UNIVERSITATEA TEHNICA “GH. ASACHI” IASIFACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUISPECIALIZAREA:INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

Student: TRIFESCU MIHAELAGrupa: 2305

SR 2852 anul 1994APA POTABILA

Prelevarea, conservarea, transportul, pastrarea si identificarea probelor

Prezentul standard stabileste modul de prelevare, conservare, transport, pastrare si identificare a probelor de apa potabila in vederea determinarii caracteristicilor lor fizice, chimice, microbiologice, biologice si radioactive, necesare controlului calitatii sau caracterizarii apei potabile.

Prelevarea reprezinta actiunea ce consta in luarea unei probe reprezentative dintr-o masa de apa in scopul examinarii caracteristicilor. In general prelevarile se fac in perioada in care calitatea apei poate varia, dar ele se fac si in momentele suficient de reprezentative calitatii.

Din cauza deosebirilor intre modalitatile si echipamentele de prelevare si manipulare, se recomanda utilizarea de probe distinct pentru analiza fizica, chimica, microbiologica, biologica si radioactive a apei potabile.

Recipientele care servesc la prelevarea si pastrarea probelor trebuie alese dupa urmatoarele criterii: rezistenta mecanica si termica, usurinta de inchidere etansa si de deschidere, forma, volum, posibilitati de curatire si de reutilizare, sa nu reactioneze cu diferiti constituienti ai probei, etc.

Pentru prelevarea de probe destinate analizei fizico-chimice se folosesc recipient de sticla, de material plastic sau sticla borosilicate. Recipientele de polietilena de inalta densitate sunt recomandate pentru pastrarea probelor din care se determina: siliciul, sodiul, clorurile, alcalinitatea, conductibilitatea specifica, ph-ul si duritatea.

Pentru prelevarea probelor destinate analizei microbiologice se folosesc recipient sic apace care trebuie sa reziste la temperaturi ridicate de sterilizare. In timpul sterilizarii sau pastrarii probelor, materialele din care sunt facute recipientele nu trebuie sa produca sau sa elibereze substante chimice toxice sau de natura sa inhibe viabilitatea microorganismelor sau sa stimuleze cresterea lor.

Recipientele destinate analizei biologice sunt recipient cu gat larg avand diametrul gatului aproape egal cu diametrul recipientului.

Recipientele sunt de sticla sau de material plastic, iar pentru pastrarea probelor ce contin alge se recomanda folosirea de recipient din material opac sau de sticla inactiva.

Volumul probei prelevate trebuie sa fie de minim 1L proba pentru analizele specific cat si pentru repetarea lor.

SR ISO 5667-4 anul 2000Aparatele de prelevare deschise sunt recipient la care orificiul este

deschis si care se utilizeaza pentru prelevarea de la suprafata apei sau imediat sub aceasta suprafata. In cazul prezentei materialelor plutitoare, nu se poate obtine o proba reprezentativa si reproductibila.

Aparatele de prelevare echipate cu o conducta inchisa sunt recipiente cave, echipate cu robinete sau supape, care permit prelevarea probelor provenind de la o adancime determinata sau in scopul obtinerii de probe de adancime integral. Acest gen de aparat de coboara cu ajutorul unui troliu de cablu sau a unei coarde. Este necesar un dispozitiv de eliminare a aerului retinut in aparatul de prelevare.

La prelevarea probelor cu pompe submersibile, organismele sensibile pot fi distruse, continutul in gaz modificat, ceea ce duce la rezultate eronate.

Calitatea apei din lacurile natural si artificial variaza dupa anotimpuri. Frecventa prelevarii depinde de informatiile necesare.

Alegerea metodei de prelevare depinde de obiectivul de prelevare. Probele prelevate pentru motive special sau in vederea controluilui calitatii vor fi in cele mai multe cazuri probe localizate. Pentru controlul calitatii apeis se utilizeaza o serie de probe instantanee, dar la analiza unei serii de probe pot fi utile si probele medii. Analiza unei probe isolate, poate fi costisitoare si probele sunt deseori grupate pentru diminuarea costului analizei; in acelasi timp probele medii nu furnizeaza decat valori medii si nu dau detalii asupra conditiilor extreme sau asupra importantei variatiilor de calitate. Cele doua metode pot fi combinate in prelevrea probelor medii la interval scurte de timp si la o serie de probe instantanee mai lungi.

SR ISO 5667-5Stabileste detaliat principiile care trebuie aplicate la elaborarea

programelor de prelevare, la tehnicile de prelevare si la manipularea si conservarea probelor de apa potabila se de apa utilizata in industria alimentara si de bauturi.

Mod de prelevare1 Amplasarea punctelor de prelevare2 Rezervor de serviciu- este recomandat sa se preleveze probe la

conductele de intrare si la cele de iesire cat mai aproape posibil de rezervorul de serviciu. In general 2-3 min de curgere libera permit evacuarea intregii apei continute in conducta de prelevare inaintea prelevarii.

3 Statia de tratare a apei- este recomandat sa se preleveze prbe din conducat de iesire, pe cat posibil cat mai aproape de statia de tratare. Pentru controlul diferitelor etape de tratare a apei, prelevarea trebuie sa aiba loc inainte si dupa contrulul etapei adecvate, de exemplu sedimentare si filtrare.

4 Statia de dezinfectie- prelevarile de efluent ale statiei de dezinfectie/oxidare trebuie facute pe cat posibil aproape de statie. Probele de efluent trebuie prelevate dupa perioada de contact dintre a psi oxidant/dezinfectant.

5 Sistem de distributie- prelevarile trebuie facute in diferite locuri ale sistemului de distributie, in special, la extremitatile sistemului prin robinete de prelevare sau prizele de apa.

6 Robinetele consumatorilor- timpul de purjare est ein functie de obiectivul prelevarii probelor.

7 Prelevare apa potabila imbuteliata si apa continuta in rezervoare si recipient, pentru pastrarea in vrac in trenuri, avioane si ambarcatiuniPentru prelevarea apei din recipient, este convenabila prelevare adin depozit a unui numar suficient de recipient pentru a se obtine un lot reprezentativ de prelevari. Numarul ales depinde in general de variabilitatea parametrului considerat. Pentru apa continuta in rezervoare si recipient se foloseste aceeasi prelevare ca si pentru rezervoarele de serviciu.

Metode de prelevare1 Prelevare pentru analiza fizica, chimica si radiologica

In momentul prelevarii, plecand de la robinetele sistemului de distributie sau rezervorului de serviciu, apa trebuie sa curga lent in recipientul de prelevare sis a se reverse. Probele care trebuie conservate si probele microbiologice nu trebuie sa se reverse. Recipienele bine umplute trebuie imediat inchise ermetic sis a nu contina bule de aer.

2 Prelevare pentru analiza biologicaMacronevertebratele si resturile lor din sistemul de distributie pot fi prelevate direct sau purjand volume cunoscute de apa prin sistemul care traverseaza filtrele. Purjarea trebuie sa se efectueze cu ajutorul unui flux cu o viteza suficienta pentru eliminarea resturilor. Un filtru de poliamida cu o deschidere a ochiurilor de circa 150μm permite colectarea probei. Filtrul trebuie prins la orificiul de iesire al apei prin intermediul unui tub de curgere.

3 Prelevare pentru analiza microbiologicaCu ocazia prelevarii de probe dintr-o conducta de prelevare sau dintr-un robinet poate fi necesara purjarea apei din toae componentele sistemului in care aceasta astagnat 2h sau mai mult, exceptie facand doar la examinarea calitatii microbiolobice a apei in interiorul unei conducte locale. Apa trebuie sa curga liber de la robinet sau orificiul de iesire. Recipientul trebuie umplut direct. Pentru evitarea contaminarii secundare a probei, orificiul de iesire trebuie sterilizat cu flacara sau cu ajutorul altor metode.

4 Prelevare pentru analiza virusurilorPrelevarea de probe pentru analiza virusurilor este similara in mare parte cu prelevarea pentru analiza microbiologica. Principa diferenta consta in volumul de proba cerut pentru analiza virusurilor. In ceea ce priveste apa potabila este necesar un volum mai mare.

SR ISO 5667-6 anul 1997Metode de prelevare1 Prelevare pentru analiza fizica/chimica

Pentru prelevarea din stratul de suprafata in mod frecvent este suficienta scufundarea unui recipient in raul sau cursul de apa investigat; continutul acestuia se transvazeaza apoi in flacoane de prelevare aflate la indemana. O variant consta in scufundarea flacoanelor sau recipientelor de prelevare direct innrau sau cursul de apa.Pentru probe prelevate de la adancimi precizate, trebuie utilizat un echipamnet de prelevare special, care prin imersie in apa, permite obtinerea unei probe ermetic inchise, de la adancimea aleasa.Pentru rauri,sisteleme de prelevare se aleg si se instaleaza cu griga, astfel incat sa se evite blocarea intrarii in dispozitiv, provocata de resturile prezente in apa. Sistemele de prelevare instalate in locuri expuse(ex: malurile raurilor) necesita un mijloc de protective impotriva actiunilor de vandalism si a altor efecte cum ar fi temperature extreme. In cazul cand sunt necesare si pompe si in situatii in care ne intereseaza gazelle dizolvate, sunt preferate pompele submersible in locul pompelor cu aspirare.

In cazul ideal, prelevarea trebuie facuta in conditii izocinetice, dar daca acest lucru nu este posibil, viteza liniara a debitului in interiorul tubului de acces trebuie sa coboare sub 0,5 m/s au sa depaseasca 3.0 m/s.

2 Prelevare pentru analiza microbiologicaLa prelevarea de probe pentru analize microbiologice se foloseste un flacon curat si steril de prelevare. Acesta trebuie sa fie protejat pana in momentul utilizarii si dopul sau trebuie sa fie acoperit cu o bucata de folie metalica. Inainte de momentul prelevarii se scot folia metalica si dopul, acestea se pastreaza in mana, evitand orice contaminare a dopului sau a gatului flaconului prin atingerea cu mana. Dupa umplere fara clatire a flaconui,, acesta se inchide imediat cu dopul. Probele se preleveaza prin apucarea flaconului de partea inferioara si prin imersia lui, de sus in jos, sub suprafat apei, la o adancime de circa 0,3 m. se inclina flaconul astfel incat gatul sa fie indreptat usor spre partea de sus, gura de acces fiind orientate in directia de curgere a curentului.

SR ISO 5667-7 anul 1998Acest standard stabileste modul de lucru si materialele de prelevare a apei si aburului din instalatiile de cazane si prezinta totodata exemple de aparate de prelevare a probelor pentru analize fizice si chimice, representative pentru apa si aburul din care au fost prelevate.

Ritmicitatea si programele de prelevare depend de mai multi factori: variatia parametrilor de functionare, adaugarea de produse chimice, nivelul de control chimic cerut. Este recomandat sa se preleveze un volum suficient de proba pentru a putea efectua toate analizele necesare. Un volum de 0,5 la 1 L este in general satisfacator.

In cazul prelevarii de probe de materie in suspensie, este preferbil ca punctele de prelevare sa functioneze in mod continuu la debitul prevazut pentru prelevarea isocinetica. Daca din punct de vedere functional aceasta este practice, se recomanda sa se deschida robinetul care sa functioneze la debit maxim pana la eliminarea eventualelor depuneri si apoi sa se regleze, aproximativ la 10 min, la debitul prevazut pentru prelevarea isocinetica.

Se recomanda sa se preleveze o proba daca nu s-au constatat schimbari noi de aspect si la min 30 de min dupa reglarea debitului isocinetic. Sincronizarea acestui mod de lucru de prelvare poate fi optimizat pentru un punct de prelevare specific prin efectuarea de investigatii simple si determinarea timpilor necesari pentru ca concentratrea in materie in suspensie sa atinga o valoare constanta.

Pentru prelevarea probelor de abur saturat si abur supraincalzit, una din conditiile prealabile este prelevarea isocinetica.

SR ISO 5667-11 anul 2000Prezentul standard constituie un ghid referitor la stabilirea

programelor de prelevare, a tehnicilor de prelevare si manipulare a probelor in vederea evaluarii proprietatilor fizice, chimice si microbiologice ale apelor subterane.Scopul general al programelor de prelevare a apelor subterane este de obicei supravegherea calitatii apelor subterane distribuite, detectarea si evaluarea poluarilor subterane di gestiunea resurselor de apa subterane.

Pentru a efectuta prelvari de probe representative dintr-un acvifer, trebuie adoptata o metoda care sa permita luarea de probe a caror compozitie sa reflece compozitia efectiva, intr-un punct si la un moment dat, a apelor subterane studiate. Majoritatea prelevarilor se efectueaza din puturi sau foraje care au un efect perturbator asupra curgerii naturale a apelor subterane.

Metoda de prelevare adoptata trebuie sa reflecte, in aceeasi masura, de complexitatea curgerii apelor subterane, tinand seama de natura curgerii din acvifer, de directia curgerii si de gradientii hidraulici din interiorul acviferului, care pot antrena aparitia in coloana de foraj a unor curenti naturali puternici. Se utilizeaza doau metode de prlevare: prelevarea prin pompare si prelevarea de adancime.

Prelevarea prin pompareProbele preleate prin pompare din forajele destinate alimentarii cu apa potabila sau altor utilizari pot fi constituite dintr-un amestec de ape care au patruns in foraj la diferite adancimi, prin site sau pe portiunui deschise. Se recomanda ca inainte de prelevarea prin pompare sa se astepte suficient timp ca apa stationata in coloana sa fie complet evacuate, pentru a avea siguranta ca apa recolata este proaspata extrasa din acvifer. Metoda cea mai eficace de prelevare a probelor dintr-un acvifer caracterizat prin variatia pe vertivala a calitatii apei, consta in efectuarea de prelevari la nivele acvifere specific, cu ajutorul forajelor special realizate pt observare sau din sectiuni ale unui foraj, separate etans.

In primul caz este posibilapompare aprobelor cu ajutorul unui echipament portabil, dintr-o serie de foraje de observare relative apropiate, astfel incat sa permita prelevarea probelor de la adancimi diferite ale acviferului. In al doilea caz, proble sunt prelevate cu ajutorul unui ansamblu pompa-garnitura de etansare dintr-o sectiune a acviferului izolata de celelalte, ceea ce permite obtinerea unei probe discrete, reprezentativa pentru o sectiune specifica a acviferului.

Prelevarea la adancimePentru prelevarea la adancime se coboara un dispozitiv de prelevare intr-un put sau foraj, se lasa sa se umple cu apa la adancimea dorita, dupa

care se scoate la suprafata si se transfera proba, intr-un recipient corespunzator. Aceasta metoda se aplica numai la forajele de observare fara pompare. Nu se preleveaza niciodata probe de la adancime din portiunea captusita a unui foraj deoarece apa recoltata nu poate proven de la adancimea de la care se face prelevarea si calitatea si poate fi alterata de procese chimice sau microbiologice.

In unele cazuri aceste doua metode nu s epot aplica. In aceste cazuri se recomanda prelevarea de probe discrete din unele puncte ale acviferului cu ajutorul dispozitivelor fixe.

SR ISO 5667-19Calitatea apei. Prelevare.Partea 19: ghid privind prelevarea sedimentelor marine

Aceasta parte a ISO 5667 furnizeaza indrumari referitoare la prelevarea sedimentelor marine pentru analizele proprietatilor fizice si chimice, pentru scopuri de monitorizare si evaluari de mediu.

Prelevarea in zonele din larg si de coasta necesita ambarcatiuni de o asemenea marine incat sa permita desfasurarea lucrului in conditii nefavorabile de vreme. Echipamnetul de prelevare va impune de asemenea restrictii asupra ambarcatiunilor si trebuie sa I se acorde o atentie deosebita inaintea efectuarii studiului. Cand se preleveaza namol foarte moale, constructia prelevatorului trebuie sa fie astfel incat in timpul coborarii sa se asigure curgerea libera a apei prin echipament pentru a evita aparitia unei unde de presiune in fata echipamentului, in timpul coborarii spre fund. Echipamentul ar trebui sa fie curatat la fiecare schimbare a locului de prelevare.