vessel Response Plan