t.7. gest cicl expl 15-16 fb

8/18/2019 T.7. Gest Cicl Expl 15-16 FB

1/95

Tema: Gestiunea ciclului de exploatarePLAN1. Politici de gestiune pe termen scurt.2. Caracteristica procesului de gestiune a ciclului de exploatare.3. Tipurile politicii de gestiune a ciclului de exploatare. Componentele şi etapele

gestionării ciclului operaional şi !inanciar.Coninutul gestiunii ciclului de exploatare.

Gestiunea !inanciară a stocurilor "n toate !a#ele acti$ităii economice din "ntreprindere.%ptimi#area gestiunii acti$elor şi pasi$elor circulante.

1.Po#iia acti$elor curente "n structura "ntreprinderii. Principii de gestiune a capitaluluicirculant.

2.Gestiunea ciclului de exploatare. Acti$ele curente nete şi capitalul circulant. Principiide gestiune a capitalului circulant.

%&iecti$e de re!erin ă:ț ' să de!inească conceptul de ciclu de exploatare( ' să !undamente#e politicile de gestiune pe termen scurt(

' să e$idenie#e particularităile politicii de gestiune a ciclului de exploatare( ' să delimite#e tipurile politicii de gestiune a ciclului de exploatare( ' să trase#e componentele şi etapele gestionării ciclului operaional şi !inanciar( ' să identi!ice deci#iile !inanciare pri$ind ciclul operaional şi !inanciar( ' să puncte#e etapele gestionării ciclului operaional(

' să descrie procesul de reproducere a !ondurilor de exploatare( ' să e$idenie#e ni$elul de apro$i#ionare şi des!acere a produciei(


2/95

*es!ăsurarea oricărei acti$ități economice necesită utili#area aat+ta masinilor, utila-elor, clădirilor, c+t si asigurarea cu resursemateriale, piese de re#er$ă, stocuri de semi!a&ricate si producțieneterminată in di!erite stadii, precum si stocuri de produse !inite

pentru reali#area ritmicității li$rărilor către &ene!iciari.Concomitent, in urma li$rării intreprinderea inregistrea#ă creanțe

!ață de clienți, sau este &ene!iciara unor titluri de credit incasa&ile latermen sau sconta&ile la &ănci. Procurarea resurselor necesare, plata

salariilor, precum si alte c)eltuieli legate de procesul de !a&rica ie,ț preced momentul incasării prețului acestora de la clienți.*rept urmare, intreprinderea are ne$oie de o sumă determinată de

resurse &ănesti pe seama cărora săsi poată constitui stocurile de$alori materiale pentru producție si să acopere toate c)eltuielile de

producție, depo#itare, li$rare pană in momentul incasării $enitului.Pe măsura incasării intreprinderea recuperea#ă capitalurile &ănesti

a$ansate pe care le rea$ansea#ă intrun proces economic, adică isireconstituie stocurile de $alori materiale pentru producție, lansea#ănoi comen#i in !a&ricație, e!ectuea#ă noi c)eltuieli de prelucrareexpedia#ă alte loturi de produse către &ene!iciari.


3/95


4/95

Pentru aşi atinge o&iecti$ul, "ntreprinderea tre&uie să dispună de o structură producti$ă /mi-loace de produc ie şi comerciale0 şi de un anumit aparat deț producie, !ormat din maşini, utila-e, clădiri şi alte instrumente. Totodată ea $atre&ui:

•să cumpere materii prime(•să asigure stocuri "n di!erite $erigi ale lanului de producie, "n $ederea

e$itării !luctuaiilor "n acti$itate(•să $+ndă pentru aşi recupera resursele c)eltuite.şi de acti$e circulante, care la modul general, sunt alcătuite din stocuri,

$alori reali#a&ile pe termen scurt şi $alori disponi&ile. Criteriul de deose&ire"ntre acti$ele circulante şi acti$ele !ixe este un criteriu de durată.

La !el ca şi mi-loacele !ixe, acti$ele circulante intră "n structura de producie,

"n urma unui proces de consum. n procesul de producie, elementele de acti$ecirculante "şi trans!eră o mare parte din $aloare /potenialul economic0conser$ată anterior "n produs, iar altă parte se pierde prin risipă, degradare,re&uturi, !urt etc.

Consumul are rolul de re!acere a elementului respecti$ la ni$elul iniial, precum şi de de#$oltare, dacă semnalele de la procesul de producie $iitor, aduc

acest mesa-.tructura internă a acti$elor circulante depinde de pro!ilul unităii, dete)nologia de !a&ricaie, de organi#area generală a "ntreprinderii, precum şi de progresul te)nic din economie.

olumul total al acti$elor circulante este dependent de cantitatea de produsecomandate, de capacitatea de sc)im&, consumul speci!ic pe unitatea de produs,

precum şi de timpul de imo&ili#are "n toate !a#ele acti$ităii economice.


5/95

Pentru aşi atinge o&iecti$ul, "ntreprinderea tre&uie să dispună de ostructură producti$ă

Ast!el, "ntreprinderea are ne$oie, pe l+ngă instrumente de producie, şide acti$e curente, su& !ormă de: stocuri, $alori reali#a&ile pe termenscurt şi $alori disponi&ile.

Criteriul de deose&ire a acti$elor curente de cele !ixe este celtemporal, iar posturile din acti$ul &ilanului sunt ordonate "n !uncie decreşterea gradului de lic)iditate. Clasamentul se !ace "n !uncie de timpul

&unurilor şi creanelor pentru a se trans!orma "n &ani lic)i#i.Acti$ele curente, a$+nd o durată de $iaă mai mică, $or !i aşe#ate

după acti$ele !ixe. *in punctul de $edere al duratei de $iaă, acestea sunt &unuri destinate a !i consumate "ntrun timp scurt, prin "ncorporarea lor"n !a&ricaie, sau $+ndute.

La !el ca şi mi-loacele !ixe, acti$ele date intră "n structura de producie, unde elementele de acti$e "şi trans!eră o mare parte din

$aloare /potenialul economic0 conser$ată anterior "n produs, iar altă parte se pierde prin risipă, degradare, re&uturi, !urt etc.


6/95

tructura internă a acti$elor curente depinde de pro!ilul, te)nologia de!a&ricaie i organi#area "ntreprinderii, precum şi de progresul te)nic.ș

olumul lor este dependent de cantitatea de produse comandate, decapacitatea de sc)im&, consumul speci!ic pe unitatea de produs şi timpulde imo&ili#are "n toate !a#ele acti$ităii economice.

n structura economică a "ntreprinderii, acti$ele curente, !iind !ormatedin stocuri de mi-loace circulante "nglo&ea#ă materii prime şi materiale,com&usti&il, producie neterminată, semi!a&ricate, produse !inite, clieni,mi-loace &ăneşti etc. a!late "n di!erite !a#e ale prelucrării.

Acestea, "ndeplinesc rolul de o&iect asupra căruia se reali#ea#ă

aciunea de prelucrare şi trans!ormare speci!ică unităii "n cau#ă.e asimilea#ă acti$elor curente o&iectele de in$entar de mică $aloare şiscurtă durată, ec)ipamentul, "m&răcămintea şi materialele de protecie şialte elemente, care pre#intă unele deose&iri din punct de $edere al durateişi modului de transmitere a $alorii !aă de celelalte acti$e circulante.

aloarea adusă din a!ară su& !ormă de resurse materiale se

completea#ă cu cea conser$ată prin procesele de trans!ormare, de$enindacti$e curente de tipul produciei neterminate, produselor !inite şisemi!a&ricatelor destinate $+n#ării. n acti$ul &ilanului, ele se a!lă şi su&!ormă de creane asupra clienilor şi de&itorilor.

%dată cu $+n#area produselor !inite, elementele de acti$e curente nudispar, $aloarea lor trans!orm+nduse "n creane, p+nă la "ncasareacontra$alorii su& !ormă de &ani.


7/95

Prin urmare, "n conceptul de acti$e circulante se includ, pe l+ngăstocurile de &unuri materiale, mi-loacele "n decontare /creanele0, precumşi disponi&ilităile &ăneşti din casă sau de la &ancă.

*eci, acti$ele curente "nglo&ea#ă $aloarea cedată de celelalte elemente

ale structurii interne a a ca: personal, acti$e !ixe, in!ormaie, mediu. Prinșurmare, ele au o importană ma-oră "n structura internă a "ntreprinderii.Pentru e$idenierea !ormelor pe care le "m&racă acti$ele circulante,

ciclul de exploatare poate !i structurat /respecti$ acti$itatea economicăspeci!ică procesului de producie0 "n patru etape, inclu#+nd şi pări ale

procesuui de sc)im&Aprovizionare Producţie Desfacere Realizare

4ani, materii prime,materiale, com&usti&ili,o&iecte de in$entar,

ec)ipamente, piesedesc)im&, scule,dispo#iti$e, $eri!icatoare/*0

producie neterminată5 "n curs de execuiec)eltuieli anticipate

produse !initesemi!a&ricatedestinate

$+n#ării

creane asupraclienilor &ani


8/95

Gestionarea e!icientă a resurselor reclamă ca sporul acti$elor circulantesă !ie mai mic dec+t cel al produciei. 6educerea c)eltuielilor are undu&lu e!ect, contri&uind at+t la creşterea renta&ilităii, c+t şi lamicşorarea $olumului acti$elor circulante.

ite#a de rotaie, accelerarea acesteia in!luenea#ă "n sensul reducerii

acti$elor circulante, a$+nd loc o eli&erare de surse !olosite renta&il "n altedirecii. ncetinirea $ite#ei de rotaie atrage după sine o creştere aacti$elor circulante, o &locare de capitaluri, reduc+nd e!iciena utili#ăriiacestuia.

Gestiunea stocurilor este importanta pentru !irma deoarece aparitiaunor erori in sta&ilirea ni$elurilor stocurilor poate conduce la pierderi de$an#ari si pro!ituri ori la costuri excesi$e si, ca urmare, aparitia de pro&leme de renta&ilitate.


9/95

Ast!el, acti$ele curente constituie o parte a acti$ului care secaracteri#ea#ă prin trans!ormarea permanentă a !ormelor !uncionale,prin consumarea lor "ntrun singur ciclu de exerciciu şi transmiterea$alorii lor asupra produselor şi ser$iciilor "n care au !ost "ncorporate.

tocurile au ponderea cea mai mare "n structura acti$elor circulante.Necesarul de stocuri depinde de durata ciclului de exploatare, de$aloarea produciei, de ritmicitatea apro$i#ionării şi a des!acerii. toculnu tre&uie să !ie nici !oarte mic şi nici exagerat de mar( stocul prea redus$a produce rupturi, iar stocul prea mare $a solicita un necesar exageratde capitaluri.

alorile reali#a&ile pe termen scurt sunt alcătuite din creane care senasc din operaiuni de exploatare, iar $alorile disponi&ile repre#intămi-loacele &ăneşti. Necesităile de capital ale "ntreprinderii depind decondiiile de plată ale clienilor, !iindcă cu c+t termenul de plată alacestora este mai mare cu at+t capitalurile &locate sunt mai mari.

umele a!late la clieni "n curs de recuperare sunt "ng)eate şi lipsesc"ntreprinderile ca in$estiii mai renta&ile. Ast!el, ea $a !i o&ligată săşiprocure !onduri externe pe care tre&uie să le "napoie#e.

% parte importantă a a$uiei naionale se a!lă concentrată "nacti$e curente care "n "ntreprinderi capătă !orma de stocuri de materiiprime şi materiale, com&usti&il, producia "n curs de execuie, piese desc)im&etc. *e aceea este necesar ca "ntreprinderea să adopte cele mai&une deci#ii pentru !olosirea e!icientă a acestora odată cu sporireae!icienei cu care este utili#at capitalul "ncorporat "n acti$e curente.


10/95


11/95

Clasi!icarea acti$elor curente se e!ectuia#ă con!orm criteriilor:*in punctul de $edere al !a#elor procesului de exploatare "n care se

găsesc, acti$ele circulante pot !i: ' acti$e curente care in de s!era apro$i#ionării /materiei prime,

materiale, com&usti&il etc.0(

'acti$e curente care in de s!era de producie propriu#ise /producieneterminată etc.0( 'acti$e curente care in de s!era comerciali#ării /produse !inite etc.0. 'Ponderea acestor categorii depinde de condiiile concrete "n care se

des!ăşoară apro$i#ionarea, producia de comerciali#area.*in punctul de $edere al surselor de !ormare sau de acoperire cu

!onduri, acti$ele circulante pot !i: 'acti$e curente procurate din !onduri proprii( 'acti$e curente procurate din !onduri "mprumutate.7xtrem de importantă este "m&inarea acestor categorii de surse sau

!onduri, ea tre&uind să asigure o reducere a costului capitalului, un gradre#ona&il de "ndatorare a "ntreprinderii, autonomie şi sigurană "n!uncionarea agenilor economici. Ne$oia de credite este, "n general, maimare "n ramurile cu acti$itate se#onieră, deoarece $olumul acti$elorcirculante su!eră $ariaii sensi&ile de la o perioadă la alta.

*in punctul de $edere al !ormei, acti$ele circulante pot !i: 'acti$e curente "n !ormă materială( 'acti$e curente "n !ormă &ănească.


12/95

n !uncie de durata de timp, "n componena acti$elor curente, seinclud:

'stocuri de materii prime şi materiale( 'creane pe termen scurt( 'in$estiii pe termen scurt(

'$alori disponi&ile /mi-loace &ăneşti0.olumul acti$elor circulante depinde de mai muli !actori, "ntre care: 'ni$elul apro$i#ionării, produciei şi des!acerii, 'ni$elul c)eltuielilor de producie ' $ite#a de rotaie a acti$elor curente.Gestionarea e!icientă a resurselor reclamă ca sporul acti$elor

circulante să !ie mai mic dec+t cel al produciei.6educerea c)eltuielilor are un du&lu e!ect, contri&uind at+t lacreşterea renta&ilităii, c+t şi la micşorarea $olumului acti$elorcirculante.

n ceea ce pri$eşte $ite#a de rotaie a acestor acti$e, menionăm căaccelerarea ei in!luenea#ă "n sensul reducerii $olumului acti$elor

curente, a$+nd o eli&erare de !onduri, care pot !i !olosite renta&il "n altedirecii.ncetinirea $ite#ei de rotaie atrage după sine o creştere a $olumului

acti$elor circulante, o &locare de !onduri, reduc+nd e!iciena utili#ăriicapitalului.


13/95

Acti$ele circulante sunt capitaluri &ănesti constituite prin di$ersemodalități in scopul !inanțării acti$ității curente de producție. Acesteasunt o parte a acti$ului economic, care se caracteri#ea#ă printrans!ormarea permanentă a !ormelor !uncionale, prin consumarea lor,de o&icei, "ntrun singur ciclu de exploatare şi prin transmiterea $alorii

integrale asupra produciei "n care se "ncorporea#ă. n structura lor intrăelemente cum sunt: materii prime şi materiale, com&usti&il, producieneterminată, semi!a&ricate, produse !inite, clieni, mi-loace &aneşti etc.

e asimilea#ă acti$elor circulante o&iectele de in$entar de mică $aloareşi scurtă durată, ec)ipamentul, "m&răcămintea şi materialele de protecieşi alte elemente, care pre#intă unele deose&iri din punct de $edere alduratei şi modului de transmitere a $alorii !aă de celelalte acti$ecirculante.tructura acti$elor circulante $aria#ă de la o "ntreprindere la alta, "n!uncie de speci!icul şi o&iectul procesului de producie şi denomenclatorul produselor !inite.

n structura economică acestea -oacă rolul de o&iect asupra căruia sereali#ea#ă aciunea de prelucrare şi trans!ormare "n $aloare. tocurile de

mi-loace curente "nglo&ea#ă resurse materiale a!late "n di!erite !a#e ale prelucrării, de$enind acti$e de tipul produciei neterminate, produselor!inite, semi!a&ricatelor destinate $+n#ării. n acti$ul &ilanului, ele se a!lăşi su& !ormă de creane asupra clienilor şi de&itorilor.


14/95

Acti$ele curente sunt capitaluri &ănesti constituite prin di$ersemodalități in scopul !inanțării acti$ității curente de producție.

Acti$ele circulante sunt o parte a acti$ului economic, care secaracteri#ea#ă prin trans!ormarea permanentă a !ormelor !uncionale,

prin consumarea lor, de o&icei, "ntrun singur ciclu de exploatare şi printransmiterea $alorii integrale asupra produciei "n care se "ncorporea#ă.

n structura economică a "ntreprinderii, acti$ele circulante -oacă rolulde o&iect asupra căruia se reali#ea#ă aciunea de prelucrare şitrans!ormare speci!ică unităii "n cau#ă. tocurile de mi-loace circulante"nglo&ea#ă resurse materiale a!late "n di!erite !a#e ale prelucrării,de$enind acti$e curente de tipul produciei neterminate, produselor !initeşi semi!a&ricatelor destinate $+n#ării. n acti$ul &ilanului, acti$elecirculante se a!lă şi su& !ormă de creane asupra clienilor şi de&itorilor.

În mod concret, activele circulante înglobează valoareacedată de celelalte elemente ale structurii interne a

întreprinderii: personal, active fxe, inormaţie, mediu. Prinurmare, activele circulante dobândesc o importanţădeosebită în structura internă a întreprinderii.


15/95

Bunurile care formează patrimoniul

agentului economic pot fi clasificate în:

Activefixe

Activecirculante


16/95

*es!ăşurarea ciclului de exploatare necesită deinerea de acti$e !i#ice şi!inanciare, acti$e curente, grupate "n trei categorii: stocuri de materii prime i materialeștocuri de producie "n curs de !a&ricaietocuri de produse !inite /stocuri de măr!uri "n ca#ul acti$ităii de

comer0( creane asupra clienilor( creane di$erse de exploatare.Stocurile se exprimă fizic şi valoric şi pot fi determinate şi în număr de zile.Procesele te)nologice şi pieele de unde "ntreprinderile se

apro$i#ionea#ă şi pe care "şi $+nd produsele in!luenea#ă $olumul şi

structura unei pări importante din acti$ul economic.Timpul de staionare a materialelor şi a produselor !inite, pe de o parte,şi durata ciclului de producie, pe de altă parte, sunt !actori determinai aiacestei structuri.

8luxurilor reale le corespund o reea de !luxuri !inanciare şi unansam&lu de acti$e !inanciare !ormat din creane şi datorii.

8uncionarea normală şi continuă a ciclului de exploatare este asigurată prin existena stocurilor, care sunt anumite cantităi de resurse materialeşi cărora le corespund din punct de $edere !inanciar nişte !onduri.tocurile se exprimă !i#ic şi $aloric şi pot !i determinate şi "n număr de#ile.

*in punct de $edere !inanciar: stocurile repre#intă imo&ili#ări deresurse !inanciare, care nu pot !i recuperate p+nă c+nd acestea nu parcurg

"ntreg ciclu de exploatare.

P i i l l d l t î ţ l bl l ţi il li t d


17/95

Prin ciclul de exploatare se înţelege ansamblul operaţiunilor realizate de întreprindere pentru a!i atinge obiectivul, care constă în producerea debunuri !i servicii destinate sc"imbului. #iclul de exploatare cuprinde treiaze:

•ac"iziţionarea de bunuri !i servicii, ceea ce reprezintă aza aprovizionării$

•transormarea bunurilor !i serviciilor spre a se a%unge la un produs fnit,ceea ce reprezintă aza producţiei$•vânzarea produselor, ceea ce reprezintă aza comercializării. &cest proces

trebuie să uncţioneze continuu, pentru a se asigura o olosire optimă ami%loacelor puse în mi!care, adică a muncii !i a capitalului.

'in punctul de vedere al azelor procesului de exploatare în care se

găsesc, activele circulante pot f:•&ctive circulante care ţin de sera aprovizionării (materiei prime,materiale, combustibil etc.)$

•active circulante care ţin de sera de producţie propriuzise (producţieneterminată etc.)$

•active circulante care ţin de sera comercializării (produse fnite etc.).

Ponderea acestor categorii depinde de condiţiile în care se desă!oarăaprovizionarea, producţia de comercializarea.*luxul fzic al întrărilor (ac"iziţiilor) !i +uxul fzic al ie!irilor (vânzărilor)

intervin, în general, în mod discontinuu. *uncţionarea normală !i continuă aciclului de exploatare este asigurată prin existenţa stocurilor, care reprezintăanumite cantităţi de resurse materiale !i cărora le corespund din punct de

vedere fnanciar ni!te onduri. tocurile se exprimă fzic !i valoric, cumenţiunea că pot f determinate !i în număr de zile.


18/95

Necesarul de !onduri depinde de durata ciclului operaional, de$alorile produciei, de ritmicitatea apro$i#ionării şi des!acerii. tocul, larindul său, nu tre&uie să !ie nici prea mic, nici prea mare. tocul prearedus $a produce rupturi, iar stocul prea mare $a solicita un necesar

exagerat de !onduri.Prin "nsumarea resurselor materiale "n stare de re#er$e de producie cu cele din s!era produciei propriu#ise şi cu stocurile de produse !inite se o&ine stocul glo&al, stoc care tre&uie să"ndeplinească mai multe cerine, "ntre care:

•să !ie complet, cuprin#+nd toate !elurile de resurse materiale(•să !ie su!icient "n orice moment, cu luarea "n consideraie a

"nlăturării &locării de !onduri "n stocuri supranecesare(•să !ie completat "n mod sistematic, cu luarea "n consideraie a

minimi#ării c)eltuielilor de apro$i#ionare şi de stocare.olumul stocurilor tre&uie sta&ilit pe &a#a unor criterii!undamentate ştiini!ic, deoarece numai pe această cale se asigurădes!ăşurarea ritmică a ciclului de exploatare şi e$itarea &locării deresurse inutile şi costisitoare.

i / i i l l i d l 0


19/95

Gestiunea pe termen scurt /gestiunea ciclului de exploatare0 esteesenială "ntruc+t "n principal din acti$itatea de exploatare "ntreprindereao&ine pro!it şi cas)!lo9 ating+nd o&iecti$ele sta&ilite de acionari/asociai0 şi sporind ast!el a$erea proprietarilor.

Această gestiunea a ciclului de exploatare se re!eră asigurareaec)ili&rului !inanciar pe termen scurt /partea de -os a &ilanului0, "ntreacti$ele şi pasi$ele circulante ale "ntreprinderii.

Consecinele !inanciare din des!ăşurarea ciclului de exploatare sunt:1.ntreprinderea poate o&ine am+nări la plata !urni#orilor(

2.*e la cumpărarea materiilor prime şi p+nă la $+n#area produselor!inite, ea &loc)ea#ă o anumită sumă din capital "n stocuri create "ndi!erite !a#e ale ciclului de exploatare, ast!el că acestea generea#ă prinnecesar de !inanare(

3.ntro economie de piaă, am+narea e!ectuării plăii de către client

este practică curentă, "ntreprinderea pri$+nduse de recuperarea imediatăa lic)idităilor in$estite anterior..Ciclul de exploatare pro$oacă o &locare de capital datorată

stocurilor create dea lungul lanului de producie, precum şi am+nărilorde plăi acordate clienilor.

;.n compensare ciclul "şi atrage o !inanare, "n special prin creditulacordat de !urni#ori.

i î t i d &i i li i &ili i


20/95

%rice întreprindere are ca o&iecti$ reali#area unei renta&ilităic+t mai mari şi cu un risc c+t mai redus. Pentru acesta $a căuta sălimite#e la o durată c+t mai mică ciclul de exploatare, iar $ite#a derotaie să !ie c+t mai ridicată.


21/95

Cu toate că acti$ele circulante repre#intă stocuri şi creane, careapar şi dispar "n scurt timp, noi stocuri şi creane le $or "nlocui pe cele precedente, d+nd naştere ast!el unui necesar de !inanare cu caracter permanent ntreprinderea tre&uie săşi acopere din punct de $edere

!inanciar şi stocurile din stadiul de comerciali#are, căruia "i corespundo !a#ă de stoca-, o !a#ă de $+n#are /li$rare, !acture0 şi o altă !a#ă!inanciară re!eritoare la creditul acordat clienilor.

Numai după ieşirea din această !a#ă "ntreprinderea "şi recuperea#ănumerarul pe care la scos din casă !ie la data cumpărării, !ie la

scadena datoriilor sale. Necesarul !inanciar al exploatării, pe de o parte, este di!erena dintre &anii grupai pentru alcătuirea stocurilor şi !ormarea creanelorclienilor şi asimilatelor acestora iar pe de altă parte !inanarea"nglo&ată "n datoriile neac)itate !urni#orilor şi asimilatelor acestora.

tocurile şi clienii repre#intă acti$e de exploatare, iar !urni#oriisunt pasi$e de exploatare.

n grupa acti$elor de exploatare, pe l+ngă stocuri şi clieni, "ntră şi oserie de asimilate, cum sunt a$ansuri şi aconturi acordate !urni#orilorşi personalului, de&itori etc., iar "n grupa pasi$elor, "n a!ara de!urni#ori, se include şi asimilate, ca a$ansuri şi aconturi primite de laclieni, datorii !aă de stat, personal şi asigurări sociale etc.

d di i l il !i i i di i d d


22/95

n mod tradiional stocurile pot !i pri$ite din trei puncte de $edere:1.din punct de vedere a flexibilităţii în planificarea achiziţiilor, al

producţiei şi al vânzărilor.n acest context, "ntreprinderea poate să deină 3 categorii de stocuri:

' tocuri de materii prime şi materiale ' permit "ntreprinderii de a a$eao mai mare suplee "n politica sa de ac)i#iii şi, de asemenea, "n lansareaseriilor de !a&ricaie. olumul acestora depinde de producia plani!icată.*e caracterul se#onier al $+n#ărilor, de gradul e e!icienă a reali#ăriiapro$i#ionării şi produciei.

' tocuri de producie "n curs de execuie ' dau posi&ilitatea de a

ameliora plani!icarea produciei deoarece, "n a&sena sa, ar !i tre&uitaşteptarea !inalul operaiei de trans!ormare "nainte de a se trece laoperaiunea următoare. olumul acestora este determinat de durata

procesului de producie, ast!el că optimi#area acestei categorii de stocurise poate reali#a prin scăderea duratei ciclului de producie sau decomerciali#are.

' tocuri de produse !inite ' o!eră o mai mare !lexi&ilitate "n plani!icarea produciei şi, de asemenea, "n organi#area $+n#ărilor. olumulacestora este in!luenat de $olumul produciei şi d ritmul $+n#ărilor.

2. din punct de vedere a măsurării preventive a riscurilor.n acest context este necesar de inut cont că ni$elul stocurilor depinde

"n mare măsură de estimarea $+n#ărilor /sau cererilor din partea clienilor0şi prin urmare "n estimarea $olumului de producie.

C i i t tă t ti ii !i i !i i t ti


23/95

Cea mai importantă parte a gestiunii !inanciare a !irmei este gestiuneaciclului de exploatare . Ast!el, prin gestiunea ciclului de exploatare se"nelege alocarea optimă a capitalului pe cele două direcii speci!iceacti$ităii de exploatare: stocuri şi creane, "n condiiile minimi#ăriiriscului speci!ic

7xistă trei raiuni importante pentru rolul esenial al gestiunii cicluluide exploatare "n gestiunea !inanciară a !irmei:

1.ponderea ridicată a acti$elor şi pasi$elor alocate acti$ităii deexploatare

2.gradul ridicat de repeta&ilitate a operaiunilor speci!ice acti$ităii de

exploatare3.rolul determinant al datoriilor pe termen scurt "n gestiunea !inanciarăa !irmei

n mod concret, gestiunea ciclului de exploatare urmăreşte: ' renta&ilitatea /reali#area acti$ităii de exploatare cu minimum de

acti$e circulante0 ' minimi#area riscului /procurarea pasi$elor circulante necesare

!inanării acti$elor circulante, cu minimum de costuri0Gestiunea ciclului de exploatare cuprinde două aciuni distincte:1.determinarea necesarului de acti$e circulante /stocuri, creane şi

lic)idităi0

2.determinarea modalităii de !inanare a acti$elor circulante /86, *e,Crt, etc.0

P l t ) l i i i l d d i i ă


24/95

Procesele te)nologice şi pieele de unde se apro$i#ionea#ă"ntreprinderile şi pe care "şi $+nde produsele in!luenea#ă $olumul şistructura unei pări importante din acti$ul economic. Totodată, timpul destaionare a materialelor şi a produselor !inite şi durata ciclului de

producie sunt !actori determinai ai acestei structuri.8luxurilor reale le corespund o reea de !luxuri !inanciare şi un

ansam&lu de acti$e !inanciare !ormat din creane şi datorii.8uncionarea normală şi continuă a ciclului de exploatare este asigurată

prin existena stocurilor, care sunt anumite cantităi de resurse materialeşi cărora le corespund su& aspect !inanciar nişte !onduri. tocurile se

exprimă !i#ic şi $aloric, iar "n ca#ul c+nd are loc normarea acti$elorcurente pot !i exprimate şi "n număr de #ile.-estiunea ciclului de exploatare:•7ste o gestiune !inanciară pe termen scurt, al cărei coninut este "n !apt

strategie de !inanare pe termen scurt /su& un an0(•=nclude două categorii mari de pro&leme:politica de gestiune a ciclului de exploatare(politica de !inanare a acti$elor circulare.

t 3 t ii d t i i tă t l l & l


25/95

nsumarea acestor 3 categorii de stocuri repre#intă stocul glo&al, caretre&uie să corespundă următoarelor cerine:

a) să !ie completb) să !ie su!icient "n orice momentc) să !ie completat sistematic

tocul se !ormea#ă prin intrări /inputs0 şi se micşorea#ă prin ieşiri /outputs0.=ntrările pot pro$eni din interiorul "ntreprinderii sau din a!ară. C+nd intrările pro$in din interiorul "ntreprinderii, ritmicitatea lor depinde de deci#iilecompartimentului de producie, iar c+nd pro$in din exterior, aceasta depinde dedeci#iile compartimentului de stoca-. 7le pot !i:

1) continuie2) discontinuie=eşirile la !el pot !i "n interiorul "ntreprinderii c"t şi "n exterior.olumul stocurilor tre&uie sta&ilit "n &a#a unor cerine "ntemeiate ştiini!ic

deoarece numai prin această cale se asigură des!ăşurarea ritmică a cicluluioperaional, se e$it &locările de resurse inutile şi costisitoare.

Principalele elemente ce inter$in "n gestiunea stocurilor sunt:1. ni$elul stocurilor la di!erite momente(2. lipsa de stocuri(3. cererea de materiale sau $olumul comen#ii(4. termenile de reapro$i#ionare(5. optimi#area stocurilor(6. costul de lansare(. costul de stocuri.

G ti tă t il ită


26/95

Gestionarea corectă a stocurilor necesită:> sta&ilirea de legături directe şi de durată cu !urni#orii şi alegerea

acestora inclusi$ după criteriul distanei,> sta&ilirea şi urmărirea unor gra!ice de apro$i#ionare> lic)idarea "nt"r#ierilor "n apro$i#ionare> reducerea &locărilor de monedă "n stocuri inutile> "m&unătăirea condiiilor de păstrare şi manipulare a &unurilor > reducerea pierderilor "n timpul transportării şi depo#itării!tocurile au ponderea cea mai mare "n structura acti$elor

circulante. "alorile realizabile pe ter#en scurt sunt alcătuite dincreane care se nasc din operaiuni de exploatare, iar valorile disponibile repre#intă mi-loacele &ăneşti.

tocul nu tre&uie să !ie nici !oarte mic şi nici exagerat de mare(stocul prea redus $a produce rupturi, iar stocul prea mare $a solicita un

necesar exagerat de capitaluri.


27/95


28/95

Necesarul de !onduri depinde de durata ciclului operaional de


29/95

Necesarul de !onduri depinde de durata ciclului operaional, de$alorile produciei, de ritmicitatea apro$i#ionării şi des!acerii. tocul, larindul său, nu tre&uie să !ie nici prea mic, nici prea mare. tocul prearedus $a produce rupturi, iar stocul prea mare $a solicita un necesar

exagerat de !onduri.Prin "nsumarea resurselor materiale "n stare de re#er$e de producie cu cele din s!era produciei propriu#ise şi cu stocurile de produse !inite se o&ine stocul glo&al, stoc care tre&uie să"ndeplinească mai multe cerine, "ntre care:

•să !ie complet, cuprin#+nd toate !elurile de resurse materiale(•să !ie su!icient "n orice moment, cu luarea "n consideraie a

"nlăturării &locării de !onduri "n stocuri supranecesare(•să !ie completat "n mod sistematic, cu luarea "n consideraie a

minimi#ării c)eltuielilor de apro$i#ionare şi de stocare.olumul stocurilor tre&uie sta&ilit pe &a#a unor criterii!undamentate ştiini!ic, deoarece numai pe această cale se asigurădes!ăşurarea ritmică a ciclului de exploatare şi e$itarea &locării deresurse inutile şi costisitoare.


30/95

-estionarea efcientă a stocurilor reclamă:


31/95

-estionarea efcientă a stocurilor reclamă: stabilirea de legături directe !i de durată cu

urnizorii !i alegerea acestora inclusiv după criteriuldistanţei,

stabilirea !i urmărirea unor grafce de aprovizionare,lic"idarea întârzierilor în aprovizionare,reducerea c"eltuielilor de transportaprovizionare,reducerea blocărilor de monedă în stocuri inutile, îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare !i manipulare

a resurselor,

reducerea pierderilor în timpul transporturilor !idepozitării,reducerea c"eltuielilor cu expansiunea !i

gospodărirea depozitelor.tocul se ormează prin intrări (inputs) !i se

mic!orează prin ie!iri (outputs)./ntrările pot proveni din interiorul întreprinderii sau din

aară. #ând intrările provin din interiorul întreprinderii,ritmicitatea lor depinde de deciziile compartimentului deproducţie, iar când provin din exterior, aceasta depindede deciziile compartimentului de stoca%.

Ciclul de producie caracteri#ea#ă perioada circuitului integral al a c


32/95

Ciclul de producie caracteri#ea#ă perioada circuitului integral al a.c.intre&uinate pentru deser$irea procesului de producie din momentulintrării materiei prime şi terminand cu !urni#area produciei gata cumpărătorului.

Ciclul !inanciar repre#intă perioada rotaiei totale a mi-loacelor &ăneşti incepand din momentul stingerii datoriei pentru materia primă şiterminand cu incasarea creanelor pentru producia gata !urni#ată.

•olumul de a.c. depinde de mai muli !actori:•ni$elul apro$i#ionării produciei şi des!acerii•$olumul c)eltuielilor

•$ite#a de rotaie'iclul operaţional repre#intă ansam&lul operaiunilor reali#ate de"ntreprindere pentru aşi atinge o&iecti$ele care constau "n producerea

&unurilor şi ser$iciilor cu scopul de a !i sc)im&ate.Ciclul operaional cuprinde 3 !a#e: !a#a apro$i#ionării(!a#a producerii(!a#a comerciali#ării.Ciclul operaional tre&uie să !uncione#e continuu spre a asigura o

!olosire optimă a mi-loacelor puse "n mişcare şi a capitalului.8uncionarea normală şi continuă a ciclului operaional este asigurată de

existena stocurilor.


33/95

/ntrarea resurselor materiale poate f continuă sau


34/95

/ntrarea resurselor materiale poate f continuă saudiscontinuă. În general, cantităţile cumpărate se procurădiscontinuu, deoarece există interesul de a grupa ac"iziţiile învederea evitării repetării unor c"eltuieli (de comandă). În acestcaz, unul dintre parametrii esenţiali ai sistemului de gestiuneconstă în amânarea urnizării !i deci în crearea unui intervaloptim, care separă comanda de recepţie.

&cest interval poate f aleatoriu sau fx. /e!irile pot f !i eleăcute către consumatorii externi sau către alte secţii ale întreprinderii !i pot avea caracter continuu sau discontinuu.

0ipul de decizie privind stoca%ul depinde de posibilităţile deacţiune asupra intrărilor !i ie!irilor. 'acă !i unele !i altele nupot f modifcate, dar sunt aleatorii, singura variantă carepoate f selectată este capacitatea stoca%ului, capacitate acăreia determinare reprezintă un element important în

sistemul de gestiune a stocurilor.Politica de urmat în gestiunea stocurilor trebuie să fe aleasăpe baza unei analize asupra costurilor de stoca%. &ceste costurise reeră la menţinerea capacităţii de stocare, la intrarea !iie!irea resurselor în !i din stoc, la pierderi de valori în timpulstoca%ului, la blocarea de onduri la penuria de stoc etc.

Acti$ele circulante au următoarele trăsături:


35/95

Acti$ele circulante au următoarele trăsături: sunt capitaluri &ănesti a căror necesitate este impusă de asigurarea

continuității !a&ricației si a căror mărime este in!luențată de parametrii proceselor de apro$i#ionare, producție, des!acere(

spre deose&ire de altă parte a capitalului intreprindere /!ondulsurselor proprii, !ondul de participare la pro!it0, acti$ele circulante nu seconsumă, nu dispar după momentul e!ectuării c)eltuielilor, ci răman in

permanență in circuit cel puțin la ni$elul inițial determinat(

!orma de utili#are a acti$elor circulante o constituie a$ansarea/plățile din contul curent0 si recuperarea /incasările in contul curent0, cese repetă necontenit pană in momentul incetării acti$ității intreprinderii(

•repre#intă o parte considera&ilă a a$uției naționale plasată pe termenscurt in $ederea !olosirii ei cat mai e!icient.

7!ectuarea neintreruptă a circuitelor in concordanță cu caracterul


36/95

7!ectuarea neintreruptă a circuitelor in concordanță cu caracterulcontinuu al proceselor de producție, determină !enomenul de rotație aacti$elor circulante caracteri#at ca un lanț de !enomene glo&ale.

Ca urmare a rotației neintrerupte, suma acti$elor circulante utili#ate

se a!lă concomitent in toate !ormele sale !uncțonale, determinate decondițiile si amploarea proceselor de apro$i#ionare, producție sides!acere.

Ca o consecință acti$ele circulante pre#intă ine$ita&il o anumităstructură ce poate !i sta&ilită pe &a#a soldurilor din acti$ul &ilanțului

intreprinderii. =n mod practic, acti$ele circulante se concreti#ea#ă indi!erite !orme materiale, ce se a!lă intro stransă condiționare reciprocăca urmare a trans!ormării permanente din una in cealaltă.

n s!era producției acti$ele sunt a$ansate in următoarele stărimateriale: stocuri de materii prime( stocuri de materiale consuma&ile(

stocuri de semi!a&ricate( stocuri de producție neterminată ( soldulc)eltuielilor anticipate.=n s!era circulației, acti$ele circulante se concreti#ea#ă in următoarele

stări: stocuri de produse in maga#ie( stocuri de produse expediate,neincasate( stocuri de am&ala-e si măr!uri( creanțe din decontări

neinc)eiate( soldul disponi&ilităților &ănesti.


37/95


38/95

Categorii de stocuri:

stocuri de materiiprime şi materiale

stocuri în cursde fabricaţie

stocuri deproduse finite


39/95

tocul global trebuie să îndeplineascămai multe cerinţe, între care:

•să fe complet, cuprinzând toateelurile de resurse materiale$•să fe sufcient în orice moment, cu

luarea în consideraţie a înlăturăriiblocării de onduri în stocurisupranecesare$

•să fe completat în mod sistematic,ţinânduse cont de minimizareac"eltuielilor de aprovizionare !i destocare.


40/95

Activele curente:

Stocuri Valori

realizabilepe termenscurt

Valoridisponibile

&ctivele circulante sunt alcătuite din stocuri, valori realizabile


41/95

&ctivele circulante sunt alcătuite din stocuri, valori realizabilepe termen scurt !i valori disponibile. 'e altel, posturile dinactivul bilanţului sunt ordonate în uncţie de cre!terea graduluide lic"iditate$ clasamentul se ace în uncţie de timpulbunurilor !i creanţelor pentru a se transorma în bani lic"izi.

tocurile au ponderea cea mai mare în structura activelorcirculante. 1alorile realizabile pe termen scurt sunt alcătuitedin creanţe care se nasc din operaţiuni de exploatare, iarvalorile disponibile reprezintă mi%loacele băne!ti. 2ecesarulde stocuri depinde de durata ciclului de exploatare, de

valoarea producţiei, de ritmicitatea aprovizionării !i adesacerii. 2evoile de capital ale întreprinderii depind !i decondiţiile de plată ale clienţilor, cu menţiunea că, cu câttermenele de plată ale acestora sunt mai lungi, cu atâtcapitalurile blocate sunt mai mari.

umele în curs de recuperare a+ate la clienţi sunt de apt îng"eţate !i lipsesc investiţii mai rentabile$ întreprinderea va fc"iar obligată să!i procure onduri externe, pe care trebuie săle remunereze, ceea ce reprezintă de apt o fnanţare aclienţilor. 3ste oarte important să se accelereze recuperareacreanţelor în scopul de a se dega%a sume care ar putea f întrebuinţate întrun mod mult mai rentabil.

Acti$ele curente sunt o parte a acti$ului economic, care se


42/95

Acti$ele curente sunt o parte a acti$ului economic, care secaracteri#ea#ă prin trans!ormarea permanentă a !ormelor !uncionale, princonsumarea lor, de o&icei, "ntrun singur ciclu de exploatare şi printransmiterea $alorii integrale asupra produciei "n care se "ncorporea#ă.

%rice "ntreprindere pentru aşi atinge o&iecti$ele propuse tre&uie să

dispună de un anumit aparat de producie !ormat din maşini, utila-e,clădiri, şi alte mi-loace. Pentru a !ace să !uncione#e aceste $alori ,"ntreprinderea tre&uie:

a0 să cumpere materie primă( &0 să asigure stocuri pe di!erite stadii ale lanului de producie "n

$ederea e$itării "ntreruperilor "n acti$itate(c0 să $"ndă pentru aşi recupera resursele c)eltuite, adică "ntreprinderea

pe l"ngă instrumente de producie mai are ne$oie şi de acti$e curente:stocuri( $alori reali#a&ile pe termen scurt( $alori disponi&ile

*rept criteriu de deose&ire "ntre acti$ele curente şi mi-loacele !ixe estecriteriul de durată. *in punct de $edere al duratei, acti$ele curente sunt

&unuri destinate pentru a !i consumate "ntrun timp scurt prin"ncorporarea lor "n !a&ricaii sau pentru a !i $"ndute.tocurile au ponderea cea mai mare "n structura acti$elor curente.alorile reali#a&ile pe T sunt alcătuite din creane ce se nasc din

operaiuni de exploatare.alorile disponi&ile repre#intă mi-loace &ăneşti.

&ctivele curente sunt o parte a activului economic, care


43/95

&ctivele curente sunt o parte a activului economic, carese caracterizează prin transormarea permanentă aormelor uncţionale, prin consumarea lor, de obicei, întrun singur ciclu de exploatare !i prin transmiterea valorii

integrale asupra producţiei în care se încorporează. Înstructura lor obiectele de inventar de mică valoare sau descurtă durată, ec"ipamentul, îmbrăcămintea !imaterialele de protecţie, precum !i alte elemente, care

prezintă unele deosebiri din punctul de vedere al duratei!i modul de transmitere a valorii aţă de celelalte activecirculante variază în uncţie mai ales de specifcul !i deobiectul procesului de producţie !i de nomenclatorulproduselor fnite.

%rice "ntreprindere pentru aşi atinge o&iecti$ele propuse tre&uie să


44/95

p p ş g p pdispună de un anumit aparat de producie !ormat din maşini, utila-e,clădiri, şi alte mi-loace. Pentru a !ace să !uncione#e aceste $alori ,"ntreprinderea tre&uie:

a0 să cumpere materie primă(

&0 să asigure stocuri pe di!erite stadii ale lanului de producie "n$ederea e$itării "ntreruperilor "n acti$itate(c0 să $"ndă pentru aşi recupera resursele c)eltuite, adică

"ntreprinderea pe l"ngă instrumente de producie mai are ne$oie şi deacti$e curente: stocuri( $alori reali#a&ile pe termen scurt( $alori

disponi&ile*rept criteriu de deose&ire "ntre acti$ele curente şi mi-loacele !ixeeste criteriul de durată. *in punct de $edere al duratei, acti$ele curentesunt &unuri destinate pentru a !i consumate "ntrun timp scurt prin"ncorporarea lor "n !a&ricaii sau pentru a !i $"ndute.

tocurile au ponderea cea mai mare "n structura acti$elor curente.alorile reali#a&ile pe T sunt alcătuite din creane ce se nasc din

operaiuni de exploatare.alorile disponi&ile repre#intă mi-loace &ăneşti.


45/95

in punctul de vedere al fazelorprocesului de exploatare în care se

găsesc! activele circulante pot fi:

Active circulante care ţin de sfera aprovizionării"materiei prime! materiale! combustibil etc#$

Active circulante care ţin de sfera de producţiepropriu%zise "producţie neterminată etc#$

Active circulante care ţin de sferacomercializării "produse finite etc#$


46/95

in punctul de vedere al surselor de formaresau de acoperire cu fonduri! activele circulante pot fi:

Active circulante

procurate din fonduriproprii

Active circulante

procurate dinfonduri împrumutate

7xtrem de importantă este "m&inarea acestor categorii de surse sau!onduri, ea tre&uind să asigure o reducere a costului capitalului, un gradre#ona&il de "ndatorare a "ntreprinderii, autonomie şi sigurană "n!uncionarea agenilor economici. Ca regulă ne$oia de credite este, "ngeneral, mai mare "n ramurile cu acti$itate se#onieră, deoarece $olumulacti$elor circulante su!eră $ariaii sensi&ile de la o perioadă la alta.


47/95

in punctul de vedere al formei!activele circulante pot fi:

Active circulante în formă materială

Active circulante în formă bănească

olumul acti$elor circulante depinde de mai muli !actori, "ntre care:

ni$elul apro$i#ionării, produciei şi des!acerii, precum şi a c)eltuielilorde producie atrage, "n general, o sporire a acti$elor circulante.Gestionarea e!icientă a resurselor reclamă ca sporul acti$elor circulantesă !ie mai mic dec+t cel al produciei. 6educerea c)eltuielilor are undu&lu e!ect, contri&uind at+t la creşterea renta&ilităii, c+t şi la

micşorarea $olumului acti$elor circulante. n ceea ce pri$eşte $ite#a derotaie a acestor acti$e, menionăm că accelerarea ei in!luenea#ă "nsensul reducerii $olumului acti$elor circulante, a$+nd o eli&erare de!onduri, care pot !i !olosite renta&il "n alte direcii. ncetinirea $ite#ei derotaie atrage după sine o creştere a $olumului acti$elor circulante, o

&locare de !onduri, reduc+nd e!iciena utili#ării capitalului.

tructura acti$elor curente $aria#ă de la o intreprindere la alta in


48/95

pdependenă de speci!icul şi o&iectul procesului de producie.

*in p.de $. al fazelor procesului operaţional în care se găsescactivele circulante (a.c. pot fi!

•a0 a.c. ce in de s!era apro$i#ionării• &0 a.c. ce in de s!era produciei•c0 a.c. ce in de s!era comerciali#ării•Ponderea acestor categorii depinde de condiiile concrete in care se

des!ăşoară apro$i#ionarea, producia şi comerciali#area.=n dependenă de caracterul surselor financiare de formare!•a0 &rute, ce caracteri#ea#ă $olumul total al a.c. procurate din capital

propriu• &0 nete, ce caracteri#ea#ă acea parte a $olumului a.c. care este

trans!ormată din capital propriu şi capital imprumutat pe TL=n dependenă de caracterul de participare la procesul de producţie,!•a0 ce deser$esc ciclul de producie /stocuri, producia neterminată

etc.0

• &0 ce deser$esc ciclul !inanciar

Ciclul de producie caracteri#ea#ă perioada circuitului integral al a.c.


49/95

p p gintre&uinate pentru deser$irea procesului de producie din momentulintrării materiei prime şi terminand cu !urni#area produciei gatacumpărătorului.

Ciclul !inanciar repre#intă perioada rotaiei totale a mi-loacelor &ăneşti incepand din momentul stingerii datoriei pentru materia primă şiterminand cu incasarea creanelor pentru producia gata !urni#ată.

•olumul de a.c. depinde de mai muli !actori:•ni$elul apro$i#ionării produciei şi des!acerii

•$olumul c)eltuielilor •$ite#a de rotaie•Principalele elemente ce inter$in in gestiunea stocurilor sunt:•1. ni$elul stocurilor la di!erite momente(•2. lipsa de stocuri(

•3. cererea de materiale sau $olumul comen#ii(•. termenii de reapro$i#ionare(•;. optimi#area stocurilor(•?. costul de lansare(•@. costul de stocuri


50/95

&tingerea obiectivului de cre!tere a rentabilităţii activelor curentepresupune realizarea ciclului de exploatare cu un cuantum minim de active


51/95

presupune realizarea ciclului de exploatare cu un cuantum minim de activecirculante.1olumul activelor circulante este in+uenţat de o serie de actori, maiimportanţi find : nivelul aprovizionării$ producţiei !i desacerii$ c"eltuielile de producţie !i viteza de rotaţie. #re!terea volumului aprovizionării, al producţiei !i desacerii, precum !i c"eltuielilor deproducţie, este însoţită, în general, de o sporire a activelor circulante. -estionareaefcientă a resurselor reclamă ca sporul producţiei (al cirei de aaceri) săl depă!eascăpe cel al activelor circulante. Ciclul de producie caracteri#ea#ă perioada circuitului integralal a.c. intre&uinate pentru deser$irea procesului de producie din momentul intrării materiei

prime şi terminand cu !urni#area produciei gata cumpărătorului.

5educerea c"eltuililor are un dublu eect avorabil, determinând, atâtcre!terea rentabilităţii cât !i diminuarea volumului activelor circulante, înprivinţa vitezei de rotaţie, menţionăm că accelerarea acesteia in+uenţează

în sensul reducerii activelor circulante, al cre!terii gradului de lic"iditate alacestora, dega%ând onduri ce pot f plasate rentabil, lic"idabil !i sigur înalte activităţi, încetinirea vitezei de rotaţie atrage după sine o cre!tere aactivelor circulante, o imobilizare (blocare) de onduri, reducând efcienţa

utilizării capitalurilor.5entabilitatea pasivelor circulante presupune reducerea costurilor de procurare alcapitalurilor necesare, cre!terea preponderenţei surselor atrase, adică a decala%elor deplăţi avorabile ce rezultă din datoriile către urnizori, salariaţi, buget etc. Pentru a răspunde nevoii de diminuare a riscului, gestiunea activelorcirculante urmăre!te eliminarea rupturii de stoc, a lipsei de lic"idităţi, a

întreruperilor accidentale în aprovizionare, uncţionare, livrare etc. &ceastăsituaţie reclamă constituirea unui stoc de siguranţă, care însă determină ocre!tere a costurilor de exploatare !i implicit o diminuare a rentabilităţii.

Ciclul !inanciar repre#intă perioada rotaiei totale a mi-loacelor


52/95

p p - &ăneşti incepand din momentul stingerii datoriei pentru materia primă şiterminand cu incasarea creanelor pentru producia gata !urni#ată.

•olumul de a.c. depinde de mai muli !actori:

•ni$elul apro$i#ionării produciei şi des!acerii•$olumul c)eltuielilor •$ite#a de rotaie•Principalele elemente ce inter$in in gestiunea stocurilor sunt:•1. ni$elul stocurilor la di!erite momente(

•2. lipsa de stocuri(•3. cererea de materiale sau $olumul comen#ii(•. termenii de reapro$i#ionare(•;. optimi#area stocurilor(•?. costul de lansare(

•@. costul de stocuri

7!ectuarea neintreruptă a circuitelor in concordanță cu caracterul


53/95

continuu al proceselor de producție, determină !enomenul de rotație aacti$elor circulante caracteri#at ca un lanț de !enomene glo&ale.

Ca urmare a rotației neintrerupte, suma acti$elor circulante utili#ate

se a!lă concomitent in toate !ormele sale !uncțonale, determinate decondițiile si amploarea proceselor de apro$i#ionare, producție sides!acere.

Ca o consecință acti$ele circulante pre#intă ine$ita&il o anumităstructură ce poate !i sta&ilită pe &a#a soldurilor din acti$ul &ilanțului

intreprinderii. =n mod practic, acti$ele circulante se concreti#ea#ă indi!erite !orme materiale, ce se a!lă intro stransă condiționare reciprocăca urmare a trans!ormării permanente din una in cealaltă.

n s!era producției acti$ele sunt a$ansate in următoarele stărimateriale: stocuri de materii prime( stocuri de materiale consuma&ile(

stocuri de semi!a&ricate( stocuri de producție neterminată ( soldulc)eltuielilor anticipate.=n s!era circulației, acti$ele circulante se concreti#ea#ă in următoarele

stări: stocuri de produse in maga#ie( stocuri de produse expediate,neincasate( stocuri de am&ala-e si măr!uri( creanțe din decontări

neinc)eiate( soldul disponi&ilităților &ănesti.

=n !uncie de opiunile conducerii intreprinderii pri$ind !ormarea stoculuid t ii i i t i l t li l l i d


54/95

de materii prime şi materiale necesar pentru reali#area $olumului de producie plani!icat, se pot identi!ica trei politici de gestiune a ciclului deexploatare:

Politica a%resiv& ( presupune o&inerea unei renta&ilităi inalte cu preulunor riscuri inalte cu pre ul unor riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsațde lic)idităi şi de insol$a&ilitatea intreprinderii. Creşterea renta&ilităii $a !i!a$ori#ată de reducerea c)eltuielilor de depo#itare prin reducerea pierderilorlegate de deteriorarea acestora, dar, creşte riscul de a!aceri sau de &loca- dincau#a lipsei de stocuri, creşte pro&a&ilitatea pierderii $an#ărilor.

Politica defensiv& propune o&inerea unui ni$el de produse şi ser$icii prin deinerea unor stocuri inalte. Adoptarea acestei politici elimină riscul

intreruperii procesului de producie, reduce riscul, dar renta&ilitatea poatesă scadă ca urmare a creşterii c)eltuielilor de depo#itare, apare riscul legatde necompetiti$itatea produselor şi, prin urmare, apariia stocurilor de produse !inite, riscul de insol$a&ilitate.

Politica ec*ilibrat&. Presupune asigurarea ritmică a acti$ităiiintreprinderii prin crearea unui stoc curent de materii prime şi materiale,ni$elul căruia să corespundă punctului de intersecie a costurilor pro$ocatede lipsa de stoc cu costurile excesi$e legate de !ormarea stocurilor pestenecesităile stricte ale exploatării. 7a presupune sincroni#area per!ectă dintre perioada de scadenă a acti$elor şi a datoriilor pe termen scurt.7!icienti#area procesului de constituire a stocurilor se reali#ea#ă prinoptimi#area mărimii acestora, ast!el incat c)eltuielile de apro$i#ionare, celede depo#itare să !ie minime.


55/95

#re!terea efcienţei activelor curente reclamă stabilireanivelului optim al stocurilor. Pentru stabilirea niveluluioptim al stocurilor este necesar să se găsească o

soluţie matematică între:1. reîntregirea stocurilor la intervale lungi 4 soluţie care

conduce la scăderea c"eltuielilor de transportareaprovizionare, dar !i la ma%orarea blocării de onduri !i

a c"eltuielilor de păstrare 4 depozitare.2. reînoirea recvenţei a stocurilor 4 soluţie ce are ca eect

cre!terea c"eltuielilor de transportare 4 aprovizionare !ireducerea(c"eltuielilor) blocărilor de onduri !i a

c"eltuielilor de păstrare depozitare.

3. +ipurile politicii de %estiune a ciclului de e,ploatare. 'o#ponentele -ietapele %estion&rii ciclului operaţional -i financiar


56/95

etapele %estion&rii ciclului operaţional -i financiar.Scopul urmărit de gestiunea ciclului de exploatare este cel al oricărei

investiţii de capital: cea mai eficientă alocare a capitalului în stocuri &i creanţe! în condiţiile corelaţiei rentabilitate%risc# Armonizarea relaţiei rentabilitate%risc serealizează! în cea mai mare parte! în cadrul ec'ilibrului dintre necesarul de

active circulante &i sursele mobilizabile pentru finanţarea acestuia#(ăspunz)nd nevoii de rentabilitate! gestiunea activelor circulante urmăre&terealizarea ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante! iargestiunea pasivelor circulante urmăre&te cel mai redus cost al procurăriicapitalurilor necesare#

*entru a răspunde nevoii de diminuare a riscului! gestiunea activelorcirculante urmăre&te eliminarea rupturii de stoc! a lipsei de lic'idităţi!preocupare însoţită de cre&terea costurilor de exploatare &i de diminuarearentabilităţii# +n privinţa pasivelor circulante se urmăresc permanenţa surselorde finanţare! autonomia financiară a ciclului de exploatare! preocupări însoţitede cre&teri ale costului procurării capitalurilor necesare#

Av)nd în vedere aceste cerinţe contradictorii ale optimizării relaţieirentabilitate%risc! în mod concret! gestiunea ciclului de exploatare cuprinde

două domeniicomplementare de activitate: "a$ determinarea necesarului deactive circulante "de stocuri! de creanţe &i de lic'idităţi$ &i "b$determinareamodalităţii de finanţare a necesarului de active circulante "a fondului derulment, a datoriilor de exploatare: furnizori! creditori etc#, a concursurilorbancare: credite de trezorerie! credite de scont etc#$#

Principala caracteristică a acti$elor circulante o constituie lic)iditatea


57/95

ridicată a acestora şi, deci, posi&ilitatea acoperirii operati$e din "ncasăria datoriilor, a e!ectuării unor plasamente de tre#orerie şi a păstrării uneire#er$e lic)ide "n cont şi "n casă.

7xistă un raport speci!ic !iecărei "ntreprinderi "ntre $+n#ări /ci!ra dea!aceri0 şi ni$elul acti$elor necesare pentru reali#area acestora. Pornindde la acest raport, se pot identi!ica trei politici de gestiune a ciclului deexploatare, cu e!ecte di!erite asupra renta&ilităii şi riscului.

(6) % politică agresi$ă (oensivă), propune reali#area unei ci!re de

a!aceri scontate cu stocuri minime. 6enta&ilitatea ridicată, intenionată prin această politică, este "nsoită de riscuri mari legate de lipsa de stoc,de lipsa de lic)idităi şi de insol$a&ilitatea "ntreprinderii.

/20 % politică de!ensi$ă, care "şi propune reali#area unei ci!re dea!aceri scontate cu stocuri şi lic)idităi ridicate. 6enta&ilitatea $a !i, "n

acest ca#, a!ectată de costurile suplimentare ale prudenei "n asigurareacu stocuri a continuităii acti$ităii de exploatare./30 % politică ec)ili&rată /intermediară0, care armoni#ea#ă relaia

contradictorie dintre renta&ilitate şi risc

=n !uncie de opiunile conducerii intreprinderii pri$ind !ormareat l i d t ii i i t i l t li


58/95

stocului de materii prime şi materiale necesar pentru reali#area$olumului de producie plani!icat, se pot identi!ica trei politici degestiune a ciclului de exploatare:

Politica a%resiv& ( presupune o&inerea unei renta&ilităi inalte cu

preul unor riscuri inalte legate de lipsa de stoc, de lipsa de lic)idităi şide insol$a&ilitatea intreprinderii. Creşterea renta&ilităii $a !i !a$ori#atăde reducerea c)eltuielilor de depo#itare prin reducerea pierderilor legatede deteriorarea acestora, dar, creşte riscul de a!aceri sau de &loca- dincau#a lipsei de stocuri, creşte pro&a&ilitatea pierderii $an#ărilor.

A$anta-ele şi de#a$anta-ele deinerii unui ni$el minim de stocuri Avantae Dezavantae7$itarea stocurilor "n$ec)ite, deteriorareaacestora şi a imo&ili#ărilor de resurse !inanciare

Pierderea unor oportunităi "n a!aceri

6educerea costurilor de deinere /de depo#itare0 Apariia riscului "ntreruperii

procesului de producie%&inerea unor $enituri din do&+n#i "n urma plasării excedentului de tre#orerie "n plasamente pe termen scurt

Creşterea costurilor de apro$i#ionare

6a&aturi acordate de !urni#ori clienilor pentru

cumpărarea unor anumite cantităi de stocuri

Pierderi de $+n#ări

Politica defensiv& propune o&inerea unui ni$el de produse şiser$icii prin deinerea unor stocuri inalte Adoptarea acestei politici


59/95

ser$icii prin deinerea unor stocuri inalte. Adoptarea acestei politicielimină riscul intreruperii procesului de producie, reduce riscul, darrenta&ilitatea poate să scadă ca urmare a creşterii c)eltuielilor dedepo#itare, apare riscul legat de necompetiti$itatea produselor şi, prin

urmare, apariia stocurilor de produse !inite, riscul de insol$a&ilitate.A$anta-ele şi de#a$anta-ele deinerii unui ni$el excesi$ de stocuri

Avantae Dezavantae

6a&aturi acordate de !urni#ori clienilorpentru cumpărarea unor anumitecantităi de stocuri

Apariie stocurilor "n$ec)ite,deteriorarea acestora

peculaii cu stocuri "n perioade dein!laie

Creşterea costurilor de deinere/de depo#itare0

Creşterea $eniturilor din $+n#ări ca

urmare: a apariiei unor comen#isuplimentare, creşterea cererii laproduse pe piaă, descoperirea de noipiee

Apariia costului de

oportunitate /rata do&+n#ii la plasamente pe termen scurt0

*o&+n#i plătite "n ca#ul

Politica ec*ilibrat&. Presupune asigurarea ritmică a acti$ităii intreprinderii prin creareaunui stoc curent de materii prime şi materiale, ni$elul căruia să corespundă punctului de


60/95

p ş , p pintersecie a costurilor pro$ocate de lipsa de stoc cu costurile excesi$e legate de !ormareastocurilor peste necesităile stricte ale exploatării.

7a presupune sincroni#area per!ectă dintre perioada de scadenă a acti$elor şi a datoriilor petermen scurt. 7!icienti#area procesului de constituire a stocurilor se reali#ea#ă prin optimi#areamărimii acestora, ast!el incat c)eltuielile de apro$i#ionare, cele de depo#itare să !ie minime.

•În acest context, este necesar de caracterizat tipurilede costuri (c"eltuieli) ce se înregistrează în cadrulîntreprinderii:

•Costuri de deţinere sau de păstrare ("olding

cost) includ în sine următoarele tipuri de costuri(c"eltuieli): - privind păstrarea (arenda, energia electrică, energia

termică, rerigerarea, etc.)$ - întreţinerea personalului de deservire a depozitelor$

- privind inventarierea, ţinerea evidenţei continue astocurilor$ - privind asigurarea (urt, incendiu, etc.)$ - privind dobânzile aerente capitalului investit (costul

mediu ponderat al capitalului),

- privind deteriorarea !i învec"irea fzică !i morală, etc.


61/95

• 'osturi de co#and& sau aprovizionare /ordering cost0 cuprind ansam&lulcosturilor ce apar la reali#area unei comen#i, cum ar !i:


62/95

p , - c)eltuieli administrati$e ale seciei de ac)i#iii, conta&ilităii şi seciei de primire a

materialelor( - c)eltuieli de transport( - c)eltuieli de tele!on, plata anumitor !acturi, etc.

• 'osturi aferente lipsei de stocuri sau costuri de ruptur& /s)ortage cost0. 7$itareaacestor tipuri de costuri /c)eltuieli0 deseori se consideră drept cau#a principală a păstrării stocurilor. n această categorie de costuri se includ: - pierderea mar-ei de contri&uie din cau#a scăderii ni$elului $+n#ărilor ca urmare a

"ntreruperii procesului de !a&ricaie sau a imposi&ilităii de deser$ire a unui clientimediat şi la timp(

- pierderea $+n#ărilor $iitoare din cau#a pierderii posi&ile a clienilor(

- pierderea prestigiului şi respectului din partea clienilor /goo9ill0( - stoparea procesului de producie din cau#a insu!icienei stocurilor de producie

neterminată sau a materiilor prime( - c)eltuieli suplimentare legate de ac)i#iii urgente, de o&icei "n $olum mic cu preuri

"nalte, etc.% politică neutră presupune sincroni#area per!ectă dintre scadenele acti$elor şi

pasi$elor pe termen scurt. 6enta&ilitatea şi riscul ce ar "nsoi !ormarea acti$elor şi pasi$elor circulante, a$+nd sensuri contrare, se neutrali#ea#ă "ntro oarecare măsură.Această politică se &a#ea#ă pe un !ond de rulment, minim necesar, la ni$elul uneicreşteri minime consolidate a ne$oii de !ond de rulment, urmărind ca !luctuaiilene$oii de !ond de rulment să !ie acoperite se sursele ciclice. Alegerea unei anumite politici este su&iecti$ă, !iecare tip de politică !iind raională "n raport cu strategia şio&iecti$ele gestiunii !inanciare "n ansam&lul său.

este defnită ca gestiunea activelor


63/95

este defnită ca gestiunea activelor!i pasivelor !i cuprinde totalul

activităţilor de asigurare !imenţinere a ec"ilibrului fnanciarpe termen scurt.

-estiunea ciclului de exploatareeste secţiunea cea mai importantă

a gestiunii fnanciare a întreprinderii, datorită ponderiisemnifcative pe care o deţin

activele !i pasivele circulante în -estiunea pe termen scurt presupune:


64/95

-estiunea pe termen scurt presupune:6 4 'eterminarea necesarului de

active circulante !i legat de acestea

determinarea nevoilor ciclice temporarede capital (& !i P circulante sub 6 an).

7 4 tabilirea modalităţilor de

fnanţare a alocărilor ciclice de activecirculante. &ctivele, respectiv pasivele

circulante au un grad ridicat de

responsabilitate al operaţiunilor degestiune !i din acest motiv ocupă o

pondere mai mare de 89 din întreaga

activitate a între rinderii Obiectivul urmărit de gestiunea ciclului de exploatare îl reprezintă


65/95

g p pcreşterea rentabilităţii activităţii în condiţiile de diminuare a riscului

economic şi financiar. Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc se

realizează, în principal, în cadrul ecilibrului dintre necesarul deactive circulante şi sursele mobilizate pentru finanţarea lui. !n funcţie de valoarea raportului "A#Active circulante, la nivelul

întreprinderii se identifică trei politici de gestiune a ciclului de

exploatare, cu efecte diferite asupra rentabilităţii şi riscului$- politica ofensivă %agresivă&

- politica defensivă- politica moderată (echilibrată)

Adoptarea uneia sau alteia dintre aceste politici este determinată deatitudinea faţă de risc a antreprenorilor, specificul domeniului deactivitate şi constr'ngerile financiare ale întreprinderii, de starea

pieţei, precum şi a evoluţiei previzibile a acesteia.

ridicate. )entabilitatea va fi afectată de costurile suplimentare ale prudenţei înasigurarea cu stocuri a continuităţii activităţii de exploatarePolitica prevede finanţarea


66/95

asigurarea cu stocuri a continuităţii activităţii de exploatare.Politica prevede finanţareapreponderentă din resurse permanente. Se realizează o bună acoperire a riscurilor darcu costuri mai mari. În politica defensivă, valoarea raportului este cea mai mică. !ncadrul acestei politici, "A se realizează cu stocuri şi licidităţi ridicate. *u se acceptă

asumarea riscurilor, cu toate că aceasta este sacrificată rentabilitatea.Politicadeensivă are în vedere fnanţarea activelor circulante, înprincipal, din surse permanente (ondul de rulment)$careau costuri de procurare mult mai mari dar !i o acoperire

sufcientă împotriva riscului de reînnoire a creditelor !i acre!terii ratei dobânzii.

o politica moderată (ec"ilibrată, intermediară) este cea carearmonizează relaţia contradictorie dintre rentabilitatea !i risc.3a se bazează pe sincronizarea perfectă a licidităţii activelor curente cu scadenţele

pasivelor curente. )aportul "A#A" este de valoare medie. +n asemenea tip de politică,urmăreşte armonizarea relaţiilor contradictorii dintre rentabilitate şi risc, adică se asumă

p'nă la un anumit nivel riscul dar se acţionează şi în direcţia creşterii moderate arentabilităţii.

; politica neutră constă în sincronizarea perectă dintre

exp oatare, cre te ancare etc. care au ce e ma m c costur e procurare a lor, dar care determină şi o preocupare stresantă de a re"nnoi


67/95

creditele pe termen scurt, la do&+n#i mai mari sau c)iar riscul unei lipsede capital.Politica ofensivă se bazează numai pe resurse atrase,completate cu credite bancare pe termen scurt (risc dedobândă, risc de solvabilitate). e renunţă la mar%a desiguranţă. 5iscurile care se asumă sunt: dobânzile petermen scurt care sunt mai mari decât în cazul creditelorpe termen mediu !i lung, iar al doilea risc este cel deinsolvabilitate.

Politica de!ensi$ă are "n $edere !inanarea acti$elor curente preponderentdin surse permanente /!ondul de rulment0, care au costuri de procuraremult mai mari dar şi o acoperire su!icientă "mpotri$a riscului dere"nnoire a creditelor şi a creşterii ratei do&+n#ii. e reali#ea#ă o &unăacoperire a riscurilor dar cu costuri mai mari.

% politica neutră /#oderat& 0 constă "n sincroni#area per!ectă dintrescadentele acti$elor şi pasi$elor pe termen scurt. 6enta&ilitatea şi riscul,ce ar "nsoi !ormarea acti$elor şi pasi$elor circulante, au sensuri contrareşi se neutrali#ea#ă "ntro oarecare măsură. 8ondul de rulment arrepre#entă, cum sa mai menionat, mar-a de sigurana pentru !inanareaacti$elor circulante şi pentru autonomia !inanciară a "ntreprinderii.

8oloseşte 86 la o $aloare minimă care să poată acoperi !luctuaiile

Politici de gestiunea ciclului de exploatare


68/95

.ip depolitică

Conţinut /fecte (isc

agresivă Cifra deafacerimare custocuriminime

%rentabilitate mare,%cost mic de finanţare aactivelor circulante

(idicat legat de:% lipsa sauruptura de stoc,% lipsa delic'idităţii#

defensivă

Cifra deafaceridorită custocuri &i

lic'idităţiimari

%rentabilitate mică,%valorificarea insuficientăa resurselor financiare,

%costul mare de finanţarea activelor circulante

mic

moderată 0ix întreprimele

două

/c'ilibrul rentabilitate%risc


69/95

1uncţia deinvestiţii

1uncţia deexploatare

1uncţia definanţare

1uncţia deexploatare

A2

C*

Stocuri,

Creanţe,isponibilităţi,

datorii

deexploata

re,

datorii în

L i l i l t li ă l i ti d


70/95

La pasi$ele circulante se aplică acelaşi tip de politică ca şi "n ca#ul acti$elor circulante.

Politica o!ensi$ă se &a#ea#ă numai peresurse atrase, completate cu credite &ancare

pe termen scurt /risc de do&+ndă, risc de

sol$a&ilitate0. e renună la mar-a desigurană. 6iscurile care se asumă sunt:

do&+n#ile pe termen scurt care sunt mai mari

dec+t "n ca#ul creditelor pe termen mediu şilung, iar al doilea risc este cel de

insol$a&ilitate.

Politica oensivă reprezintă


71/95

Politica oensivă reprezintăcre!terea rentabilităţii pe seama

asumării riscului !i presupuneun volum de active circulante.5aportul dintre #&


72/95

,valoarea raportului estecea mai mică.În cadrul acestei

politici, #& se realizează

cu stocuri !i lic"idităţiridicate. 2u se acceptă

asumarea riscurilor, cutoate că aceasta estesacrifcată rentabilitatea.

5aportul #&


73/95

5aportul #&


74/95

-estiunea ciclului deexploatare:

• 7ste o gestiune !inanciară pe termenscurt, al cărei coninut este "n !aptstrategie de !inanare pe termen scurt/su& un an0(

• =nclude două categorii mari de pro&leme:

politica de gestiune a ciclului deexploatare(politica de !inanare a acti$elor circulare.

#iclul de exploatare cuprinde trei aze:•ac)i#iionarea de &unuri şi ser$icii ceea ce repre#intă faza


75/95

ac)i#iionarea de &unuri şi ser$icii, ceea ce repre#intă fazaaprovizion&rii(•trans!ormarea &unurilor şi ser$iciilor pentru a se a-unge la un produs!init, ceea ce repre#intă faza producţiei(

•$+n#area produselor, ceea ce repre#intă faza co#ercializ&rii.e pot identi!ica trei politici de gestiune a ciclului deexploatare, cu e!ecte di!erite asupra renta&ilităii şi riscului•o politică agresiva care î!i propune realizareaunei cire de aaceri cu stocuri minime.

5entabilitatea ridicată, intenţionată prin aceastapolitica, este însoţită de riscuri mari legate delipsa de stoc, de lipsa de lic"idităţi !i deinsolvabilitatea întreprinderii$•o politica defensiva care î!i propune realizareaunei cire de aaceri cu stocuri !i lic"idităţi

ridicate. 5entabilitatea va f, in acest caz, aectatăde costurile suplimentare ale prudenţei înasigurarea cu stocuri a continuităţii activităţii deexploatare$•o politica echilibrată (intermediară) este ceacare armonizează relaţia contradictorie dintrerentabilitatea !i risc.


76/95

În ceea ce prive!te fnanţarea

activelor circulante, intro politicaagresivă accentul cade, în principal,pe pasivele pe termen scurt (datorii

de exploatare, credite bancare etc.)care au cele mai mici costuri deprocurare a lor, dar care determină

!i o preocupare stresantă de areînnoi creditele pe termen scurt, ladobânzi mai mari sau c"iar riscul

unei lipse de capital Stocurile au ponderea cea mai


77/95

pmare în structura activelor curente.

Valorile realizabile pe termenscurt sunt alcătuite din creanţe carese nasc din operaţiuni de exploatare.

1alorile disponibile reprezintămi%loacele băne!ti. tocul nu trebuiesă fe nici oarte mic !i nici exagerat

de mare$ stocul prea redus va producerupturi, iar stocul prea mare va solicitaun necesar exagerat de capitaluri.


78/95

#iclul fnanciar reprezintă perioada


79/95

#iclul fnanciar reprezintă perioadarotaţiei totale a mi%loacelor băne!ti

începând din momentul stingeriidatoriei pentru materia primă !iterminând cu încasarea creanţelor

pentru producţia gata urnizată.1olumul de a.c. depinde de mai mulţiactori:

nivelul aprovizionării producţiei !idesacerii volumul c"eltuielilor

viteza de rotaţie


80/95

#iclul operaţional reprezintăansamblul operaţiunilor

realizate de întreprinderepentru a!i atinge

obiectivele care constau în

producerea bunurilor !iserviciilor cu scopul de a fsc"imbate.

#iclul operaţional cuprinde


81/95

#iclul operaţional cuprinde? aze:

• ac"iziţia bunurilor !i serviciilor 4 azaaprovizionării$

• transormarea bunurilor !i serviciilorpentru a a%unge la un produs fnit 4 azaproducerii$

• vânzarea produselor sau sc"imbareaacestora pe mi%loace băne!ti 4 azacomercializării.

#iclul operaţional trebuie să


82/95

p ţuncţioneze continuu spre a

asigura o olosire optimă ami%loacelor puse înmi!care !i a capitalului.

*uncţionarea normală !icontinuă

a ciclului operaţional esteasigurată de existenţastocurilor.

&tingerea obiectivului de cre!tere a


83/95

&tingerea obiectivului de cre!tere arentabilităţii activelor circulante

presupune realizarea ciclului deexploatare cu un nivel minim deactive circulante.

1olumul activelor circulante estein+uenţat de o serie de actori, mai

importanţi find : nivelul aprovizionării$

producţiei !i desacerii$ c"eltuielile de producţie !i viteza

de rotaţie.


84/95

#re!terea volumuluiaprovizionării, al producţiei !i

desacerii, precum !ic"eltuielilor de producţie, este

însoţită, în general, de o sporirea activelor circulante.

-estionarea efcientă aresurselor reclamă ca sporul

producţiei (al cirei de aaceri)săl depă!ească pe cel al

activelor circulante.

5educerea c"eltuililor are un dublu eect bil d t i â d tât t


85/95

avorabil, determinând, atât cre!terearentabilităţii cât !i diminuarea volumului

activelor circulante, în privinţa vitezei derotaţie, menţionăm că accelerarea acesteia

in+uenţează în sensul reducerii activelor

circulante, al cre!terii gradului delic"iditate al acestora, dega%ând onduri cepot f plasate rentabil, lic"idabil !i sigur înalte activităţi, încetinirea vitezei de rotaţie

atrage după sine o cre!tere a activelorcirculante, o imobilizare (blocare) deonduri, reducând efcienţa utilizării

ca italurilor


86/95

en ru a r spun e nevo ediminuare a riscului gestiunea


87/95

diminuare a riscului, gestiuneaactivelor circulante urmăre!te

eliminarea rupturii de stoc, alipsei de lic"idităţi, a întreruperilor accidentale în

aprovizionare, uncţionare,livrare etc. &ceastă situaţiereclamă constituirea unui stoc

de siguranţă, care însădetermină o cre!tere a costurilorde exploatare !i implicit o

diminuare a rentabilităţii

-estiunea pe termen scurt


88/95

-estiunea pe termen scurtpresupune:

• 'eterminarea necesarului de activecirculante !i legat de acesteadeterminarea nevoilor ciclice temporare

de capital (& !i P circulante sub 6 an).• tabilirea modalităţilor de fnanţare aalocărilor ciclice de active circulante.&ctivele, respectiv pasivele circulante au

un grad ridicat de responsabilitate aloperaţiunilor de gestiune !i din acestmotiv ocupă o pondere mai mare de 89din întreaga activitate a întreprinderii.

5ezultatele gestiunii pe termen scurt


89/95

5ezultatele gestiunii pe termen scurtevaluate în termeni de rentabilitate !i

risc condiţionează perormanţele întregiiactivităţi.;biectivele gestiunii fnanciare sunt

cele ale oricărei investiri de capital !ianume, cea mai efcientă alocare deonduri în stocuri !i în creanţe.&rmonizarea relaţiei rentabilitate 4

risc se regăsesc în ec"ilibrul dintrenecesarul activelor circulante !i

resursele mobilizate pentru fnanţare.

În principiu, cre!terea rentabilităţii


90/95

activelor circulante presupune realizareaactivităţii de exploatare cu un risc maxim !i

implicit cu un nivel minim al resurselorfnanciare imobilizate în acestea.

'iminuarea riscului presupune cre!tereavolumului activelor circulante !i în mod

automat !i a resurselor imobilizate. 1olumulactivelor circulante este in+uenţat de cauze

interne cum ar f: nivelul necesar pentruaprovizionare, producţie !i desacere$ c"eltuieli

de producţie specifce$ viteza de rotaţie, iardrept cauză externă cea mai recventă

in+uenţă este dată de accesul la onduri

(limitări fnanciare)

ve u aprov z on rproducţiei i desfacerii


91/95

producţiei i desfacerii#re!terea volumului

înseamnă automat !icre!terea imobilizărilor în

active circulante.intetic, o gestiune

efcientă se exprimă prinormula:/ (#&)- @/ #&1AA

A

1×

Q

Q


92/95

$iminuarea riscurilor


93/95

presupune:%a nivelul activelor circulante&• eliminarea rupturii de stoc$• eliminarea lipsei de lic"iditate$

• prevenirea întreruperilor accidentale pesegmentele de aprovizionare, producţie,desacere$

• conservarea stocurilor de materii prime !imateriale$

• reducerea ponderii clienţilor insolvabili dintotalul creanţelor$

%a nivelul pasivelor circulante prevenirea defcitului de capitaluri


94/95

prevenirea defcitului de capitaluritemporare se realizează prin constituirea

unei mar%e de siguranţă (ond derulment) pe seama capitalurilorpermanente.

5ealizarea ec"ilibrului dintrealocările ciclice 4 resurse ciclicepresupune, în viziunea uncţională,

realizarea unei trezorerii nete pozitive.

5elaţia care se stabile!te întrevolumul activelor circulante, rentabilitate!i risc !i previziunea vânzărilor constituie

metoda cel mai des utilizată în practică

constant al producţiei,


95/95

p ţcre!terea volumului activelor

circulante presupune oreducere a riscului !i o

reducere a rentabilităţii !iinvers.Pentru a re+ecta

efcientizarea activităţii întreprinderii, se olose!te de

t.7. gest cicl expl 15-16 fb

Documents